Gill (1982) subliniaz c btaia copiilor nu are n majoritatea cazurilor explicaii psihologice i adeseori exist probleme sociale i contextuale

(omaj, desgustul de srcie etc).

Goode consider c violena se datorete coabitrii ndelungate, care ar putea declana reaciide furie

Astfel Elmer vorbete de acumularea de stres n cadrul familiei, mai ales la clasele defavorizate economic.

VIOLENA N FAMILIE

Wolfgang vorbete de natura suicidar sau masochist a unor victime, care provoac atacul agresiv.

Strauss (1973) include aceasta n structura social, subliniind importana valorilor, credinelor, caracteristicile individuale, factorilor precipitani, valorilor sociale ,puterea, actul violent i consecinele pentru copil, familie i societate.

M.Hanemann Lystad (1975) vorbete de relaiile interpersonale speciale ntre victim i agresor, n care violena este rezultatul antagonismelor care au fost tolerate timp ndelungat, n care victima i-a ridiculizat i presat agresorul, pn s-a atins punctul maxim de rezisten.