GRUP COLAR INDUSTRIAL CONSTRUCII MONTAJ DEJ JUD.

CLUJ

PROIECT PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE I OBINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONAL NIVEL 3 Tehnician n acti it!"i #e c$%e&" Te%a'(ANALI)AREA MODALITILOR DE SELECTARE A OFERTELOR OPTIME PENTRU PRODUSELE ELECTROCASNICE(

Elev: Pataki Andreea

ndruma !r: prof. Drgan Antonela

~2009~

CUPRINS :

AR*UMENT

+a,- .

CAP- I- SCURT ISTORIC A ACTIVIT/ILOR COMERCIALE 1.1. Istoria comerului 1.2. Caracteristicile generale ale ofertei de mrfuri 1. . !eclama "i pu#licitatea la locul de $%n&are CAP-II- FORMELE I STRUCTURA OFERTEI DE M/RFURI 2.1. !aporturile dintre cererea "i oferta pe piaa #unurilor de consum 2. . Caracteristicele generale te(nico)funcionale ale electrocasnicelor CAP- III- ANALI)A S7OT I ANALI)AREA OFERTELOR DE M/RFURI ELECTROCASNICE CONCLU)IE BIBLIO*RAFIE ANEXE

+a,- 0 +a,- 0 +a,- 1 +a,- 2 +a,- 3 +a,- 3 +a,- 56

2.2. 'ortimentul "i caracteristicele de calitate ale mrfurilor electrocasnice +a,- 4

+a,- 55 +a,- 50 +a,- 51 +a,- 52

AR*UMENT
Pe parcursul anilor de studiu am do#%ndit a#iliti "i competene care au contri#uit la formarea mea profesional. Dintre competenele c(eie amintim * )comunicare + )procesarea datelor numeric + )de&$oltarea carierei profesionale. Competenele te(nice generale do#%ndite ,n aceast perioada de formare a mea profesionala sunt * )anali&area rolului marketingului ,n acti$itiile agentului economic + )anali&area concurenei pe pia prin identificarea concurenilor "i e$aluarea de produse + )determinarea punctelor tari "i punctelor sla#e ale ofertei proprii prin compararea cu cea a concurenilor + )selectarea mrfurilor "i anali&area ofertei de mrfuri + )igiena-securitatea "i protecia mediului. Iar unitile de competene te(nice speciali&ate * )anali&area ofertelor de mrfuri + )compararea ofertelor de mrfuri + )anali&area pieei ,n $ederea po&iionrii fa de concuren + )comunicarea eficient ,n acti$itile de promo$are. .oate aceste competene "i a#iliti do#%ndite $or putea fi aplicate ,n meseria pentru care m)am pregtit. Atunci c%nd a tre#uit s)mi aleg o tem- pe care mai apoi s scriu un proiect de atestat- am decis s aleg o tem care s m defineasc. Astfel- m)am oprit la tema /Anali&area modalitilor de selectare a ofertelor optime pentru produsele electrocasnice0. Am urmrit e$oluia preurilor "i am urmrit ofertele de mrfuri la maga&inele Alte1 "i Domo.

A"a cum reiese din cuprins- lucrarea este structurat pe trei capitole. Primul capitol este intitulat*(Sc8&t i9t$&ic a acti it!"i:$& c$%e&cia:e( "i este alctuit din trei su#capitole ,n care au fost urmrite istoria comerului- caracteristicele mrfurilor electrocasnice "i reclama la locul de $%n&are. 2n capitolul al II)lea intitulat /F$&%e:e ;i 9t&8ct8&a $<e&tei #e %!&<8&i / am pre&entat raporturile dintre cerere "i ofert- sortimentul "i caracteristicele de calitatea "i caracteristicele te(nico)funcionale ale produselor electrocasnice. 2n capitolul al III)lea am tratat un su#iect mai aparte "i anume /Ana:i=a S7OT ;i ana:i=a&ea $<e&te:$& #e %!&<8&i e:ect&$ca9nice (- >n acest capitol am efectuat anali&a '34. pentru maga&inele Alte1 "i Domo "i am comparat ofertele de mrfuri de la cele dou maga&ine. De"i su#iectul poate fi discutat ,n mai multe pagini- am ,nc(eiat lucrarea de atestat re&um%ndu)m la cele spuse p%n aici. Pot s spun c mi)a facut placere s lucre& pe acest su#iect- at%t la partea de documentare- c%t "i la cea de ,ntocmire propriu)&is- deoarece- a"a cum am preci&at ,nca de la ,nceputul acestui argument- tema aceasta m repre&int- a5ut%ndu)m s ,n$ nenumrate lucruri noi "i interesante.

CAP-I-

SCURT ISTORIC AL ACTIVIT/ILOR COMERCIALE

5-5- I9t$&ia c$%e&"8:8i

Istoria comerului ,ncepe ,n antic(itate- c%nd oamenii fceau sc(im#uri de produse sau animale 7sc(im#ul troc8. 9ai t%r&iu oamenii au in$entat #ani- care a$eau rolul unui intermediar. Atunci #unurile erau comerciali&ate ,n sc(im#ul unei sume de #ani la care #unurile respecti$e erau e$aluate. Acest o#icei s)a pstrat p%n ,n &ilele noastre. 4dat cu trecerea anilor- comerul se desf"ura pe arii tot mai largi. 2ntai- ,ntre locuitorii aceluia"i ora"- apoi intre locuitoii a doua sau mai multe ora"e diferite. 9ai t%r&iu a aparut "i comerul internaional care a dus la di$ersificarea ofertei mrfurilor- d%nd cumprtorilor dreptul de a alege dintr)o $arietate de produse. C$%e&"8: in E 8: Me#i8 2ntre secolele :I "i :I; <uropa medie$al a ,nregistrat mari progrese economice "i sociale. Populaiile- suprafeele culti$ate- ora"ele "i comerul s)au e1tins- pun%ndu)se #a&ele unor sc(im#ri radicale. C$%e&"8: inte&na"i$na: 4ra"ele- a"e&ate la ,ntretierea drumurilor- erau piee "i puncte de distri#uie ale #unurilor transportate "i comerciali&ate ,n <uropa* astfel ora"ele "i comerul ,nfloreau ,mpreun. Cel mai profita#il comer internaional se fcea cu 4rientul- o surs de produse de lu1precum mtasea- satinul "i &a(rul+ deasemenea "i mirodeniile precum* piperul- g(im#irul "i alte condimente erau preuite deoarece ,m#unteau gustul crnii conser$ateimportant ,n alimentaia europenilor. =unurile produse ,n <uropa 7gr%ne- #lnuri- pe"te- fructe- sare- cositor- fier- aram "i c(erestea8 erau- fie comerciali&ate local sau regional- fie e1portate spre 4rient. C$%e&"8: n =i:e:e n$a9t&e Comerul de asta&i "i)a pastrat o parte din calitile iniiale- dar a suferit diferite modificri+ ,n &ilele noastre- produsele comerciali&ate sunt trecute printr)o serie de $erificri "i totul se face pe #a& de documente care s ateste pro$eniena- componena>

calitatea- etc. a mrfii- care s ateste c $%n&ara a fost reali&ata 7#on fiscal- factur fiscal8- toate acestea oferind cumprtorului o siguran- o satisfacie "i o garanie ridicat- iar comerciantului o $%n&are mai #un. 2n conclu&ie- comerul este necesar at%t pentru ofertant c%t "i pentru cumprtor.

5-.- Ca&acte&i9tici:e ,ene&a:e a:e $<e&tei #e %!&<8&i 4ferta de mrfuri a maga&inului este definit prin* natura produselor din care este format* segmentul de cumprtori caruia se adresea&- acesta fiind principalul mi5loc de 5ustificare economic "i social a e1istenei maga&inului+ msurarea acti$itii economice a maga&inului.

Pentru definirea ofertei de mrfuri a maga&inului am identificat trei dimensiuni prin care se caracteri&ea&* largimea sortimentului de mrfuri 7ofertei8+ profun&imea sortimentului 7ofertei8+ coerena sortimentului 7ofertei8.

Aceste dimensiuni permit reali&area anumitor grupri ,n cadrul ofertei de mrfuri care s raspund ne$oilor de organi&are "i gestionare a maga&inului. 'e afirm c dimensiunile ofertei de mrfuri 7menionate mai sus8 sunt legate ,ntre ele. 2n funcie de caracteristicile proprii ale maga&inului "i ale &onei de amplasare comercialse poate aciona asupra unei dimensiuni a sortimentului de mrfuri fr ca acesta s ai# urmri asupra celorlalte dou dimensiuni. 'e disting cinci factori eseniali care reali&ea& legturile dintre dimensiunile ofertei* 1. .ipodimensionarea maga&inului+ 2. !enta#ilitatea suprafeei de $%n&are+ . ?atura produselor pre&entate+
6.

9odul de pre&entare a mrfurilor+

5-3- Rec:a%a ;i +8?:icitatea :a :$c8: #e @n=a&e !eclama "i pu#licitatea au drept scop informarea clienilor asupra produselor ce sunt puse ,n $%n&are pentru satisfacerea unor posi#ile ne$oi a$%nd scopul unui sistem de comunicaie la ni$elul pieei. Pu#licitatea repre&int un ansam#lu de mi5loace folosite pentru produsele puse ,n $%n&are s fie cunoscute "i apreciate de clieni. Pu#licitatea comercial are ca scop at%t informarea consumatorilor c%t "i crearea unui mediu plcut pentru acti$itatea comercial- influen%nd potenialul consumator ,n alegerea "i cumprarea unui produs. Indiferent de natura pu#licitii ea tre#uie s)"i ating scopul de a e1prima realitatea despre produs- s fie pre&entat clar- scurt- atracti$- folosint cu$inte u&uale pentru ca ma5oritatea populaiei interesate s ,nteleag mesa5ul transmis. Pentru ca reclama "i pu#licitatea s)i determine pe consumatori ,n luarea deci&iei de cumprare- tre#uie s se adrese&e ,n mod diferit categoriilor diferite de consumatori "i s raspund unor cerine ,n funcie de natura produselor comerciali&ate.

CAP-II-

FORMELE I STRUCTURA OFERTEI DE M/RFURI

De cele mai multe ori- noiunea de ofert este redus la dimensiunile cantitati$e ale $olumului de #unuri care a5ung pe pia su# form de mrfuri ofertei . 4ferta de mrfuri este e1aminat pe parcursul unei perioade de timp. Dac este $or#a ,ns de oferta de mrfuri dintr)un anumit moment" aceasta se reduce la dimensiunile stocurilor de mrfuri e1istente ,n acel moment pe pia- ,n reeaua comercial. 4ferta de mrfuri are o structur foarte comple1. <a este compus dintr)un nomenclator larg de produse* industriale si agricole- alimentare si nealimentare- de folosin curent- periodic "i rar- produse de BmarcB "i BanonimeB- produse noi "i $ec(i etc. Dup estimrile noastre- ,n structura ofertei se cuprind apro1imati$ un milion de articole si sorturi. 9rfurile care alctuiesc oferta ocup- fiecare- un anumit loc ,n cadrul pieei totale sau a diferitelor segmente ale acesteia+ accesi#ilitatea lor- ca "i gradul de penetraie ,n consum sunt diferite. Pre&ent diferitelor grupe de mrfuri pe pia- locul "i ponderea lor ,n structura ofertei nu sunt ,nsa de ne,nlocuit+ ele e$oluea& su# influena unor factori care in at%t de producia de mrfuri c%t "i de cererea consumatorilor. 2ntre ace"tia- unii pot a$ea o aciune glo#al asupra pieei- repercut%ndu)se asupra tuturor produselor 7de pilda- unii factori demografici8 "i alii acionea& numai asupra anumitor grupe de mrfuri. 9i"carea ofertei de mrfuri- modificarile inter$enite ,n structura ei pot fi puse ,n legatur "i cu relaiile dintre produsele care alctuiesc oferta. Aceste relaii sunt diferite,n funcie de modul participrii produselor la satisfacerea ne$oilor de consum.

.-5- Ra+$&t8&i:e #int&e ce&e&e ;i $<e&ta +e +ia"a ?8n8&i:$& #e c$n98%

9i"carea pe care o descriu- ,n cadrul pieei- cererea "i oferta de mrfuri este determinat- de factori specifici+ sinteti&%ndu)i- $om o#ser$a c piaa de$ine sfera de manifestare a ne$oilor 7sol$a#ile8 de consum D ,n primul ca&- a posi#ilitilor de producie a #unurilor materiale ) ,n al doilea ca&. Cererea "i oferta nu sunt numai forme de manifestare pe piaa ale consumului "i ale produciei+ ele se gsesc ,n relaii de cau&alitate reciproc- una repre&ent%nd ,n raport cu cealalt- deopotri$- cau&a "i efectul. 4ferta acionea& asupra cererii populaiei at%t prin dimensiunile c%t si prin structura sa. Cre"terea ofertei constituie o important premis pentru sporirea $olumului cererii de mrfuri iar modificrile ,n structura ofertei 7di$ersificarea "i ,nnoirea sortimental8 se reflect ,n structura cererii- consumatorii do$edind recepti$itate fa de produsele noifa de produse cu parametri calitati$i superiori. !olul de factor al cererii" ,ndeplinit de oferta de mrfuri" are ,ns ,n unele ca&uri "i manifestri negati$e- concreti&%ndu)se ,n presiuni asupra cererii. Astfel- oferta limitat la un anumit produs are drept urmare satisfacere incomplet a cererii sau deplasarea temporar a ei ctre alte produse- destinate satisfacerii acelora"i ne$oi. !olul determinant al ofertei pe pia fa de cerere nu e1clude ,ns actiunea in$ers a cererii asupra ofertei- "i prin intermediul acesteia- asupra produciei. De fapt- oferta ins"i creea& cerere numai ,n masura ,n care corespunde tendinelor manifestate ,n e$oluia ne$oilor. Aceasta ,nseamn c nu toate produsele cuprinse ,n oferta de mrfuri se #ucur ,n mod egal de cerere din partea consumatorului. Piaa are tendina de ec(ili#rare a ofertei cu cererea de mrfuri. 2n $ederea acestei ec(ili#rri- mecanismele care intr ,n mi"care 7"i ,ns"i modul de punere a lor ,n mi"care8 sunt ,ns diferite . 2n cadrul raportului ofert)cerere- rolul determinant ,n perioadele de penurie re$ine ofertei+ producatorul domin piaa- de unde "i denumirea de Bpiaa producatoruluiB sau a B$%n&atoruluiB. Cererea este o#ligat s se adapte&e ofertei- restr%ng%ndu)i dimensiunile "i sc(im#%ndu)"i structura ,n funcie de modurile e1istente pe pia.

'e poate deci o#ser$a- c de raporturile dintre cerere "i ofert depinde rolul pe care)l au pe pia cei doi parteneri precum "i cile specifice de orientare a pieei spre starea de ec(ili#ru. .re#uie menionat c raporturile dintre ofert "i cerere nu au un caracter o#ligatoriu sta#il+ ele au un caracter dinamic- coninutul lor principal const%nd ,n tendina de ec(ili#rare a ofertei cu cererea de mrfuri pe calea apropierii sau c(iar a Bsincroni&riiB ritmului de e1pansiune a lor. .re#uie amintit- ,n legatur cu aecast tendin de ec(ili#rare- rolul preurilor practicate pe pia. Preul repre&int- de fapt- a1a principal care asigur ec(ili#rarea 7$aloric8 a ofertei cu cererea. 9odificarea preului determin- deci- o modificare ,n acela"i sens a ofertei "i ,n sens in$ers- a cererii.

.-.-

S$&ti%ent8: ;i ca&acte&i9tice:e #e ca:itate a:e %!&<8&i:$& e:ect&$ca9nice

Produsele elctrocasnice pentru #uctrie au fost descoperite din ne$oia de a u"ura munca la #ucatarie- ,n general munca gospodinelor.A5ut nu numai la #uctrie ci a5ut "i pentru intreinerea locuinei- pstrarea alimentelor- preapararea m%ncrii. 'ortimentul di$ersificat al produselor electrocasnice se clasific* Aparate pentru prelucrarea alimentelor

)prelucrarea termic a alimentelor 7$as fier#ator- plit electric- pra5itor de p%ine- cuptor cu microunde etc8+ )prelucrarea mecanic a alimentelor 7r%"nit de cafea- mi1er- ro#ot de #uctriestorcator de fructe etc8. Aparate pentru pstrarea la rece a alimentelor*

)rcitor electric 7pstrarea alimentelor la o temperatura de 0)10EC8+ )frigider 7cu o u" sau dou u"i8+ )frigider cu congelator 7cu dou compartimente8+ )congelator 7pstrarea alimentelor la temperaturi de )1CEC8. Aparate pentru curarea "i ,ntreinerea ,m#rcminei*
10

)ma"in electric de cusut+ )ma"in de spalat rufe 7dup modul de funcionare* cu agitor- cu pulsator- cu tam#ur+ dupa numrul de #a&ine* cu un #a&in sau cu dou #a&ine+ dup sistemul de ,ncal&ire a apei* cu ,ncal&ire complect- cu ,ncal&ire de complementare- fr ,ncal&ire a apei+ dup destinaie* pentru splat "i sotrs rufe8+ 1. )fierul electric de clcat 7dup destinaie* de u& casnic- de $oia5- pentru ateliere+ dup ser$iciile pe care le e1ecut* cu ,ncal&irea tlpii- cu ,ncal&ire "i reglarea temperaturii "i ume&irea rufelor8. Aparate pentru confort "i igiena locuinei *

)$entilatoare 7de mas- de ta$an- instalarea pe oc(iuri de geam8+ )aparate pe ,ncal&irea locuinei 7cu radiaie direct- cu suflant de aer cald- cu acumulare de caldur8+ )climati&oare 7cu elice- cu tur#in8+ )aspiratoarea de praf 7ori&ontale- $erticale- cu colectoare pe filtru sau ,n sacul colector8+ )aparate pentru ,ncal&irea apei 7cu ,ncal&ire instantanee a apei- cu acumulare de cldur8.

.-3- Ca&acte&i9tice:e ,ene&a:e tehnic$A<8nc"i$na:e a:e e:ect&$ca9nice:$&

1. Aspectul e1terior) dac este ,ngri5it apartul electrocasnic- stratul de email s fie uniform 7pentru produsele emailate8- etan"eitatea u"ilor 7pentru frigidere- congelatoare- cuptoare cu microunde etc8+ 2. .ensiunea de alimentare 7;8)difer de la un produs electrocasnic la altul+ . Capacitatea cu$ei) pentru frigidere si ma"ini de splat + 6. Consumul de energie electric ,n 26 ( 7F3(G26(8) difer de clasa energetic pe care produsul+ >. 2ncarcarea ma1im de alimenteG(aine 7kg8)capacitatea pe care o are frigiderelecongelatoareale- ma"inele de splat+ @. .emperatura medie interioar)pentru frifgidere "i congelatoare+ A. 'ilenio&itatea.

11

CAP-III- ANALI)A S7OT I ANALI)AREA OFERTELOR DE M/RFURI ELECTROCASNICE

Anali&a '34. este format din* )puncte tari) atri#ute ale agentului economic care concur la reali&area o#iecti$elor+ )puncte sla#e) atri#ute care impiedic reali&area o#iecti$elor+ )oportuniti) factori e1terni care concur la reali&area o#iecti$elor+ )ameninri) factori e1terni care impiedic reali&area o#iecti$elor. ALTE# Puncte tari* )locuri de parcare )gama sortimental mare )acordare de credite mai rapid )ram#ursarea creditelor de ctre clieni ,n rate fi1e ),n ca&ul gsirii unei oferte mai mici de pre Alte1 ram#ursea& diferena de pre )$%n&area prin Internet Puncte sla#e* )nu li$rea& la domiciliu prodHcele 4portuniti* ) amplasarea ,n central ora"ului )puterea de cumparare mai mare a cumprtorilor Ameninri* )e1istena ,n apropiere a firmelor Domo "i ?ordica )desc(iderea unui alt maga&In de profil ,n localitate

12

DOMO Puncte tari )gama sortimental mare )ram#ursarea creditelor de ctre clieni in rate fi1e )li$rea& la domiciliu produsele )$%n&area prin internet Puncte slabe )nu au locuri de parcare Oportuniti ) amplasarea ,n central ora"ului )puterea de cumparare mai mare a cumprtorilor Ameninri )e1istenta in apropiere a firmelor Alte1 "i ?ordica )desc(iderea unui alt maga&In de profil ,n localitate Am urmrit ofertele de mrfuri- e$oluia produselor electrocasnice "i preurile la maga&inele Alte1 si Domo* ALTEX 7produs8 .<J<;IK4! A!ALAK M4.N <J<C.!ICN A'PI!A.4! O!ILID<! OIJ.!P D< CAO<A 9I:<! CPP.4! CP 9IC!4P?D< 9ARI?N D< 'PNJA. Pre A00 900 >A9 10 >A9 2>0 >9 2C0 1200 DOMO 7produs8 .<J<;IK4! A!ALAK M4.N <J<C.!ICN A'PI!A.4! O!ILID<! OIJ.!P D< CAO<A 9I:<! CPP.4! CP 9IC!4P?D< 9ARI?N D< 'PNJA. Pre A 0 C>0 @29 >0 @ 9 2A0 >2 7)@Q8 2AC 12A0

Anali&am compararea produselor celor dou maga&ine*

)pentru produsul /tele$i&or0 maga&inul Alte1 practic un pre mai mic dec%t maga&inul Domo. )pentru produsul /araga&0 maga&inul Domo practic un pre mai mic dec%t maga&inul Alte1 )pentru produsul /(ot electric0 maga&inul Alte1 practic preuri mai mici dec%t maga&inul Domo )pentru produsul /aspirator0 maga&inul Alte1 practic un pre mai mic dec%t maga&inul Domo )pentru produsul /frigider0 maga&inul Alte1 practic preuri mai mici dec%t maga&inul Domo )pentru produsul /filtru de cafea0 maga&inul Alte1 prectic preuri mai mici fa de maga&inul Domo )pentru produsul /mi1er0 maga&inul Domo practic preuri mai mici dup o reducere de @Q fa de maga&inul Alte1 )pentru produsul /cuptor cu microunde0 maga&inul Domo practic preuri mai mici dec%t maga&inul Alte1 )pentru produsul /ma"in de splat0 maga&inul Alte1 practic un pre mai mic fa de maga&inul Domo. 2n conclu&ie maga&inul Alte1 practic preuri mai mici dec%t maga&inul Domo.

CAP- IV- CONCLU)II

16

4ferta de mrfuri este ,n strans legtur cu cererea de pe pia. Istoria comerului ,ncepe ,nca din antic(itate- aceasta e$olu%nd. Pentru a putea promo$a un produs pe piaa comercial tre#uie s i se fac reclam sau pu#licitate la tele$i&or sau la locul de $%n&are. Produsele electrocasnice sunt acceptate pe piaa consumatorilor- acestea u"ur%nd tre#urile ,n gospodorie. Caracteristicele generale sunt importante pentru cumprtori deoarece ace"tia aleg produsele ,n funcie de caracteristicile generale "i te(nico)funcionale ale acestora. <u sunt de parere ca pentru a $edea care maga&in are o ofert optim tre#uie s facem o comparaie ,ntre preurile produselor de la dou sau mai multe maga&ine care o s ne a5ute s alegem maga&inul cu oferta cea mai #un.

CAP- V- BIBLIO*RAFIE

1>

1. .nic Petru- La#riela Iordac(e )'tudiul Calitii produselor "i ser$icilor D manual pentru clasa a :I)a <ditura ?iculescu A=C '.!.J- =ucure"ti 2001 2. Constantin .udose) coordonator- Ana Jucia !i"tea- Petre Rer#an- ;asile Dinu ).e(nologia comerciali&rii mrfurilor) manual pentru licee economiceadministrati$e "i de ser$icii- clasa a :)a "i a :I)a "i "coli profesionale comerciale- anii I si II <ditura didactic "i pedagogic- !.A- =ucure"ti 199> . SSS.e)referate.ro 6. SSS.google.ro >. SSS.alte1.ro @. SSS.domo.ro

CAP- VIANEXE
1@

1A

1C