ISTORIC

Istoria Ciadului demonstreaz prin gravurile de pe strnci ?i prin desenele rupestre c naintea extinderii Saharei, n urma cu 7.000 de ani, aici locuiau popula? ii preistorice. Drumurile de caravane care ajungeau n Africa, venind dinspre Mare a Mediteran ?i de-a lungul Saharei, ncepnd din secolul al XI-lea, au dus la ntemeier ea, n jurul lacului Ciad, a numeroase regate. Acestea au fost ntr-o continu dezvolt are, pn cnd puterile coloniale europene au manifestat interes fa? de zonele din inte riorul Africii. Francezii au fost primii care au ptruns pe teritoriul Ciadului de astzi, transformndu-l n colonia lor, nca din anul 1900. Fran?a cucere?te teritoriul n 1920 ?i l include n Africa Ecuatorial Francez. Coloni?tii au privit ?ara ini?ial c a o surs neimportant de mn de lucru, deoarece muncitorii erau necalifica?i. n 1929 po rne?te o produc?ie important de bumbac. Erau pu?ini care se ocupau de administra? ia coloniei ?i doar sudul ?rii era condus corespunzator. Sistemul educa?ional a s uferit mult din aceast cauz. Ciadul ?i c?tig independen?a n 1960, sub conducerea lui F ranois Tombalbaye, care devine primul pre?edinte al ?rii. Datorit politicii sale ra dicale, musulmanii pornesc n 1965 un rzboi civil. n 1975 este asasinat, dar rzboiul continu pn n 1979, cnd rebelii cuceresc capitala ?i pun cpat domina?iei celor din sud. Cu toate acestea, comandan?ii rebelilor au continuat s lupte unii mpotriva altora pn cnd Hissene Habr ?i-a nvins adversarii. A fost expulzat din ?ar n 1990 de ctre ge alul su, Idriss Dby. Locuitorii Ciadului au adoptat o nou constitu?ie prin referend um ?i n 1996 Dby a c?tigat cu u?urin? alegerile, devenind pre?edinte. A c?tigat ?i un al doilea mandat, n 2001. n 2003 a nceput exploatarea petrolului n ?ar, ceea ce a cr eat speran?a c n ?ar va fi pace ?i prosperitate. Dar, n realitate, n Ciad a nceput un nou rzboi civil. Pre?edintele a modificat constitu?ia, a schimbat legea prin care conductorul statului putea fi ales numai de dou ori iar n 2006 a c?tigat cel de-al treilea mandat.