Universitatea din Bucureti Facultatea de Psihologie i tiinele Educaiei

CURSUL

PSIHOLOGIA !EA"I#I"$%II
#ALO!IFI A!EA I S"I&ULA!EA !EA"I#I"$%II

&O'ULUL II

Titular curs: Prof. Univ. Dr. Mihaela Roco

UNITATEA DE N !"ARE I #alori(icarea i sti)ularea creativit*ii individuale

Sti#ularea $i %e&voltarea creativit'(ii )resu)une luarea *n consi%erare a %ou' %irec(ii: a. Cunoa$terea nivelului %e structurare a factorilor creativit'(ii+ $i e,ersarea unor #eto%e %e antrenare a celor insufucient %e&volta(i -. Deter#inarea factorilor inhi-itori ai creativit'(ii $i folosirea unor tehnici $i #eto%e %e %i#inuare $i inl'turere a acestora

I. MET.DE /I TE0NICI DE CREATI ITATE In le1'tur' cu aceste #eto%e %e creativitate tre-uie f'cute *nc' %e la *nce)ut c2teva )reci&'ri. In )ri#ul r2n% tre-uie #en(ionat c' e,ist' o infinitate %e #eto%e )entru %e&voltarea creativit'(ii. 3avora-il )entru %e&voltarea creativit'(ii in%ivi%uale $i %e 1ru) este ca aceste #eto%e s' fie: 4 co#-inate5 4 utili&ate alternativ 6aceasta )resu)une e,isten(a unor #ulti)le %is)oni-ilit'(i %e #eto%'75 4 e,isten(a ca)acit'(ii trecerii cu u$urin(' %e la un ti) %e #eto%' la altul. De ase#enea+ este necesar s' $ti# c' aceste #eto%e au fost %eter#inate *n ra)ort cu felul $i )on%erea )e care o au anu#i(i factori intelectuali *n )rocesul %e crea(ie. Meto%ele care )rivesc %irect antrenarea factorilor intelectuali sunt %e trei feluri: 4 %e a-or%are lo1ic' 6#eto%e conver1ente75 4 euristice 6%e ti) %iver1ent75 4 i#a1inative. 3iin% cunoscute eta)ele )rinci)ale ale: crea(iei 6)re1'tirea+ incu-a(ia+ ilu#inarea+ verificarea7 tre-uie #en(ionat c' *n eta)ele 8 $i 9 ale )rocesului %e crea(ie intervin cu )rec'%ere #eto%ele conver1ente+ *n ti#) ce *n eta)ele : $i ; intervin #ai ales #eto%ele i#a1inative $i %iver1ente. Criteriile %u)' care au fost selec(ionate aceste #eto%e: 4 M'sura *n care ele intervin *n %ina#ica $i structura )rocesului creator. 4 Cele care au reie$it ca fiin% cel #ai frecvent utili&ate %e c'tre inventatorii $i cercet'torii $tiin(ifici creatori %in (ara noastr'. 4 Insuficien(ele constatate *n )rivin(a factorilor intelectuali ai creativit'(ii la )ersoanele slacreative 6ve&i ca)itolul <Eta)a e,)lorativ=investi1atorie>+ ). 9?4;@7. Meto%ele+ tehnicile $i )roce%eele cu)rinse *n acest ca)itol au fost )reluate $i a%a)tate %in ur#'toarele lucr'ri: <La creation scientifiAue> 6A. Moles7+ <LBi#a1ina=tion constructive 6Ale,. .s-orn+ 8CD87+ <TechniAues et #etho%es %e creativite a))liAuee> 6E.P. Sol7. Pentru a v' convin1e %e utilitatea acestor #eto%e v' )ro)une# efectuarea a trei lucruri cu caracter %e e,erci(ii: a7 Du)' ce a(i citit *ntre1 ca)itolul cu #eto%ele %e creativitate a)recia(i care %intre ele )re&int' cea #ai #are *nse#n'tate+ se )otrivesc cel #ai -ine )entru re&olvarea creatoare a )ro-le#elor %in %o#eniul Dv. %e activitate 6)entru a v' u$ura #unca )ute(i alc'tui sche#e cu fiecare cate1orie %e #eto%e75 -7 Se#nala(i care %intre #eto%e sunt #ai %ificile %e *nv'(at $i a)licat *n %o#eniul Dv. $i releva(i cau&ele care *n1reuia&' )rocesul %e asi#ilare a #eto%elor %e creativitate5 c7 F'si(i c2t #ai #ulte e,e#)le %in %o#eniul Dv. %e activitate )entru fiecare %intre #eto%ele %e creativitate.

+, &etode de a-ordare logic* a .ro-le)elor /de ti. convergent0 +,+, "ehnici de de(inire a .ro-le)ei, Ce se *n(ele1e )rin )ro-le#'G Pro-le#a re)re&int'+ *n linii 1enerale+ orice situa(ie care re)re&int' o %ificultate sau o li)s' 6)oate fi econo#ic'+ tehnic' sau u#an'+ nu nu#ai %e s)ecialitate7. Aceste )ro-le#e+ *n institu(ii+ sunt for#ulate *n cele #ai #ulte ca&uri *n ter#eni foarte a-strac(i $i foarte ri1i%. Pro-le#' este situa(ia )entru care nu %is)une# %e ni$te #iHloace %e re&olvare )e care a)lic2n%u=le s' )ute# ie$i %in situa(ia res)ectiv'. Chiar %ac' e,ist' )ro-le#e foarte -ine for#ulate %e )ersoane %eose-it %e co#)etente %intr=o institu(ie+ ele tre-uie s' fie verificate nu nu#ai %e alte or1anis#e+ ci $i %e fiecare o# *n )arte+ )entru a ve%ea %ac' ele re)re&int' )ro-le#e s)ecifice institu(iei+ sau %ac' sunt cele #ai i#)ortante )entru institu(ia res)ectiv'. Uneori+ %atorit' unor restric(ii %e %iferite or%ine sau %atorit' unor in%ica(ii %e or%in a%#inistrativ+ se )oate s' lu'# s)re re&olvare acele )ro-le#e care nu sunt cele #ai i#)ortante $i care nu contri-uie la -unul #ers al institu(iei $i al %o#eniului %e activitate. De ase#enea+ *n orice for#ulare a unei )ro-le#e e,ist' %eHa un anu#it r's)uns 6#'car su- for#a %orin(ei+ antici)'rii unui re&ultat7. Cei care for#ulea&' )ro-le#e nu sunt in%iferen(i fa(' %e solu(iile )e care le %oresc )entru situa(iile res)ective. Dac' )ro-le#a se ia s)re re&olvare i#e%iat+ a$a cu# a fost for#ulat' %e )ri#a %at'+ e,ist' ur#'toarele %ou' #ari riscuri: 4 ale1erea unei c'i unice %e re&olvare+ %ar care este su1erat' %e for#ularea ini(ial' a )ro-le#ei5 4 i1norarea unor )ro-le#e care )re&int' o *nse#n'tate #ai #are )entru institu(ie %ec2t cea luat' s)re re&olvare. n consecin('+ )ro-le#ele tre-uie s' fie riguros definite (n sensul c'ut'rii ra(iunilor $i #otivelor care au %us la for#ularea lor7. Aceasta )resu)une )rice)erea+ *n(ele1erea foarte e,act' a %alelor )ro-le#ei+ c'utarea solu(iilor+ %ar *n acela$i ti#) $i refacerea retros)ectiv' a %ru#ului care a %us la )ro-le#a res)ectivi. E,ist' #ai #ulte criterii+ 1eneral o-iective+ )e -a&a c'rora se )oate sta-ili %ac' o )ro-le#' #erit' s' fie *n continuare a-or%at' %e institu(ie+ %ac' ca )re&int' un interes real+ autentic )entru institu(ia res)ectiv'. Aceste criterii sunt ur#'toarele: 4 1ra%ul %e concor%an(' cu )rofilul institu(iei 6%e foarte #ulte ori a)ar )ro-le#e tan1en(iale75 4 ele#ente financiare 6cheltuieli $i -eneficii ale institu(iei75 4 )ers)ectivele %e %e&voltare )e o )erioa%' %e cel )u(in 8I48@ ani *nainte 6%e %e&voltare a %o#eniului75 4 )lanul institu(iei )e @48I ani *nainte 6%e )ers)ectiv'75 4 constr2n1erile tehnice $i tehnolo1ice5 4 cerin(ele $i o-i$nuin(ele )ie(ei. ntre cerin(ele $i o-i$nuin(ele )ie(ei e,ist' o anu#it' concor%an(' sau %iscor%an('. De #ulte ori -eneficiarii solicit' un anu#it ti) %e )ro%us care se )oate afla *n %iscor%an(' cu u&an(ele )ie(ei sau cu con%i(iile i#)use )roiect'rii. Toc#ai *n aceste situa(ii tre-uie s' intervin' tehnicile %e creativitate5 tre-uie s' se *#-ine inteli1en(a teoretic'+ )ractic' $i social' )entru a se aHun1e *n final la o-(inerea )ro%usului %orit. Tre-uie s' re(ine# c' este necesar s tim cum s prezentm problema, ca s' nu a)ar' ne*n(ele1eri *ntre )arteneri. Acest as)ect are o i#)ortan(' %eose-it' *n atin1erea sco)ului final. S)iritul creativ )oate s' intervin' %eci *n a#eliorarea acestor situa(ii %e %iscor%an('. n

acela$i ti#) este necesar ca oa#enii s' co#unice %e a$a #anier' *nc*t s' aHun1' s' se *n(elea1' foarte -ine unii )e al(ii+ s' aHun1' %eci la un )unct co#un %e *n(ele1ere a )ro-le#elor 6%e foarte #ulte ori a)ar %iscor%an(e %atorit' ne*n(ele1erii )ro-le#elor res)ective7. Pe -a&a acestor criterii #ai sus a#intite+ e,ist' ur#'toarele )osi-ilit'(i: a7 s' se refor#ule&e )ro-le#a ini(ial' $i -7 s' se %esco)ere alte )ro-le#e #ult #ai i#)ortante $i #ai ur1ente )entru institu(ie+ ceea ce face s' se renun(e la )ro-le#a ini(ial'. Eta)e *n %efinirea )ro-le#ei: a7 Analiza datelor care au condus la prima formulare a problemei 6enun(are a )ro-le#ei7. ntre-'rile care se )un *n aceast' eta)' sunt ur#'toarele: 4 Ce factori au %eclan$at aceast' for#ulare 6enun(are7 a )ro-le#eiG 4 De ce se vor-e$te %e aceast' )ro-le#'G 6Se )un *ntre-'ri )rin analo1ii5 %e e,e#)lu la fel cu# un #e%ic nu se li#itea&' %oar la conse#narea unor si#)to#e )re&ente+ ci caut' feno#enele )rece%ente ale -olii+ tot a$a $i *n anali&a fiec'rei )ro-le#e tre-uie s' se caute %e fa)t cau&a cau&elor+ s' se aHun1' la ori1inea )ro-le#ei res)ective7. E,e#)lu %e for#ulare a )ro-le#ei: <*ntr=o unitate %e ali#enta(ie care fa-ric' -r2n&eturi se )une ur#'toarea )ro-le#': E,ist' *n fa-rica(ie un )ro%us care 1enerea&' foarte #ulte %e$euri. Deci e,ist' o #are cantitate %e %e$euri. Tre-uie 1'sit un )ro%us 6un alt )ro%us7 care s' se fa-rice %in aceste %e$euri. Se o-serv' %eci c' for#ularea )ro-le#ei con(ine %eHa un ele#ent %e re&olvare. Se )un ur#'toarele *ntre-'ri: 4 %e ce e,ist' $i *n ce cantit'(i e,ist' %e$eurileG 4 %e ce e,isten(a %e$eurilor constituie o )ro-le#' )entru *ntre)rin%ereG 4 %e ce nu se )oate face ni#ic )entru re%ucerea acestor cantit'(i %e %e$euri 6care )e )arcursul )rocesului tehnolo1ic aHun1 la nivelul tonelor7G Din )ri#a for#ulare se cule1 toate infor#a(iile necesare )entru sur)rin%erea )ro-le#ei *n ansa#-lul ei. Se reface a)oi *ntre1 %ru#ul oare a con%us la for#ularea )ro-le#ei res)ective. -7 Trirea sau simirea problemei 4 6tratarea analo1ic' a )ro-le#ei7. n aceast' eta)' se *ncearc' ie$irea %in lo1ica celui care a for#ulat )ro-le#a $i *n(ele1erea ei )rin #iHloace creative. n acest sco) se folosesc analo1iile. E,e#)le )rivin% #o%ul cu# )ot s' a)ar' )ro-le#ele trans)use *n alt %o#eniu+ %iferit %e acela *n care au fost for#ulate: 4 cu# s' reutili&'# cantitatea %e 1a&e %e e$a)a#ent %e la #a$ini )entru a o-(ine un efect econo#icG 4 cu# s' lu)t'# *#)otriva )ier%erilor %e c'l%ur' %in locuin(eG Pro-le#ele tre-uie )rivite %intr=un un1hi %iferit+ se )ot folosi analo1iile+ %ar $i alte #iHloace cu# ar fi inversarea sco)ului ini(ial al )ro-le#ei: 4 cu# s=ar )utea face s' creasc' cantitatea %e 1a&e %e e$a)a#entG 4 cu# ar )utea cre$te )ier%erea %e c'l%ur' %in locuin(e 64 cu# ar )utea cre$te cantitatea %e %e$euri )re&entate *n e,e#)lul %at anterior etc7. n r's)unsul la aceste *ntre-'ri se )oate concreti&a solu(ia )entru sco)ul ini(ial. Si#ilar )entru )roiectarea %ru#urilor: 4 cu# s' folosi# &1ura %e furnal la construc(ia %ru#urilorG 4 cu# s' folosi# cenu$ile %e ter#ocentral' la construc(ia %ru#urilor etcG

c7 Formularea (enunarea) subproblemelor. .rice )ro-le#' con(ine #ulte alte #ici )ro-le#e sau su-)ro-le#e+ $i *n acest ca& for#ularea oric'rei su-)ro-le#e con(ine ele#ente %e solu(ionare *ntr=o anu#it' )ro-le#' *n ansa#-lu. Ca ur#are+ *n ca&ul fiec'rei for#ul'ri %e su-)ro-le#e tre-uie s' se *ncea)' )rin ur#'toarele ti)uri %e *ntre-'ri: 4 *n ce #o% a# )utea s' ... : re%uce# consu#ul %e #ateriale ener1o=intensive la construc(ia %e %ru#uriG 4 )rin ce #iHloace a# )utea s' ... : re%uce# consu#ul %e #ateriale la ela-orarea anu#itor ele#ente %in construc(ia )o%urilorG %7 Tratarea analogic a subproblemelor. Presu)une trans)unerea su-)ro-le#elor *ntr=un %o#eniu si#ilar+ sau *n altul %ec2t *n cel stu%iat ini(ial. De e,e#)lu: 4 cu# se )oate re%uce consu#ul %e #ateriale ener1o=intensive *n construc(ia %e #a$iniG R's)unsurile )osi-ile: 4 u$urarea 1reut'(ii #otoarelor #a$inilor )entru )ortan(a %ru#urilor5 4 *nlocuirea cu calul )utere. R's)unsuri e,istente: 4 *nlocuirea %e #ateriale5 4 re%ucerea 1reut'(ii )ieselor )rin re)roiectare5 4 e,ecu(ia )ieselor cu toleran(e neli#itate5 4 *#-un't'(irea )roceselor %e e,ecu(ie a )ieselor. e7 Cutarea faptelor semnificati e. n aceast' eta)' se verific' )osi-ilitatea )'str'rii uneia %intre #eto%ele %e solu(ionare+ re&ultate %in trat'rile analo1ice anterioare+ eli#in2n%u= se acele solu(ii care se %ove%esc a fi nea%ecvate. n e,e#)lul cu %ru#urile #o%alitatea care se )oate )'stra este *nlocuirea %e #ateriale. f7 !nunarea (definirea) subproblemelor. Du)' anali&area $i eli#inarea solu(iilor necores)un&'toare+ se trece la %efinitivarea 6enun(ului7 su-)ro-le#elor rmase. Pentru aceste su-)ro-le#e se (ine sea#a %e ur#'toarele as)ecte: 4 nivelul co#)eten(ei )rofesionale a )ersoanelor care au )artici)at %irect la re&olvarea )ro-le#elor res)ective )recu# $i )osi-ilit'(ile tehnico 4 financiare )e care acestea le au la *n%e#2n' )entru re&olvarea )ro-le#ei 4 o-iectivele ur#'rite %e cel care a ri%icat )ro-le#a5 4 ca)acitatea acestuia %e a ur#'ri finali&area o-iectivelor )ro)use5 4 cine va folosi re&ultatele )ro-le#ei+ 4 #o%ific'rile )osi-ile care a)ar *n re&olvarea )ro-le#elor %atorate )osi-ilit'(ilor e,ecutantului5 4 cu# se #anifest' aceste #o%ific'ri $i influen(a lor asu)ra -eneficiarilor. 17 "ltima cutare a faptelor semnificati e. n aceast' eta)' se face o nou' triere a su-)ro-le#elor $i a solu(iilor cores)un&'toare+ )'str2n%u=se nu#ai acelea care se %ove%esc i#)ortante *n ra)ort cu )ro-le#a ini(ial'. h7 #erar$izarea subproblemelor definite care se face %u)' criterii at2t s)ecifice )ro-le#elor c2t $i )rofilului institu(iei. Se a)recia&' consecin(ele su-)ro-le#elor )entru )ro-le#a *n ansa#-lu. i7 %efinirea problemelor. Se sta-ile$te )on%erea fiec'rei su-)ro-le#e $i se or%onea&' *n func(ie %e 1ra%ul %e i#)ortan(' )e care *l )re&int' )entru )ro-le#a ini(ial'. Se reiau toate su-)ro-le#ele trec2n%u=se la ela-orarea ulti#ei for#ul'ri 6ulti#ului enun(7 care cores)un%e cel #ai -ine situa(iei %in institu(ie. +,1, &etodele de anali2* a .ro-le)ei, E,ist' #ai #ulte cate1orii %e #eto%e %e anali&'. Aceste #eto%e %e anali&' a )ro-le#ei sunt foarte i#)ortante )entru *n(ele1erea $i

ra(ionali&area )ro-le#ei. Prin inter#e%iul lor se )un *n evi%en(' su-)ro-le#ele )recis %eli#itate $i cuantificate. &copul )rinci)al al #eto%elor %e anali&' este relevarea su-)ro-le#elor foarte u$or %e #ani)ulat+ su-)ro-le#e care ulterior sunt a-or%ate )rin tehnicile %e creativitate. Cu aceast' oca&ie se )un *n evi%en(' $l )unctele sla-e ale )ro-le#ei. 8.9.8. Analiza funcional. Ter#enul %e anali&' este foarte cunoscut. Dar anali&a func(ional' i#)lic' anu#ite Eta)ele anali&ei #orfolo1ice: a7 %escompunerea produsului sau te$nologiei n elementele de form. Aceste ele#ente tre-uie s' fie o#o1ene $i in%e)en%ente 6s' fie %e sine st't'toare7. Desco#)unerea )ro%uselor *n ele#ente %e for#' se face %e un 1ru) s)eciali&at *n )ro%ucerea )ro%usului sau tehnolo1iei res)ective. -7 C'utarea tuturor soluiilor e'istente 6)entru fiecare %intre ele#entele %e for#'7 se face %e ase#enea *n 1ru). n aceast' fa&' se re(in acele solu(ii care sunt se#nificative )entru )ro%usul res)ectiv. c7 Combinarea diferitelor soluii concepute n grup. Deoarece co#-inarea co#)let' a tuturor solu(iilor ia un ti#) consi%era-il f'r' s' %uc' la re&ultate %eose-ite+ *n 1eneral+ este reco#an%a-il s' fie anali&ate co#-inatorie nu#ai acele solu(ii care se %ove%esc relevante *n ra)ort cu )ro-le#a. %7 &tabilirea costului de realizare a fiecrei soluii anticipate. e7 Alegerea uneia dintre cile optime de soluionare. Mai #ulte solu(ii )ot s' fie o)ti#e. Selec(ia lor se face *n func(ie %e )re(ul %e cost+ 1ra%ul %e fe&a-ilitate a so lu(iei+ %e %urata %e solu(ionare. Anali&a #orfolo1ic' este %eose-it %e eficient' )entru %esco#)unerea unor )ro-le#e co#)le,e )rivin% )roce%eele in%ustriale+ a%#inistrative sau structurile %e or1ani&are. Ea )er#ite %eter#inarea ele#entelor )recise ale solu(iilor care tre-uie s' fie o-(inute )entru a#eliorarea )ro%usului sau a tehnicilor5 o-(inerea solu(iilor se reali&ea&' cu aHutorul tehnicilor %e creativitate. 8.9.:. Analiza grafic. Cu aHutorul ei se o-(ine o foto1rafie a )ro%usului+ a tehnolo1iei care constituie o-iectul )ro-le#ei. Unul %in )roce%eele 6sau tehnicile7 cele #ai #ult folosite *n anali&a 1rafici este tehnica <%ru#ului critic>. Tehnica %ru#ului critic sau anali&a ra(ional' a unui )roiect se reali&ea&' *n ur#'toarele eta)e: a. %efinirea sarcinilor 6ac(iunilor7 ele#entare5 -. esti#area %uratei %e reali&are a acestor sarcini5 c. sta-ilirea succesiunii lo1ice a sarcinilor5 %. construirea 1rafic' a acestor sarcini5 e. %eter#inarea fa)telor se#nificative. Alte %ou' tehnici folosite *n anali&a 1rafic' sunt: <Tehnica ar-orelui %e %eci&ie> $i <Tehnica ta-elelor %e %eci&ie>. 8.:. Meto%e %e c'utare $i evaluarea solu(iilor )rin anali&'. Du)' ce s=au %eter#inat foarte -ine su-)ro-le#ele se )ot c'uta i%ei %e solu(ionare )rin a)licarea tehnicilor %e creativitate. Aceste tehnici %e creativitate se a)lic' )entru fiecare su-)ro-le#' astfel *nc*t s' se o-(in' c2t #ai #ulte i%ei )entru fiecare su-)ro-le#' $i )entru )ro-le#a %e ansa#-lu.

Pentru a selec(iona una %intre solu(ii+ $i anu#e aceea care va fi a)licat' *n )ractic'+ este necesar s' se sinteti&e&e toate solu(iile 1'site $i toate i%eile e#ise+ )entru a fi selec(ionate $i evaluate. Selec(ia $i trierea i%eilor sunt foarte %ificile. .-iectul )rinci)al const' *n a fi selec(ionate nu#ai acele i%ei $i )roiecte care cores)un% constr2n1erilor $i li#itelor %e co#)eten(' $i e,ecu(ie ale unit'(ii res)ective. Pentru evaluarea i%eilor care vor fi a)licate *n )ractic' se folosesc+ *n 1eneral+ ur#'toarele tehnici: 4 anali&a factorial'5 4 teoria Hocurilor5 4 ela-orarea %e ti)olo1ii sau alte )roce%ee )e care le ofer' cercetarea o)era(ional'. Cercetarea o)era(ional' cu)rin%e )roce%ee $i #eto%e *n )ri#ul r2n% #ate#atice utili&ate )entru solu(ionarea )ro-le#elor+ *n ve%erea lu'rii %eci&iilor. 1, Procedee euristice /de ti. divergent0 Ce este euristicaG Ter#enul )rovine %e la 1recescul a afla+ a cuta. Euristica este o %isci)lin' #eto%olo1ic' care se ocu)' %e #iHloacele )rin care se fac %esco)eririle $i inven(iile. Ea re)re&int' o #eto%' %e o)erare intelectual' care utili&ea&' siste#e %eschise $i active %e ti)ul *ntre-'rii+ for#ul'rii %e i)ote&e )lau&i-ile Euristica se -a&ea&' )e )ro%uc(ia %iver1ent' a 12n%irii fiin% o)us' 12n%irii conver1ente %e ti) al1orit#ic+ aceasta %in ur#' folosin%u=se %e siste#e %e lucru *nchise $i )asive 6e,e#)lu: enun(ul7. Proce%eele utili&ate %e euristic' sunt: 4 analo1iile5 4 #o%elarea5 ( trans)o&i(ia etc. Se fac ase#'n'ri %e )ro1ra#are euristic' care este utili&at' %e calculatorul electronic )entru 1enerare %e solu(ii. Ra(iona#entul in%uctiv care se reali&ea&' )rin trecerea %e la )articular la 1eneral este un )roces %e ela-orare a i)ote&elor+ *n 1enul a)ro,i#a(iilor succesive cu sco)ul %e a aHun1e la anu#ite conclu&ii sau )entru a re&olva anu#ite )ro-le#e. S)re %eose-ire %e ra(iona#entul in%uctiv+ ra(iona#entul %e%uctiv o-(ine o conclu&ie )rin %ou' sau #ai #ulte Hu%ec'(i sau )re#ise+ %intre care una nea)'rat universal'. n ti#) ce ra(iona#entul %e%uctiv este corelat cu #eto%e #ate#atice utili&at *n #o% curent+ ra(iona#entul in%uctiv este corelat cu in1enio&itatea $i inventivitatea folosite )entru for#ularea ini(ial' a unor #eto%e #ate#atice. Deci+ ra(iona#entul in%uctiv este un )roces %e re&olvare a )ro-le#elor care )oate fi %eschis+ *n 1eneral+ *n felul ur#'tor: Cineva *nce)e activitatea %u)' o anu#it' rutin' ca a)oi+ s' *ncerce o *n(ele1ere #ai a%2nc' a feno#enelor res)ective. A)oi+ ur#ea&' conce)erea unei solu(ii noi $i verificarea ei. Persoana utili&ea&' *n )ri#ul r2n% #eto%e euristice )entru 1'sirea solu(iilor. La fiecare su1estie sau i%ee o-(inut' )rin #eto%e euristice )ersoana a)lic' anu#ite verific'ri. Re&olvarea intervine atunci c2n% o su1estie o-(ine la verificare un re&ultat %eose-it. Pro1ra#area euristic' este o *ncercare %e a asi#ila )e calculator )rocesul unui ra(iona#ent in%uctiv.

Sunt cunoscute+ %e e,e#)lu+ *ncerc'rile %e a folosi calculatorul )entru Hocurile %e $ah sau crea(ii #u&icale. n ulti#ul ca& este necesar s' se (in' sea#a %e anu#ite re1uli cu# sunt #elo%ia+ intensitatea *ntre note+ ar#onia etc. Prelucrarea notelor+ verificarea lor *n )rivin(a res)ect'rii re1ulilor %e co#-inare sunt %e ase#enea necesare. 9.8. Meto%a a)lic'rii unei teorii %eHa cunoscute *n acea )arte a %o#eniului care nu a fost *nc' stu%iat' sau care nu a fost %estul %e i#)ortant'. De #ulte ori teorii total %iferite care fuseser' %e&voltate anterior %e $coli %iferite+ fiin% consi%erate ca ne=av2n% ni#ic co#un *ntre ele+ se a)ro)ie+ se conto)esc $i 1enerea&' un alt %o#eniu. De fa)t noi cunoa$te# a&i foarte #ulte %o#enii %e 1rani(' *ntre $tiin(e. Posi-ilitatea folosirii *ntr=un %o#eniu a unei teorii %intr=un alt %o#eniu -a&at )e i%entit'(ile econo#ice fun%a#entale a con%us la+ %e&voltarea #eto%elor analo1ice *n calculele co#)le,e $i *n cercetarea e,)eri#ental'. Astfel+ calculatoare analo1e si#ulea&' )e cale electrotehnic' sau electronic' %iferite ac(iuni %in %o#eniile #ecanice. Cercetarea analo1ic' e,)eri#ental' stu%ia&' *n )aralel %ou' siste#e fi&ice %iferite+ %e e,e#)lu un siste# #ecanic $i unul electric+ sau chiar %ou' siste#e #ecanice a)ar(in2n% *ns' unor clase %e feno#ene %eose-ite. 9.9. Meto%a revi&uirii i)ote&elor se refer' la reluarea $i )erfec(ionarea fun%a#entelor teoretice sau e,)eri#entale care au con%us la o-serva(ii )rivin% acelea$i re&ultate. De e,e#)lu+ Kallace 0. Carothers+ inventatorul nLlonului 6)ri#a fi-r' inte1ral sintetic'7+ ini(ial a folosit )oliesterul tratat chi#ic *ntr=un anu#e fel $i a o-(inut )ri#ele fi-re %e nLlon. Aceste fi-re %eveneau 1elatinoase *n contact cu a)a cal%'+ fa)t )entru care %esco)e= rirea lui nu a avut a)lica(ii )ractice. Rev'&2n%u=$i cercet'rile sale anterioare+ K. 0. Carothers a %esco)erit un nou )unct %e )lecare care s'=l %uc' la o-(inerea %e fi-re sintetice utili&a-ile. Astfel+ el s=a orientat s)re )olia#i%e+ care %in )unct %e ve%ere chi#ic $i al or1ani&'rii sunt ase#'n'toare cu )oliesterii cu e,ce)(ia *nlocuirii ra%icalului %iacol )rintr=o %ia#i%'. A f'cut e,)erien(e cu toate ti)urile %e )olia#i%e+ cea #ai -un' %ove%in%u=se )olia#i%a nr. JJ %in care se )oate o-(ine o fi-r' elastic'+ re&istent' su)ort2n% te#)eraturi %e 9JIMC. 9.:. Meto%a clasific'rii are *n ve%ere or%onarea fa)telor+ i%eilor+ %atelor cu care o)er'#+ folosin% )e r2n% c2t #ai #ulte criterii %e clasificare. Tre-uie s' se (in' sea#a %e ur#'toarele tr's'turi ale criteriilor %e clasificare: 4 e'$austi itatea 4 s' fie co#)lete+ s' nu i1nore ni#ic. Nu tre-uie s' lase *n afara siste#ului %e clasificare nici un ele#ent5 4 specificitatea 4 fiecare ele#ent %e clasificare )ose%' o anu#it' valoare %efinit' $i una sin1ur' *n ra)ort cu criteriile alese5 4 absena ambiguitii 4 nici un ele#ent nu tre-uie s' se 1'seasc' si#ultan *n %ou' cate1orii %e clasificare5 4 simplicitate operaional 4 criteriile s' fie )e c2t )osi-il )erce)ti-ile+ s' nu fie #iHlocite )rin varia-ile inter#e%iare. Meto%a clasific'rii se folose$te *n 1eneral *n tehnic'. De e,e#)lu+ clasificarea &eci#al' a c'r(ilor+ )u-lica(iilor+ clasificarea alfanu#eric' a stan%ar%elor. 9.;. Meto%a )unerii %in nou se refer' la inter)retarea #o%ern' a unei teorii vechi $i are la -a&' )rinci)iul cores)on%en(ei %intre nou $i vechi. De e,e#)lu+ *n seis#olo1ie+ *n ulti#ul %eceniu+ )e -a&a acu#ul'rii unui nu#'r #are %e %ate+ s=au %e&voltat noi teorii ale tectonicii )l'cilor+ )e -a&a unei i%ei #ai vechi a lui Ke1ener+ %u)' care scoar(a terestr' este for#at' %in )l'ci $i su-)l'ci 6-locuri7 ri1i%e+ re&e#2n% )e #antaua 1roas' aflat' *n fu&iune la )resiuni $i te#)eraturi enor#e+ care %eter#in' o #i$care continu' a )l'cilor+ unele fa(' %e altele.

9.@. Meto%a co#-in'rii 4 <fu&ion'rii a %ou' teorii )er#ite o-(inerea unui 1ra% *nalt %e ori1inalitate a i%eilor+ solu(iilor. .ri1inalitatea este cu at2t #ai *nalt' cu c2t teoriile <fu&ionate> sunt #ai %istincte *ntre ele. E%ificiul )rinci)iului relativit'(ii 1enerali&ate a lui A. Einstein are la -a&' sur)rin&'toarea reunire a ur#'toarelor trei teorii: <relativitatea>+ <Auanta %e lu#in'> $i <#i$carea -raunian'>. El a r'sturnat %atele cele #ai tra%i(ionale ale fi&icii )entru a sta-ili relativitatea no(iunilor %e ti#) $i s)a(iu+ %e iner(ie a ener1iei $i inter)retarea )ur 1eo#etric' a for(elor 1ravita(ionale. 9.J. Meto%a %etaliilor. In ti#)ul e,)eri#ent'rii i)ote&elor+ a %e#onstr'rii lor+ a)ar o serie %e fa)te nese#nificative *n ra)ort cu e,)eri#entul *n ansa#-lu+ sau o serie %e fa)te )e care nu le )ute# e,)lica %ec2t *ntr=o #anier' foarte 1eneral' $i relativ i#)recis'. .rientarea aten(iei toc#ai asu)ra acestor fa)te care nu )re&int' i#)ortan(' )entru i%eea ur#'rit' )oate %uce la noi %esco)eriri. De e,e#)lu+ lor%ul RaLlei1h a *ncercat s'=$i e,)lice <%e ce> *ntre a&otul e,tras %in aer $i cel )re)arat chi#ic e,ist' o foarte #ic' %iferen(' %e 1reutate+ ceea ce l=a %us s)re %esco)erirea ar1onului. 9.D. Meto%a %e&or%inii e,)eri#entale. Clau%e Nernar% %efinea aceast' #eto%': <e,)erien(a )entru a ve%ea>. Con$tient fiin% %e 1reutatea )e care o *nt2#)in' cineva *n situa(ia *n care nu se $tie cu# s' *ncea)' o ac(iune sau c2n% tre-uie s' *ncea)' un e,)eri#ent+ el )ro)une aceast' #eto%' care const' *n Hocul cu a)arate+ cu i%ei+ cu teorii. De e,e#)lu+ el reali&a o e,)erien(' foarte veche cu #iHloacele cele #ai #o%erne )e care le avea+ schi#-a unele %ate ale e,)erien(ei f'r' s' ai-' un anu#it sco) )recis5 *ncerca %iferite co#-ina(ii *ntre a)arate cre2n% %iferite Huc'rii5 se 12n%ea la %iferite e,)erien(e noi care s=ar )utea reali&a cu %atele )ro-le#ei+ f'r' s' ai-' o %irec(ie anu#it'. 3oarte interesante sunt+ *n acest sens+ *nse#n'rile sale %in <Caietul cu note> *n care nota tot ce 4 i trecea )rin #inte *n le1'tur' cu ce ar tre-ui s' e,)eri#ente&e. 9.?. Meto%a %esco)eririlor. Aceast' #eto%' a fost su1erat' %e 3rancis Nacon care este autorul #eto%ei in%uctive %e 12n%ire+ $i care o nu#ea <#eto%a )entru a face e,)erien(e>. Aceast' #eto%' nu#it' $i a <ca&urilor vi%e> const' *n antici)area unor feno#ene+ ele#ente necunoscute 6vi%e7 ale c'ror )ro)riet'(i sunt *ns' )revi&i-ile. E,e#)lul ti)ic %e utili&are a acestei #eto%e este ta-ela lui Men%eleev+ care+ ti#) %e un secol+ a furni&at chi#i$tilor ele#ente %e %esco)erit. Ta-ela lui Men%eleev este un ta-lou %e clasificare -i%i#ensional+ aranHarea ele#entelor chi#ice se face %u)' %ou' varia-ile5 una ori&ontal' 6)ro)riet'(i chi#ice %e valen('7 $i alta vertical' 6#ulti)li %e ? ai nu#'rului ato#ic7. 3olosirea acestei #eto%e este )osi-il' *n orice %o#eniu. n )rinci)al+ #eto%a %esco)eririlor const' %intr=o sinteti&are a tuturor rela(iilor esen(iale %intre feno#ene care )e -a&a anali&ei 1ra%ului lor %e 1eneralitate s' %uc' la sta-ilirea a %ou' %i#ensiuni 6criterii7 %e clasificare a feno#enelor. 9.C. Meto%a #orfolo1ic' este o #eto%' #atricial'. 6Meto%e %e creativitate $i a)licarea lor *n *ntre)rin%eri+ I.N.I.D.+ 8CD;+ ). ;94;;7. Matricele euristice sunt instru#ente care )un )ro-le#ele celor care le utili&ea&'+ *i orientea&' s)re %esco)erirea %e noi )ro-le#e. Aceast' #eto%' este un ti) %e #atrice astfel conce)ut' *nc*t solu(iile 1'site )rin inter#e%iul ei s' se *nscrie *n li#itele anu#itor restric(ii. Astfel+ aceast' #eto%' contri -uie la o-(inerea unui nu#'r #a,i# %e i%ei co#)ati-ile cu %atele )ro-le#ei %e re&olvat. Restric(iile )ot fi %e #ai #ulte feluri: tehnolo1ice+ financiare+ co#erciale etc7. Pri#ul ti) %e #atrice 6#eto%a %esco)eririlor7 con%uce la %esco)erirea %e )ro-le#e noi+ *n ti#) ce al %oilea ti) %e #atrice 6#eto%a #orfolo1ic'7 in%ic' $i solu(iile o)ti#e %e re&olvare+ *n sensul ale1erii %in #ultitu%inea %e solu(ii a celor #ai fe&a-ile (in2n% sea#a %e restric(ii.

Meto%a #orfolo1ic' ela-orat' %e OPichL+ )rofesor %e astrofi&ica ti#) %e ;9 %e ani $i astrono# )e #untele Palo#ar+ i=a )er#is s' fac' %esco)eriri foarte ori1inale *n le1'tur' cu 1ala,iile+ s' invente&e nu#eroase )roce%ee %e )ro)ulsie $i s' lanse&e un )roiectil *n s)a(iu. S)re %eose-ire %e #eto%ele #atriciale+ OPichL construie$te o %ia1ra#' a solu(iilor. Prin aceast' #eto%' el ur#'re$te s' caute toate solu(iile )osi-ile la o )ro-le#'+ )roce%2n% *ntr=un #o% siste#atic. E,ist' #ai #ulte fa&e *n care se a)lic' aceast' #eto%'. a7 Se sta-ile$te un enun( c2t #ai e,act al )ro-le#ei %e re&olvat $i se for#ulea&' *n ter#eni c2t #ai lar1i 6vala-ili )entru c2t #ai #ulte %ate ale )ro-le#ei7. De e,e#)lu+ )ro-le#a const' *n conce)erea unui a#estec'tor nou $i )erfec(ionat5 se sta-ile$te ur#'toarea %efini(ie #ai lar1': <Inventarea unui a)arat )entru a#estecat %iverse in1re%iente *ntr=o -uc't'rie> 6%eci nu nu#ai )entru a#estecul unui sin1ur ti) %e )ro%us+ sau a %ou' )ro%use7. -7 Din enun(area e,act' a )ro-le#ei se e,tra1 )ara#etrii i#)ortan(i %e care va %e)in%e solu(ia. *n ca&ul a#estec'torului ace$tia vor fi *n nu#'r %e trei: 4 #o%uri %e a#estecare+ 6P875 4 surse %e ener1ie 6P975 4 reci)ien(i 6P:7. c7 3iecare %in ace$ti )ara#etri )oate avea un anu#it nu#'r %e as)ecte sau valori in%e)en%ente5 %e e,e#)lu+ )ara#etrul %e a#estecare va )utea avea ur#'toarele as)ecte: a#estecarea cu la#ele 6P87+ a#estecare )rin ac(iune vi-rant' 6P89 7 etc+ ... *n total ?. Ceilal(i %oi )ara#etri P9 $i P: vor avea tot ? for#e. OPichL o-(ine sche#a ur#'toare utili&at' *ntr=o cutie #orfolo1ic' *n e,e#)lul a#estec'torului+ cutia con(ine ?,?,? Q @89 c'su(e sau solu(ii teoretice )osi-ile 6se o-(in )rin co#-in'ri7. P88 P89 P8: .......... P8? P98 P99 P9: ..........P9? P8: P:9 P:: ..........P:? %7 Nu se evaluea&' %iferitele solu(ii+ )entru a nu se li#ita nu#'rul solu(iilor %e e,a#inat. Se iau toate *n consi%erare. . Se %eter#in' valoarea )erfor#an(elor *n func(ie %e criteriile consi%erate ca fiin% cele #ai i#)ortante 4 econo#ic+ )ractic+ si#)lu. Se face ierarhi&area criteriilor %e evaluare *n func(ie %e cererile )ie(ei $i )osi-ilit'(ile *ntre)rin%erii. e7 n ulti#a fa&'+ *n func(ie %e criteriile re(inute+ se ale1 solu(iile cele #ai cores)un&'toare care ur#ea&' s' fie reali&ate. n 1eneral+ #eto%a #orfolo1ic' ofer' o )ers)ectiv' siste#atic' asu)ra ansa#-lului solu(iilor )osi-ile ale unei )ro-le#e 1enerale %ate. 9.8I. Meto%a reco%ific'rii. Se -a&ea&' )e )rinci)iul reco%ific'rii+ al refor#ul'rii+ al e,)ri#'rii )rin co%uri 6siste#e %e se#ne7 c2t #ai %iferite a unuia $i aceluia$i conce)t+ feno#en+ fa)t care aHut' la fle,i-ilitatea 12n%irii. Pri#a $i cea #ai evi%ent' )osi-ilitate %e reco%ificare este e'presia erbal, folosirea unor e,)resii ver-ale c2t #ai %iferite %e cele u&uale+ )entru e,)ri#area aceluia$i con(inut %e cunoa$tere. Una %in a)lica(iile cele #ai si#)le $i eficiente ale )rinci)iului reco%ific'rii const' *n a i#)orta *ntr=un %o#eniu $tiin(ific 6oricare7 o ter#inolo1ie+ e,)resii %e cuvinte )rovenin% %intr=un alt %o#eniu+ *#)reun' cu transferul %e ra(iona#ente le1ate %e voca-ularul *#)ru#utat. Este %e re#arcat c' transferul %e e,)resii+ ter#eni etc+ se )oate face fie %intr=un %o#eniu $tiin(ific ra(ional avansat 6electrotehnica7 s)re un %o#eniu $tiin(ific #ai )u(in avansat 6electrofi&iolo1ia7+ %ar $i invers.

8I

Cea #ai i#)ortant' $i siste#atic' %intre reco%ific'ri este trecerea la si#-olis#ul #ate#atic 6reco%ificarea *n li#-aH #ate#atic7. 9.88. Meto%a )re&ent'rii. Aceast' #eto%' %eriv' %in )rinci)iul reco%ific'rii+ *n acest ca& fiin% vor-a %e o si#-oli&are a realului $i nu a conce)tualului. .rice cercet'tor are nevoie %e o )re&entare a %atelor o-(inute+ %istinct' %e aceea tra%i(ional' 6conce)tual'+ a-stract'7. n anu#ite #o#ente ale activit'(ii+ cercet'torul are nevoie %e anu#ite <relee %e i#a1ina(ie> care s'=i ofere o vi&iune nou' asu)ra %atelor o-(inute. Deci un #o% %e re)re&entare al %atelor este reprezentarea grafic. Un ta-lou %e cifre care este )rin el *nsu$i a-stract+ sta-ile$te cu )reci&ie un fa)t $tiin(ific. Fraficul+ cur-a sunt for#e frecvent utili&ate )entru )re&entarea fa)telor $tiin(ifice. Fraficul = )re&entarea 1rafic' a unor cifre+ reco%ificarea 1rafic' a cifrelor -rute. Alt #o% %e )re&entare a %atelor este sc$ema. E,ist' #ai #ulte cate1orii %e sche#e: a7 &c$ema constructi sau figural. Este to)o1rafic' concret'+ este )ri#a re)re&entare e,tras' %intr=un %esen 1eo#etric. Aceast' sche#' nu eli#in' %ec2t ele#entele ascunse sau i#)licate 6acelea care nu )ot fi %irect sur)rinse+ nu se )ot <ve%ea> %irect7. Se folose$te %e un nu#'r foarte restr2ns %e si#-oluri. De e,e#)lu+ <sche#a unui #otor %e avion cu e,)lo&ie>. -7 &c$ema structural. Se refer' la #ecanis#ele interne ale unei #asini+ la structura intern' a cor)urilor chi#ice. Ea se folose$te *n s)ecial )entru *n(ele1erea #o%ului %e func(ionare a unui or1anis#+ a unei #a$ini+ )re=&ent2n% fiecare ele#ent al acestora su- for#' %e si#-oluri 6interna(ional acce)tate7. Aceast' sche#' este )re)on%erent si#-olistic'5 ea nu are *n ve%ere %i#ensiunile reale ale co#)onentelor unui a1re1at5 nici )o&i(iile e,acte )e care le ocu)' aceste ele#ente *n ca%rul #ecanis#ului sche#ati&at. Acest ti) %e sche#' este foarte folosit *n %o#eniul chi#iei or1anice care se -a&ea&' )e for#ele %e confi1ura(ie. Recent este utili&at' *n -iolo1ie+ %e e,e#)lu *n fi&iolo1ia nervoas'+ un%e are un rol e,tensiv %eoarece5 re)re&int' un #o% %e *n(ele1ere a unor siste#e co#)le,e+ cu# ar fi circuitele nervoase+ circuitele unui siste# ra%ar sau %e televi&iune+ ale unei #a$ini %e calcul+ ale unei re(ele %e for(' sau %e co#unica(ie+ a circuitelor electrice etc. 6De e,e#)lu+ sche#a %e )rinci)iu a unui rece)tor %e televi&iune7. c7 &c$ema funcional. Se -a&ea&' )e o conce)(ie )ra1#atic' a realului. R's)un%e la *ntre-area <)entru ce>+ <la ce folose$te> )ro%usul res)ectiv. n locul unei %efini(ii a-stracte+ sche#a func(ional' ofer' %efini(ia %e *ntre-uin(are. Dintre ele#entele co#)onente ale unui #e= canis# se ale1 s)re co%ificare $i re)re&entare %oar acelea care sunt i#)licate %irect *n func(ionarea a)aratului res)ectiv+ f'r' s' se ia *n consi%era(ie structura real' a o-iectului. Sche#a func(ional' este %eci inco#)let' %eoarece %e la -un *nce)ut nu se iau *n consi%era(ie toate ele= #entele interne constitutive ale unui a)arat+ #a$ini+ ci %oar )e acelea care au un rol i#)ortant *n func(ionarea a)aratului+ #a$inii res)ective 6%e e,e#)lu+ sche#a unui ra%ar7. Alt #o% %e re)re&entare a %atelor este diagrama. Este o re)re&entare )ur i%eal' a unui a)arat+ #a$ini *n s)ecial a %ina#icii lui %e func(ionare+ -a&2n%u=se )e o lo1ic' #etric'. Teoria vectorial' serve$te a%esea ca -a&' ra(ional' )entru ela-orarea %ia1ra#elor. E,e#)lu %e %ia1ra#e: <liniile echi)onten(iale *ntr=un siste# %e electro&i>+ <#otorul asincron>. 9.89. Meto%a #o%el'rii feno#enelor+ conce)telor %e -a&' cu care se o)erea&' *ntr=o )ro-le#'. Mo%elul constituie o i#a1ine #'i #ult sau #ai )u(in co#)le,'+ fi1urat' 6#ateriali&at'7 sau i%eal' ' unui o-iect+ feno#en+ func(ie. Mo%elele sunt *n 1eneral %e %ou' feluri: #o%ele materiale i ideale. Mo%elele materiale ilustrea&': 4 *nsu$iri s)a(iale ale o-iectelor+ 6#achete+ #ulaHe75

88

4 %ina#ica )roceselor+ interac(iunea factorilor i#)lica(i *n )rocese 6#o%ele %e st'vilare+ %e nave75 4 structurile sau func(iile unor siste#e 6#o%elele analo1e i&o#orfe $i i&ofunc(ionale %e ti) ci-ernetic7. Mo%elele ideale nu au un su-strat #ate#atic sau fi&ic )e -a&a c'ruia s' se reflecte ce se )etrece la+ nivelul realit'(ii reflectate. Aceste #o%ele )ot fi %e trei feluri: 4 iconice, %e e,e#)lu+ #o%elul ato#ului+ schi(a unei )2r1hii+ cur-a sinusoi%al'+ %esenul unui arc refle,5 4 simbolice, %e e,e#)lu+ for#ulele #ate#atice+ for#ulele chi#ice5 4 imaginati )simbolice, %e e,e#)lu+ 1raficul+ %esenul+ harta. 9.8:. Meto%a %iferen(ierii. Aceast' #eto%' ac(ionea&' tot *n %o#eniul &onei %e frontier' *ntre %ou' conce)te+ feno#ene+ %intre care unul este foarte -ine cunoscut+ )us la )unct+ iar cel'lalt este *n curs %e a fi %efinit+ )reci&at. De e,e#)lu+ *ntr=un canal electroacustic trans#i('tor 4 rece)tor+ fiin% %efinit' no(iunea %e *nalt' fi%elitate ca o con%i(ie %e )erfec(iune a acestui canal+ r'#2ne %e %efinit conce)tul %e <)roast' fi%elitate> $i %e )us *n evi%en(' )ro)riet'(ile sale care nu sunt acelea$i cu cele )entru a-sen(a total' a fi%elit'(ii. n ca&ul a-sen(ei totale a fi%elit'(ii nu e,ist' trans#isie. Sche#a lo1ic' ar fi: Non 4 trans#isie5 Trans#isie5 Eoas' fi%elitate A-senta fi%elit'(ii nalt' fi%elitate In aceast' situa(ie ca un conce)t o)us <fi%elit'(ii> este cel %e <sla-' fi%elitate> $i nu cel %e <a-sen(a fi%elit'(ii>. Este vor-a %e un stu%iu %e frontier' vi&2n% %efinirea %istorsiunilor care a)ar %e la o stare la alta $i )unerea *n evi%en(' a )ra1urilor %iferen(iale *ntre <fi%elitate> $i <a-sen(a total' a fi%elit'(ii>. 9.8;. Meto%a e#er1en(ei. Dac' $tiin(a caut' s' %i&olve calitativul *n cantitativ+ s)iritul u#an %i#)otriv' caut' s' releve+ s' %uc' la a)ari(ia calitativului %in cantitativ. n fa(a continuit'(ii lu#ii #'sura-ile cercet'torul face un efort %e a lua cuno$tin(' %e ea %esco#)un2n% realul *n conce)te. Meto%a e#er1en(ei este %e fa)t )roce%eul care face s' a)ar' %iscontinuul %in continuu+ calitativul %in cantitativ. In $tiin(ele e,acte+ *n fi&ic' %e e,e#)lu s=a creat un fel %e #istic' a #'sur'rii+ con%uc2n% la #entalitatea c' $tiin(ific nu )oate fi %ec2t acel #o% %e a-or%are care )oate s' %uc' la #'sur'ri )recise ale feno#enelor. Uneori s=a aHuns la i%eea c' ceea ce nu se )oate #'sura e,act+ acele feno#ene care #'surate %e %ou' ori nu %uc la acela$i re&ultat+ sunt res)inse *n )rinci)iu %in %o#eniul $tiin(ific5 conclu&iile %e or%in calitativ nu sunt v'&ute -ine *n %o#eniul $tiin(elor e,acte. .r+ %ac' e,ist' feno#ene un%e i#)reci&ia re&ult' fie %in erori %e #eto%'+ fin %in inca)acitatea tehnic'+ e,ist' alte feno#ene un%e i#)reci&ia %e)in%e %e *ns'$i natura lucrurilor. Astfel+ )entru a %eter#ina caracterele statice ale )laneit'(ii unui %ru#+ cu *#-r'c'#inte asfaltic' 4 )ro-le#' #aHor' )entru stu%iul sus)ensiilor auto#o-ilului 4+ cercet'torul va stu%ia )rofilul evi%en(iat %e via1raf )e o lun1i#e %in ce *n ce #ai #are cu s)eran(a %e a re%uce erorile )rintr=un e$antionaH #ai lar1. El %eter#in' astfel caracteristici o-iective 6)erio%icitate+ a#)litu%ine+ for#' etc.7 )entru a reali&a un #o%el ti). Dac' %ore$te s' creasc' )reci&ia #uncii sale nu are alt' cale %ec2t aceea %e a e,tin%e %in ce *n ce #ai #ult lun1i#ea %ru#ului e,)lorat. Dac' *ns' %ru#ul stu%iat+ la un anu#it nu#'r %e Rilo#etri trece )rintr=un loc cu )avaH %e )iatr' 6sat7+ acest fa)t va schi#-a structura %e -a&' a %atelor su)use anali&ei5 aceast' situa(ie+ *n )rinci)iu li#itea&'

89

)reci&ia %eter#in'rii statistice a )rofilului %e %ru#. Preci&ia )oate cre$te nu#ai )rin %eli#itarea sectoarelor cu acelea$i caracteristici constructive $i anali&a %atelor co#)ara-ile. Este un e,e#)lu %e feno#en i#)recis )rin natura lui+ care con%uce la )rinci)ii %e incertitu%ine. Aceast' #eto%' a fost )re&ent' #ai ales *n %o#eniul -iolo1iei+ si s=a r's)2n%it $i *n %o#eniul $tiin(elor e,acte care sunt a%esea confun%ate cu $tiin(ele )recise. De e,e#)lu+ )aleontolo1ia+ ca)a-il' %e a fi,a v2rsta unei s)ecii -iolo1ice cu o eroare %e or%inul a 8I48@S $i #ai )u(in+ nu este o $tiin(' e,act'+ %ar ea a)ar(ine $tiin(elor #e%ii ca )reci&ie. Acustica+ este o $tiin(' e,act' %ar nu este o $tiin(' )recis'. Mai ales *n %o#eniul $tiin(elor e,acte #eto%a e#er1en(ei se %ove%e$te fructuoas'. 9.8@. Meto%a criticii. Critica unei teorii+ lucr'ri anterior )u-licate constituie un )roce%eu )entru a 1'si -a&ele unei noi lucr'ri. Desi1ur c' acest )roce%eu necesit' o )re1'tire te#einic'+ infor#are a#)l' %in )artea celor care *l folosesc. Un e,e#)lu %e a)licare al acestei #eto%e *l constituie teoria )lasticit'(ii func(ionale a creierului care a a)'rut )rin criticarea teoriei locali&a(ioniste a func(iilor )sihice. Confor# teoriei locali&'rilor cere-rale 6Nroca+ on MonaRoP $.a.7+ fiecare %intre facult'(ile )sihice este locali&at' *n anu#ite &one ale scoar(ei cere-rale. Non= locali&a(ioni$tii 6P. Marie+ T. Fol%stein $.a.7 au a%us o serie %e fa)te noi )rin criticarea teoriei locali&a(ioniste+ ela-or2n% o nou' teorie. De re(inut )entru aceast' #eto%' este fa)tul c' tre-uie s' a%uci ceva nou )entru tot ceea ce %esfiin(e&i )rin critic' 6critica tre-uie s' ai-' un caracter constructiv $i inovativ7. :. Proce%ee %e i#a1inare creativ' n )ri#ul r2n% tre-uie re(inut fa)tul c' i#a1ina(ia este %e %ou' feluri: re)ro%uctiv' $i creatoare. I#a1ina(ia re)ro%uctiv' aHut' la reconstituirea unor lucruri+ a unor cuno$tin(e la care nu ave# acces %irect )entru )erce)erea lor. 6re)re&entarea #o%ului cu# ar'ta un %ino&aur+ cu# a evoluat via(a *n %iferitele eta)e istorice etc7. I#a1ina(ia creatoare este orientat' nu#ai s)re viitor+ are un caracter )roiectiv $i antici)ator $i se refer' la ela-orarea a ceva nou. n ceea ce )rive$te )roce%eele %e i#a1inare creativ'+ se )oate s)une c' varia(ia $i #ulti)licarea lor %eter#in' ori1inalitatea co#-ina(iilor $i construc(iilor noi. Aceste )roce%ee au un caracter foarte elastic+ li-er $i %eschis. Ele nu (in sea#a %e le1ile realit'(ii te#)orare. Nu#'rul )roce%eelor %e i#a1inare este )ractic infinit. n cele ce ur#ea&' )re&ent'# %oar unele %intre )roce%eele %e i#a1inare creativ'. :.8. Meto%a <lichi%'rii> sau actuali&'rii tuturor i%eilor trecute 6E. P. Sol7. Cuno$tin(ele noastre %es)re o-iecte+ feno#ene+ %es)re anu#ite #eto%e sau c'i %e re&olvare a )ro-le#elor %evin %e #ulte ori )ie%ici *n calea creativit'(ii+ %eoarece noi nu )ute# s' ne %eta$'# te#)orar %e ele $i s' c'ut'# noi #iHloace. Tehnica lichi%'rii )er#ite unei )ersoane ca+ te#)orar+ s' uite tot ceea ce cunoa$te sau a 12n%it *n le1'tur' cu o anu#it' )ro-le#'+ fiin% astfel )re1'tit s' ela-ore&e lucruri noi. Deci+ este %e re(inut c' )rin aceast' #eto%' nu se ur#'re$te c'utarea %e i%ei noi+ ci *n )ri#ul r2n% %e-arasarea c2t #ai ra)i%' %e cuno$tin(ele )e care le ave#. *biecti ul acestei tehnici const' *n aceea c' to(i )artici)an(ii la un 1ru) creativ s' nu #ai ai-' *n #inte solu(ii sau i%ei %eHa e,istente *n le1'tur' cu )ro-le#a care tre-uie a-or%at'. Aceast' #eto%' se folose$te %u)' fa&a %e %efinire a )ro-le#ei 6ve&i eta)ele %e %efinire7 $i %u)' fa&a %e anali&' a )ro-le#ei 6ve&i #eto%e %e anali&' a )ro-le#ei7. Proce%ura %e a)licare: 4 Con%uc'torul 1ru)ului rea#inte$te #e#-rilor sco)ul utili&'rii acestei #eto%e. 4 Provoac' )e fiecare )artici)ant s' e#it' toate i%eile %eHa cunoscute )rivin% )ro-le#a a-or%at'. 4 Se notea&' *n scris toate i%eile e#ise.

8:

Tre-uie sti#ulat' )artici)area intens' a tuturor #e#-rilor cu res)ectarea anu#itor re1uli: a7 *ne1istrarea $i nu#erotarea tuturor i%eilor e#ise av2n% 1riH' s' nu fie o#is' nici una %intre ele5 -7 asi1urarea con%i(iilor ca fiecare )ersoan' s' e#it' toate $i #ai ales cele #ai cunoscute %intre i%eile vechi )e care le are *n le1'tur' cu )ro-le#a5 c7 s' nu fie *ncuraHate asocia(iile *ntre i%eile cunoscute5 %7 toate interven(iile s' fie c2t #ai scurte $i toate activit'(ile s' se %esf'$oare *ntr=un rit# c2t #ai ra)i%. Aceast' #eto%' este #ai necesar s' fie folosit' atunci c2n% 1ru)ul este for#at %in s)eciali$ti *n aceea$i )ro-le#'. Aceast' #eto%' nu este %e fa)t o tehnic' )ro)riu&is' a creativit'(ii. Ea este %e fa)t+ cu# a fost nu#it' ini(ial+ o tehnic' <a )ur1atoriului>+ )rin care se creea&' )artici)an(ilor con%i(ii %e a fi creativi. A%esea+ aceast' tehnic' este confun%at' cu -rainstor#in1=ul. :.9. Tehnica Nrainstorrnin1. Sco)ul acestei tehnici este )ro%ucerea unui nu#'r c2t #ai #are %e i%ei finite 68II4 9II7 *ntr=un ti#) foarte scurt 6:I4JI #inute7. +rincipiile te$nicii ,rainstorrning sunt ur#'toarele: Cantitatea genereaz calitatea. Confor# acestui )rinci)iu se caut' ela-orarea unui nu#'r c2t #ai #are %e i%ei+ )ornin%u=se %e la fa)tul c'+ cu c2t nu#'rul acestora este #ai #are+ cu at2t este #ai #are )ro-a-ilitatea a)ari(iei unor i%ei valoroase. *rice critic este interzis. Pentru a avea c2t #ai #ulte i%ei este necesar ca #o#entul %e a)ari(ie 6e#itere7 a i%eilor+ solu(iilor s' fie se)arat %e cel )rivin% evaluarea critic' a lor. Me#-rii )rin antrena#entul 1ru)ului )ot s' renun(e la a)recierea i#e%iat' a i%eilor e,)ri#ate %e al(ii. Mai %ificil este s' *nl'ture autocen&urarea )ro)riilor 12n%uri a%ic' s'=$i e,)ri#e c2t #ai s)ontan i%eile f'r' ca s' se 12n%easc' la valoarea lor sau la #o%ul cu# vor fi a)reciate o)iniile lor %e c'tre ceilal(i. &timularea asocierii de idei )e -a&a celor e,)ri#ate %e al(ii %in 1ru). I%eile+ solu(iile e,)ri#ate in%ivi%ual tre-uie s' con%uc' la a)ari(ia %e noi i%ei *n #intea altora %ec2t a celor care le=au for#ulat. n 1ru)ul creativ tre-uie s' e,iste o %e&voltare reci)roc' a i%eilor. #maginaia, c$iar absurd, este bine enit. I%eile cele #ai *n%r'&ne(e se %atorea&' i#a1ina(iei li-ere care tre-uie *ncuraHat'. +rocedura de aplicare a te$nicii ,rainstorrning87 Coor%onatorul 1ru)ului rea#inte$te for#ularea )ro-le#ei %e re&olvat. 97 Rea#inte$te )rinci)iile tehnicii. :7 Sti#ulea&' )ro%uc(ia %e i%ei $i %iriHea&' %esf'$urarea $e%in(elor av2n% 1riH' s' fie notate toate i%eile5 %e o-icei se folose$te siste#ul steno1rafierii sau al *nre1istr'rilor )e -an%' #a1netic'. Tre-uie avut *n ve%ere fa)tul c' la sf2r$itul $e%in(ei 1ru)ului creativ tre-uie s' se o-(in' c2t #ai #ulte i%ei %irect reali&a-ile. Nrainstor#in1ul se )oate reali&a cu sau f'r' checRlist. ChecR=listele se folosesc #ai ales atunci c2n% intervin #o#ente %e %i#inuare a )ro%uc(iei %e i%ei *n ca%rul 1ru)ului. Tehnica Nrainstorrnin1 este conce)ut' *n s)ecial )entru sti#ularea creativit'(ii *n 1ru). . serie %e )roce%ee utili&ate *n ca%rul acestei tehnici )ot fi folosite cu eficien(' $i la nivel in%ivi%ual. Ne vo# referi #ai %etaliat la -rainstor#in1 *n )ara1raful <Mo%ele %e 1ru) creativ>+ ). 8?948??. :.9.I. +rocedeele imaginati e folosite n cadrul te$nicii ,rainstorming. A. .s-orn a )us *n evi%en(' un *ntre1 siste# %e o)era(ii ale i#a1ina(iei <constructive> sau <a)licate>. Con%i(iile 1enerale ale o)era(iilor i#a1istice+ a%ecvate *n%eose-i crea(iei $tiin(ifice $i tehnice+ sunt vi&uali= &area $i intero1a(ia. Pentru %e&voltarea i#a1ina(iei creatoare este reco#an%a-il ca )ersoana s' se antrene&e *n #o%elarea #ental 4 vi&ual' a rela(iilor s)a(iale $i si#-olice )rin *ntre-'ri ce

8;

tre-uie s' fie )use *ntr=o anu#it' or%ine. Pentru sarcinile )ractice or%inea *ntre-'rilor este ur#'toarea: <%e ceG>+ <)entru ceG>+ <cu#G>+ <un%eG>+ <c2n%G>+ <%e c'tre cineG>+ <ce este %e f'cutG>. Proce%eele %e i#a1inare siste#ati&ate %e A. .s-orn se )ot 1ru)a *n )atru cate1orii %u)' )rinci)iile )e -a&a c'rora au fost %eter#inate. :.9.I.8. +rocedee de imaginare bazate pe interogaie i izualizare. Adaptarea unui o-iect+ )rinci)iu+ #eto%' la anu#ite situa(ii concrete. Acest )roce%eu este folosit at2t *n art' c2t $i *n %o#eniul $tiin(ei $i tehnicii. De e,e#)lu+ ShaRes)eare+ *n cele #ai #ulte %intre o)erele sale a folosit le1en%e scrise anterior 6cu# a fost ca&ul lui <0a#let>7 sau *nt2#)l'ri reale %in via('+ ca *n <Ro#eo $i Eulieta>. Pentru %o#eniul tehnico=$tiin(ific un e,e#)lu *l )oate constitui a%a)tarea %is)o&itivelor %e televi&iune )entru e,)lorarea tu-ului %i1estiv. ntre-'rile care se )un *n sco)ul sti#ul'rii a%a)t'rii sunt: <cu ce altceva sea#'n' aceastaG>5 <ce alte i%ei *#i su1erea &'G>5 <e,)erien(a #ea *#i ofer' analo1iiG> etc. .odificarea for#ei+ or1ani&'rii interne sau a unor *nsu$iri ale unui o-iect. Mo%ific'rile se )ot referi la for#'+ )o&i(ie+ #'ri#e+ culoare+ #aterial+ #o%ificarea ele#entelor co#)onente sau chiar a sco)ului )entru care a fost )roiectat un a)arat+ )ro%us. n %o#eniul vesti#enta(iei acest )roce%eu este folosit *n #are #'sur'+ fiecare #o%' nou' nefiin% *n fon% %ec2t #o%ific'ri ale unor o-iecte 6#o%ele7 %e *#-r'c'#inte cunoscute anterior. Inventarea #a$inii %e scris note #u&icale s=a reali&at )rin #o%ificarea claviaturii cu litere *n claviatur' cu note #u&icale $i a celor %ou' nivele %e )o&i(ie ale carului *n cele 89 nivele necesare unui )ortativ. ntre-'ri care se )un: <se )oate %a o nou' for#'G>5 <se schi#-' utili&area+ culoarea+ for#a+ structura etc.G>5 <se )ot face alte #o%ific'riG>. /estructurarea 6se )oate face *n )lan conce)tual7 )resu)une schi#-'ri %e or%ine. Pre&int' i#)ortan(' )entru orice %o#eniu %e activitate. De e,e#)lu+ *n via(a social' #arile i%ei revolu(ionare au constat *n restructurarea at2t a #iHloacelor %e )ro%uc(ie c2t $i a valorilor. n teh= nic'+ restructurarea constituie un )roce%eu a)licat )entru folosirea #ai -un' a ca)acit'(ilor %e )ro%uc(ie 6rearanHarea #ai #ultor utilaHe *n ca%rul aceluia$i s)a(iu %e )ro%uc(ie7. &ubstituirea const' *n *nlocuirea unui ele#ent cu altul. Una %intre a)lica(iile foarte lar1i ale acestui )roce%eu este *nt2lnit' *n %o#eniul ener1etic. Astfel+ *n o-(inerea ener1iei au fost *nlocuite succesiv #ateriile )ri#e %e o-(inerea ei: le#n+ c'r-une+ for(a aerului+ c'%erea a)ei+ )etrolul+ 1a&ul #etan+ ener1ia ato#ic'. ntre-'ri incitative: <ce s' )un *n locG>5 <ce alte #ateriale+ #eto%e+ surse %e ener1ie s=ar )utea folosiG>. :.9.I.9. +rocedee de imaginare (bazate pe cele patru operaiuni aritmetice, fr s urmeze strict legile acestora. Augmentare i adiionare constau *n a#)lificarea %i#ensiunilor sau a%'u1area %e noi ele#ente. Acest )roce%eu este foarte r's)2n%it *n %o#eniul chi#iei+ av2n% a)lica(ii *n orice %o#eniu $tiin(ific. De e,e#)lu+ cercetarea . unui feno#en se reali&ea&' *n eta)e succesive+ %e fiecare %at' a%'u12n%u=se noi #eto%e %e investi1are a feno#enului+ noi re&ultate. 0i)er-olele se *nscriu *n ca%rul acestui )roce%eu. ntre-'ri incitative: <ce se )oate a%'u1aG>5 <s' #'resc frecven(aG>5 <s'=l fac #ai *naltG>5 <s' e,a1ere& #'ri#ea anu#itor %i#ensiuniG> etc. .ultiplicarea este )roce%eul %es *nt2lnit *n %o#eniul literar $i #u&ical+ fiin% a$a=&isul leit=#otiv. *misiunea (&ustracia) const' *n si#)lificarea o-iectelor )rin eli#inarea anu#itor *nsu$iri. Proce%eu si#ilar cu acesta este sche#ati&area. Un e,e#)lu %e a)licare a )roce%eului *l

8@

constituie modelarea situa(iei *n care nu se iau *n consi%era(ie toate caracteristicile o-iectelor+ feno#enelor sau rela(iilor #o%elate. %iminuarea sau #iniaturi&area %i#ensiunilor unui )ro%us. Este foarte frecvent folosit *n &ilele noastre *n cele #ai %iverse %o#enii: *n in%ustria %e #o-il' s=au re%us %i#ensiunile #o-ilierului *n concor%an(' cu s)a(iul noilor ti)uri %e a)arta#ente5 *n in%ustria -unurilor %e con= su# #ulte o-iecte %e u& casnic $i )ersonal sunt #ult #ai re%use ca #'ri#e5 )roce%ee %e con%ens are se folosesc $i *n ali#enta(ie. %i iziunea unui *ntre1 *n cat #ai #ulte )'r(i )osi-ile. n %o#eniul *nv'('#2ntului ar fi i#)osi-il' )re%area %iferitelor #aterii f'r' *#)'r(irea lor )e lec(ii. Acest )roce%eu facilitea&' o#isiunea. *ntre-'ri incitative: <ce )oate fi eli#inatG>5 sau: <tre-uie f'cut #ai #ic+ #ai co#)act+ #ai u$or>+ <la ce se )oate renun(a> etc. :.9.I.:. +rocedee de imaginare construite dup modelul operaiilor cu care debuteaz analiza matematic. /e)aran0area const' *n #o%ific'ri %e or%ine $i )o&i(ie oferin% o infinitate %e alternative *n re)roiectarea unui )ro%us. n construirea %is)o&itivelor tehnice schi#-'rile %e )o&i(ie con%uc s)re solu(ii noi+ care *n #aHoritatea ca&urilor sunt su)erioare )ro%uselor anterioare. n er1ono#ie+ tehnica rearanH'rii ofer' nu#eroase )osi-ilit'(i %e cre$tere a )ro%uctivit'(ii #uncii+ )rin a#enaHarea *ntr=o #anier' nou' a locului %e #unc'. ntre-'ri incitatorii: <s' schi#-'# reci)roc ele#entele co#)onente>5 <s' sta-ili# alte #eto%e>+ <s' %is)une# ele#entele *ntr=o or%ine %iferit'>+ <s' #o%ific'# orarul %e lucru> etc. #n ersarea constituie un )roce%eu univoc %e rearanHare. Inversarea ra)ortului cau&' 4 efect %eschi%e noi )ers)ective. De e,e#)lu+ a#eliorarea trans)orturilor fluviale s=a %atorat schi#-'rii )o&i(iei vasului re#orcher $i $le)urilor )e care le tr'1ea )rintr=un o%1on+ astfel se crea un val ce o)unea re&isten(' %e)las'rii $le)urilor. De aceea+ re#orcherul a fost )us s' *#)in1' %e la s)ate $le)urile reali&2n%u=se astfel o #are econo#ie %e ener1ie $i #'rin%u=se astfel vite&a %e %e)lasare. ntre-'ri incitative: <consi%erarea o)usului>+ <s' )une# lucrurile cu susul *n Hos>+B <s' schi#-'# or%inea %esf'$ur'rii>+ <s' o )re&ent'# *n alt' for#'> etc. Combinarea constituie o)era(ia %efinitorie a i#a1ina(iei creatoare. n 1eneral+ )resu)une asa#-larea ele#entelor anterior %is)arate *ntre ele. Pornin%u=se %e la anu#ite #ateriale+ rela(ii+ )rocese acestea se co#-in' *n a$a fel *nc*t fiecare ele#ent co#)onent ini(ial s'=$i )iar%' i%entitatea astfel *nc*t s' se o-(in' ceva nou )e ansa#-lu care )ose%' o nou' or1ani&are. Acest )roce%eu este folosit *n chi#ie+ #etalur1ie 6ela-orare %e aliaHe7. <Cele #ai s)ectaculoase co#-ina(ii sunt cele %e i%ei> 6A. .s-orn7. Amalgamarea sau aglutinarea este tot o for#' %e co#-inare ce se )oate face *n %ou' feluri: 4= unificarea %e ele#ente care s' ac(ione&e concentrat+ ar#onios+ e,e#)le nu#eroase oferin%u= le #u&ica si#fonic'5 4 reunirea %e ele#ente anta1oniste+ contrare. :.9.I.;. +rocedeu bazat pe principiul empatiei i analogiei. Transpoziia are la -a&' )rinci)iul e#)atiei. E#)atia constituie o i#ita(ie intern' a o-iectelor $i *n%eose-i a )ersoanelor5 )ersoana tr'ie$te *n sine via(a altuia+ tin=&2n% s' fu&ione&e+ s' intre *n consonan(' afectiv' cu aceasta. E#)atia *nsea#n' a si#(i *n tine ca >$i altul+ a tin%e s)re a tr'i starea afectiv' a altuia. Trans)o&i(ia const' *n trans)unerea #ental' $i afectiv' *n locul unei alte )ersoane. In 1eneral+ scriitorii se trans)un *n <via(a> )ersonaHelor )e care le reali&ea&'. Uneori trans)o&i(ia este

8J

inte1ral'+ fiin% vor-a %e )roiectarea vie(ii scriitorului+ cu# este ca&ul <A#intirilor %in co)il'rie> ale lui I. Crean1'. Alte )roce%ee i#a1inative care favori&ea&' folosirea )roce%eelor #ai sus conse#nate: 4 *ntoc#irea unei liste cu cele #ai %iferite *ntre-uin('ri ale unui o-iect5 4 enu#erarea tuturor consecin(elor )osi-ile pe care le=ar )utea avea solu(iile %ate la o )ro-le#'5 4 1'sirea c2t #ai #ultor c'i %e re&olvare )entru o )ro-le#' %at'5 4 asocierea unor cuvinte+ lucruri c2t #ai %iferite 6*n%e)'rtate7 *ntre ele5 4 inventarea %e si#-oluri )entru re)re&entarea unor no(iuni $i ac(iuni ale unei )ro-le#e %ate5 4 1'sirea c2t #ai #ultor se#nifica(ii )e care )oate s' le ai-' un cuv2nt %at5 4 enu#erarea c2t #ai #ultor o-iecte care au tr's'turi co#une cu o-iectele %ate *n )ro-le#'5 4 sta-ilirea %e cores)on%en(e for(ate+ %e rela(ii *ntre %ou' sau #ai #ulte )ro%use sau i%ei care *n #o% firesc nu au nici o le1'tur' *ntre ele. De e,e#)lu+ se )oate e,a#ina o i%ee %intr=o list' )rin ra)ortare la toate i%eile %e )e lista res)ectiv'. :.:. Meto%e -a&ate )e analo1ie. .ecanismele operaionale ale raionamentului analogic 6A. Moles7. Analo1ia re)re&int' o #eto%' %e a sta-ili rela(ii *ntre conce)te a)ar(in2n% unor %o#enii %iferite )e -a&a 1'sirii unor ele#ente co#une care se transfer' %e la un conce)t la cel'lalt. De e,e#)lu+ ter#enul %e su)rave1here+ care ini(ial era caracteristic o o#ului+ a fost ulterior ela-orat $i )entru %o#eniul tehnic. Ele#entele co#une la o# $i la #a$ina *n ca&ul acestei activit'(i %e su)rave1here sunt: %etectare+ averti&are+ recla#are a unor ac(iuni. Pentru %e)istarea acestor func(ii care sunt foarte necesare )entru reali&area unei activit'(i %e su)rave1here este necesar s' se fac' a-strac(ie %e con(inutul concret+ ne#iHlocit al conce)tului ini(ialul. Pentru a ra(iona )rin analo1ie tre-uie ca orice conce)t s' fie 1olit %e con(inutul lui sen&orial+ *n sco)ul re(inerii )rinci)iului fun%a#ental care ur#ea&' sa fie transferat. Este vor-a %e o o)era(ie %e e,= tra1ere a unor *nsu$iri+ %e a-stracti&are si %e e,tin%ere a acestor ele#ente conce)ute la un alt %o#eniu. De aceea unul %intre #ecanis#ele fun%a#entale ale ra(iona#entului analo1ic este abstractizarea generalizatoare +e %e o )arte se scot caracteristicile esen(iale+ ca a)oi ele sa fie e,tinse la o alt' no(iune. .rice )reci&are e,a1erat' *n %efinirea conce)telor *ntre care se fac analo1ii are un rol inhi-itor *n 1'sirea ele#entelor co#une. Pentru a face aceste a-stracti&'ri nu este in%icat ca ele s' fie foarte e,act conturate *n #intea noastr' %eoarece e,ist' riscul s' ne *n%re)t'# s)re as)ecte %e %etaliu. .. E,ist' trei #ari #o#ente ale sta-ilirii %e analo1ii: a7 %i#inuarea co#)le,it'(ii conce)telor+ lucrurilor+ #eto%elor $i sche#ati&area acestora. -7 e,tra1erea unor insu$iri sau )ro)riet'(i for#ale ale o-iectelor sau #eto%elor in%e)en%ent %e con(inutul ne#iHlocit al acestora. Aceste )ro)riet'(i for#ale re)re&int' %e fa)t criteriile co#une feno#enelor *ntre care vre# sa sta-ili# analo1ii. c7 Transferul )ro)riet'(ilor for#ale 6cele %e)istate *n eta)a )rece%enta7 %e la un %o#eniu la cel'lalt+ %o#eniu %in care fac )arte conce)tele sau #eto%ele *ntre care vre# sa sta-ili# analo1ii. :.;. Ti)uri %e analo1ii. Analo1iile folosesc la o-(inerea unor i#a1ini %eta$ate+ %e unele as)ecte concrete ale )ro-le#ei %e re&olvat+ )rin folosirea lor *n #o% %eli-erat+ con$tient+ se *ncearc' %o-2n%irea unei #o%alit'(i noi %e a cunoa$te lu#ea. E,ist' )atru ti)uri %e analo1ii 6K. E. E. For%on7.

8D

Analogia personal. Atunci c2n% 1ru)ul are %e re&olvat o )ro-le#'+ fiec'rui #e#-ru i se cere s' renun(e la ter#enii *n care a for#ulat )ro-le#a c'ut2n% s' se trans)un' *n situa(ia )ro-le#ei res)ective. De e,e#)lu+ %ac' este vor-a %e chi#ie+ 1ru)ul *n loc s' anali&e&e )ro-le#a $i s' o re&olve )rin for#ule $i ecua(ii s)ecifice+ fiecare caut' s' *$i i#a1ine&e c' ei sunt ni$te #olecule $i c' vor ac(iona ca ni$te #olecule. n fi&ic'+ *$i i#a1inea&' c' sunt ni$te ato#i+ *n #ate#atic' 4 cifre+ ecua(ii etc. Analogia direct. Se refer' la co#)ararea unor fa)te a)ar(in2n% unor %o#enii %iferite %ar *ntr=un fel ase#'n'toare sau a)ro)iate %u)' anu#ite criterii. Cele #ai #ulte %intre %esco)eririle clasice s=au -a&at )e analo1ia %irect'. Fh. Nell+ )rintr=o )erce)(ie -iolo1ic' a unui feno#en fi&ic a %esco)erit )rinci)iul %e func(ionare a telefonului: <Dac' o #e#-ran' at2t %e fin' ca ti#)anul )oate #i$ca oase relativ #asive+ %e ce n=ar )utea o #e#-ran' #ai #are s' #i$te ni$te -uc'(i %e #etal>7. Acest fel %e analo1ie arat' c' )entru a crea+ un s)ecialist tre-uie s' cunoasc' $i %o#enii cone,e %e cercetare. El are nevoie %e cuno$tin(e $i %in alte %o#enii %e activitate. De aceea+ *ntr= un 1ru) creator se reunesc $i oa#eni cu e,)erien(e %iferite nu nu#ai *n s)ecialitatea s)ecific' 1ru)ului res)ectiv. Analogia simbolic. Dac' *n ca&ul analo1iei )ersonale se folosesc analo1ii cu caracter )ersonal+ *n analo1ia si#-olic' se folosesc analo1ii si#-olice i#)ersonale. Si#-olurile sunt create %e #e#-rii 1ru)ului+ = re)re&ent2n% o %escriere c2t #ai co#)ri#at' a func(iilor $i ele#entelor )ro-le#ei. Acest ti) %e analo1ie este foarte i#)ortant )rin fa)tul c' aHut' la %e-arasarea %e e,)ri#are ver-al' $i asi1ur' un caracter %irect o-serv'rii+ anali&ei %atelor concrete ale )ro-le#ei. Si#-olurile alese )ot fi %e %ou' cate1orii: cantitative $i calitative. n $tiin(' $i tehnic' se folosesc si#-oluri %e natur' cantitativ'+ iar *n art' se folosesc si#-oluri %e natur' calitativ'. Pentru sti#ularea creativit'(ii+ este in%icat' inversarea folosirii acestor si#-oluri. De e,e#)lu+ chi#istul+ *n loc s' a)ele&e la for#ule se )oate folosi %e fra&e )oetice. Si#-olurile sunt tot%eauna crea(ii ale )ersoanei res)ective. Ma,Pell *$i construia i#a1ini #entale 6si#-oluri f'r' cuvinte7 ca s'=$i re)re&inte ele#entele fiec'rei )ro-le#e+ %efinite %e el <)icturi )rivate>. Analogia fantezist. Aceasta )er#ite #e#-rilor unui 1ru) s' *$i cree&e o lu#e nou'+ i#a1inar'+ %iferit' %e cea real' *n le1'tur' cu )ro-le#a )e care o au %e re&olvat. Lu#ea creat' )rin fante&ie este cea #ai -un' )osi-il'+ )er#ite 1'sirea r's)unsului celui #ai satisf'c'tor $i ofer' )osi-ilitatea 1'sirii unei solu(ii i%eale. Analo1ia fante&ist' este foarte %es *nt2lnit' *n %o#eniul artistic. Un scriitor+ un )ictor+ )oate %escrie lu#ea a$a cu# vrea. Pentru a face o #are inven(ie+ s)ecialistul tre-uie s' *$i acor%e aceea$i #are li-ertate ca $i un artist. Tre-uie s' uite %e le1ile $i restric(iile naturii. 6Efectul Coan%' a a)'rut )rin acest fel %e #eto%' 4 )rin i1norarea le1ii 1ravita(iei7. Analo1ia fante&ist' tre-uie folosit' $i *n lu#ea tehnic' $i $tiin(ific'+ %e$i se )are c' este ilo1ic s' o folose$ti. :.@. Meto%a i%entific'rii. Sco)ul #eto%ei este %eter#inarea unei %irec(ii ori1inale %e tratare a )ro-le#ei )rintr=o a-or%are e,traintelectual' a acesteia 6afectiv'7. Ea const' *n si#(irea i%eilor )ro-le#ei %in interior s)re e,terior. +rincipiul const' *n *ncercarea %e a %eveni tu *nsu(i o-iect analo1ic+ )rin *ncercarea %e a tr'i via(a o-iectului res)ectiv 6este vor-a %e a *nceta s' #ai ve&i 4 te#)orar 4 un o-iect %e la e,terior )e -a&a infor#a(iilor %es)re el7. +rocedura de aplicare a acestei #eto%e: 4 ani#atorul rea#inte$te %efinirea )ro-le#ei5 4 cere 1ru)ului s' actuali&e&e toate i%eile $i solu(iile e,istente *n le1'tur' cu )ro-le#a5

8?

4 se caut' *n 1ru) analo1ii %irecte5 4 unul %intre )artici)an(i ale1e analo1ia %irect' )e care o )oate tr'i cel #ai -ine5 4 se i%entific' cu o-iectul analo1ic res)ectiv5 4 re*ntoarcerea la )ro-le#a ini(ial' )entru care se caut' %irec(iile %e a-or%are a acesteia $i ale1erea solu(iilor finite. :.J. Meto%a cercet'rilor analo1ice: sco)ul este o-(inerea %e i%ei ori1inale finite )rin stu%ierea unui %o#eniu analo1ic celui al )ro-le#ei %e )lecare. Princi)iul const' *n c'utarea analo1iilor la )ro-le#a %e )lecare $i re&olvarea ei )rin trans)unerea %e solu(ii analo1ice. +rocedura4 se rea#inte$te %efinirea )ro-le#ei5 4 se alc'tuie$te o list' cu analo1iile 69I7 *n rela(ie cu %efinirea )ro-le#ei5 4 se ale1 c2teva analo1ii $i )entru fiecare %intre ele se caut' solu(ii analo1ice+ solu(iile fiin% trans)use *n %o#eniul )ro-le#ei ini(iale. Dac' solu(iile nu sunt evi%ente se re&olv' )ro-le#ele analo1ice5 4 se tra%uce fiecare ele#ent al solu(iei analo1ice *n %o#eniul )ro-le#ei %e )lecare. De e,e#)lu+ )ro-le#a ar fi: <Cu# )ot fi cur'(ate auto#at ferestrele>. Analo1ia re(inut': .chiul care se cur'(' sin1ur. Ur#ea&' stu%iul %etaliat al ochiului: for#'+ consisten('+ #aterie+ rolul $i func(iile 1enelor+ )leoa)elor+ 1lan%elor $i canalelor lacri#o1ene etc. Solu(ia )osi-il': fereastr' leHer conve,' cu un siste# %e Het lichi% care s' cure(e 1ea#ul 6a)' U alcool75 un siste# %e cur'(are %e ti)ul unei #'turi turnante cu %e)lasare vertical' %e sus *n Hos $i un siste# %e recu)erare a %e$eurilor )entru toate ferestrele %e la acela$i etaH. :.D. Meto%a )rofilului su-iectiv al )ro%usului 6E. P. Sol7. &copul- )ro%ucerea unor %irec(ii noi )ierin% %e la caracteristicile evolu(iei unui )ro%us sau unei clase %e )ro%use )articulare. Meto%a este a)lica-il' )entru c'utarea %e )ro%use noi sau )entru e,tin%erea 1a#ei %e )ro%use. n 1eneral+ este vala-il' )entru orice )ro-le#' )rivin% evolu(ia *n ti#) a )ro-le#ei. +rocedura de aplicareIn prima faz se face anali&a factorilor %e evolu(ie ai )ro%usului consi%era(i )e o anu#it' )erioa%' %e ti#) *n ur#' 6cinci ani+ %e e,e#)lu7. Datele )ot fi o-(inute %e s)eciali$ti sau 1'site %e #e#-rii 1ru)ului. In a doua faz se ale1 $i se 1ru)ea&' *n cate1orii in%icatorii %e schi#-are ai )ro%usului care sunt s)ecifici lui. De e,e#)lu+ %ac' conce)tul ales )rive$te in%ustria ali#entar'+ *n )ri#a fa&'+ con%uc'torul 1ru)ului )oate cere #e#-rilor s' releve ce s=a schi#-at *n o-iceiurile ali#entare ale consu#atorilor *ntr=o anu#it' )erioa%' %e ti#). Se caut' )unerea *n evi%en(' a in%icatorilor )rivin% )ro%usul res)ectiv luat *n consi%era(ie+ *ntr=o )erioa%' %e ti#). In a %oua fa&'+ se caut' care ar fi criteriile sau in%icatorii %e evolu(ie *n anu#ite con%i(ii+ cu# ar fi: ti#)ul %e )re)arare a )ro%usului %e c'tre consu#ator+ nu#'rul %e co#)onente5 %urata %e consu#5 nu#'rul )or(iilor in%ivi%uale5 1ustul )ro%usului etc. In a treia faz, in%icatorii %e schi#-are ai )ro%usului sunt re)re&enta(i 1rafic )rintr=o serie %e %re)te )aralele sau a,e %e varia(ie. Pentru fiecare %intre a,e se sta-ile$te un interval %e varia(ie+ *n func(ie %e o-iectivele ur#'rite $i %e %urata %e ti#) )entru care este )rev'&ut )ro%usul 6scurt+ #e%iu+ lun17. De e,e#)lu+ in%icatorii %e varia(ie )entru un )ro%us %in in%ustria ali#entar' sunt: )re(ul5 %urata %e )re)arare5 nu#'rul %e co#)onente5 %urata %e consu#are5 nu#'rul %e )or(ii5 1ustul se sta-ile$te )e aceast' cale+ )e a,e+ nivelul )entru )re(+ %urat' etc. . . Dia1ra#a in%icatorilor %e schi#-are )entru e,e#)lul %at:

8C

)re(5 %urata %e )re)arare nu#'r co#)onente %urata consuni nu#'r )or(ii Fust

8 leu 8I secun%e 8 :I secun%e 8 fa%

8II lei 9 ore 8I 8 or' 8I )icant

n a patra faz se e,)lorea&' li#itele acestor a,e %e varia(ie. Se *ncearc' )relun1irea li#itelor )2n' la a-sur%+ ur#2n% ca ulterior s' fie triale+ vali%ate solu(iile e,tre#e care cores)un% cerin(elor real o-iective. De e,e#)lu+ <Ce ar )utea fi un )ro%us ali#entar care cost' 8 III lei+ care se )re)ar' *n 8I secun%e+ se co#)une %in 8II co#)onente $i se consu#' *n %ou' secun%e etc.G>. Este o inter)retare neo-i$nuit'+ %ar )rin aceast' tehnic' se )ot %esco)eri )ro%use cu 1ra% #are %e noutate. n a cincea etap, fiecare #e#-ru al 1ru)ului trasea&' un )rofil su-iectiv+ al )ro%usului acor%2n% in%icatorilor %e schi#-are ai )ro%usului valori confor# )referin(elor )ersonale. n ase#enea situa(ii+ se o-(in valori *n li#ite nor#ale+ sau foarte neo-i$nuite 6valori e,tre#e7. Se face o #e%ie a valorilor con(inute *n )rofilurile su-iective in%ivi%uale. In a asea etap fiecare %intre )rofilurile su-iective cores)un%e unei %irec(ii %e c'utare creativ' )entru 1ru). 3iecare %intre %irec(ii %evine la r2n%ul ei o nou' )ro-le#' %e creativitate. 6De e,e#)lu: <care ar fi )ro%usul care ar )utea fi inventat In func(ie %e. )rofilurile %ate>7. :.?. Meto%a )rofilului analo1ic )ro-le#atic 6E. P. Sol7. 3ace )arte %in su-1ru)a #eto%elor -a&ate )e analo1iei &copul- c'utarea unor %irec(ii ori1inale )rin trans)unerea )ro-le#ei $i a in%icatorilor s'i %e evolu(ie *ntr=un %o#eniu analo1ic+ folosin%u=se *n #are #'sur' vi&uali&area )ro-le#ei analo1ice. Aceast' tehnic' se afl' *n continuarea celei a )rofilului su-iectiv al )ro-le#ei. +rocedur4 Se sta-ile$te )rofilul su-iectiv al )ro%usului+ lu2n=%u=se *n consi%era(ie unitatea se#antic' cea #ai se#nificativ' *n for#ularea )ro-le#ei. Pentru aceasta+ se caut' in%icatorii %e schi#-are $i a,ele %e varia(ie *n func(ie %e care se %eter#in' li#itele )e a,e $i traseele %iferitelor )rofiluri su-iective ale )ro%usului. 4 Se alc'tuie$te o list' cu %o#eniile analo1ice. De e,e#)lu+ )entru %o#eniul #o%ei se caut' analo1ii )rivin% conce)tul %e *#-r'c'#inte: locuin('+ a#-alaH+ -a1aHe etc..... 4 Tra%ucerea a,elor %e varia(ie *n %o#eniul analo1 ales. De e,e#)lu+ )entru %o#eniul analo1 <locuin('> a,ele %e varia(ie )rivesc )re(ul+ %urata %e e,isten('+ #'ri#ea etc. 4 Dintre toate )rofilurile su-iective+ se re(ine unul sin1ur+ %e )referin(' cel #ai e,trava1ant+ cel #ai ie$it %in co#un. Se ia fiecare ele#ent al )rofilului su-iectiv $i se tra%uce *n %o#eniul analo1ic+ o-(in2n%u=so astfel profilul analogic problematic. Pentru e,e#)lele anterioare )rofilul analo1ic )ro-le#atic se )oate o-(ine astfel: <Care ar fi )re(ul unei case cores)un&2n% unei *#-r'c'#in(i care cost' :II lei etc>. 4 Se vi&uali&ea&' )rofilul analo1ic )ro-le#atic. Este %e re(inut fa)tul c' se ale1e unul %in )rofiluri. Cel care a ela-orat acest )rofil %evine coor%onatorul 1ru)ului res)ectiv. Pentru fiecare co#)onent' a )rofilului analo1ic )ro-le#atic+ 1ru)ul *i va )ro)une celui care a ela-orat )rofilul ele#ente vi&uale+ cu# ar fi foto1rafii+ titluri ori1inale+ i#a1ini %e )u-licitate+ %esene %in c'r(i+ revistei care se )ot %ecu)a.

9I

Dintre aceste ele#ente vi&uale cel care a ela-orat )rofilul su-iectiv va re(ine+ *n func(ie %e )referin(ele lui 6%eci tot *n #o% su-iectiv7+ c2teva %intre ele#entele vi&uale. Toate ele#entele re(inute vor fi asa#-late *ntr=un 1rafic re)re&ent2n% vi&uali&area )rofilului analo1ic )ro-le#atic. 4 Aceast' eta)' )resu)une re*ntoarcerea la ele#entele ini(iale ale )ro-le#ei5 eta)' *n care sunt reunite %ou' fa)te+ feno#ene+ c2t #ai *n%e)'rtate *ntre ele 6ele#entele )ro-le#ei ini(iale $i ele#entele vi&uale+ ale )rofilului analo1ic )ro-le#atic7. Aceast' #eto%' favori&ea&' -isocia(ia care este un )roces foarte i#)ortant )entru creativitate+ %ar care+ *n #o% s)ontan se *nt2lne$te foarte rar. Tot *n aceast' eta)'+ autorul+ )rofilului+ )e -a&a evoc'rilor creatoare )e care le su1erea&' fiecare ele#ent vi&uali&at al )ro-le#ei+ va )re&enta noul )ro%us la care se 12n%e$te s' *l invente&e. :.C. Meto%a #atricii %e *n%e)'rtare creativ'. Sco)ul const' *n )ro%ucerea unui nu#'r cit #ai #are %e i%ei finite $i %irec(ii ori1inale )rin *n%e)'rtarea %e )ro-le#e %e )lecare 6toate aceste tehnici %e i#a1inare+ care a)elea&' la fante&ie+ ne aHut' s' %e)'$i# ni$te -ariere care %e #ulte ori sunt inerente7. +rincipiile4 *n%e)'rtarea %e )ro-le#a %e )lecare )rintr=o serie %e asocia(ii5 =revenirea asu)ra unora %intre asocia(ii #'rin%u=se nu#'rul celor #ai nea$te)tate5 = anali&area fiec'rei asocia(ii *n )arte+ c'ut2n%u=se solu(ii )entru ele. +rocedur de aplicare a te$nicii4 se scrie for#ularea )ro-le#ei+ ( se relev' unit'(ile se#antice )ro-le#atice+ 4 )entru fiecare unitate se#antic' )ro-le#atic' se fac c2te 8I asocia(ii )ri#are care se notea&' *n scris. 4 )entru fiecare asocia(ie )ri#ar' se fac @4J asocieri secun%are care se *nre1istrea&' *n scris. 4 se sta-ile$te o #atrice cu asocia(iile )ri#are $i secun%are+ se anali&ea&' asocia(iile c'ut2n%u= se solu(ii+ reintro%uc*n%u=se *n acela$i ti#) *n %iscu(ie $i )ro-le#a ini(ial'. Un e,e#)lu %e for#ulare a )ro-le#ei ini(iale este ur#'torul: <Cu# s' %etect'# auto#at #in1iile care ies afar' %in terenul %e tenisG>5 n acest ca& unit'(ile se#antice sta-ilite sunt: %etectare auto#at'5 #in1i5 tenis. De aici au re&ultat cu)luri %e asocia(ii )ri#are $i secun%are+ cu# ar fi: #a1net+ $colar. Asocia(ia <#a1net 4 $colar> tra%us' a %eter#inat o-(inerea for#ul'rii: <#in1e cu ca) #a1netic $i 1rilaH #a1netic *n Hurul terenului5 #in1ea *n atin1erea 1rilaHului+ atunci c2n% ca%e *n afara terenului+ %eclan$ea&' o sonerie>. :.8I. Tehnici asociative cu caracter antitetic 6contra%ictoriu7+ E. P. Sol. i%ei finite $i %irec(ii noi )rin stu%iul ele#entelor contra%ictorii. Se caut' contra%ic(iile sau antite&ele )ro-le#ei+ )lec2n% %e la asocia(iile )ri#are. +rocedur de aplicare4 for#ularea )ro-le#ei se %esco#)une *n unit'(i se#antice )ro-le#atice5 4 se sta-ilesc asocia(iile )ri#are $i asocia(iile contra%ictorii )entru fiecare ele#ent al )ro-le#ei+ *n )arte 6%e e,e#)lu: %ra1oste 4 ur'+ -un'tate 4 r'utate+ fals 4 eronat etc. ...75 4 )lec2n% %e la asocia(iile antitetice se caut' o fa#ilie %e conce)te care s' *n1lo-e&e toate ele#entele5

98

4 se trece la fa&a %e tra%ucere a ele#entelor )rin #eto%a )'tratului. Astfel se relev' as)ectele contra%ictorii ale )ro-le#ei+ sta-ilin%u=se o <co)ie o)us'> a )ro-le#ei ini(iale. Noile %irec(ii contra%ictorii o-(inute tre-uie %in nou tra%use la nivelul )ro-le#ei %e )lecare $i verificate )rin ra)ortarea la con%i(iile o-iective %e reali&are a noilor )ro%use sau %e re&olvare a )ro-le#ei )use. :.88. Meto%a interviului 1ru)ului creativ. Sco)ul )rive$te sti#ularea i#a1ina(iei trans)un2n% )ro-le#a *ntr=o lu#e fantastic'. +rincipiu- *n%e)'rtarea %e )ro-le#' trans)un2n% fiecare ele#ent al ei *ntr=o situa(ie fantastic'. In final i%eile sunt vali%ate *n ra)ort cu cerin(ele o-iective. +rocedura de aplicare4 se scrie for#ularea )ro-le#ei5 4 se relev' unit'(ile se#antice )ro-le#atice5 4 1ru)ul caut' o situa(ie fantastic' *n care s' trans)un' )ro-le#a5 i 4 1ru)ul se *#)arte *n %ou' su-1ru)uri: a7 <su- 1ru)ul> fante&i$tilor> 4 for#at %in )ersoane care cunosc cel #ai )u(in )ro-le#a $i %eci %is)un %e 1ra%ul %e li-ertate cel #ai #are *n ra)ort cu ea5 -7 su-1ru)ul <anchetatorilor> 4 for#at %in )ersoanele cele #ai cunosc'toare ale )ro-le#ei res)ective5 4 1ru)ul tra%uce fiecare unitate se#antic' )ro-le#atic' a )ro-le#ei *n situa(ia i#a1inar'5 4 su-1ru)ul <fante&i$tilor>+ *n ti#) %e 8I #inute+ %esco)er' solu(ii fantastice ale )ro-le#ei tra%use *n situa(ia i#a1inar'5 4 <anchetatorii>+ care cunosc e,isten(a unor solu(ii la )ro-le#e analo1e+ reali&ea&' interviuri ale su-1ru)ului fante&i$tilor. Ace$tia tre-uie s' r's)un%' la toate *ntre-'rile. Totul se *nre1istrea&' fie )rin steno1rafie+ fie )e -an%' #a1netic'5 4 1ru)ul creativ *n *ntre1i#e )relucrea&' #aterialul interviului+ tra%uc2n% *n sens invers toate solu(iile )ro)use %e su-1ru)ul fante&i$tilor. Fru)ul+ *n ansa#-lu+ %e&volt' solu(ii )rin #eto%a Nrainstorrnin1.

99

UNITATEA DE N !"ARE II Factori inhi-itori ai creativit*ii 1,+, Barierele personale n raporturile interumane /E, Li)-os0 1,+,+, Bariere legate de conte3tul sociocultural, Acestea constau *n con%i(iile *n care un in%ivi% tr'ie$te *ntr=un ti) %e societate sau #e%iu nesatisf'c'tor )entru el. Insatisfac(iile se )ot situa la niveluri %iferite+ care uneori se *ntre)'trun%. 1,+,+,+, on(lictul de valori i li.sa cadrelor de re(erin* . Conte,tul sociocultural constituie un #e%iu constr2n1'tor )entru o )ersoan' atunci c2n% ea nu )oate a%#ite $i nici nu )oate a%era la sc*rile de valori+ la ideologiile societ'(ii *n care tr'ie$te+ )entru c' ea nu se )oate re1'si )e sine. Aceasa %uce la un conflict al valorilor $i la a-sen(a ca%relor %e referin('. n fiecare societate schi#-'rile+ transfor#'rile+ #uta(iile *n 12n%ire se reali&ea&'+ *n 1eneral+ %u)' anu#ite )rocese siste#atice care+ %e$i sunt #ai #ult incon$tiente+ ciclice+ re)etitive )ot fi %ivi&ate )e ele#ente+ fa&e $i anali&ate+ ca atare. Astfel+ un #o%el )olitic i%eolo1ic+ cultural+ etc. )arcur1e #ai #ulte fa&e sau eta)e. Eta)a ascendent+ c2n% a)are un curent ine%it sau o conce)(ie trecut' revine+ for#ulat' *ntr=un #o% nou+ ori1inal. F2n%itorii sau teoreticienii curentului %efinesc $i clarific' conce)tele+ for#ulea&' e,)licit )rinci)ii+ nor#e $i ela-orea&' siste#ul %e cre%in(e aferent teoriei sau curentului res)ectiv. Eta)a culminant V #o#ent *n care a%e)(ii+ #ilitan(ii curentului res)ectiv %ifu&ea&' i%eile *ntr=un #o% c2t #ai convin1'tor )entru a converti c2t #ai #ult' lu#e la aceste i%ei. n #o% firesc+ )e l2n1' a%e)(ii curentului+ si#ultan a)ar reac(iile %e a)'rare %e 1ru)urile care #ilitea&' )entru alte valori sau alt' i%eolo1ie $i care se si#t a#enin(ate. Cu toate acestea noua i%eolo1ie *$i croie$te %ru# *nainte+ *nscriin%u=se )rintre cele %o#inante. Eta)a descendent V %e u&ur' a #i$c'rii+ i%eolo1iei sau curentului res)ectiv+ care *nce) s' re1rese&e fiin% *nso(it' %e re&isten(e %is)erate ale a%e)(ilor+ care )ot s' aHun1' la for#e %e violen('+ li)s' %e res)ect+ a1resivitate fa(' %e cei care nu le *#)'rt'$esc i%eile. Eta)a de inserie terminal V fa&' *n care #i$carea sau i%eolo1ia res)ectiv' *$i ocu)' locul *n conte,tul celorlalte #i$c'ri e,istente $i *$i )ier%e tre)tat caracterul )ro1resist+ novator sau alternativ. n #o% )ractic+ a)recierea c2t #ai corect'+ %irect' $i #ai a)ro)iat' %e realitate a sc'rilor %e valori $i a ca%relor %e referin(' sunt %i#inuate %atorit' inter)unerii #ai #ultor ele#ente *ntre care se afl': Insta-ilitatea societ*ilor care s=a accentuat+ accelerat *n ulti#ele %ecenii ale sec. WW+ fiin% #ai 1reu %e %e)istat ceea ce este )rioritar+ )ri#or%ial %e ceea ce este *nt2#)l'tor+ secun%ar. Devine %in ce *n ce #ai %ificil s' a)recie&i cu certitu%ine lucrurile+ i%eile care tre-uie conservate sau %i&olvate. 4)-*tr5nirea .o.ulaiilor i a societ*ilor. Nu#'rul $i )on%erea )o)ula(iei *n v2rst' este %in ce *n ce #ai #are co#)arativ cu rit#ul na$terilor+ fa)t care %uce la un conservatoris# accentuat+ la cre$terea re&isten(elor la schi#-are.

9:

'esco.eririle tiini(ice sau (iloso(ice )un la *n%oial' anu#ite %ate socotite ca fiin% fun%a#entale+ %ecisive+ )erene. 3iin(a u#an' )refer' o-i$nuin(a schi#-'rii+ ceea ce constituie o fr2n' *n acce)tarea nout'(ilor. Saturaia in(or)aiilor o(erite %e #ass #e%ia+ care *n1reunea&' o)erarea unei ale1eri o-iective. Li%erii )olitici )rin inter#e%iul televi&orului orientea&' oa#enii s)re anu#ite o)inii $i valori folosin% #iHloace %in cele #ai sofisticate. Cele )re&entate #ai *nainte arat' c' li)sa unor re)ere+ a ca%relor %e referin('+ )recu# $i conflictul *ntre valorile )ersonale $i cele i#)use )rin %iferite siste#e )olitice+ sociale re)re&int' o )ie%ic' *n calea creativit'(ii. 1,+,+,1, ondiionarea i )ani.ularea .rin )ass6)edia, n societatea conte#)oran' o )ersoan' are i#)resia sau chiar convin1erea c' este *nconHurat' %e re(ele %e infor#a(ii traficate+ care o con%i(ionea&' *n afara voin(ei in%ivi%uale+ ea fiin% o-li1at' s' fie )er#anent vi1ilent'+ $i s' se )'&easc' %e ase#enea influen(e. Al'turi %e cele trei #e%ii tra%i(ionale ale o#ului 6fa#ilia sau co#unitatea+ )rofesiunea sau stu%iile+ ti#)ul li-er sau %istrac(iile7 a a)'rut #ass #e%ia sau #e%iul infor#a(ional+ care %e$i este *n afara celorlalte trei s=a infiltrat *n interiorul lor *ntr=un #o% infor#al $i nestructurat. Prin #ass= #e%ia are loc o influen(' %ifu&' asu)ra )o)ula(iei )e care o con%i(ionea&'+ asu)ra c'reia ac(ionea&' )rin )ersuasiune+ a%res2n%u=se %e fa)t #e#oriei #ul(i#ii. nre1istrarea infor#a(iilor se face cu o vite&' #ai #are %ec2t a lu#inii+ reac(ia o#ului la acestea fiin% a)roa)e incon$tient' $i refle,'. Unul %in feno#enele i#)licite ale con%i(ion'rii )rin #ass=#e%ia este #ani)ularea+ care este )er#anent'. Dac' nu %'# %ova%' %e s)irit critic $i %e luci%itate fa(' %e infor#a(iile )ri#ite )rin #ass=#e%ia fiecare %in noi risc'# s' fi# victi#a #ani)ul'rii. Unii )sihosociolo1i consi%er' #ani)ularea %re)t o #'ciuc' sociocultural' care este )re&ent' *n toate ac(iunile )u-licitare+ %e&-aterile )olitice+ ela-orarea )ro1ra#elor T + tonul vocii )re&entatorilor etc. Una %in for#ele cele #ai su-tile $i insi%ioase ale #ani)ul'rii o constituie %e&infor#area o)iniei )u-lice+ al c'rei sco) este r's)2n%irea %e infor#a(ii ten%en(ioase+ )ar(ial o-iective *n ve%erea %efor#'rii realit'(ii $i eveni#entelor. 1,+,+,7, Pre8udec*ile+ i%eile 1ata confec(ionate constituie )ie%ici i#)ortante ale creativit'(ii. Conte,tul sociocultural *n care tr'i# este i#)re1nat $i uneori )ietrificat %e )reHu%ec'(i. PreHu%ec'(ile sunt ra)ortate la tra%i(ii $i *$i au r'%'cinile *ntr=un trecut #ai #ult sau #ai )u(in *n%e)'rtat. A%a)tarea unei atitu%ini nonconfor#iste fa(' %e nor#e $i )reHu%ec'(i con%uce %e #ulte ori la catalo1area celui care o face ca av2n% un co#)orta#ent %eviant+ )eriferic. 1,+,+,9, 'i(erenele culturale. 3iin(ele in%ivi%uale ca $i 1ru)urile %in care fac )arte sunt e%ucate confor# unei anu#ite culturi s)ecifice+ care le structurea&' valorile $i i%eolo1iile. . cultur' %iferit' %e aceea Xn care a fost crescut' o )ersoan' constituie o )rivire %iferit' asu)ra lu#ii. De$i+ *n )re&ent+ %atorit' circula(iei infor#a(iei %iferitele culturi sunt %in ce *n ce #ai cunoscute )u-licului 6)rin re)ortaHe+ fil#e %ocu#entare etc.7 e,ist' *nc' o ten%in(' %e i&olare *n cultura ori1inar' c'reia o )ersoan' a)ar(ine )rin e%uca(ie. . e,)lica(ie ar fi c' acesta *i ofer' o i%entitate )articular'+ un senti#ent %e securitate. 1,+,+,:, ;onintegrarea (rustrailor. 3rustra(ia+ *n 1eneral+ *$i 1'se$te ori1inea *n sen&a(ia $i convin1erea %e a fi victi#a ne%re)t'(ilor+ suferin(elor+ Hi1nirilor etc. cau&ate %e al(ii. n via(a coti%ian'+ la fiecare )as *nt2lni# oca&ii %e frustrare+ %ar i#)actul lor cu )ersoana este %iferit. n s)ecial co)iii sunt #ai su)u$i frustr'rii+ )rin co#)ara(ie cu a%ul(ii+ %eoarece ei *n(ele1 #ai )u(in. 3rustra(iile %eclan$ea&' reac(ii $i co#)orta#ente #ai #ult sau #ai )u(in nuan(ate sau intense+ toate fiin% nefavora-ile creativit'(ii. Ne vo# referi la $ase %intre ele:

9;

Fuga (retragerea). Persoana nefiin% *n stare s' fac' fa(' frustr'rii *ncearc' s' o evite+ s' sca)e %e ea+ te#)orar sau %efinitiv )rin %is)ari(ia %in calea ei. 3or#e #ai -l2n%e %e fu1ii sunt: %e#isia+ )'r'sirea localit'(ii+ visul+ ne)artici)area+ 1lu#e care s' %uc' la %evierea %e la su-iect+ alcool+ so#nifere+ %ro1uri etc. 3or#a cea #ai 1rav' a fu1ii este sinuci%erea. Agresivitatea. De o-icei+ este atacat' )ersoana sau institu(ia care *n vi&iunea celui frustrat se afl' la ori1inea situa(iei lui. Ca for#e #ai u$oare sunt cunoscute: calo#nia+ ironia+ -'taia %e Hoc+ )a#flete anoni#e )rin care se *ncearc' re%ucerea la t'cere a celuilalt. E,ist' $i for#e e,tre#e+ accentuate ale a1resivit'(ii )rin care se ur#'re$te eli#inarea fi&ic' a )ersoanei sau 1ru)ului vinovat: %istru1eri fi&ice+ )rovocarea #or(ii celuilalt. Transferul. Dac' nu se )oate ac(iona %irect asu)ra )ersoanei sau a 1ru)ului consi%erate a fi vinovate %e frustrare+ a1resivitatea celui frustrat trece asu)ra altor )ersoane+ 1ru)uri sau o-iecte. De e,e#)lu+ e,ist' )ersoane care *n ur#a ne*n(ele1erilor cu unul %in #e#-rii fa#iliei se %escarc' )e cole1ii %e serviciu+ sau invers. Alte for#e %e %efulare ale )ersoanei frustrate sunt: teroris#ul+ luarea %e )ri&onieri+ ostateci+ atentatele etc. care sunt *n%re)tate s)re )ersoane ce sea#'n' cu cele vinovate %e frustrarea in%ivi%ului *n cau&'. Compensarea. Este un fel %e consolare )rin su-stitute care )ot fi oa#eni sau lucruri. Dintre for#ele %e #anifestare conse#n'#: tan%re(ea fa(' %e ani#ale %o#estice+ colec(ii %e o-iecte. 3u#atul este socotit %e unii )siholo1i ca un co#)orta#ent co#)ensator )entru frustrare. Co#)ensarea este ca un fel %e su)a)' care aHut' la %e)'$irea constr2n1erilor sociale+ )rofesionale+ fa#iliare. Resemnarea se refer' la co#)orta#entul %e: su)unere+ renun(are+ a)atie+ )asivitate+ chiar fatalis#. n 1eneral+ )ersoanele f'r' structuri )sihice )uternice+ cu o ener1ie re%us' au ten%in(a %e a avea co#)orta#entele conse#nate #ai sus+ care le a%uc s)re %e)en%en(' $i anoni#at. Integrarea frustrrilor se refer' la a)titu%inea %e a=(i asu#a frustr'rile consi%erate #aHore $i ca i#)osi-il %e %e)'$it. De e,e#)lu+ *n fa(a unor situa(ii i#)osi-il %e #o%ificat cu# ar fi: -oala+ *#-'tr2nirea+ )ier%erea locului %e #unc' etc.+ )ersoana *n loc s' se %escuraHe&e *n fa(a eveni#entelor+ le acce)t'+ le asi#ilea&' $i *ncearc' *n #o% )o&itiv+ constructiv s' le fac' fa('. Ca)acitatea %e inte1rare a frustr'rilor constituie un factor %e #anifestare )lenar' a )ersonalit'(ii+ favora-il creativit'(ii. 1,+,1, Barierele datorate fricii endemice se refer' la tea#a )e care o *ncearc' anu#i(i #e#-rii ai societ'(ii+ cei #ai vulnera-ili+ cei care au unele sensi-ilit'(i )ersonale. 1,+,1,+. 1nfruntarea cu )ersoane necunoscute+ %ar $i cu cele cunoscute le )rovoac' reac(ii %e tea#a+ a%esea i#)revi&i-ile. Tea#a lor se %atorea&' #ai ales fa)tului c' nu )ot antici)a sau )reve%ea reac(iile )ersoanelor cu care vin *n contact. Au ten%in(a %e a=l socoti )e cel'lalt ca fiin% un Hu%ec'tor+ un o# cu atitu%ine critic'+ ceea ce *l con%uce la ti#i%itate. Aceast' situa(ie %eter#in' )ersoana s' fie retras'+ *nchis' $i a)roa)e #ereu 1ata s' se a)ere. .ricu# )entru creativitate este favora-il ca o )ersoan' s' fie #ai cur2n% o )oart' %ec2t un &i%+ sau o fereastr' %eschis' %ec2t una cu Halu&ele trase. 1,+,1,1. Agresi itatea+ starea %e *ncor%are+ conflictual' #archea&' anu#ite )ersoane. Ele au ten%in(a %e a se #anifesta a1resiv+ at2t ver-al c2t $i *n scris+ )rin #i#ic' $i 1esticula(ii. Acest #o% %e a reac(iona este total nefavora-il creativit'(ii $i nu tre-uie i1norat c' a1resivitatea

9@

#anifestat' *n )u-lic 6colectivit'(i7 este #ai %'un'toare crea(iei+ )rin fa)tul c' este conta1ioas'+ )ut2n% con%uce la un cli#at tensionat. 1,+,1,7. Societatea care )ro#ovea&' principiul competiiei+ este %ur' $i cru%' )entru cei care nu sunt -lin%a(i $i nu au )uterea s' se a)ere eficient. De aceea+ unii oa#eni *ncearc' un senti#ent %e tea#' %e a nu fi #ini#ali&a(i+ <strivi(iY. La -a&a #ultor societ'(i conte#)orane se afl' co#)eti(ia+ concuren(a+ rivalitatea. Dorin(a %e a se ri%ica este uneori )rea #ult le1at' %e %o#inare+ *nvin1ere $i #ai )u(in %e )ro1res+ ca atare. De aceea+ se *nt2#)l' ca *n 1eneral co#)eti(ia s' o)un' )e oa#eni unii *#)otriva altora+ %ec2t s'=i a)ro)ie. Dac' co#)eti(ia este corect'+ -a&at' )e valori autentice+ atunci ea este sti#ulativ' %eter#in2n% )e fiecare s' %ea ce are #ai -un $i %uc2n% *n final la afir#area celui #ai -un. Un ase#enea ti) %e co#)eti(ie care i#)lic' valori&area )ersoanei+ este sti#ulativ )entru crea(ie. 1,+,1,9. /ezistena la sc$imbare este una %in -arierele cele #ai )uternice ale creativit'(ii+ fiin% *n acela$i ti#) $i cel #ai frecvent *nt2lnit'. Evolu(ia+ )ro1resul *n #o% o-li1atoriu necesit' schi#-area o-iceiurilor+ nor#elor+ )roce%eelor %e ac(iune. Prin e%uca(ie+ #aHoritatea oa#enilor #anifest' o )uternic' re&isten(' la schi#-are+ %eoarece #o%ific'rile )rovoac' tea#a+ i#)lic2n% necunoscutul $i asu#area %e riscuri. 1,+,1,:, 2ipsa ncrederii n sine este nefavora-il' creativit'(ii. 3iecare o# reali&ea&' #ult #ai )u(in %ec2t )osi-ilit'(ile )e care le are. Pro1resul in%ivi%ual $i colectiv se -a&ea&' )e *ncre%ere *n for(ele )ro)rii+ )e #otiva(ia %e a ela-ora lucruri -une $i convin1erea c' le )o(i reali&a. 1,+,7, Barierele datorate atitudinilor individualiste+ a celor care sunt centra(i )e )ro)ria )ersoan'. 1,+,7,+. Comportamentul egocentric. In%ivi%ul care este centrat )e sine *nsu$i nu #ai )oate fi rece)tiv la ceea ce se )etrece *n afara lui+ %ialo1ul cu ceilal(i %evine 1reoi+ uneori i#)osi-il. Aceste ti)uri %e co#)orta#ente )ot s' se *ntin%' %e la o in%iferen(' fa(' %e ceilal(i+ )2n' la un e1ois# voluntar $i calculat. 1,+,7,1. 3ecunoaterea propriei persoane favori&ea&' o vi&iune %efor#at' + chiar eronat' cu )rivire la )ro)ria )ersoan'. In%ivi%ul se inter)retea&' )e sine #ai #ult sau #ai )u(in con$tient+ este a#-i1uu *n orient'rile $i %eci&iile sale $i nu=$i %' sea#a %e consecin(ele acestei situa(ii. Necunoa$terea %e sine face i#)osi-il autocontrolul reac(iilor $i co#)orta#entelor *n #e%iu )rofesional+ social+ cultural+ un%e este necesar s' a)ele&i la )ersonaHe %iferite )entru a face fa('. n fiecare %in noi locuiesc #ai #ulte )ersonaHe+ %intre care conse#n'# )e ur#'toarele: V ceea ce sunte# *n )rinci)al+ esen(a )ersonalit'(ii PersonaHul fun%a#ental V ceea ce ne i#a1in'# c' sunte# PersonaHul a%#is V ceea ce vre# s' fi# PersonaHul visat V ceea ce ne=ar )lace s' fi#+ ca #o%el PersonaHul sco) sau #o%el V cu# ar vrea ceilal(i+ sau societatea s' fi# PersonaHul e,e#)lar V cu# ne v'% ceilal(i PersonaHul reflectat V cu# ar vrea noi s' ne )ercea)' ceilal(i PersonaHul a)arent V ceea ce ascun%e# celorlal(i PersonaHul secret V ceea ce a# %ori s' )'re# *ntr=o situa(ie %at' PersonaHul actor V )ersonaHul *n care ne refu1ie# *n ca& %e a#enin('ri PersonaHul a)'rare Se )ot i#a1ina #ulte alte variante %e )ersonaHe 6E. Maisonneuve7.

9J

1,+,7,7, &entimentele de incompeten sau ineficien %uc la a)ari(ia unei st'ri %e)resive+ care este nefavora-il' crea(iei. n 1eneral+ senti#entul %e inferioritate *#)ie%ic' )e oricine s' fie el *ns'$i+ s' se reali&e&e )e sine. Ne vo# referi )e lar1 la co#)le,ul %e inferioritate. 1,+,7,9, 2ipsa de obiecti itate i realism. Atitu%inea creativ' )rin %efini(ie )resu)une o )erce)ere veri%ic'+ autentic' a realit'(ii. Perce)erea realit'(ii )rin )ris#a senti#entelor )ersonale con%uce la %enaturarea realit'(ii. Ten%in(a %e a reac(iona su-iectivist na$te o serie %e co#)orta#ente interu#ane nefavora-ile creativit'(ii: 4 %ramatizarea V ten%in(a %e a e,a1era sau a #ini#ali&a i#)ortan(a eveni#entelor. 4 &implificarea V #ini#ali&area e,cesiv' a )ro-le#elor+ a %ificult'(ilor. 4 ,analizarea V unui lucru #eritoriu+ %eose-it sau chiar e,ce)(ional+ consi%er2n%u=l ca ceva o-i$nuit+ nor#al. 4 #nterpretarea personal V )rin inter#e%iul )ro)riilor #entalit'(i+ )'reri+ tr'iri su-iective. 4 #ndiferena V li)s' %e sensi-ilitate+ chiar %esconsi%erare )rin neacor%area aten(iei cuvenite unor )ersoane+ lucruri+ activit'(i. 4 5eneralizarea V unui fa)t i&olat+ sin1ular *n #o% eronat sau su-iectiv. 1,+,7,:, +asi itatea e'cesi %uce la iner(ie+ in%olen(' $i la %e&interes $i nei#)licare *n %iferite situa(ii. Creativitatea )resu)une an1aHare total'+ )2n' la uitare %e sine *n activit'(i )e care le %esf'$ur'#. ntre cau&ele acestui ti) %e )asivitate 6te#)orar' sau cronic'7 se )ot afla ur#'toarele: V %iscor%an(' *ntre )roiectul ela-orat cu ceilal(i $i cel )ersonal. V o-li1a(ia %e a %esf'$ura activit'(i care nu=(i )lac+ nu le a)ro-i+ %ar le faci %in constr2n1ere+ su)resiune. V li)sa interesului )entru sarcina )ro)us' sau i#)us' sau ne*n(ele1erea sco)ului acesteia. V co#o%itate V a$te)tarea instruc(iunilor+ o-iectivelor %e la al(ii. V frica %e a nu face ceva 1re$it $i %e a r's)un%e )entru aceasta. Vo-oseal'+ s'n'tate )recar'. 1,+,9, Bariere referitoare la relaiile individ grup 1,+,9,+. 2ipsa de comunicare se )oate )re&enta *n trei i)osta&e: V Co#unicare i#)osi-il' %atorat' li#-aHului+ voca-ularului 6%e strict' s)ecialitate7+ total %iferite sau altor con%i(ii o-iective $i su-iective. V Co#unicare inco#)let' 6ca *n ca&ul #ani)ul'rii7. V Co#unicare %efor#at'+ falsificat' sau %enaturat' *n #o% voit 6un e,e#)lu *l )ot re)re&enta %iscursurile )olitice7. 1,+,9,1, .arginalizarea. n 1eneral oa#enii care nu=$i res)ect' cuv2ntul %at+ care nu res)ect' le1ile+ care au co#)orta#ente %eviante sunt #ar1inali&a(i %e societate. Este %e re#arcat fa)tul c' $i co#)orta#entul creativ este un 1en %e co#)orta#ent %eviat %e la nor#'+ %e la #e%ie+ %ar *n sens constructiv+ valoric. 1,+,9,7. 2ipsa de autenticitate este nefavora-il' crea(iei. Pu(ini oa#eni tr'iesc $i se e,)ri#' *n confor#itate cu ceea ce si#t $i *$i %oresc *n #o% real. Din ra(iuni $i constr2n1eri sociale sau culturale ei ac(ionea&' altfel %ec2t ar %ori+ astfel *nc2t *ntre scala lor %e valori $i atitu%ini )e %e o )arte+ $i cele )e care le afi$ea&'+ )e %e alt' )arte e,ist' %iscor%an('. Ase#enea oa#eni sunt #ereu ni$te actori+ asu#2n%u=$i valori cu care nu sunt %e acor%. 1,+,9,9, #zolarea nu favori&ea&' creativitatea. Cu toate acestea nu#'rul oa#enilor care tr'iesc sin1uri este *n cre$tere. ntre cau&e se afl': consi%erarea lor ca fiin% inco#)eten(i sau

9D

ne*nse#na(i5 res)in1erea lor %e c'tre 1ru) )entru c' este %istan(at fa(' %e el5 afi$area unui co#)orta#ent in%ivi%ualist+ tea#a fa(' %e al(ii *l %eter#in' s' treac' neo-servat *n rela(iile cu ei. 1,+,9,:, %ependena. Persoana creatoare este in%e)en%ent'. Colectivit'(ile $i siste#ul %e e%uca(ie cultiv' %e)en%en(a in%ivi%ului fa(' %e 1ru)+ )e care *n #o% voit eronat o inter)retea&' ca %ova%' %e fi%elitate fa(' %e acesta. 3actorii )rin care oa#enii )ot fi #ai controla(i $i %o#ina(i+ f'cu(i #ai %e)en%en(i %e 1ru) se refer' la -ani+ infor#a(ii+ )uterea %e a co#an%a+ reco#)ensa+ )e%e)se+ for(a %e se%uc(ie fi&ic' $i )sihic'+ $i statutul )ersoanei *n 1ru). n final vo# )re&enta sche#atic )rinci)alele cate1orii %e -ariere ale rela(iilor interu#ane $i creativit'(ii %u)' #o%elul lui E. Li#-os.

9?

I. LEFATE DE C.NTEWTUL S.CI.CULTURAL 8. Conflictul %e valori $i li)sa ca%relor %e referin(' 9. Con%i(ionarea :. PreHu%ec'(ile ;. Diferen(ele culturale @. Non=inte1rarea frustr'rilor II. DAT.RATE TEMERIL.R ENDEMICE 8. 3rica %e confruntare 9. A1resivitatea :. Co#)eti(ia ;. Re&isten(a la schi#-are @. Li)sa *ncre%erii *n sine III. LEFATE DE ATITUDINILE INDI IDUALISTE 8. Co#)orta#entele e1ocentrice 9. Necunoa$terea %e sine :. Senti#entul %e inco#)eten(' ;. Su-iectivitatea $i nerealis#ul @. Pasivitatea e,cesiv' I . RE3ERIT.ARE LA RELA"IA INDI ID V FRUP 8. Li)sa co#unic'rii 9. Mar1inali&area :. Li)sa autenticit'(ii ;. I&olarea @. De)en%en(a

Nariere ale creativit'(ii

9C

1,1, Si%neL Shore 6cf. Eaoui+ ). 8?=9I7 a inventariat trei ti)uri %e -locaHe ale creativit'(ii: e#o(ionale+ culturale $i )erce)tive. 1,1,+, Bloca e de tip emoional V tea#a %e a nu co#ite o 1re$eal'+ %e a nu )'rea e,trava1ant V tea#a %e a risca s' fii un <)ionierY+ %e a fi *n #inoritate V o)rirea )re#atur' la )ri#a i%ee+ solu(ie care a)are sau tea#a sau ne*ncre%erea fa(' %e su)eriori+ cole1i+ cola-oratori V ca)acitatea sla-' 6<)roast'Y7 %e a se %estin%e+ %e a l'sa ti#) incu-a(iei s' se %esf'$oare+ s' ac(ione&e V %orin(' a)roa)e )atolo1ic' )entru a)arenta securitate a <cunoscutuluiY $i a <evi%entuluiY V %ificultatea %e a schi#-a #o%elul %e 12n%ire V %e)en%en(a e,cesiv' fa(' %e o)iniile altora V li)sa co#)eten(ei %e a %e)une un efort sus(inut )entru a %esf'$ura )rocesul %e re&olvare a unei )ro-le#e %e la i%entificarea ei )2n' la solu(ionare. 1,1,1, Bloca e de ordin cultural V %orin(a %e a se confor#a #o%elelor sociale+ %orin(a %e a)artenen(' V <confor#is#Y la i%ei vechi+ ca $i la cele noi V ten%in(a %e a reac(iona confor# )rinci)iului <tot sau ni#icY V )rea #are *ncre%ere *n statistici $i e,)erien(a trecut' V )unerea *nainte a factorilor )ractici sau econo#ici *n luarea %eci&iilor ceea ce re%uce ti#)ul )entru a avea un nu#'r suficient %e i%ei V sla-a ca)acitate %e a transfor#a sau #o%ifica i%eile V senti#entul c' ten%in(a %e a te *n%oi siste#atic este un inconvenient social V )rea #are *ncre%ere *n lo1ica a ceea ce se nu#e$te Ra(iune V e,altarea e,cesiv' fa(' %e s)iritul 1ru)ului+ con%uc2n% la confor#is# 1,1,7, Bloca e de ordin perceptiv V inca)acitatea %e a se intero1a asu)ra evi%entului V inca)acitatea %e a %istin1e *ntre cau&' $i efect V %ificultatea %e a %efini o )ro-le#' sau %eclinarea ca)acit'(ii+ refu&ul %e a sesi&a+ releva V %ificultatea %e a %estructura o )ro-le#' *n ele#ente care )ot fi #ani)ulate+ %iriHate V %ificultatea %e a %iferen(ia *ntre fa)te $i )ro-le#e V )re&entarea )re#atur' a )seu%o=solu(iilor la )ro-le#' care nu au fost *nc' %efinite V inca)acitatea %e a utili&a toate sensurile care ne )un *n contact cu #e%iul V %ificultatea %e a )erce)e rela(ii neo-i$nuite *ntre i%ei $i o-iecte V inca)acitatea %e a %efini lucrurile V *n1ustarea e,cesiv' a )unctului %e ve%ere V cre%in(a ne1ativ': <Nu sunt creativY. A *nv'(a s' %etecte&i natura acestor -locaHe este foarte i#)ortant )entru a intro%uce s)iritul novator *n 1ru)uri $i or1ani&a(ii.

:I

UNITATEA DE N !"ARE III o).le3ele .ersonale< (actori sti)ulativi sau inhi-itori ai creativit*ii n vi&iunea noastr'+ factorii care influen(ea&' for#area $i %e&voltarea creativit'(ii tre-uie s' fie a-or%a(i *n #o% 1lo-al+ interactiv $i %ina#ic. Din aceast' )ers)ectiv'+ co#)le,ele )ot s' re)re&inte at2t factori sti#ulativi 6eta)ele nonco#)ensate7 c2t $i inhi-itori 6eta)ele co#)ensate ale co#)le,elor7 ai creativit'(ii. 7,7,+, 'e(inire i caracteri2are a co).le3ului n sens curent co#)le,ul este echivalentul senti#entelor %e inferioritate sau al senti#entelor %e vinov'(ie. Din )ers)ectiv' )sihanalitic' co#)le,ul %ese#nea&' un conflict afectiv #arcant le1at %e situa(ia oe%i)ian'. Din )unct %e ve%ere )sihanalitic non=freu%ian co#)le,ul re)re&int' un se1#ent %e con%uit' co#)us %in ten%in(e+ re)re&ent'ri+ afecte+ se1#ent %ecu)at %e la Eul con$tient refle,iv $i f'r' se#nifica(ie unitar' )rin ra)ortare la e,isten(a actual' a su-iectului 6R. Mucchielli+ 8C??+ ). 8I87. 3iecare o# tr'ie$te #ai #ulte nivele %e se#nifica(ii *n ra)ort cu %iferitele roluri sociale )e care le are+ cu nivelul %e a-or%are a infor#a(iei V ra(ional+ socio=ra(ional+ afectiv. Persoana trece %e la un nivel al altul %e se#nifica(ie+ *n func(ie %e 1ra%ul %e i#)licare afectiv'+ %e ti)ul situa(iei+ %e starea %e vi1ilen(' sau %e tonusul #ental. Este i#)ortant %e $tiut c' )entru Eul nor#al trecerea %e la un nivel %e se#nifica(ie la altul este )osi-il s' se reali&e&e *n #o% firesc+ unele )ersoane reu$in% chiar inhi-area unor nivele *n #o% voluntar+ )entru a se situa la altele. Co#)le,ul este o )ie%ic' *n calea acestei li-ert'(i+ este un cor) str'in *n Eu+ un fra1#ent %e )ersonalitate %eta$at %e ansa#-lul nor#al coerent. Co#)le,ele nu sunt <lucruriY str'ine %e)use )e fun%ul fiin(ei u#ane care sunt susce)ti-ile %e a reveni la su)rafa('+ ele constituie siste#e %e con%uit' constant )re&ente 6%e e,e#)lu V o li#-' str'in' )e care o $ti# %ar nu o folosi#7 sau se1#ente %e con%uit' care nu au fost nicio%at' co#)let inte1rate. Aceste con%uite i&olate sau fra1#entare e,ist' a$a cu# au a)'rut+ ca un -loc+ fiin% oric2n% 1ata %e a fi %eclan$ate. n %ecursul vie(ii in%ivi%uale cu oca&ia unei e,)erien(e trau#ati&ante su-iectul a tr'it o situa(ie )e care nu a )utut s' o %e)'$easc' sau a f'cut un efort e,traor%inar )entru acesta+ situa(ia res)ectiv' va %eveni factor %eclan$ator )entru un co#)le, 6un se1#ent %e co#)orta#ent non= inte1rat7. <n fiecare %intre noi+ *ntr=un #o% #ai #ult sau #ai )u(in 1rav+ #ai #ult sau #ai )u(in )arali&ant )entru func(ia nor#al' a Eului $i a li-ert'(ii sale s=au constituit *n %ecursul vie(ii )ersonale reac(ii in%ivi%uale la eveni#ente $i con%i(ii %e via(' ale trecutului nostru+ #o%uri %e a fi 6%e a )erce)e $i %e a reac(iona7 care s=au or1ani&at+ fiin% structurate $i sta-ili&ate. Aceste co#)orta#ente rea)ar la %iferite incit'ri 6)rovoc'ri7 ale )re&entului. E,ist' astfel un fel %e <scenariiY )e care le reHuc'# f'r' *ncetare+ ac(iuni $i reac(iuni auto#ati&ate la anu#ite feluri %e situa(ii+ e,ist' anu#ite sentimente cronice #ai #ult sau #ai )u(in n'valnice+ < principii de conduitY )e care nu le=a# e,a#inat nicio%at' serios $i care se )er)etuea&' *#)otriva oric'rei e,)erien(e+ leit #otive ira(ionale care *nHun1hie e,isten(a noastr'. Acestea sunt co#)le,ele noastreY. 6R. Mucchielli+ 8CC?+ ). ;J7 Un su-iect are con$tiin(a co#)le,ului s'u sau *$i %' sea#a c' are un co#)le, sau #ai #ulte co#)le,e nu#ai atunci *ncearc' o Hen'+ o inhi-i(ie *n anu#ite situa(ii sau *n 1eneral+ ceea ce *l *#)ie%ic' )ractic s' reac(ione&e *ntr=o #anier' a%a)tat'+ eficient' confor# cu ceea ce ar %ori s' fac' $i *n con%i(ii fire$ti )entru al(ii. Ra)ort2n%u=se ra(ional la situa(ia )ro-le#' in%iferent %e ti)ul acesteia 6)rofesional'+ u#an'+ inter)ersonal'+ etc7 o )ersoan' se )erce)e ca fiin% ca)a-il' s' o re&olve sau s' o %e)'$easc'+ %ar

:8

este *#)ie%icat' *n a face acest lucru %e o reac(ie stereoti)'+ auto#ati&at' i&vor2t' %in ea f'r' acor%ul voluntar al )ersoanei. Ceea ce su-iectul tr'ie$te con$tient sunt senti#ente $i reac(ii fi&ice cu# ar fi: ru$ine+ %e&1ust+ in%is)o&i(ie 6Hen'7+ o %orin(' )uternic' %e a fu1i+ o i#)osi-ilitate %e a vor-i etc. Persoana nu are cuno$tin(' %e co#)le, ca atare ci nu#ai %e si#)to#ele lui. Deseori aceste senti#ente $i reac(ii sunt tr'ite f'r' ca tonalitatea lor afectiv' s' )oat' fi %efinit' *ntr=un #o% e,act+ con$tient. Este )osi-il ca *n ca%rul autoo-serv'rii un in%ivi% s' )oat' sta-ili felul %e situa(ii care *i )rovoac' senti#entele res)ective. Co#)le,ul nu este re)erat con$tient %e su-iect ceea ce nu *#)ie%ic' cu ni#ic #anifest'rile sale. Incon$tientul se e,)ri#' *n co#)orta#ent $i atitu%ini chiar %ac' Eul con$tient le i1nor'. Incon$tientul nu este inaccesi-il+ secret+ el se afl' #ereu )re&ent *n se#nifica(iile )erce)ute+ *n %iferitele for#e %e co#)orta#ent. 3reu% l=a constatat *n transfer 6-olnavul reHoac' *n fa(a noastr'+ clinicianului sau )sihiatrului $i *#)reun' cu noi sau cu ei situa(iile trecutului s'u+ f'r' s' $tie c' le reHoac'7. De e,e#)lu A%ler conse#na <%ac' un -olnav *#i )oveste$te tot felul %e lucruri %es)re curaHul s'u+ %ar o-serv c' *n acest ti#) se a1a(' s)as#o%ic %e -ra(ele fotoliului *nchi% urechile )entru a %eschi%e nu#ai ochiiY. n toate ca&urile *n care reac(iile su-iectului a)ar *n ochii celorlal(i ca ina%a)tate+ e,cesive+ stereoti)e $i re)etitive+ su-iectul res)ectiv nu are con$tiin(a unei in%is)o&i(ii sau a unei nere1uli+ a ceva anor#al. El atri-uie co#)orta#entul s'u caracterului+ <firii saleY sau )rinci)iilor )ersonale $i consi%er2n% c' a ac(ionat <o-iectivY la situa(ie ofer' foarte #ulte e,)lica(ii. Motivarea $i Hustific'rile sunt inutile. Necunoa$terea co#)le,ului )ersonal este total' atunci c2n% )ersoana *$i construie$te un siste# )ro)riu %e a)'rare. Ea ra)ortea&' *n #o% frecvent reac(iile sale %atorate co#)le,ului la )ersonal' a valorilor+ a i%eilor+ as)ira(iilor+ a conce)(iilor %es)re lu#e $i via('+ la ceea ce ar fi #ai )ersonal+ ori1inal sau caracteristic )ersonalit'(ii sale. .r-irea *n acest sens este total'+ afl2n%u=ne la 1rani(ele a$a nu#itei <nevro&e %e caracterY+ a%ic' un caracter co#)le,at total care a fost inte1rat *n Eu. Conven(ional se nu#e$te comple' non)compensat siste#ul %e )erce)(ii V reac(ii care a)are f'r' voin(a Eului *n anu#ite situa(ii ti) $i care sunt sursa unor in%is)o&i(ii a Eului. n acest ca& Eul caut' s)riHin+ s)re e,e#)lu *n )sihotera)ie )entru a se %e-arasa %e acest fel %e co#)orta#ent non=inte1rat. Conven(ional este %enu#it comple' compensat un co#)le, )e care Eul l=a inte1rat *n echili-rul s'u )recar 6nesi1ur+ )rovi&oriu7 $i nu *l consi%er' %re)t surs' a in%is)o&i(iei. Di#)otriv' Eul )roteHea&' )rin a)'rare echili-rul s'u $i nu )une *n %iscu(ie co#)orta#entele -i&are. n aceast' situa(ie Eul nu si#te nevoia %e a fi aHutat. Din cele ar'tate #ai *nainte s=a v'&ut c' Eul con%i(ionea&' sau nu co#)le,ul s'u *n func(ie %e 1ra%ul %e siste#ati&are a a)'r'rilor sale. n starea %e %eco#)ensare Eul *ncearc' senti#ente $i reac(ii fi&ice a c'ror natur' 6cau&'7 real' nu o cunoa$te %ar *$i %' sea#a c' sca)' controlului s'u voluntar $i *i %i#inuea&' ca)acitatea %e a re&olva situa(iile )re&ente. Atunci c2n% co#)le,ele sunt inte1rate )rin #ecanis#e %e a)'rare nici si#)to#ele co#)le,ului nu #ai sunt cunoscute Eului+ acesta fiin% convins c' *$i %eter#in' *n #o% voluntar con%uitele+ ra)ort2n%u=se la i%ealuri $i valori autentice. Aceste %ou' st'ri ale co#)le,elor necesit' %efini(ii %iferite. n a#-ele ca&uri Eul este -olnav+ atins *n )rocesul %e&volt'rii )ro)rii+ inca)a-il *ntr=un sector s)ecific+ s'=$i corecte&e se#nifica(ia situa(iilor cores)on%ente $i constr2ns s' reac(ione&e *n acela$i fel #onoton %ar nest')2nit 6i#)ulsiv7. Co#)le,ul non=co#)ensat sau non=inte1rat *nso(it %e starea %e in%is)o&i(ie la nivelul Eului+ i#)ie%ic' s)ontaneitatea Eului+ li-ertatea sa %e ac(iune+ tensiunea sa nor#al' orientat' s)re %e&voltare $i ca)acitatea %e %e&voltare creativ'.

:9

Co#)le,ul co#)ensat+ #eta#orfo&at cu construc(iile %efensive ale Eului+ %evine )lan %e via('+ #otiva(ie #aHor' a )ersoanei. El suscit' $i #en(ine *n )er#anen(' inten(ionalit'(i )e care Eul le acce)t' ca fiin% ale sale $i care *nlocuiesc %efinitiv voin(a sa ori1inal'. Dac' *n ca%rul co#)le,ului %eco#)ensat 6non=co#)ensat7 e,ist' o sci&iune 6se)arare7 *ntre Eu $i sche#ele co#)le,uale %e )erce)(ie $i ac(iune 6se)arare care sl'-e$te Eul $i )er#ite con$tienti&area st'rii %e in%is)o&i(ie7+ *n situa(ia co#)le,ului co#)ensat Eul *n *ntre1i#e este orientat *ntr=o anu#it' %irec(ie c'tre un sco) fantas#atic+ sci&iunea %is)are. Datorit' celor %ou' st'ri %e #ai sus ale co#)le,ului %efini(iile %ate acestora sunt nesatisf'c'toare. Ele )un accentul )e sci&iunea Eului+ %eci )rivesc %oar co#)le,ul *n care Eul *ncearc' si#)to#ele co#)le,ului ca un contra=eu ce *l enervea&'. Defini(iile nu iau *n consi%erare situa(ia *n care co#)le,ul a inva%at *ntrea1a )ersonalitate+ Eul or1ani&2n% a)'r'rile sale *#)otriva st'rilor care *l stresea&'+ *i )rovoac' tea#a+ inte1r2n% aceste a)'r'ri *ntr=un echili-ru 1lo-al care nu este )us *n %iscu(ie. A#-ele ti)uri %e co#)le,e a)ar ca un fel %e )ersonalitate secun%' <a %oua )ersonalitateY+ un siste# %e )erce)(ie=reac(ie care %' sens situa(iilor tr'ite $i or1ani&ea&' co#)orta#entele r's)unsuri %u)' un nivel arhaic+ ina%a)tat $i re)etitiv. n continuare ne vo# referi la $ase co#)le,e )ersonale: %e a-an%on+ rivalitate fratern'+ insecuritate+ afir#are %e sine *n )lan se,ual+ vinov'(ie+ inferioritate. 6R. Mucchielli7 Pentru fiecare %intre ele o s' ar't'# senti#entele %irect e,)ri#ate *n co#)orta#ent $i resi#(ite %e )ersoan'+ niveluri $i for#e 6non=co#)ensate $i co#)ensate7+ v2rsta cronolo1ic' la care se )ot instala+ )recu# $i co#)le,ele asociate cu cel *n cau&'. 7,7,1, Comple!ul de a"andon 6)'r'sire7 Su- acest nu#e sunt reunite co#)le,ele %iferen(iate *n co#)le,ele %e frustra(ie afectiv'+ %e e,clu%ere+ %e res)in1ere. Senti#entele %irect e,)ri#ate ale acestui co#)le, sunt certitu%inea %e a fi res)ins l'sat %eo)arte+ nesi#)ati&at sau anti)ati&at. .rice %istan(are+ e,clu%ere+ res)in1ere este tr'it' %ra#atic )un2n% su- se#nul *ntre-'rii nu nu#ai Eul+ ci $i e,isten(a in%ivi%ului. Senti#entul %e a fi %at %eo)arte+ %e a nu interesa )e ni#eni+ %e a nu avea nicio%at' $ansa %e a fi *nconHurat cu afec(iune+ #2n12iat+ iu-it+ recunoscut se *n%rea)t' cu u$urin(' c'tre o stare %e)resiv' %e 1ol e,isten(ial+ %e )ier%ere a 1ustului %e a tr'i. n ca&ul )olari&'rii aten(iei <a-an%onatulY 6cel cu co#)le,ul a-an%on7 nu este nicio%at' si1ur %e calitatea afec(iunii )e care o )ri#e$te+ o )une su- se#nul *ntre-'rii+ se *n%oie$te %e sinceritatea tuturor )rietenilor. Este *nclinat nu nu#ai s' )un' la *n%oial' se#nele %e iu-ire ale celorlal(i fa(' %e sine+ %ar caut' s'=i )un' )e ace$tia la *ncercare. Se %ove%e$te astfel e,i1ent+ reven%icativ+ )licticos+ r'ut'cios+ #anifest' e,cese %e a1resivitate+ aHun12n% la conclu&ia *nsin1ur'rii sale afective %efinitive. Aceast' i&olare voluntar'+ fa)tul %e a se e,clu%e sin1ur *i *nt're$te co#)le,ul. Ceea ce a$tea)t' $i cere cu insisten(' *n ca&ul *n care altcineva #anifest' interes sau %ra1oste fa(' %e el+ este %ova%a a-solut' c' este iu-it necon%i(ionat. F#R$% 8.7 n for#a sa cea #ai )u(in sever' co#)le,ul se e,)ri#' %irect )rin cererea ne*ntreru)t' %e %ra1oste+ intero1are continu' )entru a se asi1ura %e afec(iunea ar'tat'+ resi#(irea %ra#atic' a oric'rui se#n %e enervare la cel *ntre-at. Acest ti) %e )ersoan' si#te nevoia s' *ntre-e #ereu )e cei %in Hurul lui %ac' *l iu-esc cu a%ev'rat+ -'nuin%u=i %e nesinceritate sau infi%elitate. Schi(area celui #ai #ic 1est %e enervare sau su)'rare %in )artea celui *ntre-at este inter)retat' ca %ova%' incontesta-il' a tr'%'rii afective. <A-an%onatulY si#te nevoia unor fel %e <#a#e i%ealeY in%iferent %e se,+ v2rst'+ care se #o%elea&' fi%el+ atent la %orin(ele lui. 9.7 ntr=o for#' #ai co#)licat' )rin ne1area %efensiv'+ <a-an%onatulY face s' tac' *n el orice afectivitate )entru c' aceasta este sursa frustr'rii )er#anente. El nea1' %ra1ostea+ )rietenia+ afec(iunea+ *n 1eneral orice e#o(ie tan%r'. Se -lin%ea&'+ se c'le$te aHun12n% s' ai-' o vi&iune

::

intelectualist' la #a,i#u# %es)re lu#e $i %es)re ceea ce *l )rive$te. Se )une %efinitiv la %istan(' av2n% ochiul unui o-servator insensi-il+ care ri%iculi&ea&' orice e,)ri#are e#o(ional' sau afectiv'. :.7 n for#a su-li#at' $i intelectuali&at' co#)le,ul %e a-an%on aHun1e la o conce)(ie filo&ofic' %es)re con%i(ia o#ului aruncat $i a-an%onat *n lu#e+ )ra%' *nsin1ur'rii. Acestor senti#ente le ur#ea&' an1oasa+ an,ietatea fiin(ei con%a#nate la sin1ur'tate $i #oarte )rin a-an%on+ fie o a1resivitate ne-uneasc' *#)otriva %estinului+ a lui Du#ne&eu sau a u#anit'(ii. ;.7 n for#a su)raco#)ensat' co#)le,ul %e a-an%on se e,)ri#' )rin atitu%ini %e )artici)are intens'+ %e c'utare e,a1erat' $i )er#anent' a afec(iunii+ )rintr=o activitate %e-or%ant' care s' )rovoace %ra1oste. Su-iectul se conce)e )e sine ca fiin% <#a#a i%eal'Y+ se %'ruie$te+ se sacrific' )entru al(ii *n s)eran(a o-(inerii *n schi#- a %ra1ostei acestora+ %evenin% aca)arator )entru orice alt' fiin(' sau 1ru) care se afl' *n rela(ie cu el. Su- raport istoric (cronologic7 )riva(iunea %e %ra1oste a)are *n )erioa%a c2n% aceasta 6*n 1eneral %ra1ostea #atern'7 este in%is)ensa-il' %e&volt'rii fi&ice $i )sihice a co)ilului+ constituin% cel #ai a%esea 1er#enul %e&volt'rii ulterioare a co#)le,ului. n%e)'rtarea %e #a#'+ sau li)sa ei %e afectivitate+ res)in1erile ei+ *n('rcarea+ na$terea altor co)iii sunt %e ase#enea #o#ente sensi-ile care a1ravea&' orice for#' a li)sei %e %ra1oste. Se )are c' nevoia %e %ra1oste nesatisf'cut' *n )ri#ul an %e via(' constituie #o#entul critic )entru a)ari(ia acestui co#)le,. Se)ara(iile #aHore care )ot )ro%uce sau accentua co#)le,ul %e a-an%on sunt: intrarea la $coal'+ internatul+ s)itali&area+ )lecarea sau #oartea fiin(ei iu-ite %ac' sunt trau#ati&ante. Asocia(ii frecvente cu alte co#)le,e V cel %e rivalitate fratern'+ %e vinov'(ie+ %e e$ec afectiv. 7,7,7, o).le3ul de RI&A'ITAT% FRAT%R() Cunoscut su- %enu#irea %e <co#)le,ul lui CainY sau %e <intru&iuneY+ )'trun%ere ne%rea)t'+ el se refer' la 1elo&ia co)ilului care este foarte )recoce $i natural' fiin% *nt2lnit' $i la ani#ale. Felo&ia fa(' %e noii n'scu(i con%uc2n% )2n' la )'r'sirea %o#iciliului. La fel un su1ar %ac' ve%e c' un alt co)il su1e la s2nul #a#ei %evine foarte violent+ #2nios+ fratele sau surioara fiin% v'&u(i ca rivali. De fa)t+ o serie %e co#)orta#ente $i atitu%ini ale )'rin(ilor re)re&int' cau&a acestei 1elo&ii: #2n12ieri+ lau%e ine1ale+ 1riH' $i tan%re(e ine1ale care %ove%esc )referin(a )entru unul %intre co)ii. &entimentele direct e'primate 6#anifestate7 la v2rsta a%ult' a acestui co#)le, sunt: 1elo&ia a1resiv' fa(' %e tot ceea ce este susce)ti-il %e a intra *n co#)ara(ie sau *n rivalitate )entru a o-(ine un -eneficiu+ o )ro#ovare+ o lau%' sau orice alt' )rioritate social' sau afectiv'. A1resivitatea )oate lua for#a %irect' %e reven%icare fa(' %e )ersoana %e la care a$tea)t' s' fie )referat' )2n' la ostilitate+ ironie+ %is)re( afi$at fa(' %e rivalul social. In%ivi%ul )oate 1enerali&a+ e,tin%e aceste senti#ente %e la rivalul i)otetic+ la )ersoana care *l )refer' sau )roteHea&' )e acesta *n vi&iunea celui co#)le,at+ 1'sin%=o astfel vinovat' )e )rotectoarea rivalului. Felo&ia este *n 1eneral un senti#ent caracteristic+ o reac(ie nor#al' *n %ece)(iile %in %ra1oste. El #ai )oate a)'rea totu$i *n situa(iile: %orin(a %e a o-(ine un avantaH %e la o )ersoan'+ e$ecul )ersonal sau o ne%re)tate avut'. Ase#enea senti#ente )ot fi tr'ite %ra#atic %e cel *n cau&' 6co#)le,at7. El %' ulti#atu# <el sau euY )ersoanei consi%erat' )rotectoare. Aceast' atitu%ine este e,a1erat'+ i#)ulsiv'. 3.RME 8.7 3or#a -eni1n' a co#)le,ului se e,)ri#' *n )erce)erea situa(iilor sociale+ afective+ fa#iliare *n ter#eni %e rivalitate. Se %e&volt' )re1nant s)iritul %e co#)eti(ie f'r' ca s' afecte&e s)iritul %e echi)' $i corectitu%inea. n 1eneral+ este )referat' #unca %e unul sin1ur celei %in 1ru). Persoana %ore$te oriun%e $i #ereu s' fie )e locul unu $i #ulti)lic' situa(iile care *i ofer' )osi-ilitatea %e a se afla #ereu *n fruntea celorlal(i.

:;

9.7 n for#a sa su)ra=co#)ensat'+ %efensiv' co#)le,ul %e rivalitate se e,)ri#' )rintr=o )rotec(ie activ' a celui care ar )utea s'=i fie rival+ )rotec(ie )ara%o,al'+ su)ra%eter#inat' #arcat' )rin 1enero&itate+ sacrificiu %e sine )entru -inele altuia. Comple'ul apare n faa primelor atitudini ale prinilor 6%e o-icei a celor *n v2rst'7 %e )roteHare+ %e acor%are a unei aten(ii s)orite noului n'scut 6sau celui #ai #ic+ sau celui )referat7 $i a unor relative res)in1eri+ )e%e)siri+ *n%e)'rt'ri a celui #ai )u(in )referat. Acest co#)le, este u$or %e evitat )rintr=un co#)orta#ent a%ecvat al )'rin(ilor+ #ai ales a celor #ai *n v2rst'. Co#)le,e asociate celui %e rivalitate fratern' V %e a-an%on sau frustra(ie+ %e vinov'(ie sau inferioritate $i e$ec+ co#)le,ul s)ectacular. 7,7,9, Comple!ul de (%*I+,RA(-) /insecuritate0 3reu% a consi%erat an,ietatea ca fiin% factorul co#un al tuturor )ertur-'rilor )atolo1ice. n aceia$i )erioa%' )siholo1ii care s=au ocu)at %e co)il'rie au su-liniat i#)ortan(a senti#entului %e securitate ca -a&' )entru o %e&voltare nor#al'. Senti#entul %e insecuritate este a)reciat ca fiin% co#)le,ul co#)le,elor %e Taren 0orneL atunci c2n% %efine$te nevro&ele. &entimentele direct manifestate 6e,)ri#ate7: i#)resia %e )ericol )ersonal i#inent $i care nu )oate fi %e)'$it+ li)sa %e *ncre%ere *n via(' $i *n al(ii+ $i *n )ri#ul )lan $iperemoti itate an'ioas. 3.RME 8.7 La nivel -eni1n $i cel #ai curent+ hi)ere#otivitatea an,ioas' )une su-iectul *n stare %e tea#' $i tre#ur )er#anent+ stare )e fon%ul c'reia i&-ucnesc )entru lucruri %e ni#ic+ %ra#ati&ate *ns'+ accese %e an,ietate #ai #ult sau #ai )u(in %ura-ile. As)ira(ia la securitatea a-solut' este #ereu %estr'#at' $i #ereu rena$te. Con$tiin(a an,ioas' tr'ie$te *ntr=un univers #a1ic un%e totul este )osi-il *n acela$i ti#). No(iunea %e )ro-a-ilitate este necunoscut' $i %e ne*n(eles )entru in%ivi%. 9.7 La un nivel su)erior+ an,ietatea se cronici&ea&' $i a)ar fo-iile $i con%uitele %e evitare se or1ani&ea&'. Pot s' a)ar' tul-ur'ri )sihoso#atice 6s)as#e+ %ureri7 care )ersist' antren2n% cercul vicios clasic+ *n sensul c' ele *nsele %evin surse %e nelini$te 6frica %e -oli+ %e cancer+ leuce#ie etc.7. :.7 Co#)ensat' $i %e sla-' intensitate insecuritatea or1ani&ea&' e,isten(a su- se#nul insecurit'(ii #ulti)le. A fi la a%')ost %e orice lucru care ar )utea a#enin(a lini$tea+ securitatea %evine valoarea su)re#' )entru in%ivi%. 3rica %e a nu avea+ %e a=i li)si ceva *l %eter#in' s' %evin' )recaut $i &12rcit+ s' acu#ule&e resurse 6hran'+ asi1ur'ri+ etc7 #ult )este nevoile sale. ;.7 Intelectuali&at' $i su-li#at' an,ietatea %uce la o conce)(ie )articular' asu)ra e,isten(ei <via(a este )entru #oarteY. @.7 Ne1at' $i su)raco#)ensat' insecuritatea se #eta#orfo&ea&' *n sfi%area )er#anent' a #or(ii $i *ntr=o te#eritate e,cesiv' ca $i cu# #ereu ar tre-ui s' fac' %ova%a a-solut' c' frica nu e,ist'. Ri%iculari&area #or(ii este s)ecific' in%ivi%ului *n acest #o#ent al evolu(iei co#)le,ului. Din )unct %e ve%ere cronolo1ic+ al v2rstei la care se )oate constitui acest co#)le, s=au evi%en(iat %ou' eta)e )rinci)ale: )ri#ii trei ani %e e,isten(' $i )erioa%a @=? ani. Senti#entele %e securitate se -a&ea&' )e sta-ilitatea universului tr'it *n )ri#ii ani %e via('+ )e asi1urarea intuitiv' a %ra1ostei #aterne+ factor %e -a&' al securit'(ii+ )e un cli#at nor#al care s' ofere si1uran('. Insta-ilitatea re)erelor+ insta-ilitatea locului %e #unc'+ an,ietatea )'rin(ilor sunt surse %e nesi1uran('. n acela$i ti#) nu tre-uie su-esti#at efectul trau#ati&ant al anu#itor s)ectacole asu)ra con$tiin(ei 6catastrofe naturale $i catastrofe or1ani&ate %e oa#eni7 #ai ales la v2rsta la care co)ilul *$i *n%rea)t' curio&itatea s)re %esco)erirea lu#ii 6@=? ani *n s)ecial7. Oiarele+ T ofer' suficiente infor#a(ii trau#ati&ante 1eneratoare %e e,e#)le+ fiin% surse -o1ate )entru an,ietate.

:@

7,7,:, Comple!ul CA*TR)RII sau AFI!&$!II 'E SI;E 4; PLA; SE=UAL Nu are ni#ic co#un cu co#)le,ul castr'rii la care se refer' 3reu%. Aici este *n(eles ca %ificultatea in%ivi%ului %e a se afir#a )ersonal+ *n #o% autono# $i res)onsa-il *n )lan se,ual+ %in cau&a #e%iului castrator+ care cel #ai a%esea este re)re&entat %e )'rin(i. P'rinte castrator este acela care nu=$i las' co)iii s' se #anifeste ca a%ul(i %in )unct %e ve%ere se,ual la v2rsta #aturit'(ii+ le refu&' co)iilor -ucuria %e a tr'i+ consi%er2n% c' o fat' tre-uie s'=$i fac' un i%eal %in )uritate $i -l2n%e(e fe#inin'+ iar un -'iat s'=$i *nfr2n1'+ st')2neasc' #anifest'rile %e virilitate. Astfel+ este *#)ie%icat' #anifestarea natural'+ fireasc' a %e&volt'rii se,uale. &entimentele direct manifestate ale acestui co#)le, sunt: stin1erea s)ontaneit'(ii $i ini(iativei )ersonale *n sco)uri e1oiste+ )resu)un2n% su)unere $i %e)en%en(' totale. Afir#area %e sine este %ificil'+ an,ioas' $i se reali&ea&' cu senti#entul vinov'(iei. Securitatea afectiv' su)ravalori&at' trece *n su)unere. Infantili&area )er#anent' o)erat' %e )'rin(ii castratori aHun1e ra)i% la re%ucerea tre)tat' a %ina#is#ului Eului trec2n%u=se )rin fa&e furtunoase. 3.RME 8.7 n for#a -eni1n' co#)le,ul se #anifest' )rin %ificult'(i ale afir#'rii %e sine *n via(a afectiv'+ social'+ )rofesional'+ care *n 1eneral este nor#al'. Se %e&volt' o ti#i%itate %e un anu#it ti) care se e,)ri#' )rin atitu%ini %e ti#orare 6fric'7+ tea#' %e a %is)lace a%ul(ilor )rin ceea ce face+ c'utarea securit'(ii *n )reaH#a )ersoanelor ca)a-ile+ ele fiin% acelea care s' ai-' con%ucerea. De)en%en(a *n #are #'sur' %e )'rin(i sau alte )ersoane a%ulte con%uce la a-%icarea %e la orice voin(' )ersonal'. 9.7 n for#ele #ai 1rave ale co#)le,ului afir#area %e sine ca fiin(' sen&ual' este %ificil'. Ne1area se,ualit'(ii este frecvent asociat' cu ascetis# ca i%eal $i folosirea ener1iei se,uale *n alte sco)uri care s' *nlocuiasc' afir#area %e sine. Atunci c2n% nevoile se,uale sunt i#)osi-il %e reali&at nor#al+ via(a se,ual' %evine anor#al' %uc2n% la a)ari(ia fri1i%it'(ii+ i#)oten(ei+ a ten%in(elor ho#ose,uale. :.7 n for#ele co#)ensate afir#area %e sine este c'utat' *n reali&area valorilor sociale care *i )er#it #anifestarea autorit'(ii $i chiar a a-u&urilor. n &ona #e%ie a acestui nivel se *nt2lnesc )ersonalit'(i hi)erautoritare+ ri1i%e+ care )rin su)raco#)ensarea sl'-iciunii Eului caut' un statut social care s' le )er#it' s'=$i Hustifice aceast' a)arent'+ hi)ervoin('. Anu#ite for#e %e o-sesie se,ual' cu c'utarea %e cuceriri $i %o#in'ri se,uale av2n% a)aren(ele unei hi)ervirilit'(i sunt %e fa)t co#)ens'ri ale co#)le,ului castr'rii. Afir#area %e sine r'#2ne veleitar' $i i#)osi-il'. ;.7 n for#ele su)raco#)ensate a1resivitatea fu&ionea&' cu co#)orta#ente sa%ice. Persoana se afir#' )rin )ro%ucerea %e suferin(e+ #ulti)lic2n% %istru1erile $i nu cunoa$te un alt #o% %e afir#are. iolen(a se %e&l'n(uie *#)otriva oric'rei i#a1ini a autorit'(ii sau a structurilor sociale care )rin esen(' constr2n1 li-era reali&are a %orin(elor e1oiste. Cronologic acest co#)le, se )oate instala la v2rsta a%olescen(ei t2r&ii. Co#)le,e asociate: inferioritate+ vinov'(ie. 7,7,>, &I(#&)-I% . serie %e autori a-or%ea&' o%at' cu co#)le,ul %e vinov'(ie )e cele %enu#ite <nevoia %e )e%e)sireY+ <auto)e%e)sireY sau co#)le,ul e$ecului. !'presiile directe e'primate ale comple'ului de ino ie . n ca%rul interviurilor sau confi%en(elor cu -olnavii care au acest co#)le, atra1e aten(ia *n )ri#ul r2n% vi1ilen(a acestora *n )rivin(a con$tiin(ei #orale. 3oarte re)e%e *ns' se o-serv' c' su-iectul este inca)a-il %e a face %istinc(ia *ntre ceea ce este #oral $i i#oral+ el fiin% inca)a-il s'=$i asu#e o res)onsa-ilitate )ersonal' real'. Zn evaluarea unei 1re$eli se re#arc' *nver$unarea )ersoanei %e a se auto)e%e)si. Este vor-a %e o autocon%a#nare i#)laca-il' $i )er#anent'. 3rica %e res)onsa-ilitatea a ceea ce ar )utea s' se *nt2#)le *n ur#a unui act s)ontan al vie(ii coti%iene sau a unei vor-e ne12n%ite+ antrenea&'+ )e fon%ul unei an,iet'(i continue o inhi-i(ie #ai #ult sau #ai )u(in co#)let' a

:J

s)ontaneit'(ii+ o fric' %e cea #ai #ic' res)onsa-ilitate acce)tat' $i 1riHa constant' %e a #e%ita+ %e a )reve%ea totul+ %e a calcula totul )entru a evita eroarea $i consecin(ele ne)rev'&ute ale acesteia. Destin%erea $i re)aosul sunt rare $i atunci c2n% e,ist' sunt cul)a-ili&ate. Su-iectul nu are %re)tul s' fie lini$tit $i %e a l'sa lucrurile s' #ear1' %e la sine %atorit' si#(ului e,a1erat al %atoriei+ a$a cu# *l conce)e con$tiin(a sa le1at' %e su)ra=Eu. Puterea inter%ic(iilor love$te %inainte orice li-ertate a Eului+ orice as)ira(ie la fericirea )ersonal'. Toate *ncerc'rile %irecte )entru a relativi&a o 1re$eal' se lovesc %e &i%ul i#)laca-il al su)ra=Eului care a sufocat co#)let $i a *nlocuit con$tiin(a #oral' nor#al'. .rice )re&en(' social'+ orice )rivire #ai insistent' a)ar *n ochii <cul)a-ili&atuluiY ca fiin% un fel %e Hu%ec'tori care <$tiuY sau <1hicescY chiar 12n%urile cele #ai secrete. Su-iectul tr'ie$te )er#anent ca fiin% *n fa(a unui tri-unal. .rice nenorocire care se *nt2#)l' o consi%er' ca venin% %in )artea unei Husti(ii i#anente $i tr'it' ca o )e%ea)s' a %estinului sau a lui Du#ne&eu. In%iferent %e nivelul %e inteli1en(' al su-iectului ra(iona#entul *n )rivin(a valorii )ersonale este *ntot%eauna #ascat+ neclar. 3.RME +,0 La nivel -anal co#)le,ul %e cul)a-ilitate se e,)ri#' )rin senti#entul %ifu&+ )eni-il+ %e a nu fi *n re1ul' *n )ofi%a tuturor eforturilor %e a face lucrurile c2t #ai -ine $i )rin intensificarea -oln'vicioas' a te#ei %e a face 1re$eli. La acest nivel se #anifest' o ten%in(' %e a Hustifica e,a1erat ceea ce faci+ cu insisten(a ciu%at' %e a o-(ine acor%ul celorlal(i )entru cele #ai ne*nse#nate lucruri+ acte. Acest acor% %orit este *n acela$i ti#) o %orin(' %e a fi recunoscut+ %e a fi a)ro-at+ ten%in(e la nivelul c'rora se o-serv' nevoia %e u$urare #oral'+ %e a-solvire %e consecin(ele ne1ative ale unui lucru f'cut. .rice )l'cere )ersonal' #ai inti#' este ne1at'+ refu&at' sau *n ca&ul *n care nu )oate fi ocolit' este *nso(it' %e o %urere. Se 1'se$te %e la acest nivel *nclina(ia s)re #asochis# a )ersoanei care ulterior ia for#e %in ce *n ce #ai 1rave. 1,0 La un nivel %e 1ravitate su)erior+ frica %e orice solicitare a lu#ii $i %e orice res)onsa-ilitate %evine un fel %e fo-ie 1enerali&at'. Senti#entul %e li)s' %e %e#nitate+ %e la$itate+ care nu este recunoscut ca atare+ %ar tr'it su- for#a unei ne#ul(u#iri )er#anente %e sine+ otr've$te toate ini(iativele $i )roiectele )ersoanei. Ru$inea %e sine se %e&volt' #ai ales ca ru$ine %e )rivirea sau %e fi1ura 6fa(a7 sa %eoarece *$i i#a1inea&' c' al(ii *i citesc 12n%urile %u)' chi)ul fe(ei. Auto)e%e)sirea se )oart' *n toate )lanurile vie(ii $i )ersoana se con%a#n' la e$ec. Se %e&volt' astfel comple'ul de eec caracteri&at )rin $ase feno#ene: 8. #ini#ali&area $i %esconsi%erarea oric'rui succes sau a oric'rui eveni#ent fericit care )rive$te su-iectul 9. intensificarea $i %ra#ati&area oric'rui e$ec )ersonal :. a-or%area oric'rei situa(ii %e *ncercare cu un senti#ent %e an1oas' $i %e certitu%ine a e$ecului V e$ecul este %e ne*nlocuit ;. acu&area %e sine+ voin(a %e a se )e%e)si se finali&ea&' cu autofrustr'ri+ auto)ersecu(ii+ chiar auto#util'ri @. con%uite con$tiente or1ani&ate *n Hurul senti#entului %atoriei $i a r'scu#)'r'rii )ersonale J. )rovocarea unei sanc(iuni <e,terioareY $i -ucuria sau u$urarea )ara%o,al' %atorat' )e%e)sei )ri#ite. E,ist' anu#ite ca&uri %e fals' %elicven('+ situa(ii *n care %elictele sunt f'cute nu#ai *n ve%erea o-(inerii )e%e)sei )entru ele. 7,0 I%eali&at $i su-li#at co#)le,ul %e cul)a-ili&are este le1at %e )uritatea #oral'+ %e u#ilin('+ %e conce)(ia %es)re )'catul u#anit'(ii care se *ncearc' a fi r'scu#)'rat )rin co#)orta#ent )ersonal. 9,0 Su)raco#)ensat+ co#)le,ul este necunoscut )ersoanei+ acesta -ucur2n%u=se %e o con$tiin(' satisf'c'toare. In%ivi%ul este #2n%ru %e el+ nu *ncearc' nici o vinov'(ie %e#onstrea&' corectitu%inea actelor sale. Aceasta #ul(u#ire %e sine $i a ac(iunilor sale este *nso(it' %e o

:D

a1resivitate asu)ra o-iectului e,terior 6care )oate fi o )ersoan'+ un 1ru)7 acu&ate %e a )ro%uce r'ul esen(ial $i a fi cau&a tuturor nenorocirilor lu#ii. E,ist' nevoia %e a se e,)lica. Este 1ata oric2n% s' v2ne&e viciul $i s' )e%e)seasc' f'r' #il' 1re$elile altora. Niet&sche consi%era c' tre-uie s' ne feri# $i s' nu ave# *ncre%ere *n cei la care instinctul %e a )e%e)si este )uternic. Ace$ti oa#eni sunt sa%ici. Sa%is#ul lor )rovine %in res)in1erea %efensiv' a #asochis#ului 6orientarea #asochis#ului lor s)re e,terior7. 67rsta la care apare acest comple' . n conce)(ia clasic' a lui 3reu% co#)le,ul %e cul)a-ilitate este le1at %e cel oe%i)ian. inov'(ia se %atorea&' se,ualit'(ii 6%orin(ei incestuoase $i )ulsiunii %e la nivelul se,ual7. An1oasa %atorat' vinov'(iei este accentuat' %e tea#a castr'rii. Stu%iile clinice au )us *n evi%en(' $i alte ori1ini: V culpabilizarea parental ca metod de educaie. Un astfel %e cli#at e%ucativ care folose$te ru$inea $i #ai ales $antaHul afectiv asu)ra unui co)il V <#' o#oriY+ <vrei s'=(i o#ori )'rin(iiY+ <%ac' ne=ai iu-i nu ai face astaY+ <e$ti ru$inea fa#ilieiY V + #iHloace )e%a1o1ice care cultiv' vinov'(ia. V culpabilizarea masi a primelor interese se'uale 6%e la curio&it'(ile %e or%in anato#ic %e la ; ani )2n' la )ri#ele #astur-'ri7 $i %e-utul vie(ii se,uale V )rea%olescen('. V dramatizarea traumatizant a greelilor mici comise de copil 6luarea unei Huc'rii+ r'nirea involuntar' a cuiva7 scenari&ate %e )'rin(i )entru a i#)resiona )e co)il $i a=l face s' crea%' c' aHun1e la *nchisoare sau sanc(ionarea real' a co)ilului cu )riva(iuni #ai lun1i sau #ai scurte. V impregnarea precoce cu angoasa pcatului $i cul)a-ili&area 12n%urilor+ o-li1a(ia %e a s)une totul+ ur#ate %e re)resiuni $i )e%e)siri ale )'rin(ilor #ai #ult sau #ai )u(in sa%ici+ ei *n$i$i afecta(i %e o cul)a-ilitate su)raco#)ensat'. V traumatism precoce datorat unei greeli morale la care a fost a1ent sau victi#'+ %ar consi%erat *n a#-ele i)osta&e vinovat. V autoacuzare i autopedepsiri *nce)2n% cu )ulsiunile se,uale ale )u-ert'(ii *nso(ite %e %e&voltarea ru$inii %e sine+ efortul infructuos c'tre un i%eal %e ascetis# sau %e )uritate #oral'. V coincidena fatal *ntre o ini(iativ'+ i%ee sau an1aHa#ent )ersonal ale su-iectului $i o nenorocire+ acci%ent sau catastrof' care au ur#at+ a%uc2n% su-iectul *n situa(ia %e a=$i i#)uta 1re$eala. Co#)le,ele )osi-ile care s' *l *nso(easc' )e cel %e vinov'(ie sunt ur#'toarele: %e a-an%on+ %e insecuritate+ %e castrare+ %e inferioritate.

7,7,?, Comple!ul de I(F%RI#RITAT% &entimentele direct e'primate. n )ri#ul r2n% ne referi# la ti#i%itatea %e o for#' s)ecific' #ai a%es *nso(it' %e frica %e a fi ri%icol. Privirea altuia nu este ase#uit' unui Hu%ec'tor care $tie $i con%a#n' 6ti#i%itatea celui cul)a-ili&at sau ti#orat7+ ci este )erce)ut' ca o )rivire care *$i -ate Hoc. De aici a)ar %ificult'(ile %e a se e,)ri#a+ frica %e )u-lic $i %e 1ru)+ fiin% ceea ce se nu#e$te <Hen' social'Y. Este vor-a %e o hi)ertrofiere a sensi-ilit'(ii $i %e un senti#ent foarte activ %e sl'-iciune+ inca)acitate+ %e certitu%inea unui e$ec )ersonal care va )ro%uce r2sete. Acest ti) %e inhi-i(ie na$te 61enerea&'7 frica %e a nu reu$i+ %e a e$ua+ tracul+ %orin(a ne-un' %e a fu1i+ %e a se ascun%e+ %e a evita *ncerc'rile+ %e a se rese#na la inferioritate %uc2n% la a)ari(ia unei st'ri %e)resive cronice. Co#)orta#entul+ (inuta 1eneral'+ *#-r'c'#intea+ vocea+ )rivirea toate e,)ri#' %orin(a %e a trece neo-servat. A%ler s)unea c' *n s)ecial *n )lan social se #anifest' co#)le,ul %e inferioritate. Dac' este vor-a %e inferioritate #oral' atunci sunte# tri#i$i la co#)le,ul %e cul)a-ilitate. Inferioritatea

:?

social'+ care )resu)une ra)ortare la al(ii se )oate #anifesta *n orice )lan: intelectual+ estetic+ econo#ic. n e,tre#is se )oate a)recia c' <inferiori&atulY se si#te inca)ati-il %e a se evalua+ el suferin% *n )rinci)al %e o tul-urare %e autoevaluare. Se *n%oie$te %e el *nsu$i+ este li)sit %e orice *ncre%ere *n sine $i a$tea)t' s' fie esti#at $i consi%erat %e al(ii. Formele comple'ului de inferioritate 8.7 n for#a -anal' a co#)le,ului %e inferioritate in%ivi%ul se socote$te inferior *n ra)ort cu al(ii. La -a&' )oate fi unui %efect fi&ic sau estetic 6stra-is#+ si#)la )urtare a ochelarilor+ nas #ai %eose-it+ un tic7. Psiholo1ic+ se *nt2#)l' ca inferioritatea )entru un as)ect s' se 1enerali&e&e $i s' inva%e&e Eul cu a-solutis#ul ti)ic al co#)le,ului+ %eter#in2n% un senti#ent %e inferioritate social' total'+ certitu%inea %e a fi o-iectul %e r2s+ %e -atHocur' a celorlal(i $i %e a nu avea nicio%at' $ansa %e a )lace+ %e a reu$i sau %e a fi a)reciat. 9.7 n for#ele #ai 1rave ele#entul inferiori&ant 6real $i[sau i#a1inar+ *n acela$i ti#)7 %evine o-sesional+ -loc2n% sectoare *ntre1i %e activitate. Se )ot %e&volta a%ev'rate fo-ii+ %enu#ite %is#orfofo-ii 6o-sesia ur2(eniei fi&ice tr'it' ca o stric'ciune ire#e%ia-il' $i ca o ru$ine7. Aceste sin%ro#uri care sunt *nt2lnite %eo-icei *n nevro&e *nce) )rin an,ietatea %e a )rovoca la ceilal(i reac(ii %e r2s sau %e&1ust+ %atorit' unui <%etaliu *n1ro&itorY care )oate fi stra-is#ul+ nas #ai #are+etc+ or1ani&2n%u=se ra)i% su- for#e ce evoluea&' s)re %elir. Este %e su-liniat fa)tul c' acestea sunt for#e )atolo1ice *nt2lnite %e re1ul' *n ca&ul asocierii *ntre inferioritate $i cul)a-ilitatea nevrotic'. :.7 3or#ele co#)ensate ale co#)le,ului %e inferioritate. n sens strict co#)ensa(ia este c'utat' *ntr=o valori&are )ersonal' )e un alt teren 6ales *n func(ie %e a)titu%ini7 )entru a contra-alansa )ri#a inferioritate $i a evita astfel e$ecul total al Eului. n calitate %e #ecanis# %e a)'rare+ co#)ensa(ia aHun1e la e,ces. Satisfac(iile )ersonale a$te)tate $i consi%era(ia co#)ensatorie %orit' solicit' eforturi $i reu$ite s)ectaculare susce)ti-ile %e a )rovoca a%#ira(ie. Astfel+ cel inferiori&at fi&ic se va )ro)ulsa *n %o#eniul intelectual+ inferiori&atul intelectual se va lansa *n %e&voltarea for(ei sale sau a fru#use(ii fi&ice sau *n tehnici savante %e lu)t' sau %e Hu%o+etc. n aceste co#)ensa(ii *nver$unarea c'tre su)erioritate va fi )ro)or(ional' cu inferioritatea %e ori1ine+ care a %eclan$at noua orientare. La 3reu% $i unii %isci)oli ai lui+ se vor-e$te %e co#)le,ul <DianaY sau <)rotestarea viril' a fe#eiiY sau <fu1a %e fe#initateY. Este evi%ent c' refu&ul con%i(iei fe#inine+ #otiva(ia care *#)in1e fe#eile s' se #asculini&e&e+ s' alea1' func(ii sociale #asculine+ atitu%ini $i co#)orta#ente ti)ice se,ului tare+ nu au ca fun%a#ent %oar co#)ensa(ia unei inferiorit'(i culturale sau %e alt' natur'. Ali determinani ai comple'ului 8%iana9 V i#)osi-ilitatea %e i%entificare nor#al' cu #a#a *n )erioa%a sensi-il' 6*ntre J $i 89 ani fetele *$i construiesc Eul )rin ra)ortare la #a#'7+ a-sen(a sau res)in1erea afectiv' a acesteia+ i%entificarea cu tat'l+ sau chiar o #a#' care a avut ea *ns'$i co#)le,ul <DianaY V rivalitatea fratern' V 1elo&ia )e -'iatul #ult iu-it sau )erce)ut ca atare $i i%entificarea cu acesta 6rivalul7 )rin co#)ensa(ie. V e%uca(ie #asculin' )recoce i#)us' %e )'rin(i care au re1retat c' nu au avut un -'iat. Co#)le,ul <DionaY 6care *nsea#n' co#)ensarea unor inferiorit'(i ra)ortate la se,ul cu )erce)(ie su)erioar' a -'iatului7 se %e&volt' $i i#)lic' caracteristicile: refu&ul fe#init'(ii $i atri-utelor culturale ale acesteia 6*#-r'c'#inte+ co#)orta#ente+ cochet'rie+ far%+ )'rul foarte scurt+ roluri sociale+ voca-ular etc.7 refu&ul c's'toriei sau #aternit'(ii

:C

 reven%icarea )er#anent' a su)eriorit'(ii asu)ra -'r-a(ilor+ %isi#ulat' su- for#a e1alit'(ii *n %re)turi a celor %ou' se,e. ;.7 For)ele su.raco).ensate A.7 Comple'ul de superioritate. Pe f'1a$ul inferiorit'(ii *ns'$i se construiesc a)'r'rile Eului )rin for#area unei )ersonalit'(i o)use. Pentru a anula+ a ascun%e+ a $ter1e oricare fel %e inferioritate+ su-iectul *$i etalea&' Eul. ncre%erea ne#'surat' *n sine+ certitu%inea afi$at' a succesului+ aerele %e i#)ortan('+ falsa #o%estie+ a1resivitatea $i ironia fa(' %e rivali+ *#-r'c'#intea+ )rivirea+ #ersul+ etc au *nlocuit %esconsi%erarea %e sine $i ti#i%itatea. N.7 Comple'ul de inteligen. Accentul este )us aici )e )ro)ria valoare intelectual' $i vasta cultur' i#)lic2n% aro1an(a %e a consi%era )e to(i ceilal(i inferiori. C.7 Comple'ul spectacular. Aici su)raco#)ensarea ia for#' teatral'+ in%ivi%ul si#(in% nevoia %e a se face v'&ut+ )rivit+ a%#irat+ etal2n%u=$i cor)ul $i foto1rafiile )ersonale etc. La un 1ra% su)erior %e 1ravitate al co#)le,ului s)ectacular a)are o co#-ina(ie *ntre narcisis# $i e,hi-i(ionis#. Narcisis#ul se refer' la -ucuria )rovocat' %e )ro)ria valoare+ )l'cerea %e a se a%#ira $i %e a se face a%#irat+ #ulti)licarea auto=satisfac(iei )rin atra1erea co#)li#entelor celorlal(i. E,hi-i(ionis#ul este %orin(a %e a se ar'ta *n %iferite i)osta&e+ %e a atra1e cu orice )re( aten(ia celorlal(i 6a)are $i *n ca&ul su)raco#)ens'rii co#)le,ului %e castrare7. .ri1inile co#)le,ului %e inferioritate. #nferioritatea )oate veni %e la suferin(a unui han%ica) real sau a unui %efect vi&i-il+ %e la un #o% %e a fi sau %e a )'rea care %eter#in' o Hen' social'. La v2rsta cu)rins' *ntre J=89 ani <a nu fi ca ceilal(iY %eclan$ea&' r2sul 1ru)ului. . )erioa%' #ai )u(in )ato1en' este aceea %e la )u-ertate. #nferiorizarea ca siste# %e e%uca(ie 1enerea&' co#)le,e. P'rin(ii folosesc sentin(e <e%ucativeY %e ti)ul: <e$ti un i#-ecilY+ <nu e$ti -un %e ni#icY etc. Acela$i re&ultat nefavora-il *l )ot avea co#)ara(iile *ntre co)ii %e unul fiin% #2n%ru $i %is)re(uin% )e cel'lalt. n ase#enea <#eto%eY se cultiv' inferiori&area sau se aHun1e la su)raco#)ens'ri anor#ale. E$ecurile suferite sunt o surs' a co#)le,ului %e inferioritate )rin %e)resia )e care o 1enerea&' $i %e#o-ili&area 1eneral'. Co#)le,e asociate )osi-ile celui %e inferioritate sunt: rivalitatea fratern'+ cul)a-ilitatea+ castrarea. n vre#e ce 3reu% *$i cl'%ea i#)eriul )ornin% %e la incon$tient $i se,ualitate+ Alfre% A%ler $i=l fon%a )e al s'u )e un alt teren: senti#entul inferiorit'(ii. El consi%er' c' #'re(ia o#ului )are atunci c2n% el *nce)e s' se va%' a$a cu# este. .rice nevro&'+ sus(ine A%ler+ are %re)t )unct %e )lecare un senti#ent %e inferioritate. Nevro&a ar fi un senti#ent %e inferioritate )ersistent 6P. Daco+ 8CC@7. E,ist' senti#ente %e inferioritate nor#ale. Un t2n'r stu%ent se si#te inferior )rofesorului ca e,)erien(' $i volu# %e cuno$tin(e. Ceea ce este nor#al $i te#)orar. Co)ilul se si#te inferior tat'lui+ o#ul V *n fa(a for(elor naturii+ )ianistul %e-utant *n fa(a unui fai#os e,ecutant etc. C7nd de ine maladi sentimentul de inferioritate? S' lu'# %e e,e#)lu t2n'rul )ianist. Este el inferior #arelui virtuo& ? Da+ )entru c' )ose%' #ai )u(in' )rice)ere %ec2t acesta. Dar+ #ai *nt2i+ va resi#(i aceast' inferioritate ca fiin% limitat la %o#eniul )ianului5 a)oi+ aceast inferioritate natural nu a da natere la agresi itate ori umilire. Acest t2n'r )ianist nor#al va avea i#)resia c' $tie #ai )u(in $i c' are #ai )u(ine cuno$tin(e %ec2t cel'lalt. Dar nu va avea senti#entul )rofun% de a fi mai puin

;I

%ec2t el. C'ci acesta este a%ev'ratul senti#ent %e inferioritate+ o -oal' a fiin(ei. El %evine nevro&' atunci c2n% )rovoac' suferin('+ ti#i%itate+ an1oas'+ tea#'+ ostilitate+ a1resivitate+ %orin(a chinuitoare %e a=i %e)'$i )e ceilal(i+ %e a=i con%a#na+ %e a=i u#ili+ %e a fi )ri#ul etc. Senti#entul %e inferioritate %evine o reac(ie a *ntre1ii )ersonalit'(i *n fa(a oricui $i *n orice situa(ie. Devine atunci o <atitu%ine #ental'Y+ uneori con$tient'+ cel #ai a%esea incon$tient'+ %ar care co#an%' toate ac(iunile celui suferin%. Care este soluia curent? Caracteristica noastr'+ ca oa#eni+ este %e a evita suferin(a $i a c'uta )acea #ental'. *r, persoanele atinse de sentimente de inferioritate sufer, ncearc profunde senzaii de nesiguran, de team i neputin. De vre#e ce sufer'+ ele caut' o solu(ie. Este lo1ic+ oricine ar face la fel. Aceste )ersoane vor c'uta ceva care s' eli#ine suferin(a )ro%us' %e senti#entul %e ne)utin('. Ce face ti#i%ul c'ruia *i este tea#' ? Devine a1resiv. La fel o )ersoan' suferin% sen&a(ii %e inferioritate va c'uta superioritatea. Dac' sufer' %e senti#ente %e neputin+ va c'uta puterea. Dac' se si#te %o#inat'+ va *ncerca s' %o#ine etc. Este #ecanis#ul compensaiei. S=ar )utea s)une c' toc#ai co#)ensa(ia salvea&' via(a #oral' a acestor nevro)a(i. Sen&a(ia %e su)erioritate $i %e )utere atenuea&' an1oasele %atorate senti#entelor %e inferioritate $i %e ne)utin('5 ea le )er#ite astfel s' tr'iasc' )rin solu(ii %e co#)ro#is. Compensaiile totui nu suprim deloc sentimentul de inferioritate, ci l acoper doar cu splendida mantie a iluziilor. A$a se e,)lic' fa)tul c'+ *n via(a curent'+ #ulte )ersoane reu$esc toc#ai din cauza senti#entelor %e inferioritate. A# fi tenta(i oare s' cre%e# 6cu# a# #en(ionat=o %eHa7 c' au <sur#ontatY acest senti#ent ? Nici vor-'. Toc#ai senti#entul %e inferioritate a %eclan$at c'utarea 6a%esea incon$tient'7 a su)eriorit'(ii. Dac' suferi# %in cau&' c' ne si#(i# sla-i+ c' sunte# u#ili(i+ frustra(i+ atunci ne %ori# *n secret s' ne si#(i# )uternici. Toi tiranii, toi autocraii, persoanele dominatoare, agresi e intr n aceast categorie. 3e oia de a domina i de a fi superior este ntotdeauna ne rotic. Pu$i *n fa(a anu#itor ac(iuni )e care le voi cita+ #ul(i se vor *ntre-a: <Dar eu... sunt oare nevro)at ori...?Y. S' lu'# un e,e#)lu. Un #are scriitor *#i %eclar': < Admiraia pe care oamenii mi)o arat mi e complet indiferent\Y. oi ar'ta trei ca&uri )osi-ile )entru aceast' atitu%ine. 8. Aceast' in%iferen(' va fi real' 6la su)rafa(' $i *n )rofun&i#e7 %ac' acest scriitor este echili-rat+ luci%+ inteli1ent. Atunci este co#)let )rin el *nsu$i. Nu are %eci ne oie %e a%#ira(ia celorlal(i )entru a cre%e *n el *nsu$i. Reflec(ia lui este normal $i cores)un%e realit'(ii. 9. Presu)un c' acest scriitor este st')2nit %e senti#ente %e inferioritate. n ciu%a talentului+ *i este tea#' s' nu fie luat )este )icior+ s' nu fie e,)us. Se te#e c' nu va )utea re)re&enta ceea ce a$tea)t' ceilal(i %e la el. Se )reface in%iferent *n fa(a a%#ira(iei+ fu1e %e ceilal(i. Pentru a nu con$tienti&a tea#a $i fu1a+ n'scoce$te #otive lini$titoare+ *n care cre%e. In%iferen(a sa este %eci o co#)ensa(ie+ iar reflec(ia V anormal. :. Din cau&a senti#entului %e inferioritate+ el )oate avea ne oie s' )ar' <)erfectY $i <%eta$at %e toate aceste -aliverne a c'ror li)s' %e valoare o cunoa$te )rea -ine\Y. Astfel+ le *nt're$te celorlal(i a%#ira(ia )entru <#o%estiaY sa+ a%#ira(ie %e care are nevoie )entru a se si#(i *n si1uran('. Reac(ie anormal: *$i acor%' #otive con$tiente care nu cores)un% %e fel realit'(ii. Este un )erfec(ionist V %eci un nevro)at.

;8

A$a%ar+ )ute# ve%ea -ine %iferen(a %intre reac(ia nor#al' $i cea nevrotic'. Reac(ia nor#al' este autentic'5 cea nevrotic' nu cores)un%e a%ev'rului interior. Este ase#enea unei cruste care+ aco)erin% o ran'+ o *#)ie%ic' s' su)ure&e. C2teva e,e#)le... Un 1est curtenitor )oate fi 6%in fericire\7 autentic. Dar este uneori $i un si#)to# %e nevro&'. Presu)un c' o )ersoan' este foarte an1oasat' %ac' ceilal(i *i sunt ostili5 c' se si#te vinovat'+ nelalocul ei+ tracasat'. Pentru a evita ostilitatea+ ea va fi atunci )oliticoas'+ %r'1u('+ )revenitoare+ nu va *n%r'&ni s' refu&e ni#ic. De&involtura )oate fi nor#al'5 este vor-a *n acest ca& %e o %eta$are $i %e o u$urin(' %atorate unei for(e interioare. C2n% este nevrotic' ? Atunci c2n% su-iectul <faceY )e %e&involtul+ f'r' s=o con$tienti&e&e+ %e altfel. Se sustra1e astfel an1oaselor )rovocate %e senti#entele %e inferioritate. Cultur' vast' este *n sine nor#al'+ %ar uneori este $i un si#)to# %e nevro&'+ ca+ %e e,e#)lu+ atunci c2n% co#)ensea&' #ari u#iliri. Loialitatea este o tr's'tur' #inunat'+ %ar )oate fi la r2n%ul ei nevrotic'. De e,e#)lu: )ersoana este loial'+ %ar incon$tient %ore$te ca acest lucru s' fie $tiut. 3ace ase#enea #anevre *nc2t ceilal(i s'=i constate loialitatea+ s'=i *ncre%in(e&e secrete+ -ani etc.+ )e care+ %e altfel+ *i va )'stra i#)eca-il. Astfel+ ea cule1e a%#ira(ia+ afec(iunea+ *ncre%erea %e care+ #oral+ are nevoie. A fi <un #are o#Y este nor#al+ %e$i un lucru rar+ %in nefericire\ Dar toc#ai fa)tul %e a %eveni unul )oate fi o co#)ensa(ie a inferiorit'(ii+ %2n% senti#ente %e )utere $i %e %o#ina(ie. .-serv'# c' %oar anali&a ne )er#ite s' s)une# c' un senti#ent sau o ac(iune sunt sau nu nevrotice\ Un nevro)at %in cau&a senti#entelor %e inferioritate se va *nv2rti #ereu *n Hurul ur#'toarelor )uncte: ne oia %e a %o#ina+ %e )utere+ %e for('+ %e su)erioritate+ %e a%#ira(ie. Aceste nevoi )rovin %eci %in senti#entele %e ne)utin(' $i %e sl'-iciune. +rin urmare, ne ropatul a face totul pentru a mpiedica ceea ce, n oc$ii lui, pare a fi o slbiciune . De e,e#)lu: refu&' <cu *nver$unareY s' acce)te vreun sfat5 are un s)irit %e contra%ic(ie a%esea feroce $i )ro#)t+ ca un tic5 refu&' <#2n%ruY chiar $i cel #ai #ic aHutor care i se )ro)une5 vrea s' tr'iasc' <f'r' a cere ni#ic ni#'nui *nc2t s' nu fie %ator ni#'nui $i s' #ear1' cu fruntea sus...Y5 refu&' fa)tul c' ar )utea s' nu ai-' %re)tate5 nu su)ort' nici cea #ai sla-' ur#' %e critic' etc. De ce? Toate aceste ac(iuni sunt totu$i nor#ale\ 1ns+ pentru el, sunt o n0osire i o slbiciune. Ce *$i s)une acest nevro)at? <Nu sunt eu a$a %e sla- *nc2t s' acce)t sfaturi...\Y+ *n loc %e: <...fiin% sla-+ sunt inca)a-il s' recunosc e,isten(a altuia #ai )uternic $i #ai e,)eri#entat %ec2t #ineY. Ace$ti nevro)a(i *$i %oresc incon$tient ca lu#ea s' fie f'cut' %u)' chi)ul $i ase#'narea lor. 6Ceea ce este tra1ic c2n% este vor-a %e )'rin(i $i co)ii.7 Interior+ nu ce%ea&' nicio%at' $i )retin% %ocilitate %in )artea anturaHului+ orice s=ar *nt2#)la. .stilitatea lor or1olioas' e %eclan$at' %e ni#icuri. De e,e#)lu+ nevro)atul *ncearc' o a1resivitate sur%' %ac' e f'cut s' a$te)te. n forul interior+ se for#ea&' va1i sen&a(ii5 <...nu sunt eu %intre cei )e care=i la$i s=a$te)te $i a# %re)tul la #ai #ult res)ectY. C:rano de ,ergerac este un astfel %e nevro)at+ el $i #ul(i al(ii. 3i&icul %i1ra(ios este la ori1inea or1oliului

;9

s'u #ala%iv5 dac C:rano ar fi fost un om ec$ilibrat de la bun nceput, nasul l)ar fi lsat complet indiferent;

NE R.OA /I C.MPENSA"IILE EI Co#)ensa(iile %uc a%esea la reali&'ri sociale foarte utile. De e,e#)lu+ un co)il #ult' vre#e u#ilit se co#)ensea&' sta-ilin%u=$i ca sco) r'&-unarea $i un statut su)erior. Astfel+ )oate %eveni un #are in1iner+ #e%ic+ avocat etc. Dar+ *n fon%+ r'#2ne un nefericit+ %e vre#e ce co#)ensa(ia nu a %us %efel la %is)ari(ia senti#entului %e inferioritate\ n ciu%a tuturor+ el simte c' *#)linirea interioar' nu e,ist'... Cu# a# ar'tat=o %eHa+ co#)ensa(iile *#-rac' a%esea for#a unui autoritarism ascuns. De e,e#)lu: acestor nevro)a(i le )lace s' %ea sfaturi+ si#t nevoia s' trase&e %irective. Ei ca)'t' astfel o sen&a(ie %e )utere+ %e for('+ %e inte1ritate5 au senti#entul c' sunt ni$te <$efiY a%#ira(i $i res)ecta(i. resi#t nevoia %e a )rofesa+ %e a=i *nv'(a )e al(ii 6%in acela$i #otiv75 si#t nevoia s' con%uc'5 *ncearc' %eci ne oia %e a=i aHuta )e ceilal(i+ %e a le fi al'turi+ %e a servi %re)t s)riHin. Se si#t u#ili(i $i a1resivi %ac' nu se face a)el la ei. Toate aceste aciuni sunt n mod clar anormale pentru c ne ropaii caut n ele un sentiment de superioritate, deci o aprare mpotri a inferioritii anterioare. Ei nu conce) s' fie <e1aliiY ni#'nui: ori se si#t inferiori+ ori+ %i#)otriv'+ su)eriori. Dac' un nevro)at <co#)ensatY se si#te inferior+ va face totul )entru a e)ata+ )entru a fi a%#irat )entru cuno$tin(ele sale+ )entru inteli1en(a+ )rofun&i#ea 12n%irii+ )olite(ea sa+ <c'l%ura u#an'Y. Pre&int' evi%ent o #are sete %e )resti1iu\ . )ersoan' nevro)at' *#i s)unea o%at'+ )o#enin% %e stu%iile sociolo1ice foarte a)rofun%ate )e care le f'cuse: <...$tiu #ulte lucruri acu#... %ar aceste stu%ii #=au e)ui&atY. Aceast' constatare ar fi natural' la o )ersoan' nor#al'. Dar ce se *nt2#)l' cu una nevro)at' ? A stu%iat #ult acest su-iect )u(in o-i$nuit 6%e un%e sen&a(ia %e su)erioritate75 este e)ui&at' 6se su-esti#ea&' toc#ai )entru a=$i ri%ica valoarea+ %e vre#e ce un sur#enaH intelectual este a%esea a%#irat... A$a+ ca un #artir al $tiin(ei\7. Alt ca&: un nevro)at+ %atorit' senti#entului %e inferioritate+ %ore$te s' reu$easc' <%in )ri#aY. Si#te nevoia %e a co#)une i#e%iat )recu# Neethoven+ %e a Huca teatru ase#enea lui Moli]re+ %e a scrie )recu# E#inescu. rea ca *ncerc'rile sale s' fie a%ev'rate lovituri %e #aestru\ Dac' i se s)une: <e -ine+ %ar #ai tre-uie lucratY+ se si#te <%e#olatY cu inten(ie. Are %eci o a#-i(ie ne#'surat'+ nu %in )ricina certitu%inii c' )oate 6%e$i o cre%e uneori7+ ci %intr=un a%2nc senti#ent %e ne)utin('. Alt ca&: nevro)a(ii %au *na)oi *n fa(a lu)tei+ %eclar2n% c' <nu=i interesea&'Y+ <c'=s #ai )resus %e aceste ni#icuriY etc. ' voi )re&enta *n continuare auto#o-ilistul v'&ut *n aceast' )ers)ectiv'. Reac(iile nevro)a(ilor sunt *ntot%eauna foarte co#)licate. Este $i nor#al+ %e vre#e ce ave# %e=a face *ntot%eauna cu un a#estec %e inferioritate $i %e su)erioritate\ S' lu'#+ %e e,e#)lu+ ca&ul unui nevro)at care are o nevoie feroce %e in%e)en%en(' a-solut'+ %ar care+ *n acela$i ti#)+ si#te nevoia s' fie %e)en%ent+ )roteHat+ alintat. .-serv'# i#e%iat #i,tura ne#aiv'&ut' %e sute %e

;:

reac(ii contra%ictorii\ Pentru a fi anali&ate+ aceste reac(ii+ 1esturi+ cuvinte+ #i#ic' tre-uie )rinse <%in &-orY $i <sec(ionateY. Ceea ce nu e #ereu o trea-' u$oar'... Auto)o-ilis)ul i nevro2a Milioane %e con%uc'tori auto nu su)ort' s' fie %e)'$i(i. Este o reac(ie )ur nevrotic'\ Pentru ei+ a fi %e)'$it *nsea#n' <a fi inferiori&atY+ ceea ce i#)lic' fa)tul c' aHun1 s' se i%entifice cu #a$ina\... Astfel puterea mainii de ine nsi puterea lor. Senti#entele lor %e inferioritate tre-uie s' fie *ntr=a%ev'r #ari %ac' se aHun1e )2n' acolo... Ace$ti nevro)a(i nu vor 12n%i: <#a$ina #ea a fost %e)'$it' %e o altaY+ ci <#=a %e)'$it altulY. De altfel+ este interesant s' o-servi un auto#o-ilist cu)rins %e senti#ente %e inferioritate. Se afl' evi%ent *ntr=o stare %e ostilitate $i %e co#)eti(ie #ala%ive $i reac(ionea&' curent *n %ou' #o%uri: fie )rin a1resivitate+ fie )rin fu1'. Nevro&a a1resivit'(ii este -ine cunoscut' *n auto#o-ilis#: furie *n'-u$it'+ reflec(ii a-sur%e+ sarcas#e+ insulte+ %e)'$iri furi-un%e. C2t %es)re fu1'+ aceasta este a%esea %e1hi&at' su- o fals' %e&involtur'+ un fals res)ect )entru #a$in'. De e,e#)lu: *nvins la %e#araH+ un auto#o-ilist nevro)at va s)une: <Cine+ eu ? C' %oar nu=s ne-un s'= #i ra-la1esc #a$inu(a... S' arunc -ani )e fereastr' )entru %ou' secun%e *n )lus ? Nu sunt t2#)it\Y 6nu cre%e nici el o iot' %in toate acestea+ %ar *ncearc' s'=$i Hustifice inferioritatea *n ochii celorlal(i...75 %ac' #a$ina sa nu este *n%eaHuns %e )uternic'+ atunci %eclar' c' <vite&o#etrul in%ic' aiurea %e la ?I *n sus+ arat' )rea )u(in+ ar tre-ui s'=l re)areY. Dac' se cre%e <-'tutY+ )retin%e c' <are chef s' o ia #ai *ncetY+ astfel *nc2t ceilal(i s' nu=$i -at' Hoc %e *ncetineala lui ca %e=o sl'-iciune. Sau+ $i #ai $i+ con%uce cu o sin1ur' #2n'+ fals non$alant $i fluier2n% o #elo%ie. Este %eci vor-a %e reac(ii care %au o siguran interioar. ncearc' s' se si#t' %e&involt+ cal#+ luci%+ #ai )resus %e o ase#enea <co#)eti(ie stu)i%'Y. Aceste cuvinte nu cores)un%+ %esi1ur+ cli#atului interior+ care este ostil $i <fier-e la foc #icY. Sunt aceea$i nevro)a(i ce reac(ionea&' cu ostilitate %ac' le este criticat' )uterea #a$inii+ )e care o confun%' cu )ro)ria lor for('\ %ac am putea suprima aceste sentimente de inferioritate ale milioanelor de automobiliti, numrul accidentelor s)ar reduce la 0umtate \ 6P. Dacu7 Pentru c' a# *#)ie%ica astfel co#)eti(ia ostil' %intre ni$te nevro)a(i care nu=$i acce)t' nicio%at' ne)utin(a. !ducaia i sentimentele de inferioritate Senti#entele %e inferioritate a)ar *nc' %in )ri#ii ani %e via(' $i sunt c2t se )oate %e nor#ale. .rice co)il se si#te -locat $i ne)utincios *n fa(a for(elor care=l *nconHoar'. E #ic $i sla-5 nu cunoa$te lu#ea+ %es)re care nu are %ec2t o i#)resie foarte confu&'. Ne %'# oare sea#a c2t %e uria$e tre-uie s'=i )ar' o-iectele )e care le ve%e ? %e aceea orice copil caut, mai nainte de toate, s se simt n siguran . Tre-uie s' )ercea)' fa)tul c' e aHutat+ *ns' nu %o#inat ori tratat ca un o-iect. ncet=*ncet+ *$i afir#' )ersonalitatea5 Eul s'u a)are. nce)e s' caute aceast' si1uran(' *n el *nsu$i+ *$i *ncearc' for(ele $i %evine s)ontan. E%uca(ia tre-uie s' *i )er#it' %eci s' aHun1' s' ai-e *ncre%ere *n el c2t #ai re)e%e. !ducaia ideal consist n a suprima, c7t mai rapid, sentimentele de inferioritate, i n a ndruma copilul ctre certitudinea propriei alori. C'ci nucleul nevro&ei a)are %ac' senti#entul %e inferioritate r'#2ne a$a cu# e $i inva%ea&' *ntrea1a )ersonalitate *n cursul anilor ur#'tori. Devine atunci un co#)le, care aHun1e la #aturitate )recu# o ciu)erc' otr'vitoare+ sufoc2n% )ersonalitatea real' $i co#an%2n% #area )arte a ac(iunilor $i a 12n%urilor.

;;

.r+ realitatea este %estul %e su#-r'\ Tot ceea ce submineaz oina personal a copilului este un factor de ne roz. La fel V tot ceea ce *i *nfr2nea&' s)ontaneitatea. Evi%ent+ totul %e)in%e %e s)iritul *n care se %esf'$oar' e%uca(ia. Mul(i e%ucatori+ %in nefericire+ *nt'resc senti#entele %e inferioritate. Este %e aHuns s' ne 12n%i# la #ul(i#ea ne#ai)o#enit' a )ersoanelor autoritare+ %eci nevro)ate. De(ine# astfel cheia unui nu#'r incalcula-il %e a%ul(i nevro)a(i: este un cerc vicios al e%ucatorilor nevro)a(i $i al celor e%uca(i+ care vor %eveni la fel la r2n%ul lor. Este clar c' o )ersoan' autoritar' consoli%ea&' senti#ente %e inferioritate chiar $i *n cel #ai s'n'tos co)il %in lu#e. Tre-uie s' )rivi# lucrurile *n fa(': un )'rinte cu)rins %e senti#ente %e inferioritate si#te nevoia ca )2n' $i co)ilul s'=i r'#2n' inferior. Are nevoie ca acesta s' nu ai-' o via(' )ersonal' $i s)ontan'5 are nevoie %e sl'-iciunea co)ilului )entru a=$i *nt'ri senti#entele %e %o#inare+ care *i las' i#)resia c' e )uternic. .rice )siholo1 cunoa$te una %intre )rinci)alele cau&e ale nevro&ei a%ulte: prea muli prini i domin copilul. Li.sa de a(eciune Li)sa %e afec(iune %eclan$ea&' invaria-il senti#ente %e inferioritate 6frustrare7 la co)il+ ca $i la a%olescent. C2n% )ute# vor-i %e li)s' %e tan%re(e ? L's2n% la o )arte eufe#is#ele V atunci c2n% un )'rinte *$i u#ile$te+ %o#in'+ inferiori&ea&' ori a-an%onea&' vi&i-il $i voluntar co)ilul. Totul se )etrece )e fa('+ %ac' se )oate s)une a$a. *are frustrrile produc sentimente de inferioritate? ntre-area )e care ar tre-ui s' ne=o )une# este: *n e%ucarea unui co)il+ care este sco)ul e%ucatorilor? reau s' s)un: care este a%ev'ratul sco)+ )rofun% ? "elul interior al unei )ersoane s'n'toase va fi co)ilul *nsu$i. E%uca(ia va fi luci%'+ corect'5 )ersoana s'n'toas' este ca)a-il' s' va%' -inele co)ilului $i s' uite %e ea *ns'$i. Dar *n ca&ul unui e%ucator nevro)at ? Mai *nt2i+ este el ca)a-il s' se lase )e sine %eo)arte ? Nu+ chiar %e cre%e c' o face. De ce ? Pentru c' nevro&a *l o-li1' ne*ncetat s' revin' asu)ra lui *nsu$i+ *n c'utarea unei co#)ensa(ii care s'=i )er#it' s' tr'iasc'. n ca&ul nevro&elor=autoritare+ a $i 1'sit co#)ensa(ia *n )ersoana co)ilului. Nevro)atul *$i va ca#ufla %eci li)sa %e afec(iune real' $i )rofun%' $i va %eclara c' nu are *n ve%ere %ec2t -inele co)ilului. Lucru care *i va )er#ite s' %o#ine+ s' frustre&e+ s' inferiori&e&e )e #'sur' ce trec anii... Tot ceea ce %istru1e voin(a )ersonal' a co)ilului %' na$tere unui senti#ent %e inferioritate+ %ac' cel *n cau&' are i#)resia unei %i#inu'ri a )ro)riei valori. Dac' o )ersoan' s'n'toas' *$i )e%e)se$te co)ilul *ntr=un #o% Hust+ n=ave# ni#ic a te#e. Co)ilul *$i va s)une: <un%e=i le1e+ nu toc#eal'...Y $i nu se va si#(i u#ilit. Dar nu se *nt2#)l' la fel cu un co)il e%ucat %e un nevro)at+ %u)' cu# a# ar'tat=o )e lar1. La el+ totul concur' la %i#inuarea senti#entului )ro)riei valori\ Alte cauze... E,ist'+ evi%ent+ o 1a#' *ntrea1' %e frustr'ri $i %e inferiori&'ri. Pe l2n1' )'rin(ii %o#inatori+ e,ist' cei care trans#it co)ilului )ro)riile te#eri #aniacale 6%eci nevrotice7. De e,e#)lu: eternele reco#an%'ri s' ai-' 1riH' la acci%ente+ la insecte+ c'&'turi+ #icro-i etc. Reco#an%'ri re)etate f'r' *ncetare: <ia=(i un )ulover %e l2n'+ nu e$ti a$a %e re&istent...Y5 <ve&i s' nu te love$ti V s' nu te r'ne$ti V fii cu ochii )e ceilal(i V ai 1riH' la ochi+ #2ini+ )icioare...Y $i #ai $tiu eu la ce altceva\

;@

A# citat aici %oar ni$te e,e#)le #'runte. Aceste reco#an%'ri sf2r$esc )rin a crea o reea de refle'e condiionate i prin a distruge ncrederea pe care un copil trebuie s o aib n el . Dac' aceste <sfaturiY nu *ncetea&' $i )rovin %intr=o an1oas' teri-il'+ cu# a(i vrea atunci ca acel co)il s'=$i %e&volte )ro)ria for(' $i s' nu sf2r$easc' )rin a=i fi lui *nsu$i tea#' ? Atunci a)ar senti#entele %e inferioritate. Cu# a# s)us=o %eHa+ invi%ia %intre fra(i $i surori %' a%esea na$tere unei uri teri-ile. De altfel+ valorile celor %oi co)ii sunt )rea %es )use fa(' *n fa('. De e,e#)lu: <uit'=te la fratele t'u+ ia e,e#)lu %e la el... El e %e$te)t\Y. Sau+ $i #ai $i+ se )refer' f'(i$ un co)il altuia ori i se arat' c' na$terea sa nu a fost %orit'\ Aceste senti#ente %e inferioritate risc'+ evi%ent+ s' se )relun1easc' )2n' la #aturitate. De c2te ori o feti(' nu este l'sat' s' *n(elea1' c' <a# fi )referat un -'iat...%ar+ #' ro1+ %ac' tot s=a n'scut+ asta e\Y Aceast' ten%in(' a-sur%' a culturii noastre %e a consi%era fe#eile ca fiin% inferioare 6#' *ntre- %e ce oare\7 a con%a#nat Hu#'tate %in )o)ula(ia noastr' s' fie co)le$it' %e senti#ente %e inferioritate. Cea #ai #are )arte a fe#eilor *ncearc' astfel %e senti#ente %ureroase )entru si#)lul fa)t c' nu sunt -'r-a(i\ De ce? Cultura noastr' este *n *ntre1i#e -a&at' )e virilitatea $i )e a$a=&isa su)erioritate #asculin'. N'r-atul a aHuns un fel %e *#)'rat al Terrei+ rol *n care nici el nu e %e)arte %e a cre%e\ De=a lun1ul secolelor+ fe#eii i=au fost inter&ise res)onsa-ilit'(ile e,terioare+ l's2n%u=i=se+ %re)t unic %o#eniu %e #anifestare+ afectivitatea )ersonal'. Nine*n(eles+ e#anci)area fe#eii c2$ti1' tot #ai #ult teren+ %ar un atavis# #ilenar nu se s#ul1e %in r'%'cin' cu una+ cu %ou'... n ca%rul ti)ului nostru %e civili&a(ie+ fe#eia %e(ine *nc' un loc a-sur% %e restr2ns. Nu este na$terea unei fiice a%esea consi%erat' <un act ratatY ? <E %oar fat'\Y este o e,cla#a(ie care *i *nso(e$te %eseori venirea )e lu#e. n acest ca&+ ave# %e=a face cu un intens e1ois# al )'rin(ilor+ care i doresc un copil pentru satisfacerea propriilor ne oi interioare. Dac' *n #intea lor se afl' ne*ncetat i%eea c' <nu=i %ec2t o fat'\Y+ vor l'sa s' se *n(elea1' aceasta inclusiv %e c'tre co)il+ inten(ionat sau nu. Inferioritatea fe#inin' face )arte %intr=o stare %e s)irit ri%icol'+ %ar a%2nc ancorat'. Nu e nor#al ca fe#eile s' ai-'+ auto#at+ senti#entul )rofun% c' sunt inferioare celorlal(i ? ncetea&' senti#entele %e inferioritate ale fe#eii la v2rsta a%ult' ? Da+ *n ca&ul *n care fe#eia este ri1uros echili-rat'. Ea *$i asu#' atunci rolul fe#inin cu -ucurie $i o lini$tit' luci%itate. Din nefericire+ lichi%area total' a acestor senti#ente este foarte rar' la fe#eie. Totul este *#)otriva ei: #ul(i -'r-a(i+ toate le1ile... chiar $i 1ra#atica+ un%e #asculinul )re%o#in'\ /i %ac' *ntre-'# nu#eroase fe#ei+ acestea r's)un% frecvent: <Eu ? Mi=a$ %ori s' fi fost -'r-at...Y. Acest lucru *nsea#n' c' ele *ncearc' %orin(a %e a se -ucura %e #arile )rivile1ii acor%ate )'r(ii #asculine. Mai #ult+ ele *$i %oresc s' )ose%e calit'(ile care 6%u)' c2t se )are7 sunt a)anaHul #asculinit'(ii+ a%ic': for('+ curaH+ in%e)en%en('+ %re)tul %e a ale1e etc. 3iin% co)le$it' %e senti#ente %e inferioritate+ este nor#al ca fe#eia <s' )roteste&eY $i s' caute o co#)ensa(ie. Este lo1ic astfel c' ea *ncearc' s' res)in1' rolul %e fe#eie $i s' se *n%re)te c'tre cel #asculin. Aceste )roteste se tra%uc )rin #ers -'r-'tesc+ haine #asculine+ tunsoare+ co#)eti(ie s)ortiv'+ reven%ic'ri fe#inine. Ele intr' astfel *ntr=o co#)eti(ie a1resiv' cu -'r-a(ii. Toate acestea sunt triste $i ri%icole+ %ar s=a f'cut totul )entru a le a%uce aici. Dou' solu(ii sunt )osi-ile )entru aceste fe#ei: 8. 9. V Sen&a(ia %e ne)utin(' $i %e rese#nare V Protestul+ co#)ensa(iile $i co#)eti(iile. Re&ultatul? N'r-atul 12n%e$te: <...n=a$ su)orta s' fiu %e)'$it sau co#an%at %e o fe#eie\Y. 3e#eia+ la r2n%ul ei: <...a$a %eci\ Le ar't eu lor ce )ot\ . s' va%' c' sunt #ai -un'\Y.

;J

Senti#entul %e inferioritate fe#inin este %eci o stare %e s)irit 1eneral'. C2(i ta(i nu *$i %oresc un co)il )entru <a le continua nu#ele+ ascen%en(a+ )rofesiaY. Iar'$i un e1ois# feroce\ C2n% s)un <s'=#i continue nu#eleY ei *n(ele1 %e fa)t: <s' a# un -'iatY. Ce se *nt2#)l' atunci uneori? Ur#'torul lucru a-sur%: tat'l refu&' #ental i%eea %e a avea o fat'. a *ncerca %eci s' fac' %in ea un -'iat. . va *nv'(a s' se )oarte <-'r-'te$teY\ . )une s' )ractice %iverse s)orturi+ o *#-rac' -'ie(e$te+ *$i *n%ea#n' fiica s' *n%e)lineasc' tre-uri #asculine etc. Ce va 12n%i atunci fata? C' tot ceea ce este #asculin e -un+ iar tot ceea ce este fe#inin e sla- $i %e#n %e %is)re(. Ea %o-2n%e$te astfel certitu%inea c' este inferioar' %in #o#ent ce <nu e %ec2t o fe#eieY. Ne %'# sea#a %e for(a feno#enal' ce i=ar tre-ui acestei tinere )entru a=$i re1'si rolul %e fe#eie? !ul normal se construiete prin depirea dificultilor, nu fugind de ele sau neg7ndu)le ntr)un mod defensi , automat i orb. 7,7,@, .rincipii /i reguli utile pentru %u I, Princi.iul autenticit*ii. Su-iectul este sf'tuit s' fie el *nsu$i+ utili&2n% )entru aceasta unul sau #ai #ulte %in sfaturile urmtoare: 8. Accept)te aa cum eti+ a%ic' s' nu=(i consacri o )arte %in Eu )entru a lu)ta *#)otriva celeilalte Hu#'t'(i+ nici o )arte %in voin(' )entru a ascun%e ceea ce e$ti. 9. & fii spontan, a%ic' s)une ceea ce si#(i+ ceea ce 12n%e$ti+ s' ar'(i )rin #i#ic'+ )rin 1esturi+ )rin e,)resii ceea ce si#(i5 fii furios %ac' e$ti furios+ arat'te fericit %ac' e$ti fericit+ refu&' %ac' ai chef s' refu&i+ acce)t' %ac' aichef s' acce)(i etc. :. %estinde)te, uit' )resiunea situa(iilor *nchi)uite sau reale+ %eschi%e o -re$' *n &i%ul %e a)'rare 6fort'rea('7 contracar'rilor %efensive+ re1'se$te=(i r2sul+ u#orul+ -ucuria. ;. Afirmte+ *nva(' s' s)ui <euY+ s'=(i e,)ri#i i%eile chiar %ac' (i se )ar ne*nse#nate+ cara1hioase+ s' faci lucruri ori1inale sau care *(i fac )l'cere ori *(i a%uc un avantaH )ersonal+ f'r' s' te acu&i )entru aceasta %e e1ois#. @. Creeaz ce a care s te reprezinte+ *n %o#enii si#)le $i f'r' re(ineri. J. Accept (suport) incertitudinea+ nu te s)eria %e noutate+ nici %e necunoscut+ nici %e risc+ *ncearc' s' *n%r'&ne$ti+ s' *nfrun(i+ s' te lanse&i+ s' e,)eri#ente&i ceea ce nu ai *n%r'&nit nicio%at' s' faci. D. Fii realist+ )rive$te lucrurile $i oa#enii a$a cu# sunt+ nu i%eali&a ceea ce este sor%i%+ nici nu consi%era sor%i% ceea ce este nor#al5 s' nu cre&i *n #iHloace #a1ice+ s' nu a$te)(i A-solutul $i s' $tii c' totul este relativ. II, Princi.iul atacului distorsiunilor conce.tuale Su-iectul tre-uie s'=$i anali&e&e %iferitele ano#alii ale universului )ersonal $i co#)orta#entul5 %e ase#enea+ i se )oate e,)lica cu# )oate corecta aceste ano#alii: 8. %eprecierea riscurilor: s'=i ar'(i c' )ericolul %e care se te#e a fost )ro-a-il+ un )ericol real *n trecut+ %ar consi%erarea lui ca atare *n )re&ent este i#a1inar' 6nu real'7. 9. /eabilitarea dorinelor refulate: s'=i e,)lici %orin(ele )e care le=a evitat sau %e care a fu1it )entru c' le consi%era anor#ale erau %orin(e #arcate %e Eul %e atunci $i c' aceste %orin(e nu sunt #ai )u(in nor#ale %ec2t altele. :. 1nlturarea mecanismelor de aprare perimate : situa(iile actuale nu #ai Hustifica unele #ecanis#e %efensive5 tre-uie s'=l %eter#ini )e su-iect s'=$i re1'seasc' ori1inalitatea )re&entului+ realitatea actualului *#)otriva re)et'rii vechiului cerc vicios.

;D

Aceste sfaturi sunt eficiente )entru )ersoanele nor#ale+ nu $i )entru cele cu nevro&e $i )siho)atii+ ele av2n% nevoie %e )sihotera)eu(i autentici. III, Princi.iul resta-ilirii An li)itele .osi-iluluiB a .uterii de voin* Efectul co#un al celor #ai #ulte co#)le,e este %i#inuarea for(ei %e voin('+ senti#entul c' si#)to#ele )rin care se #anifest' co#)le,ele sunt #ai )uternice %ec2t su-iectul+ el fiin% ne)utincios *n fa(a lor+ c' ar vrea s' fie altfel+ %ar nu )oate. Toate co#)le,ele+ *n for#ele )ri#are 6non=co#)ensate7+ sunt -enefice )entru creativitate %eoarece sti#ulea&' in%ivi%ul s' o-(in' )erfor#an(e #ai -une+ s' fie co#)etitiv *n )lan )rofesional $i social. A$a cu# s=a ar'tat %e=a lun1ul )re&ent'rii acestor co#)le,e+ ele sunt tr'ite ne1ativ %e )ersoan'+ #ai ales *n )lan afectiv e#o(ional+ #arc2n% )re&en(a unor %ificult'(i. Este foarte i#)ortant )entru evolu(ia nor#al' a Eului ca )ersoana s' %e)'$easc' 1reut'(ile *n #o% s)ecific+ con$tient+ $i nu )rin #ecanis#e %e a)'rare $i co#)ensatorii. 3or#ele co#)ensate ale co#)le,elor+ care #archea&' %eHa trecerea %e la &ona )atolo1icului sunt %'un'toare creativit'(ii %eoarece+ *i -lochea&' li-ertatea Eului at2t %e i#)ortant' )entru crea(ie.

;?