RUSALKI

ROUA

218

calendarul agricol, o zi de maximd sacralitate,de apogeu al forfelor faste ce ofereauenergianecesara oamenilor,animalelor qi plantelor; aqase explicii qi dezlanluirea, in aceasta zi, a atacurilor vrijitoarelor, qi strigoilor): ,,Lumel se spala dimineali cu roud sau se tavileqte, inainte de risdrirea soareiui. prin roua de pe cdmp, spre a se tamadui de orice boala. Se strange rorir ?ntr-un vas gi se pdstreazdspre a fi intrebuinqati peste an la diferite boale' (Candrea,1928, 109). La germani,in noapteaWalpurgiei, inainte de risirirL;i soarelui, femeile se duc qi aduni roud de pe spicele de gr6u, apoi nlei,q tacand acasagi farA a se uita imprejur, spald cu,ea capul vacii pentru a ir feritd de vraji gi pentru ca laptele sd fie manos (Pavelescu, 1944,21-22,. Practica ,,udarii" cu roua a plantelor magice estecunoscuta qi de romani: ,,Tot felul de buruieni descdritatesunt puse in galelile de muls urilplute cr.: apd qi lasate afara peste noapte, ca sd.cada roua pe ele. A doua zi ace:;tr buruieni sunt tiiate marunt. se amesteca cu tarate qi cu sareqi se dau viteic,r sd le mdnAnce"(Candrea, 1928,104). Din cauza identificarii acestui element cu esenla vegetald, cu putere.l plantelor, a cAmpultii qi deci cu viitoarele bune recolte, luarea manel cdmpurilor, in aceastaperioada, se reduceain principal la a aduna rouit ri,:' pe plante. Practicile prin care era luatA mana cAmpurilor erau diferite: ..S'duc miercureagi vinereadimineafa,inainte de rasaritulsoarelui,din Paqt: pAnain Rrrsalii,cu o fafa ciemasain cAmpulcu holde.Acolo dau cu ta(a <ir pesteholdelemai frurnoase rnasd ale vecinilor pAnase uda fala de masi dc roud. Storc apoi roua intr-un vas qi o duc acasd.Cdnd fac pdine in cuptor' pun in covata ciouii picaturi de roua qi atunci pdinea creqtede zece ori pi cataftinA a pLrs"(Pavelescu,1945,10-1 l). Dar roua furati nu estenumai un iustrument magic prin intermediul caruia se poate asigura un rezuitat favorabil al creqterii/spoririipdinii. Ea era utilizata la propriu, ca nrijloc de: transferal puterii magice a unui lan saucimp asupraaltuia, vizat de fermecator. aqacunr se intAmpla gi in alte cazuri de luare a manei cimpului: .,Roua o folosesc qi la farmece. Oamenii meqteri, strigoii. o folosesc ca sd stricesemaniturile - holda - altora,gi <sAle direagu pe ale lor. ln dimineaqa ;rilei de Sdn Giorgiu, <<meQteru> merge in z.ori de zi la holdi, acolo se de haine pAnanu a rasd.rit Cezbraca soarele,reciteazaun descintec,iar cu abros.adicd faql de masd,adundroua de pe holda vecir'rrluisau a altuia qi :;i o da la holda lui. o scuturi pe holda sa; prin aceasta ia mana de lir trucate aqacir holda lui va fi neaseminatmai rodita decit ale altora" (Gherman. 119).Roua acliona favorabil nu nunr;ii irsupriloamenilor qi a recoltelor Dacd roua putea se le fereasca ci qi asupraanimulelor. ingrijite de aceqtia, pe vite de boli qi sa fie un adevirat stimulental fertilitatii, estede la sine ale vrdjitoarelor. prin inlelescd ea puteafi utilizataqi in practicileof'ensive

rasantur :l :i'T9' inainte'de :"-ii;i"!i;ffi nrana vacilort' Vin dupaaceeraclsillt llorlle'.darstrang

o' sitd pe cAmp' luni dintineata' mana vitelor: "Altele se rlltc cu careeraLuate qiiot feluideflorizicand:

nu strang a pus <<Eu florilor qi zic: <<Cum sitape vatratlJo"'"t"i'' o fn deasupra il'rrile dau sezAndcu umra Pe mea>' *a1tar111a tu '"t"t'llq; ;t; ieanut zimgul "1

ffi,t"*.i1,,:it:i:ifJH^,T"#:Ut*n;,?:$"\:l;?:iil; :il%i-?$i.ii"'"i'iltl','"'.$l*l*JJJ'i:T":" ifilffi !l];3fr

unor obiectemaglce' la Ier uc "t*,'.il-::l::'..i.,'7.^,J.,,r" ut Lrtilizatd cnmnlex. complexa ;ryt^:t].i1:':' (fornrula esel'flj!; aport cu careaveaun dezbricata 5i parul duce desculla' eracu atatmat prottrtcd;' Vraiitoarease
ql aoulril tulr"' cu cdrpe la ptctoare l::':,:;::,.,'"rr, in soinare,/ Cu ;;,,

i*prii,,.":T1':iT^i:ll:*:i:jiffi i$':ii:g;h\?JJi'Tru'J::1'#
ci Nu ILr":t::1le senic'/ i'*ar'rnai'/ pure,lca-l srrinsei..;;;;;,,iiliiupt"rt (iclent' gros" qi r'urtos Larmine zeros,/ t"urarurut.iiu""i *"tit Iuai laptele 62-63)-

::l1;if il:Tt;l*tl:;ffT,r'1'i:'1'l!:;'i::"1"13ii"il/
care explica duhurile apei in afara de credrnlere generaie RU'ALKI c a f i i n d o r e p r e z e n t a r e a n i m i s l i r ' o p e r s ose-.poate n i f i c a r et"ult'-?, a a c e s c.,tt^::eea$t tttielement' unor funclii specifice acest:11 ;;;;;;i";" demonlce pttterll de antropomorhzarea frecven[d,.Fie ca este vo;ba' stihiii presupune care-o pe de matenalizareaforlei necunoscute Dropritt-zise, inasculind) - duhuri acvaticecu infaliEare icvatica (ineca(ii, ni*,ioJlonoi rnuzica de nrtmele careia sunt iega-te sau de o patroanauot'"a"Lii*uti'ou'"' brodatul (

torsr'rl' [esutul' insuqirea ;i:!$^1*,::.11':':" "t" qi dansul, magice' plantelor (cunoalterea "# atrrbulreaunor calitili supraulnane

etc.) sau care il sunt' prin insarii teritoriui pe de exemplu), toate utt'i" p""onaje stapaniai acesteilo4t' ,itpan.ti, adevaragi - .emoni a sunt lusalki mitologiei ruse .,,-, ",,"qlki d-emonizare ,p"titrct Spiritele acvattce ficut i-au care duhurilor t" tpoi""' la rAndul lor' armata mo4ilor inecatrt. I"' (repreztniati fo*t" apropiatede acestease intilnesc 5i via!a. sa-qipiardn ( v a r l a n ta .. c t l - t t n c t )P . iin-excelenIi fenlinine t u r c i , t a t a r i a l t . t u s t i .a l , l'odianoi)' de apei la slaui este'itustrata mascuiinii,necizelati. a cluhului se luminoase ale undelor acvatlcece reflexeloi a ele sunt o ipostazrere pigmentul ( d e a i c i l u n i i c u l; c o n t u r e a z ao . t u o ' l ' i 1 ; ; ; ' t " 9 1 - ! l al ^ : ,pirului.lung pinain^pinrdnt' striilucitor bi'ondul pierri al alb-albastrui catitate de duhuri acvatice' ele in. etc';' veqmintele uru", urul'tiai;;;;;t" veqmintele ;taldintlu-se' spalAndu-:ii suntinfa'Eat" uo"r"u in?i;;h"'a"d'

RUSALKI 280

alerecolrei'fie intruchipauro4et* oeiu;;. vegemfiei(la slavii de ipus, iogini,;;;,*r) "r";"^"urui,

sauruptain bucdtis aceasra data rusaiki'i* uori'"-i;;';;ffit"ll ;il'#:;,Tl^ij

otan..?:""#r"r-**"il.,,i, ,ii"Ii..",_rirr. Cu a-cesr iril.; ," 1a."1 irp"ia-iil pui.. :.up). imbrdcata ca o rinari fat*, era aug^Og.;n',:" tanui " secard de (un locu; cucununa specifica *..
specific), lasatiipe hotar

cdnd atractia ror pentrumuzrc r $t dans(careeste,de fapt. specifica "uid"n1r"* p"ni.u-u""*tA clasa de duhun).Ca t, subliniere a aparrenenfei lor la r"*." ,l"riifir (a mo4il,or nebotezafi:exisrr: c varietatede spirite acvatice, nayki, mwk: sunt, dupi credin(eli: Bcrarnene, copii mo4i nebotezagi), -.*:. ?ncadrulsarbatorilorco"*.io" rp-,.f mo4ilor li se aduceauofran'de:,;i";r, ", Er"rg*", fire de a[d.,cununr. rnrerdiqiireexrremde in il;;ld;"bdroriror consacrare *splndis acesror duhuri (mai alesin saptarnina Rrruii,ih;;;r.ritoa.e-mai uirllu oiupulir* casnice aflarein saan;a.legdtu.a f" t""*ii 1i"r.rtut,cusuruletc.), sunrqi ele onoui dovadd de apropiere de rumea rno.tiiJ..h generar, func[a deconrror a respecririi rabuurirorce vizau acestel.ii"ir"ri .rr. r" *",* rnitologii, mo4ilor' care-gimanir"rta"taitll*ulgumirea, "*il"iia, deoarece prafur, scamelece se produc in timptrr u."rrinrr. in ochi etc. (in acesr sensrrebuiesafie incruse-qi,.,R!6ngerite* ""'uluil{fi_re sr. vi"eJ[ iari*" r.-"r". carelucreaziiin ziua consacratd ei). Lai:ncheierea siirbi4torii, spiritereerau alungare in p;idun (une_ori .rti*

r"Ju ;i#,1Jxl,:t"li*:xi:ff T:i! ;;';. aracdnd femei insarcinare saur"rtur",p-io.ari;;;;;,-ofrr'.,". pre dicarspec a. ific acesto r d,3y y l-aa'irurur :cana r" i; ;th,;;; oam. ii sildita n i,. pdnd ce O^"r$j{.de personajele din rnitologia rom,nd - de iere- "..-:.,1:11:i o putemface

taa -ftIaIimi i"il"i, i "ir. o p XY' *i [T"'.'ffiil -ru','ri' X"Klf' ;i:f fil :,:3jffi inc pac o L c'o p iii o
*.r,ii o r

pe malul apei sau

t:

eiatrl, p-iepriindndu.-qi pirul arriu sau verde. in

"'#J;,?; cu influenfd asupra

Asemenea vrijitoarelor din Occident, qi vrijitoarele rornAne se SABAT futilneau, ce-i drept mai rar, la petreceri zgomotoase, in vArful mun{ilor. ; Astfel, ?n noaptea de Sf. Gheorghe se organizau adevirate sabaturi ale sFigoilor vii in munlii Retezat, Godeanul, Ceahliiu, Bihor q.a. (uneori, se . sp$ne,destul de rar, o data la gapteani). Reprezentirile romdneqti referitoare hasabat sunt diferite. Exista, in prirnul rAnd, o viziune tradifional-dernonici asabatului: ,,Sabatullor se face numai o data pe an, pentru cd Dumnezeu ar fie gi ziua ta!> $i fi fust ingdduitor cu Scaraofchi qi i-ar fi spus: <<Iatd, atunci se adund togi dracii din imprejurimi intr-un singur loc, aqa cum se duna credincioqii la hram. Acolo vin dracii, duhurile necurate gi tofi cei care gi-au vdndut sufletul dracilor, adici vrajitorii, babele fermecitoare, oamenii cu spiriduqi qi intind un chiolhan de vuie pdmAntul. In noaptea rc.eea,a Sf. Andrei, pun la cale toate rautiifile de peste an qi igi impart oanenii, sateleqi locurile. Pe urmi. se dau la petrecereqi la dansuri deqiinfate, pfua cdnd cocoqii cinti a treia oardr.Atunci to[i se-mprdqtie qi se duc la loeurile lor''(OIinescu, 40). Mai existau, de asemenea,credinle referitoare la unele incdierdri, adevS.rate lupte intre personajediferite, a$a cum am vdzut ci se intimpla in Europa Meridionala. Se credea ca in noplile consacrate(mai ales cteSf. Andrei), spiiitele mo4ilor ies din morminte qi, impreund cu strigoii vii, ,,care in eeast4 noapte igi parisesc culcuqurile for fara sa aibd vreo qtiinfi despre aceasta" (Pamfile-1, 1916, I27), se iau la bitaie pe la hotare, rlspAntii de drumuri qi prin alte locuri necurate.Duelurile s6ngeroase cu limbile de la meliqeqi coaselefurate din gospodariile oamenilor se prelungescp6ni*ta eintatul cocoEilor, c6nd spa[iul se purifici, duhurile morfilor seinforc in nrorminte, iar sufletele strigoilor vii revin ?ntrupurile parasite.Pentru strigoi. tuptele noctume de la Sf. Andrei ar fi astfel momentul privilegiat de a se intdlni la granila dintre doua lumi cimra Ie aparEindeopotriva, deturnind vitalitatea uneia spre asigurareasupravieguiriilor in cealalta(Mesnil, 155). pe tirnp de Slovenii spun, de exentplu, cd lupta dintre krsniki, desfaqurata seeetd unei in vazduh"insoliti de tunete qi fulgere, are ca obiect asigurarea bure calitdli qi cantitagi respective.Fiecareregiune zrrecoltelor din agezarile are un krsnik al sdu, aqa ci de victoria acestuiadepinde recolta din anui respecdv (o interpretare aseminatoare exista qi la romAni, dar cu referire la alte personajemitologice. Este vorba de viilve, de fapt o contaminareintre