CUPRINS

1. Introducere 2. Parametrii fizico-chimici ai adsorbanilor Al2O3 2.1 Umiditatea relati a de echilibru !Ure" 2.2 Acti itatea a#ei 2.3 Izotermele de sorbie %i calculul stabilit&ii de de#ozitare 3. O(idul de aluminiu 3.1. Pro#riet&i fizice %i chimice 3.2. )olosirea aluminei !A*2O3" #entru sinteze chimice 3.3. +isteme adsorbante de Al2O3 3.4. A#licaii industriale 3.,. O(izii de aluminiu utilizai -n industria ceramic& 4 6 6 $ ' 11 12 13 14 1, 16 10 4.1. 1es#re adsorbant 4. 2. Pro#riet&i chimice ale bentonitei 4.3. Pro#riet&i fizice 4.4. 3i#uri de comercializare ,. Utiliz&ri -n industria alimentar& ,.1. /entonita folosit& -n inificaie ,.2. 4elul de bentonit& folosit -n inificaie ,.3. A#licaii -n industria berii 6. 5e6lement&ri %i limite de utiliazre -n industria alimentar& $. Instalaii de monofiltrare #rin su#orturi de filtrare %i de adsorbie 10 1' 22 21 22 22 23 23 24 26

4. Alte ti#uri de adsorbani alimentari #e ba.& de o(izi de aluminiu. /entonita

/iblio6rafie

20

1. Introducere
Adsorbia ! . Adsorbie" este #rocesul unitar bazat #e reinerea substanelor im#urificatoare !sorbai" #e cor#uri solide sau lichide !sorbeni". 7n cadrul #roceselor de sorbie se distin68 reinerea substanei -n toat& masa sorbentului lichid !absorbie" %i -n stratul su#erficial al sorbentului solid sau lichid !adsorbie". Adsorbia #e sorbenti solizi #oate constitui unul din cele mai eficiente #rocedee de e#urare a ansat& a a#elor de substane or6anice solubile %i #oate fi a#licat& at9t la tratarea !#urificarea" a#elor de su#rafa& c9t %i la e#urarea a#elor reziduale. Procedeul se #oate a#lica inde#endent sau asociat cu e#urarea biolo6ic&. 3otodat&: du#& caz #oate fi utilizat ca un #rocedeu de e#urare sau ca un #rocedeu de e#urare final& sau a ansat&.

)i6. 1. Adsorbia unor cationi %i izotermele de sorbie ale acestora A anta;ele #rocedeului8 #osibilitatea reinerii im#urificatorilor din amestecuri #olicom#onente: eficien& ridicat& de e#urare: -ndeosebi la concentraii foarte sc&zute ale #oluanilor. Adsorbia #oluanilor #e sorbeni solizi este rezultatul trecerii moleculelor substanei dizol ate din lichid #e su#rafaa sorbentului sub aciunea c9m#ului de fore de la interfa&: care -n in6 interaciunile de hidratare din soluie. Procedeul este raional #entru e#urarea a#elor reziduale: dac& -n ele sunt coninute #redominant substane aromatice: neelectrolii sau electrolii slabi: colorani: com#u%i saturai sau hidrofobi !com#u%i clorurai sau cu 6ru#e nitro" %.a. Procedeul nu este indicat la o im#urificare e(cesi & anor6anic& sau la im#urific&rile cu alcooli inferiori.

)i6.2. Prezentarea fenomenului de adsorbie #e su#rafaa unui adsorbant

+orbentul #oate fi macroporos, microporos sau mixt. Procesul de sorbie se #oate conduce -n condiii statice !f&r& decala; -ntre mi%carea lichidului %i sorbentului" sau dinamice: cu mi%care relati & !defaza;" sorbent < lichid !filtre < coloane: #at fluidizat". =el mai raional sens de filtrare #rin #atul de sorbent: dis#us -n adsorbere: este de sus -n ;os: #rin aceasta realiz9ndu-se trecerea uniform& #rin seciunea coloanei %i eliminarea bulelor de 6az. >iteza de filtrare de#inde de concentraia im#urificatorilor %i ariaz& -ntre 1 < 6 m?h. +ubstanele absorbite #ot fi recu#erate !sorbie recu#erati &" sau nu: c9nd nu #rezint& aloare economic&. +orbentul #oate fi re6enerat. 7n cazul utiliz&rii c&rbunelui acti ca sorbent: #entru re6enerare sau recu#erarea substanelor adsorbite se #ot utiliza8 e(tracia cu sol eni or6anici: desorbia antrenarea cu a#ori de a#& su#ra-nc&lzii: stri#area cu un 6az inert cald: desorbia cu insuflare de aer cald: desorbia cu acizi sau baze %.a. 7n cazul c9nd nu se urm&re%te recu#erarea substanelor adsorbite !re6enerarea distructi &" se a#lic& #rocedee termice sau o(idati e. *a re6enerarea termic& are loc o #ierdere de sorbent de , < 12@. *a
3

utilizarea filtrelor biolo6ic acti e din c&rbune acti : are loc o re6enerare continu&. 2. Parametrii fizico-chimici ai adsorbanilor Al2

Alumina, sau oxidul de aluminiu acti at este unul dintre cele mai #erformante sisteme adsorbanteutilizate -n multe industrii. Alumina se #rezint& sub form& de #ur& sau 6ranule. )orma de #udr& este -ntins& -ntr-un strat alc&tuind un #at de adsorbie %i obinem o adsorbie ma(im& al umidit&ii din aer. 7n funcie de condiiile de o#erare %i de metoda de obinere #ot fi atinse %i #uncte de -40 F. 2.1 Umiditatea relati"a de echilibru #Ure$ =ontinutul de a#a: natura si #ro#ortia celorlalte substante com#onente care determina starea a#ei: libera sau le6ata: se e identiaza #rin intermediul umiditatii relati"e de echilibru#Ure$.

Umiditatea relativa de echilibru este o caracteristica a #rodusului si re#rezinta ra#ortul #rocentual dintre elesticitatea a#orilor de a#a din #rodus si elasticitatea a#orilor de a#a la saturatie: la aceeasi tem#eratura. Aentinerea #rodusului la alori normale ale continutului de a#a este #osibila numai cand e(ista o identitate #erfecta intre U re si umiditatea relati a a aerului din s#atiul incon;urator: iar stabilitatea ma(ima se asi6ura cand acestea cores#und si tem#eraturii o#time de #astrare a #roduselor. Aodificarea tem#eraturii influenteaza umiditatea relati a a aerului in s#atii inchise care: la randul ei: determina modificarea elasticitatii a#orilor de a#a la su#rafata #rodusului si im#licit a Ure. 1eci ariatia tem#eraturii: determina ariatia umiditatii relati e de echilibru: aceasta #utand atin6e alori care sa fie fa orabile #roceselor de alterare: mai ales microbiana. Umiditatea aerului #oate #ro oca o serie de transformari im#ortante #entru #rodusele alimentare: cum sunt8
4

- modificari fizice cum ar fi intarirea #rodusului determinata de uscarea acestuia sau acesta nu mai e crocant datorita absorbtiei umiditatii din aerB - modificari microbiolo6ice care a#ar atunci cand umiditatea trece de limita criticaB - modificari enzimatice cu de6radari de culoare: 6ust: aromaB - modificari chimice8 autoo(idarea si schimbarea culoriiB - modificari fizico-chimice: in s#ecial cristalizarea. Atunci cand umiditatea #rodusului este in echilibru cu cea a aerului se numeste stare de echilibru hidric a #rodusului iar umiditatea se numeste umiditate de echilibru si de#inde de caracteristicile aerului si de modul de le6are a a#ei in aliment. 2.2 Acti"itatea a%ei =ontinutul de a#a: dar mai ales starea ei: conditioneaza acti itatea enzimelor si a microor6anismelor. *e6atura dintre a#a din #rodusele alimentare si acti itatea enzimelor: a microor6anismelor: este e identiata #rin intermediul acti"itatii a%ei. Activitatea apei este definita #rin ra#ortul dintre elasticitatea a#orilor de a#a de la su#rafata #rodusului si elasticitatea a#orilor de a#a #ura la saturatie la aceeasi tem#eratura. +e considera ca acti itatea a#ei re#rezinta a#a la dis#ozitia microor6anismelor. Acti itatea a#ei !aC" da indicatii asu#ra cantitatii de a#a libera care determina #resiunea de a#ori de a#a deasu#ra #rodusului8 aC D # ? #o D EC ? EC F Es unde8 # < #resiunea a#orilor de a#a din #rodus la tem#eratura 3B #o < #resiunea a#orilor de a#a din atmosfera la tem#eraturaB 3o < tem#eratura de echilibru a sistemuluiB EC - numarul de moli de a#aB Es - numarul de moli de substanta. 1in #artea a doua a formulei se obser a ca acti itatea a#ei #oate fi calculata #rin numarul de moli de a#a !EC" ra#ortati la suma molilor de a#a si a molilor de substanta !Es".
,

=ontinutul de a#a al materialului si umiditatea relati a a aerului incon;urator dau acti itatea a#ei care este direct le6ata de umiditatea relati a de echilibru !Ure"8 aC DUre ? 122 >alorile numerice ale acti itatii a#ei ariaza intre 2 !la #roduse com#let anhidre" si 1 !la a#a #ura": toate #rodusele alimentare incadrandu-se in acest inter al. 1e e(em#lu aloarea acti itatii a#ei #entru zahar: cereale este de 2:1B #entru fructe uscate este 2:$2 < 2:0B #entru #aine: branza este de 2:'6: iar #entru oua: carne: sucuri: le6ume: fructe #roas#ete este de 2:'$. Eotiunile de acti itate a a#ei si de umiditate relati a de echilibru #rezinta o im#ortanta deosebita #entru stabilitatea si calitatea #roduselor alimentare. Astfel8 1. alorile acti itatii a#ei dau indicatii asu#ra dez oltarii microor6anismelor. )iecare microor6anism are cerinte diferite fata de continutul de a#a al mediului in care traieste. In 6eneral dez oltarea microbiana se costata in inter alul de acti itate a a#ei de 2:622 < 2:'',. *a 2:62 < 2:6, se dez olta dro;diile osmofile: intre 2:6, < 2:$, muce6aiurile (erofile: intre 2:$, < 2:0, bacteriile halofile: iar intre 2:'1 < 1:22 toate celelalte bacterii /acteriile re#rezinta microor6anismele cu cele mai mari cerinte de a#a in mediul in care traiesc si se dez olta: fiind urmate de muce6aiuri. 2. - iteza reactiilor enzimatice in #rodusele alimentare de#inde de acti itatea a#ei8 la acti itati mari ale a#ei reactiile enzimatice se declanseaza si au loc cu iteze mari: in tim# ce la acti itati mici ale a#ei reactiile enzimatice sunt mult incetinite sau ine(istente. 3. < la o acti itate a a#ei de 2:6 < 2:$ a#are imbrunarea #roduselor datorate reactiilor melanoidice. 4. - la alori medii e(ercita un effect de #rotectie a li#idelor fata de o(idare: efectul ma(im fiind la aC D 2:,. 1in contra: deshidratarea foarte inaintata a tesuturilor e6etale si animale #ana la a C D 2:1 insa: stimuleaza foarte #uternic fenomenele o(idati e. ,. - acti itatea a#ei influenteaza unele #rocese hidrolitice neenzimatice ca8 transformarea clorofilei in feofitina: hidroliza #roto#ectinei si demetilarea #ectinei. Umiditatea re#rezinta un factor cu im#licatii #rofunde asu#ra calitatii #roduselor alimentare determinand un numar mare de reactii care in multe
6

cazuri se interfereaza reci#roc. Astfel autoo(idarea si imbrunarea #ot a ea loc simultan in ma;oritatea alimentelor. Pentru fiecare #rodus e(ista un continut o#tim de umiditate la care iteza de o(idare si cea de imbrunare sunt minime: asi6urand o #astrare ma(ima a calitatii !de e(em#lu #entru la#tele #raf 3:3@: #entru ful6ii de cartofi 6-$@". 2.! Izotermele de sorbie &i calculul stabilit'ii de de%ozitare Aa;oritatea #roduselor alimentare au #ro#rietatea de a adsorbi si de a ceda a#a cu usurinta #entru a a;un6e in echilibru cu mediul e(terior: #ro#rietate definita #rin higroscopicitatea produsului: a carei aloare este foarte im#ortanta #entru determinarea stabilitatii #rodusului res#ecti e. Aasurarea hi6rosco#icitatii se realizeaza #rin determinarea ca#acitatii de adsorbtie a a#ei care re#rezinta cantitatea de a#a retinuta de un 6ram !sau un Gilo6ram" de #rodus: in conditii de mediu date: #entru a a;un6e la echilibru hidric cu mediul. )enomenul in ers: de cedare a a#ei in conditii de uscare a #rodusului: se masoara #rin ca#acitatea de cedare sau de desorbtie a a#ei. =om#ortamentul #roduselor alimentare fata de aceste fenomene: de sorbtie si desorbtie: se re#rezinta #rin izoterme de sorbtie si desorbtie care: re#rezinta cantitatea de a#a insusita sau cedata de un #rodus in contact cu a#orii de a#a din mediul e(terior: in conditii de tem#eratura si umiditate relati a: #ana la realizarea echilibrului hidric cu mediul. Izotermele de sorbtie #ot fi e(#rimate in diferite feluri8 - acti itatea a#ei in functie de continutul de a#aB - umiditatea relati a de echilibru ra#ortata la continutul de a#aB - #rocentul de a#a in functie de substantele solubile. Aceste curbe arata la ce continut de umiditate al #rodusului se #oate stabili un echilibru cu umezeala relati a a aerului: res#ecti ce aloare a acti itatii a#ei cores#unde starii de echilibru: la un anumit continut de a#a al #roduselor. 3rasarea lor #ermite sa se a#recieze stabilitatea #roduselor alimentare: in functie de ariatia conditiilor de mediu: in s#ecial a umiditatii: in tim#. Hste necesar sa cunoastem criteriile de acce#tabilitate ale #rodusului de catre consumatori si sensibilitatea la umiditate #entru fiecare #rodus. Aceste criterii ariaza in functie de natura #rodusului8 in cazul biscuitilor de6radarea aromei a#are mult mai de reme decat de6radarile de te(tura si de natura microbiolo6ica.

+-au introdus notiunile de continut admis de umiditate: limita la care un #rodus isi mai #astreaza acce#tabilitatea de catre consumatori: si de umiditate critica: care este continutul ma(im de umiditate care asi6ura stabilitatea #rodusului un tim# determinat: in conditii de de#ozitare stabilite. =unoscand izoterma de sorbtie a #rodusului: umiditatea critica: #ermeabilitatea ambala;ului: umiditatea relati a si tem#eratura de de#ozitare: se #oate calcula stabilitatea la #astrare a unui #rodus8 3G D !I5J ? K "L! 4 ? 122)" L t6 M L 2:323 L lo6N!Oa < Of"?!OaL"P Unde8 I5J < diferenta de umezeala admisa: in conditiile de testareB K < #ermeabilitatea ambala;ului la a#orii de a#a in 6?m2B 4 < 6reutatea #rodusului ambalatB ) < su#rafata ambala;uluiB t6 M < tan6enta curbei de sorbtieB Oa < continutul de a#a al #rodusului: in echilibru cu umezeala relati e de echilibru !@ fata de substanta uscata"B Of < continutul initial de a#a al #rodusului !@ fata de substanta uscata"B OG < continutul critic de a#a al #rodusului !@ fata de substanta uscata". )olosind aceasta ecuatie si izotermele de sorbtie se #oate calcula #ermeabilitatea la a#ori de a#a care se im#une unui ambala; #entru a asi6ura o anumita conser abilitate in tim#: in conditii de de#ozitare distincte. In acest fel se #ot selecta ambala;ele cele mai cores#unzatoare si mai #utin costisitoare. 1easemeni: izotermele de sorbtie #ermit antici#area transferului de umiditate intr-un #rodus obtinut din mai multe com#onente: in ederea stabilirii conser abilitatii #rodusului finit.

!.

(idul de aluminiu

)i6.4.)orma natural& al o(idului de aluminiu 3abel 1. Pro#riet&ile #rodusului finit

Tip produs

YF-A

YF-B

Aparen Al2O Al2O solubil Fe 2 O &aO Ti)p de *ilrare Ma+eriale insolubile Finee,0.0#)) sie-e . /d &r 01 As &d

Maro deschis, alb !"#.0$ !"".0$ !"".0$ !"0.0$ %2."$0 2'.0$-- (.0$ %".0 )in %(0.0 )in %(".0$ %20.0$ %(4.0$ %(4.0$ %0.00 $ %0.002$ %0.000 $ %0.000($

O(idul de aluminiu < Al2O3: o(id al aluminiului tri alent: masa moleculara 121:'4. A#are in natura sub forma de corindon. +e #oate obtine #rin calcinarea hidro(idului de aluminiu. +e #rezinta in doua modificatii cristaline: care se 6asesc in urmatorul ra#ort8
'

)-Al2

#cubic$

1***+C

,-Al2

#corindon he(a-onal$

+ubstanta alba: 6reu fuzibila: 6reu solubila in a#a si in acizi. Hste adus in solutie #rin to#ire cu sulfat acid de #otasiu: cand trece in alaun solubil: sau cu hiro(id de sodiu: cand trece in aluminat de sodiu solubil. Prin to#ire cu o(izi metalici formeaza o(izi micsti de forma AIAlO2 !aluminati anhidri" sau AIIAl2O4 !s#ineli". =ombinarea aluminiului cu o(i6enul este -nsotita de de6a;area unei mari cantitati de caldura: mult mai mari dec9t -n cazul multor altor metale. 1in aceasta cauza: la -ncalzirea unui amestec format dintr-un o(id oarecare si #ulbere de aluminiu se #roduce o reactie iolenta: care duce la se#ararea metalului liber din o(idul res#ecti . Aetoda de reducere cu a;utorul aluminiului !aluminotermia": desco#erita de E. E. /eGeto -n anul 10,': se foloseste #e scara mare #entru obtinerea unei serii de elemente -n stare libera !=r: An: >: etc.". Aluminotermia se foloseste des si la sudarea diferitelor #iese metalice: -n s#ecial a -mbinarilor sinelor de tram aie. Amestecul utilizat !QtermitulQ" este format de obicei din #ulberi fine de aluminiu si o(id de fier !)e3O4". Hl se a#rinde cu a;utorul unui amestec de Al si /aO2. 5eactia fundamentala are loc du#a ecuatia8 0Al F 3)e2O4 D 4Al2O3 F ')e F $', Gcal: c9nd se #roduce o tem#eratura de a#ro(imati 3,22R=. Afara de sudura: termitul se foloseste la reto#irea aschiilor de otel !deseu al industriei metalur6ice #relucratoare". !.1. Pro%riet'i fizice &i chimice Oxidul de aluminiu este o masa alba: foarte 6reu fuzabila si insolubila -n a#a. Al2O3 nati !mineralul corund": c9t si o(idul obtinut sintetic si a#oi calcinat ener6ic: se distin6 #rintr-o duritate mare si #rin insolubilitate -n acizi. O(idul de aluminiu !alumina sau asa-numitul alundum" #oate fi solubilizat #rin to#ire cu alcalii sau cu S2+2O$. 1atorita insolubilitatii Al2O3 -n a#a: hidro(idul cores#unzator acestui o(id NAl!OJ"3P nu #oate fi obtinut dec9t #e cale indirecta !#ornind de la saruri".

12

Hl este un #reci#itat felatinos oluminos: de culoare alba: #ractic insolubil -n a#a: dar usor solubil -n acizi si -n baze tari. Jidro(idul de aluminiu are #rin urmare un caracter amfoter. 1ar at9t #ro#rietatile bazice: c9t si -n s#ecial #ro#rietatile acide: sunt destul de slabe. Jidro(idul de aluminiu este insolubil -n e(ces de EJ4OJ. !.2. .olosirea aluminei #A/2 $ %entru sinteze chimice

Alumina pur: este su#usT electrolizei -n mediu to#it -n edera obinerii aluminiului. Alumina dizolvat n criolit topit este su#usT aciunii unui curent electric continuu: la '42-'622=: fiind descom#usT -n aluminiu %i o(i6en- reacia 6eneralT este8 Al2O3D2AlF3?2O2 *a catod se a de#une aluminiul metalic: iar la anod se de6a;eazT O 2 care reacioneazT cu anodul. Princi#alele teorii ale electrolizei aluminiului sunt8 a"-elecroliza florurii de sodiu cu urmatorale reacii secundare -la anod8 6)FAl2O3U2Al)3F3?2O2 sau8 12)F3OF2Al2O3U3=O2F4Al)3 sau8 4)F=U=)4 3=)4F2Al2O3U3=O2F4Al)3 la catod8 3EaF2Al)3UAlFAl)3L3Ea) sau 6EaFAl2O3U2AlF3Ea2O 3Ea2OF2Al)3U2Al)3UAl2O3F6Ea) b"-electroliza florurii de aluminiu cu de#ozit #rimar de aluminiu la catod %i reacia florului asu#ra aluminei la anod c"-electroliza criolitei disociatT -n ionii EaF %i Al)63- %i a aluminei #arial disociatT -n ioii Al3F %i AlO33d"-electoliza sodei care e(istT -n stare ionizatT ca urmare a reaciei8
11

Al2O3F6Ea)U2Al)3F6EaFF3O2e"-electoliza aluminatului de sodiu format du#T reacia8 2Al2O3FAl)3L3Ea)U2Al)3F3?2Al2O4Ea2 Aa;oritatea acestor teorii admit formarea #rimara a =O2 la anod. Identifiers Eum&r N1344-20-1P =A+ 0ermochimie
+td enthal#. of formation WfHo2'0 +tandard molar entro#. So2'0 V16$,.$ GX molV1

Pro%riet'i Aas& molecular& 1ensitate Punct de to#ire Punct de fierbere +olubilitate in a#a 121.'6 6?mol 3.'$ 6 cmV3: solid 22,4 R=

Structura octaedric Com%u&i de le-'tur'

Ali anioni

Jirdo(id de aluminiu
boron trio(ide 6allium o(ide indium o(ide thallium o(ide

,2.'2 X mol SV1

V1

2'02 R= insolubil

Ali cationi

1ate s%ectrale
U>: I5: EA5: A+

1ate termodinamice =om#ortament de faz&8 solid: lichid: 6az.

!.!. Sisteme adsorbante de Al2

1escrierea ima6inii8 a- membrana de alumina -nainte de tratamentul cu o soluie #recursoare. b- membrana de alumina du#& de tratamentul cu o soluie #recursoare. c- >iziune -n seciune a mebranei du#& tratament. 7n ederea obinerii unei ima6ini -n secinune cores#unz&toare: membrana de alumin& a fost 6ra at&: iar #orii de alumin& e(tins d- )ormarea unor structuri sub form& de coloane -n #orii de alumin&. +tructura sub form& de coloan& s-a obinut sub forma unui #reci#itat alb #rin secionarea membranei de alumin& %i colectat& #rin filtrare. e- Ima6ine +HA m&rit& al YdZ f- Ilustrarea schematic& al structurii sub form& de coloan& format& -n interiorul #orilor de alumin&.

12

!.2. A%licaii industriale 3ehnolo6ia de adsorbie cu o(id de aluminiu #rezentat -n fi6ura de mai sus se refer& la folosirea adsorbantului #entru a ca#ta arsenul -n su#rafaa ei. Procesul se deruleaz& la un anumit #J o#tim stabilit %i setat. 1u#& termnarea #rocesului de adsorbie: aluminei se adau6& diferii rea6eni #entru a elibera arsenul -ntr-un as de colectare. +oluia de arsen concentrat& este tratat& folosind o thenolo6ie de adsorbie al fierului -n ederea destabiliz&rii %i -nde#&rt&rii arsenului.

13

Adsorbie #e alumin& al arsenului cu reciclare de adsorbant Alumina acti at& -n #roces este reciclat& -n urma #rocesului de eliberare: acesta fiind tratat cu soluie de hidro(id de sodiu. +ursa8 htt#8??CCC.e#a.6o !.3.
?hardrocGminin6?annual?annual1''0?annual''b.htm

(izii de aluminiu utilizai 4n industria ceramic'

=ei mai folosii sunt o(izii ceramici8 o(idul de zirconiu: o(idul de aluminiu: o(izii de titan %i crom. Pe m&sura #erfecion&rii #rocedeelor de elaborare a #ulberilor s-au amestecat diferii o(izi ceramici -n #ro#orii bine determinate #entru a obine straturi cu anumite #ro#riet&i fizico-mecanice. O(izii de aluminiu sunt o(izii ceramici cei mai utilizai at9t #entru #rotecia -m#otri a uzurii: c9t si -m#otri a coroziunii: f&r& %ocuri mecanice sau termice. Un adaos de ali o(izi ceramici la #ulberile cu baza Al 2O3: m&re%te ductilitatea %i ca#acitatea de #reluare a %ocurilor termice. 3em#eraturile ma(ime de e(#loatare ale acestor amestecuri de #ulberi ceramice o(idice ariaz& -n funcie de ti#ul %i #ro#oria de elemente de adaos: -ntre ,24 2= #entru amestecurile Al2O3F3iO2 %i 12222= #entru amestecurile Al2O3F[rO2. 1uritatea acestor ceramice este foarte ridicat& !,,-$2 J5 1,E": iar coninutul de 3iO 2: cu toate c& reduce u%or duritatea straturilor de#use: m&re%te tenacitatea %i ductilitatea de#unerilor #rin formarea unui eutectic mai ductil %i cu tem#eratur& de to#ire mai redus&. O(idul de aluminiu are o #alet& lar6& de utiliz&ri8 de la #rotecia discurilor fi(e !harddisG" destinate tehnicii de calcul #9n& la straturi dielectrice !-n amestec cu 3-13@ 3iO2". Perfecionarea tehnolo6iei de fabricaie a #ermis elaborarea de noi materiale ceramice: -n tabelul 1 #rezent9ndu-se caracteristicile unor ti#uri de #ulberi de adaos. 3abel 1.
Temp. de topire Compoziia chimic
0

Proprieti

Prelucrare

Domeniu de aplicaii

AI2O3

2050

foarte dur

rectificare

straturi rezistente la abraziune i coroziune

14

AI2O3+TiO2 (3%) AI2O3+TiO2 (&3%) AI2O3+TiO2 ((0%) &)*0 dur rectificare industria te!til", +hiduri 2030 foarte dens, %ai dur ca AI2O3+TiO2, (3%)' rectificare industria te!til", instala#ii de $o%$are, chi%ie 2030 dur, dens rectificare industria h rtiei, te!til", instala#ii de $o%$are

Eorma +3A+ 123'2?2-1'0' se refer& la #ulberile ceramice #entru aco#eriri #rin #ul erizare termic& e(ecutate cu flac&r& o(iacetilenic& sau cu ;et de #lasm&: -n sco#ul asi6ur&rii rezistenei la abraziune: la frecare metal #e metal: la %ocuri termice %i la solicit&ri com#le(e. =onform acestui standard: com#oziia chimic& a unor #ulberi utilizate cel mai frec ent la #ul erizare este dat& -n tabelul 2. Tabel 2,

Tipul pulberii -./Al2O3 ()),5) -./ Al2O3 ()0)

Compoziia chimic, % Al 2 Ti "r Cr2 Ca Si #e

Alte Simbolul impuriti granulaiei

%in, )),5

%a!, 0,&

%a!, 0,(

0, &, 2, 3, (

%in, )0

%a!, 0,5

%a!, &,5

0, &, 2, 3, (

1,

2. Alte ti%uri de adsorbanti alimentari %e ba5' de o(izi de aluminiu. 6entonita 2.1. 1es%re adsorbant Bentonita este o ar6il& coloidal& %i este format dintr-un amestec de silicai de aluminiu: o(izi de =a: A6: )e %i alcalii. =om#onentul #rinci#al este monomorilomitul: Al2O3 4+iO2 J2O. 1enumiri: sinonime8 montmorillonit de sodiu: montmorillonit de calciu: sa#onit: montmorillonit !Ea": montmorillonit !=a": bentonita: tailorit: #&m9ntul fuller\s: C.omin6 bentonita sodic&: hectorit: ar6il& ma6m& de bentonit& : bentonit& sudic&: ti(oton: ar6il& de ulcan: bentonit& ulcanic& /=: CilGinit. )ormula chimic& 8 Al2O34+iO2J2O 1enumire chimic&8 silicat de aluminiu hidratat sub form& ori6inal& -n natur& +e #rezint& sub form& de #ulberi foarte fine: de culoare 6ri s#re 6alben: erde sau roz: -n funcie din ce o(izi este com#us: astfel -nc9t o(izii #rinci#ali sunt dio(idul de siliciu: %i o(idul de aluminiu. Pentru a#recierea culorii %i al calit&ii se folose%te a#recierea 6radului de alb al bentonitelor: care este de 02@ #entru cel american: iar 04@ #entru cel italian. +e #rezint& sub form& de #ulberi solide %i au o ca#acitate mare de a absoarbe a#&: se umfl& %i -%i m&re%te de mai multe ori olumul: chiar %i #9n& de 12 ori. +us#ensiile de bentonit& sunt stabile at9t -n mediu bazic c9t %i cel acid: -n aceasta din urm& mai #ronunat. /entonita se folose%te #entru lim#ezirea b&uturilor alcoolice: -n s#ecial al inului %i al berii. H(ist& trei ti#uri de bentonit&: %i anume8 bentonita calcic& natural& sau calciu - montmorillonit bentonita sodic& natural& sau sodiu - montmorillonit bentonite acti ate de sodiu: sau montmorillonit acti at de sodiu 1omenii ti#ice de utilizare8 - se utilizeaz& ca adaos #entru nisi#ul de fundaie: albirea ar6ilei: a6enilor de filtrare: -m#iedic& #&trunderea a#ei: aditi #entru materiale ceramice - industria farmaceutic&: industria alimentar&: cosmetic& %i #roduse de uz #ersonal - bentonita #osed& #ro#riet&i thi(otro#e %i de#oziteaz& un strat: film subire #e #ereii 6&urii: fa#t ce conduce la transformarea fraciunilor #ermeabile -n fraciuni #ermeabile.
16

- at9t bentonita natural& c9t %i cea sintetic& sunt utilizate la #relucrarea n&molurilor: de%eurilor #ro enite din industrie. Ar6ilei adsorbante i-a fost dat denumirea de bentonit& -n urma desco#eririi acesteia de c&tre un 6eolo6 american -n 1'02 cu numele /enton )ormation. 7ntr-un tim# a rulat sub denumirea de )ort /enton. Aceast& desco#erire s-a f&cut -n zona estic& al munilor din statul Oiomin6. /entonita cu cea mai mare aloare comercial& a fost scoas& la su#rafa& -n +tatele Unite din zona dintre Aunii ne6rii din +udul 1aGotei %i /azinul /i6 Jorn din Aontana. /entonita sodic& s-a esca atat de alun6ul tim#ului %i -n zilele noastre din re6iunea sud- estice al +tatelor Unite: 4reia %i -n alte re6iuni ale 6lobului. /entonita calcic& se e(tra6e din Aunii =entrali %i din re6iunile sud- estice ale +tatelor Unite. +e #resu#une c& rezer a cea mai mar de bentonit& al 6lobului se afl& -n =hina -n zona de #ro enien& al r9ului 4uan6(i. 2. 2. Pro%riet'i chimice ale bentonitei 4rad comercial !#rodusul comercial" conine8 +iO2D 61.3 %i Al2O3D 1'.0 =om#oziie #entru aditi are -n alimente8 +i22 D ,0-61: =a2D 2.2-2.,: Al223D2122: A62D 3-4: Ea22D 3.$-4.2: AsD , ##m ma(.: and PbD 42 ##m ma(. binerea bentonitei /entonita este obinut& #rin colectarea #rodusului brut sub form& de con6lomerate: care trec mai de#arte s#re #urificare %i m&runire sub form& de 6ranule sub diferite forme sau soluii diluate. 3i#urile de #rodus finit de bentonit& sunt #rezentate -n ane(&: #recum %i ma%ina de esca are-colectare al bentonitei din mine. +oluii de industrie de obinere a bentonitei8 +isteme de desc&rcare al bentonitei %i r&%inilor au urm&toarele ino aii8 - costuri mai sc&zute dec9t instalarea mecanic& - instalare sim#l& %i fle(ibil& - #rafurile de bentonit&: ar6il& sunt utilizate 122@ -n #roces - randament mare de obinere - #rocesul este automatizat: continuu.

1$

+oluii de industrie de obinere a bentonitei %i al ar6ilelor

2.!. Pro%riet'i fizice Pe l9n6& informaiile #rezentate -n #artea introducti & se #oate ad&u6a fa#tul c& bentonita este dis#onibil& sub mai multe dimensiuni din #unct de edere al m&rimii #orilor: de la 2:, la 4:2 microni. 7n tabelul urm&tor sunt #rezentate constantele fizice ale bentonitei8 1ensitate -n stare natural& !lbs.?cu.ft." 1ensitate com#actat& !lbs.?ft3" =entru de 6reutate s#ecific& Punct de to#ire !R=" Aria su#rafeei !m2?cc" =onducti itate termic& !cal?s-cm-R=" 3&rie Aohs la 22R= #J =uloare nominal& 4$., 3$ la ,6 2.6 2.2' la 1.0 0., la 12., =rem-deschis

10

2.2. 0i%uri de comercializare /entonita sodic& se dilat& %i #oate absorbi cu mult #este 6reutatea ei cor#oral&. Hste utilizat -n s#ecial #entru stocarea straturilor de ti# n&mol: con6lomerate din ulei: 6aze %i industrii de #urificare. Pro#rietatea de umflare deasemenea face ca bentonita s& fie un strat e(celent ca lim#ezitor: -n s#ecial #entru lim#ezirea diferitelor lichide de im#ortan& alimentar& ! in: bere: b&utruri nealcoolice etc." %i #entru -nde#&rtarea #oluanilor metalici din a#ele de ad9ncime. Alte utiliz&ri includ formarea de #erei de con6lomerate: form9nd #rin aceasta alte bariere im#ermeabile. /entonita calcic& nu are #ro#riet&i de umflare %i este 9ndut& #e #iaa medicinal& datorit& #ro#riet&ilor de #urificare ale acesteia. 1e obicei se afl& dizol at&: combinat& -n a#& %i face #arte din a%a numita diet& deto(. +e crede c& structura microsco#ic& al bentonitei calcice absoarbe im#urit&ile: u%ur9nd munca sistemului di6esti . Im#urit&ile sunt a#oi e(cretate -m#reun& cu bentonita. 1e asemenea se cunoa%te fa#tul c& triburile nati e din Africa de +ud: Africa %i Australia au folosit mult tim# bentonita #entru acest sco#. ascalite, este denumirea comercial& sub care se #oate 6&si bentonita calcic&.

6entonita sodic'

6entonita calcic'

1'

3. Utiliz'ri 4n industria alimentar' 3.1. 6entonita folosit' 4n "inificaie Hste folosit datorit& #ro#riet&ii de a-%i m&ri olumul a#arent #rin fi(are: adsorbie de #roteine %i #ro#rietatea de a flocula -n #rezena electroliiior. Hfectul de lim#ezire difer& de la un in la altul: astfel -nc9t #utem s#une c& de obicei se lim#ezesc bine inurile #ro enite de la stru6uri s&n&to%i: #o6ate -n #roteine: deoarece -n floculele formate -n urma coa6ul&rii bentonitei cu aceste #roteine: se intercaleaKz& %i altre #articule: care de fa#t sunt res#onsabile #entru tulburarea inului. Eu se #ot bentoniza inurile atacate de muce6aiuri sau #utre6aiuri. Acest efect de -nde#&rtarea #roteinelor din in este at9t de im#ortant& -nc9t -n tehnolo6iiile moderne #entru acest sco# se folose%te numai bentonita. Acesata este considerat& cea mai sim#l& %i mai economic& metod&. Pre ine at9t casarea #roteic& c9t %i cea cu#roas&. Aceasta din urm& se realizeaz& #rin eliminarea #roteinelor din in: care re#reezint& un su#ort #entru a#ariia cas&rii cu#roase. 7n ceea ce #ri e%te casarea feric&: bentonita nu re#rezint& o soluie. 3ratamentul cu bentonit& asi6ur& -ntre-o anumit& m&sur& asi6urarea stabilit&ii inului #rin eliminarea a 02@ din microor6anismele de #roducie. Aomentul ad&u6&ri soluiei de bentonit& este un #arametru c&reia trebuie acordat o atenie s#orit&. 3ratamentul cu bentonit& contribuie #arial la asi6urarea stabilit&ii biolo6ice #rin eliminarea microor6anismelor din in -n #ro#orie de #este 02@ Aomentul bentoniz&rii e bine s& fie ales c9t mai a#roa#e de momentul form&rii inurilor %i nu mai t9rziu. A#licat& la scurt tim# du#& terminarea fermentaiei alcoolice: bentonizarea fa orizeaz& o bun& e oluie a inurilor: #ermi9nd totodat& li rarea tim#urie -n consum. Administrarea bentonitei: -n inuri de;a mature: e mai #uin recomandabil&: deoarece: #e de o #arte bentonita modific& nefa orabil -nsu%irile lor or6anole#tice: iar #e de alta: du#& bentonizare: inurile #&streaz& mult tim# o u%oar& tulbureal&: 6reu de -nl&turat: chiar %i #rin filtrare. Bentonita #oate fi -ncor#orat& -n in sub form& de #raf: 6ranule sau ca la#te de bentonita. Administrarea ca #raf sau 6ranule: adic& sub form& de bentonit& ne6onflat&: se #ractic& foarte rar: din cauz& c& rezultatele sunt modeste: iar consumul de ener6ie este ridicat. /entonita este unul dintre a6enii de lim#ezire cei mai utilizai at9t la scar& industrial& c9t %i #entru amatori. 1e%i bentonita are o aciune de lim#ezire relati & #entru inurile dulci: totu%i efectul bentonitei asu#ra iitorului in este de ne9nlocuit. +e %tie c& inul

22

are -n com#onena lui o serie de substane azotoase care ser esc ca mediu nutriti #entru bacterii %i dro;dii. 1e asemenea: inul are o serie de com#u%i #e baz& de cu#ru dizol ai -n in. 1ac& om elimina o #arte din aceste elemente om e ita o e entual& fermentare sau tulburare a inului. Acest lucru -l realizam #rin tratamentul cu bentonit&. Un in tratat cu bentonit& a de eni un in stabil %i se a tulbura 6reu. Pe #lan internaional: tratamentul cu bentonit& a inului constituie o condiie de calitate ri6uros im#us&. +e folosesc 32-122 6 bentonit& la 122 litri in -n funcie de felul inului. 1ac& inul este sec se a folosi bentonit& mai #uin&B -n cazul lim#ezirii inurilor dulci se a folosi o cantitate mai mare de bentonit&. 3.2. 7elul de bentonit' folosit 4n "inificaie !elul de bentonit" se #re#ar& -n ase de lemn sau mas& #lastic&: #orelan sau sticl&. +unt necesare 12 6 #raf de bentonit& #entru '2 6 de a#&B deci 122 6 bentonit& #entru '22 6 a#&. 7ntr-un as cu a#& cald& se adau6& #ro6resi #raf de bentonit&: amestec9ndu-se foarte bine #entru a obine un 6el uniform. Acest 6el se amesteca bine cu circa $ litri in #9n& se obine o mas& omo6en&. Amestecul se filtreaz& %i se adau6& -n inul de tratat. Amestecul se omo6enizeaz& bine: iar asul se las& -n re#aus circa 1, zile du#& care se Qtra6eQ\ de #e de#ozit -n alt as. 7n cazul tratamentului cu bentonit& tem#eratura a trebui s& fie mai ridicat& s#re deosebire de celelalte cleieri. 1eci: #entru bentonizare a trebui s& a em -n in tem#eratura de 22R=. *a inurile dulci: -n cazul -n care lim#ezirea nu a a ut loc com#let: du#& bentonizare a urma o filtrare. 1ozele de bentonit& difer& -n funcie de cate6oria de in: as#ectul 6eneral al #roduselor %i ni elul constituenilor ce urmeaz& a fi diminuai. 1ozele utilizate -n #ractica se stabilesc #e baza de micro#robe #entru fiecare lot de in.

21

3.!. A%licaii 4n industria berii Bentonita mic%oreaz& -n mod semnificati coninutul de azot coa6ulabil din bere: ca urmare #roduc9nd deschiderea culorii berii. Acesta se realizeaz& #rin reducerea coninutului de antociani %i #rin diminuarea unor substane de ori6ine amare din bere. /erea tratat& cu bentonit& are o stabilitate redus& al s#umei. +e folosesc doze mari de bentonit& -n cazul -n care berea este stabilizat& #rin #asteurizare. 3im#ul de contact de#inde de sedimentarea bentonitei: care la o tem#eratur& de 22= este de a#ro(imati ,-$ zile. O durat& mai mic& de 3 zile este insuficient& #entru adsorbia %i sedimentarea tuturor #articulelor nedorite: iar mi mult de 0 zile de bentonizare #oate conduce la resolubilizarea unor #articule reinute #e strat: sau -n #articule.

4ranule de bentonit& 8. Re-lement'ri &i limite de utiliazre 4n industria alimentar' 7n #rezent: re6lement&rile #ri ind si6urana utiliz&rii de aditi i alimentari sunt emise de =omunitatea Huro#ean&. Analiz& %i e aluarea si6uranei #entru consum este realizat& de un 6ru# de e(#eri inde#endeni reunii -n cadrul =omisiei ]tiinifice #entru Produse Alimentare !+cientific =ommittee on )ood" care ra#orteaz& =omisiei Huro#ene. Aditi ii alimentari sunt autorizai numai du#& ce au fost analizai %i e aluai din #unctul de edere al si6urantei #entru consum. Procedura de testare este ri6uroas& %i urm&re%te obinerea de informaii #ri ind #osibilele efecte #e termen scurt: mediu sau lun6 ca urmare a consumului #relun6it de #roduse ce conin aditi i alimentari. 1e cele mai multe ori cercet&rile de acest ti# #ot dura c9te a luni sau chiar c9i a ani: -n funcie de aditi ul care este testat. Aetodele de cercetare a aditi ilor alimentari !ra#ort al Or6anizaiei #entru Alimente %i A6ricultur& !)ood and A6riculture Or6anisation" %i al Or6anizaiei Aondiale a +&n&t&ii !Oorld Jealth Or6anisation": ,3?,'3-1'$4" constau -n8 studii la to(icitate acut&B studii biochimiceB studii de to(icitate #e termen scurt %i lun6B studii s#eciale ce
22

cu#rind in esti6aii asu#ra re#roduciei: embrioto(icit&ii: terato6enit&ii: muta6enit&ii %i: i-n final: obser aii la om. 1e asemenea: testele r&s#und la -ntreb&ri de ti#ul8 QHste acest aditi to(ic^Q: QPoate cauza malformaii la noun&scui^Q: QPoate afecta #ersoanele care sufer& de aler6ii^Q. =onsumul [ilnic Admis este un conce#t utilizat de or6anismele de re6lementare din -ntrea6a lume: cum ar fi Or6anizaia Aondial& a +&n&t&ii: =omitetul ]tiinific #entru Alimentaie al =omisiei Huro#ene: Autoritatea #entru Alimente %i Aedicamente a +tatelor Unite: #entru confirmarea limitelor si6ure de consum al aditi ilor alimentari. =onsumul [ilnic Admis se a#lic& #ersoanelor de orice 9rst&: co#ii %i aduli. 1in momentul -n care =omisia ]tiinific& #entru Produse Alimentare a stabilit c& un aditi #rezint& si6uran& #entru consum: =omisia Huro#ean& #oate iniia le6islaia necesar& #entru a s#ecifica modul de utilizare al aditi ului res#ecti . 1e asemenea: se redacteaz& %i s#ecificaiile care asi6ur& c& aditi ul care a fi utilizat a a ea aceea%i com#oziie %i #uritate ca #rodusul care a fost testat iniial. +#ecificaiile #entru utilizare sunt a6reate de e(#erii tehnici din toate &rile membre ale Uniunii Huro#ene: sub conducerea =omisiei. 7n continuare: =omisia -nainteaz& #ro#unerea sa s#re acce#tare =onsiliului de Aini%tri %i Parlamentului Huro#ean. Pro#unerea conine condiiile -n care aditi ul #oate fi utilizat: s#ecific9nd care sunt ti#urile de alimente %i cantitatea ma(im& -n care #oate fi utilizat. 5ezultatul final este o directi & a =omisiei Huro#ene: a#robat& de =onsiliul de Aini%tri %i Parlamentul Huro#ean. Pre ederile directi ei Uniunii Huro#ene or fi -ncor#orate ulterior de toate statele membre -n le6islaia naional&: fiecare monitoriz9nd ca ni elurile ma(ime #ermise s& nu fie de#&%ite. 7n cele cele ce urmeaz& se #rezint& limitele admise ale aditi ului -n ceea ce #ri e%te dozarea %i concentraia acesteia -n diferitele #roduse. /entonizarea se #oate utiliza #entru mustul alb -n inifi caie sau asu#ra inurilor albe tinere %i ro%ii du#& tra6erea lor de #e de#ozitul de dro;die. 1ozele de bentonit& ariind -n limite lar6i: funcie de ti#ul de in %i 6radul de tulburare8 - #entru deburbarea mustului8 1,2-2226?hl - #entru stabilizarea inului: e(tracti e8 122-1,2 6?hl - #entru stabilizarea inurilor semidulci: cu aciditate mic&8 42-,2 6?hl - #entru stabilizarea inurilor seci: #uternic acide8 12-32 6?hl. /entonita este una aditiv autorizat -n ara noastr&: iar din acest moti #e l9n6& dozele de aditi are mai sus amintite se a#lic& %i urm&toarele limite8 - As < ma(imum 1m6?G6 - Pb < ma(imum 12m6?G6
23

- =u < ma(imum ,2m6?G6 - [n < ma(imum 2,m6?G6 - =d < ma(imum ,m6?G6 - J6 < li#s&. Obser aie8 toi aditi ii alimentari admi%i -n rom9nia trebuie s& cores#und& acestor cerine de calitate 7n bere se utilizeaz& -n #ro#orie de ,2-2,26?hl.

9. Instalaii de monofiltrare %rin su%orturi de filtrare &i de adsorbie

Instalatii cu membrana HE>OPU5_ Instalatiile seriei de #roduse HE>OPU5_ aco#era s#ectrul lar6 tehnicii de se#arare cu membrane #entru tratarea sau e#urarea a#ei. 1omeniul de a#licare este unul foarte lar6 si si-a demonstrat eficacitatea in decursul anilor. 1e multe ori sunt #osibile solutii o#time numai #rin combinarea tehnolo6iilor. Princi%alele a"anta:e ale filtrelor %rin membran' sunt urm'toarele; elimin& costurile -n cazul unei -nc&lziri sau #re9nc&lziri eficien& mare al #articulelor -nde#&rtate nu este necesar o recirculare al #rodusului filtrat. Princi#iul tehnolo6ic8 Prin filtrarea cu membrane se se#ara si se concentreaza materii dizol ate sau nedizol ate dintr-un flu( de a#a in conditii de #resiune. Aarimea #orilor membranelor este decisi a in se#ararea anumitor substante. In functie de com#onentele flu(ului #recum si de calitatea efluentului : isi #ot 6asi a#licarea mai multe ti#uri de membrane.
24

3abel 1. 0i%ul %rocesului 7reutate Se%arare moleculara #<m$ #1a$ Osmoza in ersa HE>OPU5 2:221 < ` 122 EUO?JUO 2:2221 Eanofiltration HE>OPU5_ 2:21 < 122 < 1 222 E)I 2:221 Ultrafiltration HE>OPU5_ 2:1 < 2:21 1 222 < ,22 U)I 222 Aicrofiltration HE>OPU5_ ` 2:' a ,22 222 A)I HleGtrochemical HE>OPU5_ ` 2:' a ,22 222 deionisation H1I Produs 0i%ul %articulei iono6en molecular < macromolecular colloidal < macromolecular colloidal < micro-dis#ersed colloidal < micro-dis#ersed

7n #unctul =3 coloana -nce#e s& se 6oleasc& iar -n a#ro#ierea #unctului =4 coloana de absorbie nu se mai #urific&. 7ntre #unctele =3 %i =4 este ne oie ca coloana s& fie re6enerat&.

2,

6iblio-rafie

1. Cebsr 2222.i#a.ro?##?##3?faze?faza2?ca#3?ca#32.htm - ,6G 2. htt#8??en.CiGi#edia.or6?CiGi?Aluminiumbo(ide 3. htt#8??CCC.nature.com?nmat?;ournal? 3?n,?fi6btab?nmat112$b)1.html 4. CCC.6l..u6a.edu?railsbacG?)undamentalsInde(.html ,. CCC.esrf.eu?...?2222?surfaces?+U3.html 6. CCC. anairs.stems.com?#rodbadsorbentbdesiccan... $. htt#8??CCC.e#a.6o ?hardrocGminin6?annual?annual1''0?annual''b.htm 0. CCC.free#atentsonline.com?661342,.html '. CCC.made-in-china.com?...?/au(ite.html 12. htt#8??CCC.e(#eriencefesti al.com?a?/entoniteb=la.?id?2264 11. curezone.com?cleanse?boCel?bentonite.as# - 32G 12. htt#8??ce6.fs .c ut.cz?HE?ce6- .zGum?h.drof.ziGalni.htm 13. htt#8??CCC.reade.com?Products?AineralsbandbOres?bentonite.html 14. htt#8??CCC.ncbi.nlm.nih.6o ?entrez?Kuer..fc6i^ cmdD5etrie ecdbDPubAedclistbuidsD11206262cdo#tDAbstract 1,. htt#8??CCC2.#su.ac.th?PresidentOffice?Hdu+er ice?;ournal?2$-2-#df?2'bentonite.#df 16. htt#8??ima6es.6oo6le.ro?im6res^ im6urlDhtt#8??CCC4.ncsu.edu?dhubbe?minienc.?+lide12.4I)cim6refurlDhtt#8??CCC 4.ncsu.edu?dhubbe?/HE3.htmchD,42cCD$22cszD11chlDrocstartD20ctbnidDbn5c3I+cS6 IA8ctbnhD124ctbnCD13'c#re D?ima6es@3)K@31bentonite@2/ @26start@3122@26nds#@3122@26s num@3112@26hl@31ro@26lr@31lan6ben @26sa@31E

26