Sistemul francez A pus noi fundamente ale ordinii interne de drept.S-au extins principiile generale in toate ramurile de drept.

Are loc un fenomen de constitutionalizare a ramurilor dreptului,adica patrunderea principiilor dreptului constitutional in fiecare ramura.S-a considerat ca exista un ansamblu de norme constitutionale obligatoriu de integrat in fiecare ramura de drept si care trebuie sa stea la baza lor.S-a cristalizat noul concept de drept si anume blocul de constitutionalitate.Scopul este acela de a asigura conformitatea fiecarei ramuri in Constitutie. A IIa trasatura - are noi baze transnationale.Franta este stat fondator al UE si dreptul comunitar sau european se integreaza in dreptul national. Ordinea uridica comunitara a sc!imbat raporturile de drept pri"at.Franta este membru al Consiliului Europei , semnatar al Con"entiei Europene a #repturilor Omului.A fost sesizata la CE#O , acest lucru a sc!imbat urisprudenta Curtii de Casatie. #reptul ci"il a ramas un drept legal-creat prin lege$ #reptul constitutional este ramura fundamentala de drept,dar este urisprudential pentru ca este creat prin urisprudenta udecatorilor constitutionali.Constitutia este dez"oltata in baza deciziilor Consiliului Constitutional-la noi este Curtea Constitutionala. Organizarea udiciara in Franta a.Exista urisdictii udiciare obisnuite%comune.Sunt mai intai urisdictiile de fond& udecatoriile-la noi. Exista ' grade de urisdictie& urisdictiile de fond reprezinta gradul I (rimul grad&tribunalele de mare instanta.Au una sau mai multe sectii ci"ile si sectii corectionale in materie penala pentru ca sunt de fond , udeca in materie ci"ila toate cauzele , cu exceptia celor date prin lege,competenta altor urisdictii. Completul%formatiunea de udecata are un udecator unic sau este complet colegialminim ). In materie penala sectiile corectionale udeca delictele , sunt infractiuni cu gra"itate medie.In Franta exista ' forme ale ilicitului penal&crime,delicte,contra"entii. crimele-infractiuni cele mai gra"e delicte-infractiuni de gra"itate medie,pedepsite cu amenda penala sau inc!isoare contra"entii-infractiuni usoare Exista udecatori de instructie atasat pe langa tribunalul de mare instanta care cerceteaza delictele numai daca acesta necesita instructie-urmarire penala.

*udecatorul de instructie in Franta este ca procurorul la noi. faptele grave presupun urmarire penala proprie la faptele simple se trimit cauzele direct la udecator. Exista si camera de instructie care asigura gradul ) de urisdictie. In cadrul +ribunalului de mare instanta exista +ribunale de prima instanta.*udeca faptele simple. In materie penala exista o instanta separata - +ribunalul de (olitie,+ribunal de policeCompetenta sa este materia contra"entiilor a tribunalului de politie. (rocurorii sunt grupati in parc!ete si parc!etele din ministerul public.Exista un procuror general al republicii cu unul sau mai multi ad uncti,care reprezinta ministerul public la tribunalul de mare instanta.Acti"itatea procurorului este in proportie de ./0 penala.Intra in materie ci"ila in sedinte de udecata numai in mod exceptional,atunci cand este "orba de protectia interesului incapabililor. incapabili-copii,persoane bolna"e psi!ic. Apare insa si pe langa tribunalul de prima instanta,procurorul-,dar tribunalul de prima instanta nu are un parc!et propriu separat,dar sunt corespunzatoare fiecarui grad de urisdictie,fiecarei instanta,fiecarui tribunal.(rocurorii sunt in cadrul tribunalelor,iar la noi se zice 1(arc!etul de pe langa 21.

vineri 25 ianuarie 10-12 - 101+102 , examen TGD.

II.*urisdictii specializate. +ribunalele de comert- udeca litigiile dintre comercianti-pers fizice si uridice, precum si referitoare la actele de comert. +ribunaux paritaires beaux ruraux- udeca litigiile intre proprietarii de bunuri,fermieri ,in general litigii agricole,funciare. Conseil de prud34ommes-tribunale de munca, udeca litigiile de munca dintre anga ator si salariati-sunt de gradul I Comisii de prima instanta si de securitate sociala- udeca litigii pri"ind cotizatiile si prestatiile datorate de contribuabili-asigurari sociale etc *udecatorii de proximitate- udeca mici litigii

5radul II de urisdictie Este reprezentat de curtile de apel.Sunt organizate la ni"el regional.Curtile de apel udeca apelurile formulate impotri"a !otararilor instantelor de fond.*udeca litigii atat pentru moti"e de fapt cat si de drept. Se urmareste retinerea faptelor care sunt apoi udecate in baza moti"elor de drept.#in administrarea probelor se "or retine doar faptele pre"azute de lege. In materie penala exista camera corectionala care udeca impotri"a !otararilor tribunalelor de corectie si a camerelor corectionale.Camera de instructie de la ni"elul curtilor de apel inter"ine doar daca infractiunile necesita instructie-urmarire penala- de gradul II de urisdictie.Acest lucru inseamna ca infractiunea trebuie sa fie o crima,fapte gra"eExista un procuror general pe langa Curtile de Apel , care depinde ierar!ic de ministrul ustitiei-este numit de acesta, dar lanoi nu , este numit de CS6. Exista in materie penala curti speciale cu urati.#OA7 I8 (E8A9 . 9e cours d3assises.8u sunt urisdictii permanente pt ca udeca trimestrial in cadrul fiecarui departament, udet de la noi-. Aceste curti cu urati sunt compuse din ' magistrati si . urati.*uratii sunt alesi din persoane cu buna reputatie.Elementul curtilor cu urati s-a spus ca este o asemanator cu sistemul anglo-saxon-este un element din E"ul 6ediu , doar in materie penala. (entru minori exista tribunal d3enfants . 5radul III - Curtea de Casatie - Instanta suprema a Frantei , unica la ni"el national.*udeca doar pt moti"e de drept si asigura legalitatea !otararilor udecatoresti.(rincipala misiune este de a asigura interpretarea unitara a legii pt a putea face o aplicare comuna la ni"el national,in solutionarea aceleiasi solutii de drept puse intr-un litigiu in aplicarea aceluiasi text de lege,solutia trebuie sa fie aceeasi pt intreg teritoriu national.

S-a spus ca dreptul administrati" este mai mult un drept al udecatorului sau urisprudential pt ca a fost creat prin solutiile pronuntate de udecatori. In gradul I de urisdictie exista tribunale administrati"e care solutioneaza litigiile pe fond.Contenciosul administrati" reprez acele procese cu autoritatile publice stataleprocese intre administratie statala ori intre cetateni si administratie. In gradul II intalnim curtile de apel administra"ite

In gradul III consiliul de stat - Conseil d3Etat.Consiliul de stat inter"ine fie pt controlul legalitatii !otararile pronuntate de instantele inferioare,curtea de casatie- , dar mai inter"ine pt recursurile in exces de putere.7ecursurile pt exces de putere sunt o cale de atac impotri"a !otararilor administrati"e care emit acte, cu depasirea libertatii de apreciere pe care legea le-o acorda, o pre"ede. 7ecurs contra unui decret ilegalexemplu C.+ribunalele de conflict. *udeca litigiile pri"ind competenta intre instantele udiciare si cele administrati"e.Ex&un litigiu cu pri"ire la dreptul urbanismului care poate fi considerat ca apartine atat competentelor udiciare cat si administrati"e. Aceste tribunale sunt compuse din udecatori atat de la curtea de casatie cat si de la consiliul de stat. *udecatorii de la ni"elul suprem se numesc consilieri. Este prezidat tribunalul de conflict de ministrul ustitiei , dar acesta inter"ine numai in caz de paritate de "oturi.In cazul in care un litigiu este inceput dupa o procedura ce apartine urisdictiei ordinare prefectul poate sesiza ca litigiul este de competenta urisdictiei administrati"e si tribunalul poate decide ca acel litigiu sa se continue a fi udecat de catre urisdictia administrati"a. Iz"oarele dreptului 9egea scrisa ocupa locul central.(rocesul de codificare fiind foarte amplu.Ei prefera sa adune toate normele sub forma de coduri,exista c!iar si codul sportului. Obiceiul uridic are un rol secundar , este aplicat cand legea scrisa trimite la el& de ex, codul ci"il.Simpla in"ocare in fata udecatorului nu este suficienta pt ca trebuie probata. Sistemul german Formarea sistemului A a"ut loc in mai multe etape decat in Franta. (rima etapa& dreptul german inainte de sf secolului :. Imperiul romano-germanic incepe inca din ;<' .inainte de a a"eaacest nume a rezistat timp de cate"a secole si a dez"oltat un sistem de drept de tip feudal.7egatul de"ine imperiu in .=).Se afirma noi state, printre care si (rusia,iar imperiul dispare formal abia la = august :;/=. Fiind un drept de tip feudal , cutuma ocupa un loc important,alaturi de primele acte normati"e scrise. A)a etapa , la sfarsitul secolului :.. #uce la unitate nationala care se realizeaza intre :;=>-:;>: ,dreptul in aceasta

perioada e"oluand de la un drept tipic feudal cu puterea concentrata in mainile monar!ului , la un drept di"ers ,di"izat dupa ducatele,apoi statele care au compus imperiul.Si-a pastrat aceasta di"ersitate si astazi.Este un stat federal. #reptul penal Acesta a"ea un caracter neunitar.Era in special cutumiar in E"ul 6ediu , apoi a fost adoptat Constitutio Criminalis Carolina , considerata un cod, apartinand lui Carol ?uintus,care a fost adoptat in :@') si care cuprindea & dispozitii de fond, de drept penal substantial-ce e aceea o crima, un delict,trasaturi,enumerarea faptelor-dar dispozitii de procedura, erau amestecate. #Ispozitiile de procedura au fost considerate esentiale. #reptul pri"at Initial s-a considerat ca obiceiul uridic este sacru , apoi a inceput un proces de codificare , insa acest proces a inceput doar la mi locul secolului al :;lea prin adoptarea Codului din Aa"aria din :>@=.S-a explicat acest lucru prin faptul ca obiceiul reprezinta un drept experimentat. #reptul roman A fost receptat in sistemul german , a a"ut un rol important,dar rolul lui se accentueaza incepand cu secolul :=. #upa codul ci"il din Aa"aria a fost adoptat un cod general al dreptului.A fost adoptat in (rusia in :>.<.Acest cod acopera intregul sistem de drept,insa e dreptul doar de dreptul sustantial,fara procedura si fara organizare udiciara. Unificarea in politica a 5ermaniei , a determinat si unificarea dreptului. Confederatia a"ea trasaturile unui stat federal ,unde autoritatile imperiale puteau legifera pt intregul teritoriu al 5ermaniei,dar ulterior s-a lasat si in competenta statelor membre ale federatiei o anumita putere de legiferare,insa numai in probleme de interes local.Cu timpul,statele din sud s-au alaturat confederatiei 5ermaniei de nord,astfel a inceput un amplu proces de codificare.In :;>: a fost adoptat codul general de comert,care a fost inlocuit in :;.> printr-un alt cod de comert,in armonie cu noul cod ci"il. In :;>/ a aparut Codul penal al confederatiei germaniei de 8 , care dupa adeziunea statelor din sud de"ine cod imperial :;>:.In :;>> se adopta noi legi , pri"ind organizarea udiciara si procedura. 1874 s-a alcatuit o comisie pt redactarea noului cod civil , prescurtat BGB.Aceasta comisie a decis sa nu urmeze un moment prestabilit,ci sa compare sistemele uridice ale statelor germane pt a gasi cele mai bune institutii uridice.Aceasta comisie a fost inlocuita de o a ) a comisie , astfel ca in :;.= a fost "otat si promulgat codul ci"il,dar a intrat in vigoare la 1 ianurie 1900

A5A este total diferit de codul ci"il francez, atat ca forma cat si ca fond. #iferentele de Forma , acesta cuprinde o parte generala dez"oltata care reuneste toate institutiile de drept ci"il&contracte , testament. Are o parte speciala structurata in < carti, din @ , cate are tot codul. #iferentele de fond, doctrinele ce stau la baza lui este indi"idualismul liberale codul nefiind fundamentat pe principiile politice si sociale din epoca sa . Exista si dispozitii originale in materia actelor uridice , obligatiilor ci"ile.#upa codul ci"il se dez"olta foarte mult dreptul constitutional,"orbindu-se despre un constitutionalism general unde statul este stat de drept,dar se dez"olta si un drept social. Intre cele ) razboaie mondiale a fost o perioada marcata si de crize ale sistemului de drept , dar s-a inregistrat o criza si dupa al )lea razboi mondial.S-a zis ca aceste crize au fost determiante de falimentul monetar,din cauza rigiditatii codului ci"il german , A5A , c!iar daca acesta a fost corectat de urisprudenta si de alte legi,iar al )lea factor a fost nazismul , care a per"ertit dreptul. #upa al )lea razboi mondial 5ermania s-a di"izat in republica federala si republica democrata. In republica federala s-a aplicat dreptul .. anterior crizei de )/de ani, iar in republica democrata s-a aplicat dreptul so"ietic , un drept socialist , care a e"oluat pana la :../,cautand sa dea solutii in functie de interesele nationale. #upa :../ , unitatea politica a germaniei , a determinat si unitatea dreptului,s-au unificat drepturile.Unificarea s-a facut sub egida Constitutiei 5ermaniei din :.<. care a restabilit statul de drept pe intregul teritoriu al 5ermaniei.Acest lucru a insemnat& -promo"area dreptului constitutional si implicit a dreptului supranational al UE si al CE#O -constitutionalizarea sistemului de drept,ca si in Franta a insemnat asezarea dreptului constitutional la baza fiecarei ramuri in parte,astfel incat, toate ramurile de drept sa fie conforme cu Constitutia -s-au format reforme te!nice importante in drept penal si in procedura penala.(ornite de la principiul legalitatii incriminarii si legalitatii pedepsei s-a a uns la conceptia de a se renunta la pedeapsa cu moarteaBC 5ermania a abrogat pedeapsa cu moartea. #in "ederea procedurii , sistemul 5erman , rele"a sistemul acuzatorial intermediar,situandu-se intre dreptul englez si cel francez.S-au adaugat reforme importante in materia sistemului de detentie ,a detentiei pro"izorii,arestarea pre"enti"a- , de asemenea si in materia dreptului la aparare. Formarea dreptului pri"at

S-au luat masuri importante in politica legislati"a , in ceea ce pri"este dreptul familiei,germania este un stat social.#reptul persoanelor cu !andicap , se contureaza ca o noua ramura de drept-dreptul falimentului . Organizarea udiciara.Autoritatile udiciare

I.

*urisdictiile ordinare%obisnuite,de drept comun D Intalnim la primul ni"el +ribunalul Cantonar.Este un tribunal de prima instanta, completul este format dintr-un udecator unic.*udeca pe fond.In materie ci"ila udeca litigii alcarui obiect patrimonial este mai mic de @/// de euro.

9andgeric!t D tribunalul regional D udeca litigii in materie ci"ila cat si penala .In materie penala exista o particularitate D exista ) camere , si anume &marea camera penala ,sau sectie penala- si mica camera penala % sectie penala Sectia mare udeca toate faptele penala , iar cele mici udeca apelurile , contra !otararilor sectiei mari.#easupra lor se afla tribunalul regional superior D oberlandgeric!t- este compus din complete formate din ' udecatori D se spune ca are formatul curtilor de apel de la noi. In materie ci"ila udeca apelurile pronuntate impotri"a !otararilor de prima instanta ale lui landgeric!t si udeca si recursurile impotri"a !otararilor pronuntate in apel.Are si competenta in materie penala- udeca recursurile impotri"a camerei mici #easupra tuturor se afla curtea federala de ustitie D bundesgeric!!of D este urisdictia suprema unica la ni"elul statului federal D are competenta atat in materia dreptului ci"il cat si a dreptului penal.In fiecare land , se repeta la ni"el micro , aceste sistem , culminand cu o curte suprema. II Exista urisdictii specializate in materia dreptului administrati". Exista tribunale administrati"e,curti federala administrati"e si o curte administrati"a federala suprema. Exista si tribunale financiare , curti financiare in materia dreptului fiscal . In materia dreptului muncii exista o curte federala suprema a muncii . C. *urisdictie constitutionala. Exista o Curte constitionala creeata in baza Constitutiei din :.<. compusa din := udecatori , impartita in ) camere , sediul este la Earlsru!e.#esi Curtea constitutionala nu face parte din urisdictiile udiciare ordinare , face parte din puterea udecatoreasca . Orice udecator poate sesiza curtea constitutionala , ca si orice cetatean german.9a noi completul poate sesiza curtea. Corpul uristilor in 5ermania este format din udecatori , procurori , a"ocati si functionari auxiliari. *udecatorii sunt exclusi" de cariera , se bucura de o mare independenta , odata ce au

promo"at examenele profesionale , sunt numiti pe "iata , sunt inamo"ibili , se pot muta doar cu acordul lor. (rocurorii urmeaza aceeasi scoala , se bucura de independenta D nu sunt subordonati D insa mai putin decat udecatorul. A"ocatii sunt obligati sa urmeze aceleasi studii, cu aceleasi examene.Sunt liberi profesionisti si le este permis accesul la magistratura.Ei opteaza sa fie udecatori , procurori sau a"ocati. Functionarii auxiliari sunt grefieri , aprozi , exista si grefieri cu studii superioare si care , in anumite litigii pot lua anumite decizii legate de organizarea procesului sau a cauzei. Iz"oarele dreptului. 9egea scrisa ocupa locul cel mai important D este iz"orul principal de drept. *urisprudenta are "aloare persuasi"a . Exista o autoratitate de lucru udecat dar o singura !otarare udecatoreasca nu poate crea o regula de drept, ca in sistemul anglosaxon,ci o regula de drept poate rezulta numai dintr-o succesiune de !otarari udecatoresti , asadar , urisprudenta poate influenta crearea dreptului , insa numai printr-un ansamblu de !otarari udecatoresti , de unde rezulta ca influenta urisprudentei este globala, generala. Sistemul islamic sau dreptul musulman I.Formare si iz"oare II.Organizarea udiciara #reptul musulman are surse religioase si surse laice.Sunt ' mari surse religioase&Coranul,Sounna!,I ma si iz"oare laice. Coranul-cuprinde re"elatii ale profetului 6o!amed facutede Sf Ar!ang!el 5a"ril.#in "ersetele coranului ,numai @// pri"esc dreptul si fac parte din sistemul de drept musulman.Aceste "ersete se refera la dreptul penal, sunt = fapte%infractiuni , definite in Coran. In dreptul ci"il sunt reglementate raporturile de familie , poligamia ,coranul permite maximum < sotii- , mostenirea , statutul persoanelor.>/ de "ersete se refera la statutul persoanelor,alte >/ se refera la alte materii din dreptul ci"il,)@ la dreptul international,'/ de drept penal,:' pri"esc procedura,:/ sunt de drept constitutional. Sounna!-cuprinde propozitii ale profetului 6a!omed , dar si traditii desprinse din comportamentul lui .Sunt propozitii referitoare la "iata lui , gandurile sale etc. Aceste sinteze ale comportamentului profetului si ale traditiilor sunt concretizare intr-un ansamblu de !adituri D un "ers , sau o zicere , cu referire la "iata profetului , obiceiurile sale , atitudinea in fata "ietii , structurate pe materii.Exista ;/// de !adituri , unele insa

sunt contradictorii , de aceea s-a a uns la o clasificare a lor in autentice si false , sunt atribuite profetului, au fost scrise de altii - . Se considera ca doar cele autentice pot ser"i drept baza pentru crearea unei reguli de drept. Cu timpul s-a a uns ca un !adit sa-l poate modifica pe altul sau sa-l abroge pentru a se elimina astfel e"entualele contradictii.Coranul si Sounna! sunt principalele surse de drept ale partii religioase a dreptului musulman,partea principala fiind cea religioasa. I ma D reprezinta acordul unanim al doctrinarilor . #ogma trebuie sa se bazeaza pe caracterul infailibil al comunitatii musulmane , in sensul ca aceasta comunitate nu greseste niciodata.8u este necesara concordanta opiniilor,in sensul ca nu trebuie sa existe unanimitate. I ma , pentru a putea fi cunoscuta , trebuie sa analizam riturile care stau la baza traditiei musulmane . Aceste rituri nu au fost considerate contrare in aplicarea i mei.I ma este ca o doctrina. Exista rituri corecte sau ade"arate ale sumitilor ,musulmanii ma oritari -.Exista si riturile eretice ale sinitilor . Se considera ca numai riturile sumitilor sunt compatibile cu coranul.(ot exista rituri diferite , atat timp cat acestea nu sunt contrare Coranului sau Sounnei.Sunt considerate rituri eretice cele ale sinitilor ,pentru ca in conceptia acestora , seful musulmanilor trebuie sa apartine obligatoriu familiei profetului. (entru sumiti , Califul trebuie sa fie arab ,dar poate fi orice musulman , nu trebuie sa pro"ina din familia profetului. I ma este folostia pentru interpretarea legala a Coranului si a Sounnei. (entru ca o regula de drept sa fie acceptata de I ma , nu este suficient ca poporul manifesta credinta in acea regula sau ca este recunoscuta unanim si aplicata ,nu trebuie confundata cu cutuma-.Unanimitatea se cere a fi din partea specialistilor , a doctrinarilor , a urisconsultilor.8u poporul impune o anumita cutuma ca fiind regula de drept, ea trebuie sa fie acceptata de doctrinari. Acceptarea lor confera forta de lege . Solutiile uridice pe care le propun doctrinarii au caracter unanim si sunt de necontestat. Cu toate acestea , cele ' iz"oare , nu se bucura de aceeasi forta uridica, pentru ca cele mai importante raman Coranul si Sounna! , iar I ma , este considerata un iz"or deri"at din ratiunea umana. Saria-dreptul musulman in ansamblul lui.Ansamblul regulilor pe care trebuie sa le respecte un musulman.In folosirea I mei se intalneste si un rationament prin analogie D C!ias ,FuiGas -.S-a mai formulat conceptul de I di!ad sau Id i!ad- uristii musulmani au incercat sa gaseasca solutii noi , solutii uridice , insa nea"and o libertate foarte mare , aceste solutii nu pot pleca decat de la Coran si Sounna! . Ei nu au fost preocupati din aceasta cauza de teoretizarea dreptului poziti" si de sistematizarea lui si au incercat sa legitimeze o practica care sa permita solutii la cazurile nou aparute. *uristii musulmani nu au fost insa creatori de drept , spre deosebire de celelalte familii ,

ei limitandu-se doar la interpretare si precizari a solutiilor continute in Coran si Sounna! , insa interpretarea pe care ei au facut-o , s-a impus tuturor , nu mai poate fi contestata. Iz"oarele laice Sunt considerate surse complementare ,compatibile cu sursele religioase.Cutuma trebuie sa fie conforma cu sursele religioase , dar si cu legile scrise . 9a randul ei , legea scrisa trebuie sa fie conforma cu iz"oarele religioase. In ceea ce pri"este urisprudenta , udecatorul poate dez"olta un rationament prin analogie , C!ias , dupa sursele religioase , creind solutii proprii .Cu toate acestea, udecatorul are aceasta libertate , numai daca nu gaseste in coran si sounna! solutii aplicabile la cazul lui.*udecatorul musulman,spre deosebire de cel din sistemul anglosaxon,nu are libertatea sa creeze precedente care sa fie obligatorii pentru toti. Statutul udecatorului #reptul musulman este impartit in drept public si drept pri"at #reptul public D rolul central il a"ea Califul la sumiti sau Imamul la siniti . El delega atributiile sale conducatorului politic al statului Dsultanul sau pasa- , care prin actele pe care le emitea nu trebuia sa incalce normele religioase.Exista un 5u"ern denumit Consiliu format din ministri , pe langa sultan functiona un di"an , care a"ea cate un gu"ernator in fiecare pro"incie.(uterea udecatoreasca apartinea gu"ernatorului , care o delega uneori Cadiului. In ceea ce pri"este dreptul pri"at si penal.7olul important il are udecatorul . Cadiul , din societatea traditionala s-a transformat ulterior in udecator , care udeca singur toate litigiile , si ci"il si penal , pri"at etc..- El aplica dreptul musulman folosind C!iasul.(rocedura era extrem de simpla , iar probatoriul cuprindea audierea martorului . #reptul penal . Exista cate"a categorii de fapte penala& -crimele de sange D omorul , "atamari corporale gra"e , lo"iri -= infractiuni din Coran-omorul , adulterul femeii , furtul , "atamari corporale , infractiunea de a bea "in si ab urarea,lepadarea de islamism-Infractiuni lasate la puterea discretionara a Cadiului% udecatorului & cele legate de ordinea publica #reptul pri"at. Exista dreptul persoanelor si dreptul patrimonial%bunurilor a.barbatul si femeia sunt considerati egali in ceea ce pri"este capacitatea de folosinta si de exercitiu.Exista diferente in materia casatoriei si in materia probelor. In materia dreptului familiei , seful familiei sau patern familias sau inlocuitorul lui , isi pot casatori copiii minori fara consintamantul acestuia.Sotul se poate casatori cu mai multe femei, Coranul limitand numarul la < si are dreptul de recuriere , se poate casatori cu o

femeie crestina , dar o femeie musulmana nu are dreptul sa se casatoreasca cu un barbat crestin. In ceea ce pri"este copii, acestia sunt crescuti doar in religia musulmana.Femeia are mai multe drepturi decat barbatul in materia copiilor. b.#reptul patrimonial D terenul este un dar de la #umnezeu , unicul proprietare este Ala! , dar exista dezmembraminte ale dreptului de proprietate . Cu toate acestea se admite ca terenul poate face obiectul proprietatii indi"iduale si este transmisibil prin contracte sau succesiuni.Se considera ca acel proprietar indi"idual este de fapt un mesager al lui Ala!. Exista mai multe categorii de bunuri & caragii ,apartin statului , dar pot fi date in detentie particularilor , dar nu pot fi "andute -, HaFf , sunt bunuri in proprietatea lui Ala!, inalienabile "esnic In ceea ce pri"este materia obligatiilor , spre deosebire de celelalte familii ,romanogermanica si anglo-saxona, contractul nu este bazat pe teoria consintamantului sau acordului de "ointa.(entru ca o persoana sa se oblice este suficient sa isi exprime intentia de a contracta &a "inde , a cumpara, a inc!iria $ printr-o declaratie.Exista contract de "anzare "alabil inc!eiat din momentul in care exista "ointa "anzatorului de a "inde si "ointa cumparatorului de a cumpara , ambele exprimate in ) declaratii concordante . 8u exista o teorie generala a supunerii ci"ile , nu exista raspundere pentru fapta altuia.In ceea ce pri"este raspunderea personala , aceasta este cazuistica , de la caz la caz - , de ex, in cazul obligatiei de a repara pre udiciul in cazul distrugerii bunului altuia sau in caz de uzurpare. +endinta actuala a dreptului musulman. Fata de aceasta situatie a dreptului musulman, caracterizat prin existenta ritualurilor religioase ,la ora actuala , se inregistreaza mai multe tendinte & -exista state fidele dreptului musulman clasic & Arabia Saudita , se aplica exact dreptul musulman clasic, fara modificari -exista state cu tendinta de modernizare,de laicizare & +urcia , a adoptat din :;;/ importante coduri , inspirandu-se din dreptul european , astfel & a preluat codul ci"il din El"etia , codul penal are la baza codul penal din :;;: din Italia , codul de procedura penala are ca model codul german , codul de procedura ci"ila are ca model codul el"etian. -exista urisdictii noi , dupa modelul francez ,astfel & exista urisdictii udiciare , ordinare , dar nu exista curti de apel - , urisdictii administrati"e , tribunale de conflict . Exista instanta suprema si consiliul de stat , curtea suprema administrati"a -. Cu toate acestea dreptul musulman nu a disparut , pentru ca interpretand textele legale , nou adoptate de statul turc , instantele , inclusi" curtea de casatie sau curtea suprema

,CS*- aplica in continuare unele solutii traditionale ,pleaca de la un text de lege , dar poate aplica o solutie traditionala Intentia de aderare la UE a insemnat integrarea dreptului supranational in cel intern.In :.@< , +urcia a aderat la CE#O.#intre statele musulame este considerat statul musulman cel mai modern. Exista state care promo"eaza o re"enire la sistemul musulman pur , este "orba de fostele state musulamane ale fostului U7SS.Exista state musulmane din coloniile Franceze cu puternice tendinte de modernizare & Algeria , +unisia , care au preluat atat organizarea udiciara cat sidreptul substantial dupa modelul francez.Cu toate acestea , in materia dreptului substantial exista anumite materii unde se aplica dreptul musulman . In ceea ce pri"este Egiptul,este un stat modernizat , dar se considera ca este destul de fidel dreptului musulman.

Autoritatea drept udecat D nu se poate udeca un caz de ) ori . ICC udeca doar in drept Instantele de recurs udeca doar in drept (rima instanta si instanta de apel "or stabili situatiile de fapt iar apoi o "or incadra intr-o norma uridica D udecata in fapt. Incadrarea intr-o norma uridica si udecarea litigiului in baza acelei norme se numeste udecarea in drept . Capacitatea de folosinta este posibilitatea unui sb de drept de a a"ea un drept Capacitatea de exercitiu este posibilitatea unui sb de drept de a exercita un drept

Capacitatea uridica de exercitiu D de a a"ea si a exercita drepturile si obligatiile. Capacitatea uridica de folosinta D posibilitatea unui sb de drept de a a"ea drept si obligatii. Exista persoane ce au capacitate de folosinta fara a a"ea capacitate de exercitiu & minorii sub :< ani , unde parintele raspunde fara consintamantul minorului. 6inorii :<-:; , daca "or sa introduca o actiune in ustitite trebuie sa fie asistati de parinte.

#r relati" B dr de creanta D numai debitorului I se poate cere sa isi plateasca datoria #r absolut B dr de proprietate D trebuie respectat de oricine

*urisdictiile franceze D la perfectiune