Sursa de apa, cunoscuta de peste 2000 de ani

Apa sfnt
Pe versantul estic al Muntilor Bucegi, pe Valea Ialomitei, intre Lacul Bolboci si Scropoasa, in zona numita "Sapte Izvoare", exista o sursa de apa mai ciudata, care a acut obiectul unor studii de laborator inca din !"2#$ La acea vreme, %rigore Marinescu atragea atentia ca apa de aici este una dintre cele mai curate din lume$ &in !"'0 studiile sunt continuate de %eorge Murceanu, iar din !"'( de catre o societate ranceza$ )estele aratau ca toti indicatorii calitativi ai apei de la Sapte Izvoare au un standard superior tuturor surselor de apa cunoscute in lume$ Spre exemplu* numarul de bacterii e zero+ ata de ( limita minima acceptata , poluarea cu azotati si azotiti e zero$ -ltimele studii in acest loc, realizate de .idrote/nica, dateaza din perioada martie !"0!+ ebruarie !"02$ In acel moment 1eausescu a cerut sa ie inc/isa zona si sa se limiteze accesul la aceste date$ "Presedintele de atunci a ost in ormat ca acesata sursa de apa este cunoscuta de peste 2$000 de ani si ca se gaseste in zona initiatica a dacilor, in Masivul Bucegi, ca scrierile vec/i pomenesc despre o apa din care a baut Zamolxe inainte de a deveni zeu, si ca exista un simbol al celor sapte izvoare pe scuturile dacice redate pe Columna lui Traian$ Lui 1eausescu i+a sunat bine mai ales aptul ca acolo s+ar a la zona nemuririi, adica un punct energetic pozitiv$ &osarele de la Sapte Izvoare au ost redesc/ise dupa !""0, iar testele recente au aratat ca in ormatiile lui 1eausescu nu erau c/iar departe de realitate", este de parere dr$ inginer Ion 2lteanu, unul dintre specialistii grupului care cerceteaza ciudateniile din Bucegi$ Investigatiile arata ca apa de la Sapte Izvoare izvoraste dintr+o grota unde se a la un imens lac subteran$ &ebitul este de aproximativ 3$000 de litri pe secunda$ Sursa de apa nu a secat niciodata$ &in punct de vedere c/imic aceste izvoare sunt, intr+adevar, unee dintre cele mai curate surse naturale de apa plata din lume$ Se lucreaza de4a la captarea lor si aducerea apei, prin conducte, intr+o zona in care sa poate i imbuteliata, in asa el incat lic/idul sa nu intre in contact cu aerul decat atunci cand consumatorul desc/ide dopul sticlei$ "Din punct de vedere al anergiilor pozitive, <<zona nemuririi>> pe care o cauta Ceausescu, testele magnetometrice au aratat ca exista, pe portiuni, anumite anomalii ale magnetismului pamantului, despre care am convenit cu cei implicati in studiu sa pastram deocamdata o anumita discretie, pana vom sti cu siguranta care este cauza si ce efecte au aceste anomalii asupra omului. Din punctul de vedere al legaturii cu dacii, totul a pornit de la cateva scrieri antice in

legatura cu apele sacre pe care le beau dacii in scopuri intiatice, scrieri in jurul carora s-au nascut legende. Sau or fi fost legendele din care s-au inspirat scrierile, cine mai stie. rebuie sa spun ca nu e c!iar lipsit de sens sa se considere ca in "ucegi a fost o zona initiatica, sau de cult. #xista aici, intr-un perimetru destul de restrans, cateva pietre plate, asezate ca niste mese pe zone netede de pe culmile $asivului "ucegi. %reau sa spun ca nu sunt stanci care sa plece din munte, ci pietroaie plate ca niste mese, cantarind zeci de tone fiecare, asezate pe platforme montane plate, de mii de metri patrati, pe care nu creste decat iarba. #ste clar ca pietroaiele nu s-au format acolo, ci au fost aduse. Ca sa nu mai vorbesc de semnificatia unor nume de stanci din zona, plecand de la &mu, la "abele sau ronul 'mparatului, toate avand legatura cu mitologia auto!tona. (u vi se pare curios ca nu stie nimeni cine a dat nume acestor pietroaie)", spune Ion 2lteanu$ &eocamdata, in a ara de captarea "apei sacre", grupul care a initiat cercetarile a cooptat consiliile catorva localitati din zona, cateva organizatii neguvernamentale din strainatate si -niversitatea "Vala/ia5 din )argoviste, pentru a realiza in Bucegi un "antipolis", adica un "anti+oras"$ Initiatorii proiectului spun ca este vorba despre o statie pilot in care se ca testa o orma de civilizatie rurala, capabila sa oloseasca cuceririle civilizatiei citadine, cum ar i Internetul si tele onia mobila, dar cu diminuarea actorilor nocivi ai orasului asupra omului$