Ieromonahul Savatie, pe numele su de mirean Stefan Bastovoi, s-a nscut n 1976, la Chisinu, n familia unui profesor de filozofie, propa

andist al ateismului stiintific! "#n la clu rie, a fost ancorat n conceptiile tatlui su! $ a%solvit &iceul de $rt '(ctav Bncil' din Iasi! C#nd era n clasa a )II-a a fost internat la Spitalul Socola, unde a scris ciclul Un diazepam pentru dumnezeu , care l-a consacrat ca poet! *lterior, a o%tinut premiile revistelor+ Convorbiri Literare, Timpul, Dacia Literar! ,ste mentionat n O istorie deschisa a istoriei literaturii din Basarabia de -ihai Cimpoi si n Postmodernismul Romanesc de -ircea Crtrescu, ca si n alte volume de critic si de istorie literar! In anii 1996-199. a fost student la /acultatea de /ilozofie a *niversittii 0e 1est din 2imisoara, pe care a a%andonat-o! 0in 1996 este mem%ru al *niunii Scriitorilor din -oldova! In 1999 a fost tuns n monahism, primind numele Savatie! &a 3. octom%rie 3444, a fost hirotonit ierodiacon, iar pe 5 au ust 3443, ieromonah! $stzi vietuieste la -nstirea 67asterea 0omnului8 din eparhia ,dinet si Briceni, n 9epu%lica -oldova! Postmodernism n ras clugreasc Bio rafia t#nrului preot-monah Savatie uimeste si n e al msur indic un model! ,ste modelul renasterii spirituale a unui om! Cum s-a petrecut: Cititorii nostri vor si poate un rspuns parcur #nd temele interviului de mai ;os+ poetul Stefan Bastovoi, natiune, stiint si lo%alizare! Omul vechi rmne n noi pn la ultima suflare Printe, nu ati ncercat nici o clip s v ascundeti trecutul tumultos. S se datoreze asta faptului c nu v-ati desprins total de omul vechi care ati fost! Omul care ati fost pn la clugrire a rmas adormit undeva n strfundurile sufletului si ale constiintei Sfintiei "oastre, asteptnd prile#ul desteptrii, ori a murit odat cu tunderea n monahism! Ceva a murit, ceva a mai rmas! $ltfel nici nu se poate, cititi "atericurile, asa e monahismul! Si ur c omul vechi rmne n noi pn la ultima suflare asteptnd, dup cum zici, prile; s se trezeasc! 0ar tre%uie s sim lim% comun si cu el, cu omul acesta

vechi din noi, s-l mai certm, s-l mai punem la trea%! "rostii a fcut destule, a;un e<, acum s mai fac si ceva %un, mcar ct poate! =n ce priveste trecutul, ce am eu a ascunde: (m ca toti oamenii, trecut ca tot trecutul! 7ici nu m laud, nici nu m rusinez! ,u triesc cu convin erea c trecutul nu e>ist! ?ristos a venit si a pus capt trecutului! Si eu m ro &ui ca fiecare clip a vietii mele s fie un nou nceput, o nou nastere si s nu mai socoteasc niciodat trecutul meu, pentru c trecutul ntotdeauna e un hu plin de mizerie si de tristete, pentru c trecutul este moarte! 1esnicia nu are trecut! " este dor de poetul re$el Stefan %astovoi! -ie nu mi-a plcut niciodat s fiu re%el! ,u pur si simplu nu eram de acord cu lumea n care triam! =n felul n care eram re%el atunci, snt re%el si acum! 0ar dac prin @re%elA se ntele e s %ei si s te %ati, iar pe urm s iei hitara si s pln i, nu, de asa ceva nu-mi este dor niciodat! &um se mpac un pasionat de 'reud, care ati fost, cu necesitatea curtiei trupesti n monahism! Cine nu-i pasionat de /reud: 2oti sntem stpniti de aceast patim, aceasta este firea noastr! 0ar mai e>ist si 0umnezeu! 0ac vrei, aceasta este o %un dovad c 0umnezeu e>ist, faptul c un pasionat de /reud a devenit clu r! &e a declansat convertirea la ortodo(ie a unui adept al ateismului stiintific si al unui pasionat de )ietzsche! 7u pot s spun! *omnia si %asara$ia nu prea au cultur +(ist vreo tem comun intelectualilor $asara$eni-rusi si romni cu rezonant n spatiul ortodo(, specific acestuia si care s nu tin de domeniul creatiei $isericesti! ,>ist ceva comun la intelectualii din 9om#nia si cei din Basara%ia, fr ndoial! 0e e>emplu, faptul c %asara%enii tra la copiator mintea rom#nilor, atta doar c >ero>ul este rusesc! Ce s zic, nu prea avem noi cultur! Si acesta este un alt punct comun pentru 9om#nia si Basara%ia! =n ce priveste raportul cu ortodo>ia, att pe unii, ct si pe altii i caracterizeaz ndeprtarea de aceasta! ,u cunosc multi intelectuali, i cunosc personal pe mai toti cei care au o%iceiul s apar pe prima pa in n azete, dar nu cunosc nici unul care s um%le la Biseric! 7-o zic ca pe un repros, 0oamne fereste<, asa eram si eu! ,fecteaz asta n vreun fel evolutia spiritual a comunittii nationale! 1ezi, nainte ca evolutia s poat fi afectat, ea tre%uie s e>iste! 7u stiu dac e>ist o evolutie national! - refer, n primul rnd, la evolutia %iolo ic, nu n sensul lui 0arBin, desi ur, ci mai mult demo rafic! *ltimele statistici din 9epu%lica -oldova ne spun c se

nasc mai multi morti dect vii! "este 34 C din copii snt nscuti din mame necstorite! $ vor%i de cultur, de poezie n aceast situatie mi se pare chiar putin cinic! &are este calea cea mai scurt de ntoarcere a unui intelectual, plin de mndria ndoielii - o$ligatorie pentru un om cult -, la %iseric! 0ac ar fi e>istat aceast cale, 0umnezeu ne-ar fi descoperit-o, c ,l vrea ca toti s se mntuiasc si s fie vii! 7u cunosc o astfel de cale si nici nu m ndesc s o descopr! Cred, si nu m ndoiesc, c 0umnezeu lucreaz cu fiecare om asa cum stie ,l! 0umnezeu cunoaste pe fiecare, cci @,l ne-a fcut pe noi si nu noiA, cum zice 0avid, si se descoper fiecruia potrivit felului su de ntele ere! 0e e>emplu, ma ilor le-a trimis un n er n chip de stea, pentru c aceea se pricepeau la stele! Stiinta confirm si ntreste dogmele ortodo(e -n ce fel este influentat - dac este - viata moral-spiritual a est-europenilor de ctre dezvoltarea tehnologic si informational ametitoare ! ,u nu prea mai am le tur cu lumea! $m pierdut pulsul timpului meu! $ceasta o descopr din scrisorile pe care le primesc! "e de alt parte, e un lucru %un! Cineva din poetii rusi zicea c a fi contemporan cu timpul tu e semn de sta nare! ,stzi, clugrii au telefoane celulare, mnstirile au pagini pe internet. .n monah poate locui n rugciune si, n acelasi timp, e(plora locuri strine si ndeprtate prin /nternet fr a se sminti! &ocuri strine din Internet nu are nevoie nimeni s e>plorezeD strintatea, cu sensul de necunoscut, nu e %un n nici un fel! 0ar s-si scrie scrisori poate! Ce ru e n asta: , si aici un folos, dac stii s-l folosesti! 0e e>emplu, srmanii oameni, care snt asaltati de toate ispitele lumii n care trim, pot suna sau scrie oricnd duhovnicului, s cear un sfat, s primeasc o mn iere! *n printe %trn din -oscova povesteste n una din crtile sale un caz simpatic, potrivit pentru discutia noastr! S-a ntmplat s fie luat peste picior n troleu de un tnr ateu+ @Ce, popa, cum e s mer i pe dracuE, e %ine:A @7u-i nimic ru n a mer e pe dracul F rspunse printele cu %lndete -, mai ru e cnd dracul mer e pe tineA! 0ai multi preoti ortodocsi din +uropa rsritean si de peste Ocean au nfierat minunile tehnologiei considerate drept unelte ale vr#masului. ,stfel, continu o aprig dez$atere despre semnificatia cifrei 111, care ar fi nscris pe crtile de identitate2 au fost pu$licate $rosuri despre nocivitatea spiritual a televizorului s. a. m. d. Ortodo(ia intr n contradictie cu dezvoltarea tehnic si informational! 7u e>ist nici o contradictie ntre (rtodo>ie si dezvoltarea tehnic! Si aici e musai s

folosim cuvntul (rtodo>ie si nu crestinism, deoarece lupta cu stiinta este trea%a romanocatolicilor si a protestantilor, care si ei se numesc crestini! (rtodocsii n-au ars pe nimeni pe ru pentru faptul c ar crede c pmntul se roteste! 0o matica romano-catolicilor si a protestantilor i-a pus n situatia s ne e stiinta, deoarece descoperirile stiintifice contraziceau nchipuirile lor despre lume si om! =n ce ne priveste pe noi, stiinta nu face dect s confirme si s ntreasc do mele ortodo>e! $ltceva este pseudo-stiinta, cnd speculatii de tipul lui 0arBin snt identificate cu stiinta! 7oi nu tre%uie s sti matizm stiinta numai pentru faptul c unii reprezentanti ai ei au dat res sau au urmrit scopuri dia%olice! $celasi lucru se poate spune si despre multi reprezentanti ai Bisericii, dar asta nu nseamn c Biserica nu este %un! 7u tre%uie s separm stiinta, cultura n eneral, de viata reli ioas, n modul acesta %rutal! 1iata %isericeasc nu este ceva paralel cu realitatea, viata %isericeasc este adevrata noastr viat! 7oi avem o multime de sfinti care au fost mprati, demnitari de stat, soldati etc! $ceasta este viziunea ortodo>, autentic crestin, asupra lumii si a stiintei! Cititi tratatele Sfntului Gri ore de 7Hssa, episcop din veacul 1, n special cele despre facerea omului, tlcuirea la ?e>ameron Icele 6 zile ale faceriiJ si tlcuirea la titlurile psalmilor, unde sfntul vor%este despre atmosfer si circuitul elementelor n natur, despre mersul stelelor si celelalte care au tul%urat att de mult pe inchizitorii romano-catolici! $ceasta ar fi atitudinea do matic, teoretic a (rtodo>iei fat de stiint! =n ce m priveste, nu recomand nimnui s priveasc televizorul, nici eu nu-l privesc si nici muzic nu ascult! 0ar motivele pentru care o zic snt altele dect cele invocate de curentul pe care l-ai pomenit! Cred c dac s-ar face un e>periment, s se arate la televizor vreme de o sptmn numai lucruri %une, s se schim%e afisele mizera%ile de pe strad, s nceteze muzica vul ar si idioat care rsun de peste tot si n locul lor s se cnte psalmi, cred c ne-am schim%a mult prerea despre lume si performantele stiintei! $m ntele e c hr%urile acestea, pline de srmulite si suru%ase nu fac nimic, dac nu este omul n spatele lor s le porneasc cu rutatea sau cu %untatea sa! Ortodo(ia nu rspunde nici unei provocri ,sistm la un fenomen care pare de neoprit3 glo$alizarea. .nul dintre efectele sale este nivelarea identittilor, constiintelor, mentalittilor etc. 4iversitatea tinde s se topeasc n uniformitate. "a rspunde Ortodo(ia acestei provocri! (rtodo>ia nu tre%uie s rspund nici unei provocri! ,a a rspuns o dat si pentru totdeauna prin moartea lui ?ristos! 0umnezeu pe cruce este rspunsul nostru lumii acesteia! Celelalte nu snt ale noastre! 5im$a principalului promotor al glo$alizrii - engleza -, cstig tot mai mult teren. -n

*omnia se nregistreaz un fenomen de americanizare a lim$ii. &redeti c este doar o mod sau un semn al sl$iciunii unei lim$i care las locul alteia mai puternice! 7u stiu ce nseamn o lim% sla% sau puternic, dar stiu ce nseamn un popor sla% si fr personalitate! 9om#nii ntotdeauna au fost impresionati de ceea ce vine de la strini! =n veacul )I) vor%eau frantuzeste, ceva mai nainte receste, acum americneste! $celasi popor, acelasi fenomen, lim%a n-are nici o vin! 7u schim%area lim%ii m sperie pe mine, c lim%a spune ce-i zice mintea, ci schim%area mintii! 7u c rom#nii ar avea cine stie ce minte %un, dar asa cum e ea, totusi e minte, pe cnd ceea ce ne aduce americanizarea este renuntarea total la minte! &ine ne asigur c asa cum ne este nlocuit lim$a, nu ne va fi schim$at si credinta, printr-o campanie asidu si persuasiv! "edem doar c se ncearc acreditarea ideii c principala piedic a progresului *omniei este %iserica Ortodo(, care, uznd de influenta sa, se opune unor msuri care s ne aduc n rndul lumii , cum este, $unoar, legalizarea homose(ualittii. $u dreptate! Biserica (rtodo> este principala piedic n calea pro resului oamenilor spre pierderea total a mintii! 0ar eu cred Celui care a zis c ea va rmne pn la sfrsitul veacurilor! =ntotdeauna se va si un om doi care s ndeasc, iar ei vor putea vor%i si altora, oricti ar fi, oricine ar fi! $sta m face s fiu linistit! Interviu realizat de &aludiu 6rziu "olume pu$licate de Savatie %astovoi Poezie+ Ele antul promis I1996, premiul *niunii Scriitorilor din -oldova pentru de%ut, "remiul Salonului 7ational de Carte de la Iasi, "remiul Salonului 7ational de la Chisinu, premiu /undatiei SorosJD Cartea Rzboiului I1997JD Pestele pescar ! o poveste I199.J! *oman+ "epurii nu mor ! pentru copiii sovietici care au crescut mari , scris p#n la convertire, dar aprut n 3443! 4up convertire+ Ortodo#ia pentru postmodernisti $n $ntrebri si rspunsuri Impreun cu 7icolae Balot, diaconul moscovit $ndrei Kuraev si 0umitru Crudu - 3444JD "ntre %reud si &ristos I3441', "n cutarea aproapelui pierdut I3443J, O po(or)re la iad, despre perversiuni si pcate $n (eneral I3443J!