MINISTERUL EDUCATIE! $1 INVATAMINTULUI | iS and Editura Didectica i Pedagogicd — Bucuresti, 1988 Zoolog jie nual pentru clasa a VI-a a»MINISTERUL EDUCATIE! $I INVATAMINTULUI Prot. univ. ©. Bogoescu Prot. emerit Al, Dabija Prof, gr. | A. Stolcescu Zoologie Manual pentru clasa a Vi-a Q Editura Didacticé si Pedagogick — Bucurogt!hate ou numérul 415031980, de etre Ministerul Educafiel gi Invagémintulul i: hood. Rada, Codreany Roferenhs et grt Theodor Marines tule y mai cont a imbynttdiren mane “cot ook eters uy fear ain Moni Be Sylar precomn gi aia judefele Arad, aoetakelin 8 Brobove etn: Prot gos 1 Viti Wrist Feceeiaaor! Bleak Opegeane Tasvapi tN, Situ, B. Palade, A: Sittin Coperta: V. Wegemann INTRODUCERE, Obiectul zoologiel, Lumea viefuitoarelor, format din plante gi animale, este foarte bogata gi variati, La botanicd am invi{at sh eunoagtem plantelo ar la zolagie vom studie animalele, Zoologia este tlinfa care se ocupd cu studiul antmalolor (de la grec. soon = animal; logos = stiinfi, vorbire), Ea no tnvafa cum slnt aloatuite animalelo, cum triiese, cum se Inmulfeso i cum pot 4i transformate de odtre’ om, Zoologia a apirut din necesitatea omului de a-gi satisfac anumite trebuinfede pé urma animalelor. Cunoscindu-le {nod din cele mai vechi timpuri, omul gi-a datseama ct unele {i pot asigura parte din hrana gi din gele necesare tmbricdmintei. Pe acestea le-a imblinzit gis-a preocu- pat de tmbunatitirea lor, in scopul obtinerii de foloase ott mal. mari, Totalitatea animalelor de pe Glob formeaz& regnul animal. Tofi i (organismele) care s0 axeamiint Intre ei constitule 0 spe Raspindiron animalelor pe Glob. Din finuturile friguroase ale polilor pind tn cele ctlduroase gi umede ale ecuatorului traiesc tot felul de animale, Animalele cunoscute pin& astizi jung la peste un nilion gi jumitete, Unele, cum sint: garpele boa, crocoditul,, pastren paradisului, papagalii, triieso in finuturile eouatoriale; cdmila, strujul eto, exist in pustiuri; veverifa, ursul brun, lupul, jderul, cerbul eto, {hi due viafo tn zonele temperate; renul, vulpea polurd eto. ae intilnesc {n regiunile polare, Dar animalelo nu triiese numai po supralehe pa mintului (mediul terestru), Astfel otrtifa, hireiogul, popindaul cto,, ‘trhieso prin galerii spate in pimint (mediul subteron); sooicile, pestii, delfinf, balenele eto, tgi duo viafa in api (mediul aovatic); fluturele, vrabia, uliul, liliacul zboara tn acr. Diversitatea animalelor, De oo nu. triiese strufi, camile, reni san papagali tn fara noastrd? Aceasta se datoreyte feptutui of for nu Jo priegte nici temperatura, nici umezeala, nici hrana din finuturile poastre, Deci, elenu giseso Ia noi mediul prielnio viofii lor. Aceasta no dovedeste ct ficcare animal este logat de un anumit modiude viata, Ce este mediul de viaji:? Pentru a rispunde la aceasta Intvebare 8& facem 0 oalitorie imaginard pe Glob, pornind spre nord. Vom Stribate intli stepa, pidurea intunecati — taigaua, apoi tundra acoperité de mugchi i licheni, Mai departe vom da peste o clmpie neslirgita, imbrécata intr-o mantie de zipada, iar dupa aceasta, de © mare rece, tnotitugata intr-o platosi de gheafi, Dar, gi in mijlooul Hipezilor vesnice gi al gerului cumplit, viata oste prevent, Toate animalele au culoare albi: ursul polar, iepurele alb, cucuveaua albii, foimul alb, Unora dintre aceste animale, vegmintul alb le ajuta sig & so ascunda de dusinani. S& paraisim nordul e indreptam in gind spre Eouator. Aici dim. peste ta, astfel tnott copacii mu-fi leaphds niciodats igul de un verde intunecat migun& o mulfimo Taimuje juodugo ete. Agadar, temperatura, ‘ete, sint factori fara de care animalele nu pot voiggd. Nu ne putem inchipui ca un Jelalte viefuitoare — plante si animale ie . alitatea factorilor cw viata urmirease’ prada indepirtat sis ne caldura si umezealii mu podoaba verde, Prin frum de pasiri vin colorate, umezeala, lumina, aerul ete, sit trai, Acestia sint factori fara animal s& traiaso’ izolat de celelalte Snrdin jurul lui. Acostia sint factori cw eta} "Deci, prin mediul de viaya ingelegem tot tind i i nganisi. it dtl gc madi or formeasho unitate far de cro viala nu i rnitate s0 reflect in aceea of forma, marimea, ax fl posi agoea gi felul de vin{f a animalelor depind, in mare de vial ; a cigars. 'de mediul in care traiese. Acest proces, prin care aledtuires $i modul de viaja al animalelor sint din o@ in ce mai corespunzittoare S Mnediul in care tréiesc, sporindu-le capacitates de a lisa urmagi, se numegte adaptare. ; ’ ; Dats Ma torte animalele care tréiese In acelagi mediu au nevoio do aceleagi conditii de via{a. Ce sint condifiile de vias i Dalfi, o lume nesfirgita ‘veohi omul animal aceasta ? Pentru a putea raspunde la aceast ii ja ibie, liliac, ani- ‘si cercetim modul de via{i Ja future, vrabie, & eanreletats is hor, Fluturele 56 range ou, nectar {forilos, i ‘infe, iar liliacul ou inseote. Flu silele Praia ow Menuvace g_vara, Iligoul numai noaptea, iar veabia. tt i iin: . Odata ou venirea aut necontenit hrana, de" diminea(a plnf ceara. Qaats ov Tonics vinato iepurel i, fluturele moare, vrabiile se adun& pe aly eae Thrdmindu-se cu resturile de la pisérile de curte, iar Hiecit se adund prin soorburi gi pesteri unde ierneazd.. Degl sowie animals bina i i 2voie nN A a trdiesc in acelasi mediu, totusi ele au Rerole dec summit as ‘a pentru a putes io mediul de viata in care temperaturd, lumind oto. are cerinte proprii fata d de vinai ‘trdiegte. Aceste cauzi exist’ gio mare Pe oka 4, framoash noastra jara, de pe cele mai na in Lunea Donati gi yérmul insont ii ice pe Negre, intilnim animale diferite, dar caracteris Fatt gine. Pe visfurle stincoase ale runfilor paso caprele neste, a ao A yiduri gasese con-| iar yulturii se roteso in inalfimile sana Le ona ar yultun alte animale, 6 ! o Gigi prielnice de, viente 9. Pe clmpiile intinse gi ménotse trhiese Daca strabatem, de pildé precum inalte culmi ale Carpatilor p seama be mari Be ee oacecl jiogi elife, potirnichi} gj i eci de cimp, hirciogi, popindai, prepelie, p hi) i sa obj Feria gises aici Rn prielnice de viafa. In Delta Dundri) daunat tatilnim: mistreti, lebede, miguné, de asemenea, o mulfime dé alte animale, iar in aer zboari lumea animal pe intinsul patri condifiile de vial sint diferite animalolor mai este determina Ca urmare a acestor schimbari, ani tindu-se la noile condipii aparute; simple Ia cele mai complexe, _ Animalele silbatice traiesc in p&duri, pe oimy do ele se numesc' animale sdlbatice. Din timpuri strivechi, omul cole mi folositoare, le-atmblinz ingrijeasc&, finindu-lo pe Iingk locui imale, ey ‘a pe ling& locuinja sa, Aceste animale, crescute Amportanfa cunoasterii ani —Enumerafi produsele al —Enumerafi si materiile Importante sint gi unele anim Unele animiale silbatioe a au carne gustoasi; veverita, Dlinurile lor frumoase gi odld _ Printre animalele animalele parazite cat moartea lor. Cei mai periculo Cunosoind bir pelicans, nate gi glgtesAlbatice iar n stor le pesti. In Marea Neagré zburd& delfini, le pegti, orabi, meduze, scoici gi Pesctrugli. Taté oft de variata este iei noastre, datorita faptului. od gi de la o regiune la alta, Diversitatea ta gi de faptul o&, din timpurile stra- ile de viata de pe Pamint s-au schimbat. imalele s-au transformat, adap- desi, ele au evoluat de la forme i pind astaizi, condif §i animalele domestice, Animalele care pti, In ape, fara ca nimeni s& se ingrijeasc’ a ales dintre animalele silbatice pe it gi a Inceput 88 le oreasca gi si le om, ge numece animate domestice. Dati exemplol 0 imalelor, De la animalele domestice are produse alimentare gi produse folosite in industrie; uncle le _sint folosite pentru sport, pentru munod. limentare ce se objin de Ia animale. prime folosite in industrie. ale folosite de om pentru pazi gi are. Dati exemple! mu mare importanfa economic&. Astfel, Potimichea, ratele gi gistele silbatice iderul, vulpea sint importante pentra a duroase; altele, pentru grasimea gi pielea emenea animale constituie fauna cinegetied (vinatul). vederea ocrotirii vinatului, a sporirii efectivelor la toate speciile t, a intaririi ordinii gi disciplinei in acest sector de activitate, le, mistreful, prepelita, " of 4 imal, se numeso | a fost adoptata Leg ind ito iT ii), absolut necesare pentru viaja unui animal, ir P fea privind economia vinatului si vtndtoarea (no- Ce mt spe umint, conuifille de viafa sint foarte diferite. | iembrie ‘18H6). In aceasta lege slat. prevazute conditisle gi marae condi diversitate de animale. de oxercitare a vinttorii, faptele interzise in soopul octoti 0 vinatului, are se fac reooltarea gi valorificarea acestuia, silbatice sint gi unele diunitoare, de pilda, ite care traiesc pe seama plantelor cultivate sau pe nor animale yi a omului, producind imbolnaviri i chiar a culosi ddunitori se giseso printre insecte, Pagu- adue giunele animale rozatoare.(Gosreck, poplude, hieiogi). 0 ine vit{a animalelor folositoare, finem de la ele produse oft mai valoroase: gi condifiile tn vom sti sa le cregtem } eunoscind animalele Hoare, vom gti s4 ne ferim de ele gi s& luptim impotriva lor.lepurele de cimp Europa, pe ogoare, in vii, fnefe eto, Aleituirea extern’ » corpulul ale corpulut. {nott iepurele este mai grew obsorvat de numerosii sai Capul inoonjurator, ORGANIZAREA GENERALA A UNUI MAMIFER | Tepurole de clmp—figura 1 — tréiegte la nol gi in toat —Observati un lepure sau figura 1, si descriesi culoarea blinii si partie principale it ou piele, oare produce purul, formind blana, cies "hteal, ve a, eato ‘mai inchieh, iarna mai ‘deschisl, astfel le de simt — oohii, urechile, nasul, limba, antreets ad iam iogatare dintre onganiem ql media stratul foarte diferita (oyali, sferica, alungita, ramificatd figura 4). Forma “> Tepurele are aus foarte fin. Peste 2i doarme in culeugul lui, thsi nu ou cchit deschisi, cum gregit cred mulfi, Avind auzul fin) simte de departe pagii care se apropie (somnul iepureso), se trezoste si priveste atent ou ochii lang deschigi, Simful mirosului eate mai slab dervoltat, Botul este sourt, buza de sus despicata pin& la nas. Piptie ‘cu mustatile lungi si fepoase, Trunchiul este ugor alungit si turtit lateral, termintndu-se eu 0 coada scurta. + Cum stot membrele anterioare? —Dar membrele posterioare? La ce servesc ghearele? Ce legiturd existh intre lungimea picioarelor $1 modul de locomotie al iepurelui? ‘Cum se ajuta'de membrele posterioare la deplasare? ‘Membrele thE nica cu 5 degete previizute ou gheare, iar colo posterioare au 4 degete cu gheare mai scurte. Tepurele face migodri tufi i alate: fogi bruset gi sigzagur, hopuri, avionituri, alergiri tn salturi, goand, obosind dugmanii. Care sint dugmanii iepurelui? Pentru a infelege mai bine viafa unui animal, trebuie s8-i cunoag- tem sleituirea intern’, precum gi principalele funotii alo organclor care fl alcituieso, Aleiituirea interna a corpului Corpul animalelor, ca si al plantelor, este alottuit din oelule. Gelula animala este format din trei parfi principale: membrana, eitoplasma gi nucleul (tig. 2). Celula poate fi observata cu ajutorul microscopului optic (tig, 3) sau ou microscopul electronic (mareste de elteva sute de mii do ori). Dimensiunile celulei se m&soard in microni (un micron = a mia parte dintr-un milimetra), Celulele animalelor au o membrana subtire care provine din tem al citoplasmei. Ele sint lipsite de clorofila si au forma Uotuirea colulelor sint, determinate de funcfia pe care o indepli- apirare, de inmultire ete. , au corpul format dintr-o singurd celula; ele se fumese unicelulare. Celula care alcdtuieste corpul lor indeplineste toate funesiil ongenismului animal. c Majoritatea animalelor, deci gi iepurele, au corpul alodtuit dinte-un numér mare de celule; aceste animale se numeso plurleelulare. La aLa rindul lor, organele stnt grupate aledtuind aparate gi sisteme care indeplinese funcfit importante ale organismului animal. Aparatele ‘sint formate din organe, alcdtuite din fesuturi diferite. In corpul anima~ lelor sint aparatele: digestiv, respirator, circulator, excretor si reprodus ator. Sistemele sint aledtuite din organe in care predomind un annmit esut, In corpul animalelor sint sistemele: muscular, osos si nervos, Sistemul museular. Totalitatea muschilor din corpul unui animal formeazi sistemul muscular. Mugobii iepurelui se gaseso sub piele gi se rind deoase prin capetele lor, numite tendoane, Ei au proprietatea Me @ se contracta, punind in migcare oasele. In timpul contractici se produc transformari din care rezulti enerzie, Sistemul osos. Totalitatea oaselor din corpul unui animal for- meazA sistemul osos, iar agezarea acestora in pozifie natural’, for- meazii scheletul. Oasele susjin gi apdra organele interne, iar tmpreund eu muschti constitwie organele de miseare si locomofie ale iepurelui. Fig. 3, Mlerotcoput = Divctiey sau pe figura 5. istemul ofos al fepurelui pe baza observatilor fScute pe un schelet sint principale parti ale scheletuluil sama aa ita, ita? yaad Nur Vera aero grpare de elle care au aces we ee ie a meet Fee orvaah engae in vas, stomacul deponiteaeh $i con: tribuie la mistuirea hranei eto. Scheletul eapului este format din cutia craniand gi oasele fejei — figura 6. Cutia craniand este formata din oase late, strins legate Intre ele; ea adaposteste coreierul. Scheletul fefei cuprinde: mazilarul (faloa de sus) gi mandibula (falea de jos), singurul os mobil: (oare so ‘migcd). formé, structuré si ScholeultepureulFee 4 = egalerul mara: ‘ ‘bul rahiclny 4 — inidiva pir eee. Prin organele de simg el pri- moytoinformatii din tatoridral corp gi din mediul tnconjur- tor. Unele informatii aduse Ja scoarta creierului mare sint trans- formate in senzatii (de viz, au, miros, gust, pip&it). Sistemul nervos, sistemul osos gi cel muscular asigura legatura dintre organism si mediul in- (ide relat seal indeplinesc fune- lafie sensibilitatea i mi ee nsibilitaten gi mig- Aparatul digestiv gi digestia —Observati_slettuires aparatul Aigestiv pe animelucsect, pe mula seu desi pe mul sau Cu ce se heinete iepurle? Seholotul trunchlulul este alestuit din: coloana vertebralé (gira spindri), coaste gi stern (osul pieptului). Coloana vertebrald este format ‘ermal multe. case scurte agezate uncle dupa altels, numite vertebre (fig. 7), Prin eldturarea vertebrelor se formeazi tun canal, in care este adipostith maduva spindrit. De coloana vertebrals, tn dreptul pieptutui, so prind coastele. Coastele impround cu coloana vertebral gi eu sternul formeazi cavitatea toracied in care se giseso plémtnii xi inimé Toate animalele care au coloand vertebrald se numesc vertebrate iar cele care nu au, nevertebrate. Schelotul membrelor este alottuit din oase lungi, late si scurte, pringe prin articulajit care le permit migcarea. Hrana esto introdusé in. gur Maxilarl yi mandibula ati fap cite doi incisivi mari, ou virful ascufitin form dedalts, Incisivii au o crestere continua. Rozind ins& mereu, ei se tocese mai mult, pe fata postorioaré, lipsiti do smal} sirimin totdeauna asoutifi fi deatecas lngime. Canini hie ses, in locul lor gasindu-se un spatiu gol, numit bard. Hrana, oasa ou inoisivii, este méruntita a mascile care au pe suprafata Tor, Jats erate tensversle do. 5 Sistomul nervoi 88 compune din: encefal (croier), maduea spindrii gi nerei. Unde este adipostit, enoofalul? Dar miduva spindrii? Bneotalul (fig. 8) euprinde: creierul mare, ereierul mic gi dulbul rahidian, Nervi formeazA o refea tn tot conpul gi pun in legaturs encefalul si miduva spinirii cu toate celelalte organe ale corpulu. ‘Sistemal nervos are rolul de a coordona activitatea organelor interne gi de a pune tn legdturd organismul cu mediul tnconjurdtor. 10 sagged pa, oberat lepure de casi cind mantnca iarba, apoi {ind roadeg rising de moreovCintse 4 ‘misc mandibula tn fiecare taz? aMijoind mandibula dinapoi tnainte gi lateral, oa o pild, hrana este bino maruntita de orestele transversale ale miselelor i inmuiaté ou iiva. Din guré, hrena este inghijita cu ajutoral limbii, treotnd mai intii in faringe, apoi in esofag gi stomac (v. fig. 9). In peretii stomacului to gaseso numeroase glande care produo sucul gastric, sub acfiunea Strela hrana este transformatd in parte, Din stomao hrana treco, in fitestinal subfire, in perefii ofruia se gliseso alte glande care produc seth intestinal. tn intestinul subjire se mai varsd fierea, care vine deta fieat i sucul pancreatic, de 1a pancreas, Aceste suouri transforma Gomplethrena {ntr-un lichid liptos. Substanfele nutritive strébet perefil intestinulut subire i treo in singe, care le transporta In tot Eorpul, hranindu-l, Substan{ele nodigorate tree tn intestinul gros, de unde sint eliminate printr-un orificin numit anus, “Transformarile pe care le suferd hrana de Ia introduceren et tn gurih eee “al trecerea substangelor nutritive tn stnge poartd numele de igestie. ‘Onfanele care contribuie 1a digestie aledtuiese aparatul dlgestiy, format din tubul digestir gi glandele aneze — ficatul gi panereasul. ‘Aparatul: respirator gi respirafia pe animalul disecat observa unde se glseseplimtnl, culoarea g aletulrea lor Po lingk brant iepurce, ca, toate animalele, mai aro nevoie de oxigenul din act, Aerul intra prin cele dou mir stribete colo dows crraere ale nasului, trece in taringe, trahee, apoi in cele dous bronbil fi, mai doparte, in oci doi plimtnt (tig. 10), ‘Plaminii au, aspect buretos, din cauza nor stouleti, numifi sacl atyoolatl, Peretii acestora sint outati, formind alveolele pulmonare, Geert foaro au porefi foarte subjiri gi sint inoonjurate de o retea de cate io Linge. Prin perofii alveolelor te face achimbul ee Fenvl din alvoole trece in singe, iar dioxidul de carbon trece fn alveole. Cind cavitaten toracici igi miregte volumul, gi plamtnii {yi mirose yolumul, Aerul din ei se rarogte, prosiunea scade gi aerul din afard, fare are 0 presiune mai mare, p&trunde in plémmini. Aveasta este inspirajia, Tepirea aeruui ou dioxid de earbon din plémini se face win micgorarea volumului cavititit toracioe, care apaei asupra pla Plinilor; acostia tsi micyoreazi gi oi volumul, prestunea creste, iar Mteral esto dat afara. Accasta este expirazia. O inspiratie gi o expiratic formeash respiraja, ‘Oxigenul Iuat. de singe de la plimini este transportat 1a inima gi do 1a aceasta Ia fomturi. Aici patrunde th celule produce arderge unei pirfi din materia vie, rezultind energie necesara organismului. In trma erderor renultt qi dioxidul de carbon, pe care tot singele i transport la plimini, de unde este eliberat, roale orgunele care iau parte la respirafie aledtuiese aparatul respirator. “MAparatul circulator gl elreulatia stngelul, Hrana digorath trece in intestin in singe, iar oxigenul din alveolele pulmonare trece tot In sng, care Ia renaportt 1a toate oelulole corpului. igole — figura 11 — are culoare rosie, gust strat gi este format dintraun liohid gilbui,, numit, plasmd, in ‘care plutess, covpugoure microscopice: unele ropli — globiilele rosti, altele albe — globulele albe. Fi 1, Single nia,Ince cavitate a corului se glseye inima? —Ce rol ndeplinestt Inima se afl in cavitatea toracicd, intre cei doi plimini, Are Perel musculog, jar in interior prozintk patru camere: doul spre i; numite atrii gi douk spre virf, numite ventricule — figura 1. Cind’inima se contract, impinge singelo in vase, Vasele care duc singele de Ja inim& la organe se numese artere. Singele inc&roat cu substanfe nutritive gi oxigen pleact din ventrioulul sting printi-o artera mare, numit& artera aortd, Ea di remificafii din ce in ce mai fine (de grosimea unui fir de pir) numite eapilare, la toate organele, Acolo singele lasi substantele nutritive si oxigenul, se incarct ou dioxid de carbon gi alte substanje nefolositoare, intorcindu-se la inim& tn atriul drept, prin dou& vene eave. Aceasta este circulatia mare, Din atriul drept, singele trece in ventriculul drept. De aici prin artera pulmonard, ajunge la plamini, unde lasé dioxidul de car- hon gi se tncared cu oxigen. Apoi, prin genele pulmonare, se intoarce din nou la inima in atriul sting. Aceasta este circulagia micd. Din atriul sting singele treoe in ventriculul sting. Deci, singele circuli continuu in corpul iepurelui — figura 12, Tnima gi vasele de singe alc&tuiesc impreun’ aparatul circulator. Fig 12, her cleat singel Ax cictlayia mek; 8 — ereuatia mare: € inims Fig. $2, Aparatl exertoe: ft mrinkehl; 2 ureter, 3 — v4 Velardi; 4" uretra, —Observati pe animalul diseett sa pe plange, unde se gisesc rinichil. Ce form& au? Aparatul oxeretor gl exerofia, Din activitatea diferitelor celule rezulti anumite substante: o parte din aceste substante (apa 9i dio- ~ xid de carbon) go elimina prin plamini; o mic8 parte prin piele, sub form& de sudoare, iar coa mai mare parte prin rinichi, sub form’ de urind, Riniehit, de forma unor boabe de fe {n regiunea galelor, De la fieoare rinichi ureter, care se deschide in vezlea urinat ; a turina, Din oind in etnd, urina este eliminata printr-un canal numit uretri, Rinichii, cele dowd uretere, vesica urinard si uretra aledtuiese tmpreund aparatul excretor — figura 13, fe : Funefia de oliminare a unor substano rezultate din arderi se numegte exeretie. Aparatele digestiv, respirator, circulator gi excretor contribuie ta hrdnirea corpului si la tndepdrtarea substanfelor nefolositoare; deci, asigurd tanetiile de nutrifie. Aparatul reproducitor gl reproducerea. Iepurele, ca dealtfel toate animalel,"olnd. ejunge le completa ‘dezvoltare\ (maturitate), se poate inmulfi, dind nagtere la urmagi, 18Fig 14:4 ~ spermatorold; Aparatul reprodueiitor este deosebit la mascul de femelAi gi cuprin- do glandele reprodueiitoare care produc celule sexuale. ‘Masculul are o pereche de testieule, care produc spermatozotzit (celule sexuale barbitesti — figura 14.1). Spermatozoidul se poate misea usor in lichidul care 11 inconiuri, Femela are 0 pereche de ovare care produo oyulele (celule sexuale femeiesti — figura 14.2), Ovarul elimin& ovulul intr-un canal care se deschide in uter (alt organ. al aparatului reproduoitor). Dao& in acest canal ovulul intilneste un spermatozoid, se uneste ou el, iar procesul se numoste fecundare; rezult eelula-ou, care se fixeaz’ in peretele uterului. Ea incepe s& crease transformindu-se in embrion, apoi in fiit. Cind fitul este suficient, dezvoltat, putind sA-si indonli- neasca singur funefiile vitale, se produce fitarea (nasterea), Timpul cit embrionul gi f&tul radmin in uter variaza de Ja un animal la altul; Ia iepure este de 42 zie, la goarece de 19 zile. iar la elefant de 30 de luni. lepuroaica di nagtere de mai multe ori — vara —la olte 2—5 iepuragi, de fiecare dat. Ea le faco un culoug moale din iarb& useaté i par gi fi hrénegte cu lapte produs de mamele. La 5—6 luni dupa agtere, iepurii devin maturi, Toate animalele care se tnmuljesc ca iepurele, ndscind pui pe care ti hrdnese cu lapte produs de mamele, se numesc mamitere (purtitoare de mamele). Intre functiile de relatie, nutritie si reproducere exista o strinsd Jegiturd. Intr-adevar, iepurele nu poate ajunge la maturitate dacd nu se hrnogte, ier pentru aceasta el trebuie si-si caute hrana. Aceast& Jogitura exist gi intre organcle corpului care nu pot functiona izolat. Asadar, corpul unui animal este format dintr-o mare asociasic de celule, tesuturi, organe, aparate, sisteme, care aledtuiese tmpreund un tot unitar — organismul. Tntrebari — Ce adaptiripresintt fepurele medial stu de vial? = Ginn esta slektuita cella? Ge'seinfeege prin eral, orgen Gh emu dig Co este reaprajiag = Give este drama cioultil stngelul? = Gh ae leat aperetal‘exeetor? ZCe'te'ineloge prin enimelo marnifre? HEE Fone tadeblinegte orgonitmul anim? Existh legitur tntre acest func}? Daft exemple at, siatem gi organism animal?TABRL RRCAPIEULATIV asupra sistomelor gl aparatelor unui mamiter et Digestia raja |Eetaaledtuit din ubul) Transforma hrana fn esti —_|digostiv: gurl faringe,| aubstanje_ simple, fevatag, stomao, intos-| chide eare pot fi ab- tine, anus i glande| sorbite in singe, Rer- fanoxe; fica, pancreas, | tulle nedigorato. se limind prin anus. —_—_———— orgies | att a inde Alemtirea Senet utente Tespira{ie| Aparaiul | Format, din cei do) Se produce schimbul ea ese |e Es Le a eek nate | Arar | Sanaa ean apes ee ‘ratorii; n&ri, camerele| genul trectnd in singe, et os eee laces pe a ee rie |e ieee ‘Soheletul eapului, | i dio anumitd forma, bronbii, tl, Elimink dios eneang pee conse acifeenet Se a oe at aiaeal " duva spite, inima, plimtnt Gonduce subs | digerate gi oxigenul li Cireulatla | Aparazul circulator Migear FUNCTII DE NUTRITIE f=) re, vene gi capilare.| celule ou ajutorul sin Sistema mus- |Bxtaalettuit in muy) Daw forma exterioart golul, ‘Tranaportd_ ln g cular |ohi acheletich eapabilil @ corpulul, Elemente rinihi, pita piste | 3 : de contractii_bruste,| active ale migcari. Se ‘substantole —nefolosi- 4 1 din muychi netexi,| contract migetnd on oare, Singele apart care se contracta lent Produc. energie Drganiamul contra in- a i ao leone in peretii sar corpulul, {eotiilor. a organelor intern, ae a Baer | Aparatut. | Rinichi, wretere, ve-| Elimind din ongeninm = ‘ezcreor sion urna uratrt | gubytanfaleneflon- Nea ene. a er oa toare 9 surplusul de . Sistmul nervor | ste format din ence | Primoyte, prin. tntor- apfnubformé dering, 5 = fal, méduva.spindsi| mediul organclor de si norvi, Caulele ner | sim, informatil, po Sensibt Fvoase au’ prelungit | gare’Io teansform tn titaten ourte gi ramificate gi | vonaatii gi a ordina tuna singurd, lung 9| mugchilor sl tuturor neramifieata. ftraiee’ Carafes nismul tn logdturd ou sadiul si coordones funotile organelor. ‘Aparatul | Format Ya masoul din] Daw nagtere le urmasi reproducdtor | testicule, care produc| axemlnttori paring ior, spermatoroiai, iar la fomeld, din overe i ter, Ovarele produc! fovule, In urma fe ccundayiel rerultt 08+ Iula-ou, din oare ia nagtere ombrionul gi fapoi fatal, REPRODUCERE FUNCTIA DE Observati oun stnt tndoite aceste sgmente, dorsal | 6 aripi ) asipi aripl, Desenatio eltrd4i 0 ariptt membranoasd tntinsh. Prin ce diferd de livep fees rambranoute | — Ghorvalolane pl arte ae aeomena ae = Deafaceicapul, ord il unset etrdbup,tipitiste pe un carton gi cot ena { ‘ei perechi do dennmiite fread Yor peat hata! | pilcioare, formate = Adnnatt difersh gindack gi tntocmiti o coeei. din articole — Copiayt tn caicte gi completpi, eu datele necesare, tabelal urmator:% Respira prin trahoi Jamun: our nmi > dl | ie : tas) clit ie ‘molamorfoni complet i a 3 i fea [de (sae 3 ila ar oe eee é ai A iF \ sf 25h Palan- | ae jen | Insecte inrudite cu carabusul | Rapul | | Fonrte multe insecto au, cy ofibupul elite, le se numese gindaci. Num&rul T | toe ort fone sare, day cal sant Gee tattoo sesboraul, erltora, | | GBrf- | Yahalol do batt, scarabect, buburezs. up | | : ae CARACTERELE GENERALE ALE GINDACILOR ; Au piese bucale pentra tdiat i mestecet, Aw dowd perechi de aripi: elite $i Fluturele alb |) Grip mtntranocke:dletmorfce ete compl al verzel = Qbserval un future, Desenatnseeta pe fags dorsal, cu arpile tise —Observafl mal multe exemplar, Dupt culceree arpllor vetl Geosebi mascull de femele, Recunoaytei femelle dupd douk pete negre situate pe arpileanterioare care ; Introbiri pete a mocule rep sree emis ml eeabna el ennllleneal atk an oripdveras freed elsfistuclill veden ee "Gu ee te hrinete cabupl tn compara cu ptianjenul? floaro tn floare, lo admiram colori yiu al axipilor si zhorul juokup = Ginn epi cletbapal? pe doasupra_clmpillor sau_printre oopaoli padutii, dar {i cuncajter = Do co cdrébugul este foarte diundtor? mai pufin. S tnoeratim si-i cunoagtem, studiind un fluture frumos = Cum putem distrage ctrabugii? fidgstnttinit: tlutuyole alb al yerzei (elbilifa) — figura 60. " | %chi: 3 — trom: lune prin tromph. —Din cite parfi este format corpul abiliei? _ Aleétuirea corpului. Fiind o rudi 9 ctrtbugului, aratati nirile gi decsebinle dintre acoato dout inseote, Corpal este mel rab. fire, mai zvelt, mai lung gi mai ptros deoft al cirabusului. "~~ Observati, din profil, cu lupa, capul unui fluture! Capul — figure 61. —Ce observafi In cap? — Cum sint_ onte- nele? — Comparafi-le cu ale cirabugului. — Cum sint ochii? Ei au © suprafaji mare gi sint bombafi. Aparatul bueal este transformat intr-o tromp& cu care suge nectarul. Toracele. Co observafi la torace? Cum stnt aripile, comparativ ou ale ofrabugului? Observati moi atent aripile gi atingefi ou degetul suprafata lor. Pe deget se prinde o pulbere find, sclipitoare, — Pri- vifi-o ou o lup8. — Ce vedeti? © mulfime do solzi. Dac& se scuturd tofi solzii de pe o aripa ea ramine stréverie gi incolord, iar fluturele ‘nut mai poate zbura — De ce? ~ Cre perechi de pcioure are — Cum snt let Cu aceste pilose subir, posse si terminate cu gheare, fluturele se agaya usor de flori. A seule Abdomenul, Comparati-l cu cel do la cértbug. Ce asemanari gi Aeosebiri constatati? -—Cercetati un fluture tn 2bor, apol ajezat pe o floarel 6 Locomofia, Fluturele zboard din floare in floare, agezindu-se din zbor pe petalele viu colorate, jinind aripile vertical deasupra toracelui. Hriniron, Cind se agazti pe o floare, fluturele destace trompa care patrunde in corold, de unde suge neotarul duloe. Capul se retrage apoi incet, trompa se Tuleazi in spiral gi pitrunde intr-un ganj de pe partea inferioari a capului, Hrinindu-se astfel, fluturele diuneazs plantelor? Dar foloase aduce? Inmulfirea — figura 62. In luna mai, femela see pe dosul frunzelor de varzi mai multe oud mici, de culoare galbent. Din ous iese o larva cunosouta sub numele de omidd. Omizile incep si road’ imediat frunzele de vars. Mintne’ cu nesaf zi gi noepte, producind mari pagube in gridinile de zarzavat. Ele creso repede, niptrlesc de mai multe ori gi devin grooaie, de-abia se miso; pariseso frunzele de varzi gi se urck pe tufe, pe tranchiurile copacilor, unde se trans fonnt in nine (pope). Din ele ies futur. Ce fel de matamorforh. ae, deci, albilifa? Comparafi-o ou aceea a cérabugului, "Fluturii asigurd polenizarea florilor. Cum? De oe sint socotiti diunktori? Faima rea le-o aduc larvele care trebuio distruse. In Tupta contra omixilor trebuie s& oorotim unele pisiri, ca vrabia, cucu! si multe altele care se hréinese cu omizi.y Fluturele de matase eee de mitase—fig China, A fost domesticit i cresout de acum 4000 ani, pentru firele de mitase, cunosoute sub numele de borangic. Spre deosebire de albilit&, fluturele de matase are un corp scurt, ros fl phrosgPe cap prerintk dou8 antene negro, de forma unor pene Gi dot ochi mbri, Trompa este foarte sourté, deoarece, in cele citeva nile olt trBieste (B—10), fluturele de matase nu se hriineste. In acest timp depune ousle, In julie, femela depune pe frunze oud mici, olt gimalia de ao. Primavara, cind apar frunzele de dud, din out ies larve, numite popular eviermi de mitase , eAndeletnicirea cresterii si ingrijirti larvelor fluturelui de mdtase se numeste sericiculturd, Larvele, de culoare tnohist, sint oresoute in camere luminoase, cu paturi de lemn sau de pinzi, curate, Pe paturi se pun frunze Proaspete de dud. Larvele mantnet ou ltcomie gi crese repede. Th acest timp trebuie mentinuté o curi{enie exemplara, altfel Jarvele se pot !mbolniivi de o boal& numita pebrind. Intr-olund, larvele jung la 8—10 em lungime gi niptrleso de 4 ori. Dupdi ce ating ‘aceasta dimensiune, ele m&nincé din ce in ce mai putin, Cind nu se mai i. Krines, 60 apropie tranaformarea larvel In nim/é, Aoum se aster ‘| crengi pe paturi, pe care larvele se ured gi {gi construicse a i din fre detmatass” ene ! ., Larvele au nigte glande numite sericigene, al otror orificiu este situat pe buza inferioard. Ele produo un lichid oleios, care in contact, 41 —femela depunind out: 2— lar 3~ gogoug 4 ~ ni, 0 ‘ou aerul se intrepte gi se transformé tn firul subfire de m&tase, Acest fir, incolcindu-] mereu tn jurul corpului, formeazd o odsufi oval, ‘gooasa sau. coconul, In interiorul-gogosii, larva suferd a 5-a nApirlire i so transforma in nimfd, Se alg gogogile mari, se pun deoparte 4i nimfa se transforma in fluture. Fluturele inmoaie m&tasea intr-un punet, rupe firul gi iese afari, Celelalte gogogi se folosese pentru obfinerea firului de mitase (borangic). Firul de borangio, lung, luoios i rezistent, se poate fese in mai multe feluri, objinindu-se feskturi de madtase naturald. Statul nostru socialist a lust numeroase misuri pentru. dezvol- tarea sericiculturii: s-au oreat pepiniere de duzi iar prin statiunile do sericiculturd 20 distribuie gratuit oud («simin}a» seleofionata) reseatorilor de viermi de métase, = : In viitor se va acorda o mai mare atenfie crogterii viermilor de mitnse, pentru a se asigura materia prim& necesard tn industria textila Alti fluturi intro flsturil care sboor lua, amintim: nallarubal ere omiai se hinone cu fruasele pomilorfrvtifer i future coada rindualell cu ariple Toure fernos ‘olorate. ‘latuele cap de mort shourd tn amurg. se hetnoy din cera attr Aly Hit soar onpen (ta de noxp fHaturete ent do plua, cel mei mate fluture Ge Ie nol Molin de halne i depune oule inate, bIgauH, covoare otc. iar larvae Ie rod, producind marl pagube 5 miere pi ou aout Astfel Intrebari —Comparafi caracterelo exterioare alo albilifi cu cele ale elrbusului, onstatati? Din co cauz4 aviplo fluturilor stnt colorate? = Gum vi oxplicafi C8 futurelo alb al verssi ao ivogte primlvara aga do tim- ~ C8 lai ve atabilotefntso futur gi plantelo cu fori? , Ineriri practice uni fluture, Pe care part a aripii se diting mat bine nerourled lt bucdyied da eripdapeaid tire lem gt lame, eh fol Stuperioerd th one, Desenaftlyva eolsk 0Artie alba, Hi le flatar pe Odservapi ea et ~ Giang dee rong an flare ip Hib din doud piese alipite dev i: a ae ve prj distingei la corpul el! Care sint aceste 6 obersojt pe cele B incle ale toracelui! Dar pe uncte inle ale abdomen = Inarsan borcan eu pujin nisi, acopert cw 0 plnsh subjire, élteearamuri en rinse dela plantele cu care se hrinese. Urmdriy creteea ‘ire, wanfrmare lt tn ine 9 tyea flarir din nim =Completayi urmitorul tabel, dupa ce 2 copiapi tn caice: cap Alettuirea fluturetal abdomen CARACTERELE GENERALE ALE FLUTURILOR Au piace bucle transformate pentru supt. Doud perechi de aripi slzase. [ere ee oe ot alae Stiafi cf... = Firul nei singure gogogi de mitase 0 tinge 0 Iungine de 4 — Viermii de ea feel Culhvan prepareti: peal de" frunae de ie de ore neath. eo.? t numa masculli? Pemelslo stau axcunse Ini depun oul, iar omiaie ce fea din ele rod cu haine, unde ina, bumbacul gi mitasea? — Fhuturele cap de mort suge cam o lingurijé de miere pe minut. Albina ~Obserafio bind cu aiplentne, pfs dorsal, api pe cea ventral: obser- val pel toracele, abdomenut.” fat eo : In silele oilduroase de vari, vedem zburind din floare tn floaré | © insect& cunosoutd de toatt lumea: albina — figura 64. _ Spre deosebire de ofrabugi gi fluturi care triieso izola}i, albinele traiese in familii mari, alodtuite din mii gi zeci de mii de indi 80 —Fiind insect, ete ply are corpul albinel? Ce organe observati la cap? Alektuirea corpulul — figura 65. Capul, Antenele se deosebese de ole carabugului fiind scurte gi indoite in unghi drept, In afard de cei doi ochi compusi, elbine mai are in frunte 3 oceli, ayezafi_in ‘triunghi, Vederea albinei este agerd. Albina vede bine florile, picttu- rile de nectar gi recunoagte drumul pe care zboari. Uneorl zboari clfiva kilometri, reintoroindu-se la stupul de la care a pleoi Gura este inconjurat& de aceleagi piese buoale, ca gi Ia odrabug, numai ¢& ele sint modificate dupi felul de hrand al albinei. Mandi: bulele sint scurte si puternice; ele serves la prelucraren cerii gi la construirea fagurilor. Mazilele, latite ca nigte lopijele, inconjurd limba. Piesa cea mai importanta este buza inferioard, mult alungita fi plrouah; presintd un jgheab prin care sugo nectar. Tot ou ea Jingo din flori pic&turile dulei. Din gura, nectarul trece in gus, unde se amestecd cu saliva gi se transforma in miere. Deci, piesele bucale ale albinei sint modificate pentru lins gi sup ania — Din cite inte este format torcee la insectet Ce ergane de miscare se prind de inlele torace'it “Cite perecht de aripi are albinal — Pe care dintre ineleletoracelul se prind? Observafi aripile, Ele sint subjiri, transparente, strabatute de neryuri groase gi i numeroase. Aripile primei perechi sint ceva ‘mai mari decit celelalte, Aripile posterioare au la marginea lor anteri- a‘oara citeva cirlige fine, cu care se prind {ntr-o indoituré 4 aripilor imei potechi. Astfel, cele 4 aripi sint prinso dout olte dowd, dind impresia of albina ar avea numai dowd aripi, Acest meoanitm. de rindere se numeste frind, Astfel, clo doud aripl sint migoate deodata, Formind in timpal tboruiui o singurd eripa rade, vere loverte Doral eu mai multi fora. = Ei pare de owe ar Sa Pcie pind ; +, —Smulget_un plelor anterior $1 unul posterlor de flecare parte, Ayezitite unu tna! peo hte aly Observate, cu lupe, al ttt pe fata artrioar pl pe a posterionrd Desenail. Nota! ce vedei, A trel poreche de plelore pret cosebit. Ele nu ise pei poneraye cone —Observatoalbing pe oflonre, I sl 6 alettuire cu care colecteaz i transportd polenul, in flare, la sosirea In sup, Zburind din floare in floare dup& neotar, albina se umple pe tot corpul cu pulberea de aur a polenului. Ba igi ourdti corpul de po- Jen cu periufele, ier polenul adunat fl face mtigi dovoloage, po care Te agaza in panerago, Cu guga plin de miore gi paneragele cu polen, albina lucrtitoare se intoarce la stup, Abdomenul. Cum este aloktuit abdomentil? Ce se observa. po pirfile lui laterele? In abdomen, pe partea inferioari, se alla glandele eerit. Ceara produst de aceste glonde iese pe partea inferloard a abdomenului, sub forma unor solzi. Pe misura co solsii se formonza, albinele Iuerdtoare ti apuct ou picioarele dinapoi gi ti mestook cu mandibulele. Abdomenul se termini eu un ae veninos, arma de ata si-de aplirare a albinei. Cind albina injeapa, veninul se sourge in rand pro- duoind usturime, iar pielea se inflemeazd. Dact albina injeaps 0 picle groasi, nu mai poate scoate acul gi trligind, se rupe abdomenul, Jar ea moare, Dao sintem intepati de o albing, trebuie si sooatem oul 4 sf tumam puting tinotutd de iod sati amoniae peste tn{epatuna Cu aoul, albina lucratoare ineoteaxa. venin in mietea depusé In chmirujele de ceari ale fagurilor, impiedicind alterarea, Intr-un stup sint trei feluti de albine: albinele lucrdtoare, trin- tori i matoa — figura 66. = Obsetvatiio matca, un trintor 4! 0 albing Jucrdtoure Albinele Iucritoare sint cele mai numeroase (elteva zeci de mii) gi eu cel mai important rol in stup. Cind sint tinere, ramin tn stup, fac cuntponis, aruneind albinele moarte, seriseso stupul batind repede in aripi, pizeso intrarea in stp gi hrénese larvele cu polen, miet® gi ou tn se hrénitor produs de glandele din regiunea gugii. Dip’ un timp acosto glande nt mai seoret, dar intré in activitate glandele de abdomen vate produe cea, ar luratoarele noep #8 construasca fegurii. In celulele fagurilor se plstreazt mitrea, polenul i otese w Fig. 66, Allie: 4 = Wuertoures 2 — mate 3 rine, Iarvele, La o anumita virsta, oind inceteazd seorefia ceroast, Iucra- toorele ies la cules, aducind polen gi nectar, pe care le depoziteagd in faguri. Aceasta e rezerva lor pe vreme de iarna. Crépaturile din stup sint astupate ou propolis —o substanta preparata de albinele lucra- toare din cleal cules de pe mugurii plantelor. uaa = ‘Trintorii. Pe ling albinele lucratoare, in stup mai trbieso gi clteva sute de albine de parte birbitease’, numite popular trintori. Ej sint mai mari doctt lucratoarele, au un zbor greoi gi produc un zbientit puternie, Nu au ac si nu produc miere. Ei au numai rol in inmulfire. Toamno, lucritoarele le rup aripile gi fi alunga din stup. De ce? ‘Matea. In fiecare stup exist numaio mates, ce se recunoagte dupa corpal ei mare gi abdomenul foarte dezvoltat, Singura ef funchie este acoea de a depune oud. Inmultiren, Intr-o zi frumoasi de prim&vara, matoa zhourd din stup, se inalfa in aer insofita de trintori unde ard loc imporecherea. Matea se intoarce apoi in stup gi dupi doua zile ineepe si depunt oud. ‘Vara, depune fara ineetare circa 3.000 de.ou’ pe zi. Tara nu depune. Dupa 4 zile, din fiecare ou iese cite o larva miot, alba, fara picioare, Larvele nu se pot hrdni singure, desi sint foarte lacome. Hrénite de Wuordtoare ou miere gi polen crese i nipirlese de mai multe ori. Dup& 6—8 zile larvele tnocteazk si mai minince, iar lucrditoarele acoperd oelulele cu un c&picel de ceard. In celulele astfel inchise, larvele se transforms in pupe. Dupi o saptdmini, pupele se transforma 1n albine, care rod e&pacelul de ceara si ies. Aceasté metamorfozs a albinelor Iueritoare dureaz 24 de zile. Din oudle depuse in cimfrufe ceva mai mari se dezvoltit larve are sint hrinite la fel, dar ele vor da nagtere Ja trintori, {nsf intr-un timp mai indelungat (24 de zile). a i Din oudle depuse in cAmarujele cele mai mari, numite botci, ies larve asemanatoare cu cele de Iucratoare. Ele sint hrinite cu 0ig. 67. Metamertors aibin 4 -out'? 1S nimia; 4 adult substanja hranitoare, numita ldptigor de mated, prodush de albinele Iucratoare, Datoritd acestei hréniri, dezvoltarea lor dureazi numai 46 tile, timp in care orese ropede si devin mat Metamorfoza albinei este aseménitoare cu metamorfoza. ciri- bugului si a fluturilor, 0 metamorfosd complet — figura 67. Roirea. Din cauza hranei abundenite gi a bunei ingrijiri, albinele se inmulfeso foarte repede, de nu mai Ineap in stup. Atunei se produce un auumzet puternic, semn cd o parte din albine se pregatese sé pleoe. Intr-adevar, matoa batrind iese din stup si, insotit de a multime de albine, igi ia zborul gi se agazii pe ramuta unui copac, formind un ciorchine numit roi, inainte de a se instala intr-o scorburi de copac sau intr-un stup. Temarea. Citre toamna, albinele se pregateso de iernat. Ele tyi asigura rezerva de miere necesard, alungé pe trintori, se inghesuie unele Iinga altele in mijlocul stupului, Astfel isi asiguré cildura necesara, IMPORTANTA BCONOMICA $1 DEZVOLTAREA APICULITURIT IN TARA NOASTRA Foloasele pe care le avem de 1a albine sint foarte importante. Mierea este un aliment dulce, plicut la gust si foarte hrinitor. De asemenea, gi un medicament prefios in unele boli, ca: boli de fieat, boli de plamtni eto. Ceara are gi ea diferite intrebuintir: la fubien luminérilor gi a cremei de ghete, la confectionarea figurinelor de ceari, a mulajelor anatomice ete. Pe ling cara gi mierea pe cure o produce, albina contribuie la polenizarea multor plante. Familiile de albine (stupii) pot fi duse in 4 culturile unde se urmireste obfinerea de seminje de bunt calitate, viguroase, ca urmare a polenizérii inorucigate. Daci stupii sint depugi in livezile eu pomi fructiferi, rodese mai bine. De ce? Cresterea gi ingrijirea albinelor poarta numele de apiculturd. In viitorii ani, in fara noastré va oreste numéiul unitajilor agricole cresodtoare’ de albjne, numarul stupilor, gi se va mari suprafafa oultivaté cu plante melifere. Ca urmare, productia de miere va reste, aga cum previd documentele noastre de partid. Dezvoltind apioultura, contribuim Ja dezvoltarea economica a aril gi la Imbundtajirea condifiilor de trai ale oclor ce muncose, ecestia Intrebiri —Compsratialbina ou fluturle do versa. Co asemintri gi deosebiri con- sata? — Ge intomnitato an slbinele fn vinta unor plente® = Gb Adal‘ bint uehtuae pete umeronseior pe cre 1 Indeplinese in — Ge modified au tuferit piosele bucale ole slbin tn leghturk eu modal de hrinive? Stiati ~ Albina juritoare poate zbura po o distan{& de 4—5 km, eu o vitert de BO ao a ia = ‘Aibinn bate din aript de 440 de ori po second? = Un’gram de renin onto rocoltat de Ie 10000 do albine? = Venfnalalbineior este intrbuintat fea medicament hmpotriva reuratix malt? = ibinele comuniet tntse ele? Atbinele care gsese vn teren bogat tn florvin sh-den de gtre stupuiui, exerutind ‘im fol de dans, dupa. enre hoard in dreoti respective Ingoote fnrudite cu albina sint: bondarlt, viespile, turnielte 5. CARACTERELE GENERALE ALE ALBINELOR: Piecele bucale transformate penru tins yi supl, Doud perechi de aripi membra- | one Atomerfsd complet ; 88Musca de casa —Observati o muses pe faa dorsald gi pe feta ventralé. Desenatico cu aripile itinse. Notati ce observat tains hae Nene Musca de casi—figura 68 —este rispindita pe toata suprafafa.pimintului, Ea patrunde peste tot, tiprigtiind miorobi, —Fiind inseotd, din olte parfi este format corpul ei? Observafi cu atentie figurile 68 si 69. ig, 68, Musca de ead Fig. 69. AleSuirencorpul 1 — marca visuth i imply 2 x Aledtuirea corpulul, Capul este bine separat. de torace printe-un fit subjire; este mobil, putindu-se migoa in toate panfile, ~ Ce observafi la cap? = Cum sint chit ~ Dar antenele? ‘ La ap are 6 trompi foarte scurta. Trompa se terming cu doi Jobi cirnogi, stribatuti de numeroase canale Hoot repaus, trompa se tepliazd in Z gi intra intr-un gant de la baza dapuh " —Ce observatl pe torace? Musea sboari eu 0 singurd pereche do aipi bine dezvoltate; membranoase, transparente, ou pufine nervuri. Perechea a doua de aripi este foarte redust, ca doua fire miciucate; are 0 mare impor- ‘tan{& in menjinerea echilibrului in timpul zborului, de unde gi numele de balansiere, i (9 Cite perechi de picioare are, musca? \ —Cereetat eu lupa, spol a mleroeop, extremitaea unui pcr. Ficeare picior se terming ou doud gheare gi dowd pernie lipicioase. Datoriti acostora, musca merge ugor, fr si alunece pe locurile netede gi lucioase. = Observati cum se hrineste o musci, Hrinirea, Cu trompa, musca suge lichido de tot fetul, Daca hrana dorita este jtan{éi tolidi — zahdrul —, ea vars putind saliva gi apoi suge lichidul dulce. —Intr-un borean eu 0 mused, urmarit| cum depune outle. Nota ce observai: po ziyia abdomenulu, mrimea Ivi, culoarea, numarul 31 marimes ouslr, “fnmulfirea. Musca depune numeroase oud pe alimente, gunoaie, cadayre, unde larvele gasesc hrana, Dupi citeva ore, din oud ies Tanvele, cunoseute sub numele de mugifé. Ele slnt mic, albe, fd ooht i fara picioare, ca Aigte viermigori. Larvele oreso repede gi dupa vreo doua saptimini se transforma in pupe, de forma unor mici butoiage cafenii, Din ele ies mugte tinere. Dup% cum vedem, mustele se inmulfese ou 0 repezisiune uimitoare; multe sint mincate de lilieci, pastiri, paianjeni, fara a mai socoti bolile gi frigul iernii care limiteaz& considerabil numarul lot. 9 ‘Musea este o insoet ditunitonre. De prin gunoaie gi cadavre, din saliva bolnavilor, mugtele iat microbi pe trompa gi pe picioare; se agazi apoi pe piine, pe zahar gi pe alte alimente, pe care le infes teazi. De ascmenca, ele mai pot rispindi gi oudle unor viermi parazifi. De aceea, tmpotriva mugtelor trebuie si ducem o lupta neorufitoare, distrugindu-le ou diferite substanfe otravitoare, dar mai ales Impie« dicind inmulfirea lor, prin p&strarea ourdteniei perfecte in locuinte, a1n curfi, indepartind gunoaiele. $4 acoperim ajimentele, pentru ca mustele’si nu ajunga la ele. Tinfar ul anotel, fl cunoagtem dupa corpul lui zvelt, fin, picioarele subfiri gi lungi, far& pernife. Masculii se hrinese eu seva i neotarul plantelor, iar femelele sug. singele animalelor si omului. Viaje tinjaralui este legata de lacus, bel, snlogtini, dooarcoefomelele depun ouale numai in apa. Din larve se dezvolté nimfele, care triieso tot in apa, Tinfarul anofel se deosebeste de finfarul comun, prin faptul of, atunci ond 50 agazii pe un suport, fine corpul oblic, eu capul aproape de stiportul pe care sti. ‘Tinfarul comun fl fine paralel cu obiectul pe care sta. Tnmuifirea. Din oudle depuse in apa ies larve paroase gi de culoare negricioasa. Ele stau mai mult la suprafoja apei avind o poritie orizontala; prin aceasta se deosebeso de larvele jinjaralui comun, care au o pozitie inclinata fap de suprafata apei. ‘Tinfarul anofel este un mare dugrpan al omului, el fiind transmi- {Atorul malariei, . Impotriva {injarilor se duce o lupta continua prin secarea bal- filor, distrugindu-se astfel focarele de inmulfire. Se mai pot distruge cu ajutorul inseeticidelor. Intrebiri Co deosehiri sint Intro mused gi {intar? ym putem Iupta contra mugtolor? Dar contra fingarilor? {fi mai Invafat o insoct care are trompl pentru supt? Caro? Trompa ‘acesteia este aledtuitd Ia fel ca a muglei? — Cum dovediti cd balansierele reprezint a doua poreche de aripi foarte reduse? MUSNBLE, PINPARI §I ALTE INSECTE INRUDITE AU URMATOARELE. CARACTERE GENERALE © trompt ew care sug, dzoled yi apo su, eau tna 4% eug, Dowd aripi mem Granaase, ine deiotat, st oul bolanser, argune de ehibra. Preoaree 50 trmind eu gheare #@perifelipeioae.‘Metamarfoca eto comple Tmeriri practice = Vara putesi procura usor musea albastré de carne, Pentru aceasta, este suficient si introduceti'o micd bucatt de carne intr-un borcan descopert, nd, misea a ‘pétrans tn borean, introduceti repede tn tampon de vaté muiaté tn eter si inchidept borcanul, Insecta anestesiatd este usor de prins. Musca domestica poate [i atrasit printr-un aliment dulce — Pune{i afard pe un suport o bucatd micd de carne, Obsereaji cum vin muptele si cum depun oudle. Puneti apoi carnea tnir-un borcan gi acoperifi cu un’ tifon, Notaji date. Obsereaji tn fiecare si desvoltarea larvelor. Notaji data apart ninfelor gl qpot a adutjilor. Pentru a obseroa mai bine larvele i ada, introduce printr-an tub de sticl® ctteoa picdturi de eter. Insectele nu mor, dar pentru eleva ‘minute rimin nemigeate. — Intr-o apa stdtdtoare, edutott larve de ptngart (se reeunose dupa migebrile lor rapide ind cin ta suprafajd). Recoltgicle tntrun borcan de stictt, apoi acoperii eu tifon. Urmariti desooltaree larvclor, a nimfelor, a adultilor. Notaji datele aparifii. lor Stati ed... = Timpol necesar metamorfozei must Po tot globul se cunosc peste 64000 feturi do mugte gi tinjari? = © perecho de muyte poate da nagtere intr-o vari Ja peste 100 milioone urmagi INSEOTE FOLOSVTOARE §I INSEOTE DAUNATOARE AGRICULTURI Aproape od nu exist loo in naturd unde sk nu tntilnim insecte, Acestea pot fi déunditoare sau folositoare. | INSECTE FOLOSITOARE AGRICULTURI In natura trétieso multe inseote folositoare agrioulturii. Unele dintre acestea sint inseote pradatoare, gi se hrdnese cu insecte daun’- toare gi cu larvele lor, Dintre acestéa mai cunoscute sint: Buburuza, un gindae mio, are elitrele bombate, de culoare rogie aprinsi si ou puncte negre. Attt adultul oft gi larvele se hréineso ou purici de plante, care sug seva plantelor tinere. Larva este tot car- nivord gi face adevarato ravagii printre purioii de plante. O buburuza adultd, oa si larva ei, poate minca intr-o zi o cantitate de paduchi de plante cu o greutate de citeva ori mai mare declt corpul lor, deci circa 270—300 de piduchi, Libelula (planga a IV-a), bund zburdtoare, are corpul alungit, frumos colorat, doi ochi enormi, care acopera aproape toat& suprafata capului, gi doud perechi de aripi sticloase, cu nervuri dese ca 0 refea. Zburind cu mare infeald, libelulele prind din zhor inseote dauntoare, Astfel, libelulele sint foarte folositoare. Furnfeile traiesc, ca gi albinele, in familii, intr-un muguroi; ele sint neobosite distrug&toare de inseote daunditoare. De mare folos pentru agriculturd sint inscotele polenizatoare, Zburind din floare in floare, transport& pe corpul lor polen de la o floare la alta, realizind astfel polenizarea incrucigata gi, deci, rodireamai bunt. Cele mai importante inseote polenizatoare sint: fluturit, bondarii, si indeosebi albinele, Deosebit de folositoare sint inci multe insecte care se hrdinese ou ouale insectelor diundtoare, cu omizile si nimfele lor ete. Deci, asemenea insecte sint foarte folositoare agriculturii i de aceea trebuie ocrotite. INSECTE DAUNATOARE AGRICULTURII —Observati in planga a IV-a, exemple de insecte daunatoare agricultur Foarte multe inseote se hranese cu frunzele plantelor de cultura sau ale arborilor, cu muguri, flori, fructe gi chiar ow lemn, Cind numérul lor este mare, aoeste insecte pustiese pidurile gi suprafete intinse de plante cultivate, provoeind pierderi enorme. Ce pagube adue unii gindaci gi omizile fluturilor? SA cunoagtem gi alte inseote daundtoare agrioulturii. Licusta eilitoare, —Care sint ele trei parti alo corpului? — Ce observafi la cap? —Cum sint antenele? — Dar ochit? — Din clte inele este format toracele? Po torace se afli doud perechi de aripi; prima pereche este mai scorfoasi (elitrele). — La oe inseote afi mai intilnit elitre? A doua pereche de aripi este membranoasd, transparent, bine dezyoltaté, in forma de evantai. Cu ele licusta calatoare zboar& la mari distantje. — Cum sint cele trei perechi de Pisloate? Ultima pereche do picioare este groasé i mai lung, servind la sérit. In repaus, picioarele dinapoi sint indoite In forma de Z. Ele au mugohi puternici. Cind mugchii se contract bruse, picioarele dinapoi se intind, licusta se proptegte in ele gi sare la mare distanfa. Licusta cAllitoare este de o licomie proverbiala; roads tot ce intilneste in cale: cereale, legume ete. Toamna, femelele depun in solul umed, afinat si cald, xeci de ou, tnvelite Intr-un fel do afoule}, numit epusoulita> care apard oudle de umezeala gi uscliciuno. Prim&vara, din owd ies larve negri- cioase, care seamané cu Jécustele adulte, numai c& sint mai mici, au antenele foarte sourte si nu au aripi. Laryele sint foarte lacome. In condifii prielnice de hran& si cfildura, ele napirlesc de mai multe ori fi rete, Larva treoo direct’ in stadiul de adult. Deci, Idcusta are 0 metamorfoxd necompletd. Combaterea léeustelor. In trecut, invaziile de lacuste erau obignu- ite in fara noastra, ca pe vremea domnitorului Moldovei, Licusté-Voda, 90 ue de cinp. 3 —zi, datorita indiguirilor, desecdrii baltilor,. tnj agricole, numarul licustelor a soizut. Prin v selor stufariguri din Delta Dunarii se restring gi locurile de cui- biirire a lacustelor. Girsbugul eerealelor este o insect Inruditd cu earabugul-de-mai dar mai mie (8—12 mm), Aro eapul negra iar olitrle castansi, Adult rod sau risipesc boabele din spicele de griu, ovaz, orz, secaré, provooind astfel pagube mari, Depun in pimint oud, iar laryele rod radacinile cerealelor. Combatorea se face prin Iuerésile solului (araturi ) rotafia culturilor, substante chimice etc. Gindacul de Colorado este un dusman foarte periculos al carto- fului, Se reounoagte ugor dupa cele 5 dungi negre care se gisese pe ficcare elitrd de ouloare galbent. Att larvele olt gi adulfi rod ridci- nile gi frunzele cartofului gi ale altor plante inrudite. Combaterea se face adunind gi distrugind larvele gi adulfii sau ou insecticide. Girgirifa sfeclei este un gindac mio (1216 mm), de culoare bruni. Capul se termin& cu o prelungire, in virful oireia se gisoste aparatul bucal. Adulfii ierneaza in solul cultivat anul treout cu sfeeld. In martic-aprilie migreazi spre culturile de sfecla, atacind plantatiile. Combaterea se face eu insecticide. Filoxera este 0 insect& foarte mica (1 mm) care injeap& raddcina vijei de vie gi o distruge. Molia maralui, un fluture mic (17—19 mm), atacd pomii fructi- feri din livezi. El are aripile albe cu puncte negre. Larvele sale atac& fruotele de mar gi de prun. Aceste fruete trebuie culese gi arse. Pomii se stropese primavara cu insectioide, la aparifia larvelor, inainte ca ele si p&trunda In fructe. Dup& cum vedem inseotelo diunaitoare sint foarte numeroase, iar oamenii folosese substan{e chimice pentru a le distruge. Dar com: aterea numai cu insecticide are dezavantajul c& aceste substante pot distruge si o parte din insectole folositoare omului. De aceea, oamenii de gtiinfa cautd s& cunoascd cit mai bine relafiile dintre diferitele feluri de insecte. Astfel, cunoscind care sint dugmanii inseo- telor dé&undtoare, omul ti poate utiliza in folosul siu. Aceasté metodé de combatere se numegte metodd biologicd. 2 CARACTERELE GENERALE ALE INSECTELOR ¢ ‘Au corpul acoperit ou chitin, cere formeazt scheletul extern. Corpul este format din: ane See © pereche de antone, 2 ochi compugi, © bur superioara, cap, eu 2 mandibule 2 maxile © busi inferioard, diferita ca formi eeataes | a peseangnmmi ces ay mur ae abdomen inlet, epi pin tahe deavolUd prin metamorfort completi, eu 3 stadii rnecomplet4, cu 2 stadi atv gi adult Paianjenii, racii gi ingectele aledtuiese o grupi numiti artropode. Aceste animale diferd mult intre ele, din cauza condigiilor difertte de vias tn care trdiesc. Totugi, au ‘unele insusiri care ne dovedese ef sin inrudite tire ele, gi prin care se deosebese de toate celelate animale. CARACTERELE GENERALE ALE ARTROPODELOR Au corpul acoperit eu chitind san ew erusta care formeazi un schelet extern ‘Acest invelig se relnnoiesto periodic (ndprlesc). Sub invcligul extern se gdsese ‘mupchii, Corpul lor este segmentat,adica format din mai multe inel, articulate ‘sau conlopitetntre ele. Picioarcle sit formate din article legate tnre ele mobil de unde fe pine $i numele (artropode). Respirajia se face prin brant la for- rele acvatice, iar ta formele terestre prin pldmini $i mai ales prin trahel, Se inmultese prin oud din care la wnele grupe apar adulj, prin procesul de meta ‘morfozh care poate fi completd sau incomplett 93= cefatotrace gt abdomen = aipereehe chelicere Tt perechi de picioare S reipiratia pulmonard gh teehooant [Fard antene pilianjent 4. Unies: Iilare Artropode = sxfetotorace 2 perechi = nimi garibil de pieioare = respiraia’ prin rani cerustacel Cu antene 2. Phurie cap, torace, abdomen ccelulare wpereche de antene pperechi de picioare = reipiratia trahecand Ayind corpul segmenttat gi sistemul nervos ganglionar, artropodele se seaména cu viermii inelafi, Acoste caraotere arata ci viermit inclati si artropodele au avut un strémos comun, Caracterele generale ale nevertebratelor Toate animalele tnedjate pind acum se caracteriseasd prin lipsa unul schelot 0s intern, Nu au coloand pertebrala formate din vertebra, de unde gi numele de animale novertebrate, ‘Cele mai multe au schelet extern mineral, ealearos, silicie, ehitinos, Asifel, acest achelet extern este reprecentat Ia molugte prin cochitie la crustgeee ‘prin cruatd, la insecte prin tnceligul de chitind, Uncle, de pilda viermit, mit ou nick un fel de schelet ‘Aus in general, singe incolor Respiratia animalelor nevertebrate difer& dup conditiile de vio ty care wraese, Astfel, ea poate fi eutanee.ca'la elenteraie gt sierm; eee eare Urdiese tn apd au respiraie branhiald ca la moluple, crustace ee, La cele care due viaj8 tereira, respiratia este pulmonard ea la melel, arahnide ete. sau traheeand, ea la insect ‘Ditertele grupe de antmnale neverterate se deosebese unele de cle ‘araclere particulare, care sint reumate in schema urmdfoare prin ‘NEVERTEBRATE, ‘numai in api Jor gi al omul Nu trdjese po uscat, sau tn singele anim Aint microscopice; unele aint parasite, | Pio Spongieri } previzut cu pori gi strabitut de nume- roase canale, ew cogulete vibratile, Corp tn forma de sac eu poreti dubli; ‘6 singura cavitate digestiva; au ten- taeule 4i celule ursicktoare; prezinta simetrie radians Colenterate eae | Corpul moale, lpi, ellindric sau inelat; ‘nu au cap, picioa cochilie. Unii duo vinjd parazita gi au orgenele interne slab dezvoltate Corpul moale, aptrat de © cochilie; ae. jorul bine dezvaltat, ‘Artropoae { Co*Psl tegmentet, picionte articulate, Invelig chitinos Au simetrie bilateral2, VERTEBRATE ae (ore put—tiguen 70 — esto vertohrat, care trtiegte 9 se inmul- {este numai tn api. Adaptindu-se a mediul acyatic, are infafisarea gi aleituirea string legati de acest mod de viata. Grapal este cel mai eunoseut pepte de api dulee. / In figura 70, observati forma, culosrea i partile componente ale 4 sledtuirea corpului, Capul, turtit lateral si lipsit de solzi, so termini cu un bot in yirful ofiraia are gura cu buze cdmoase, lipsité de dinji)Pe buza de sus are doud perechi de mustdti cu care pipaie, Pe cap are doi ochi mari, rotunzi, lipsiti de pleoape. — Explicafi din ce cauzi lipseso? Inaintea ochilor se gisese doud ni inapoia ochilor, doud urechi. De o parte si de alta a capului mai observaim ite un c&pacel osos, numit opercul. Operculele acopera branhiile. Capul se continu direct eu tranchiul (nu are git). 77) Fig. 70, Crap rant, 2 lias rent 4 toma ei fnothioarar 9 ange Trunchiul, turtit lateral, are pe el solzi care se acoperd unii pe alfii, a figlele de pe casi, incepind de la cap spre coada. Luafi un crap in mind; aluneci usor din cauza unui lichid mucos, produs de glandele din piele, care unge corpul. Sub piele se afl mugchi care se prind de coloana vertebral — figura 7 Coada, prevacuta cu mugchi puternici, se termind eu doi lobi egali. Forma corpului, agezarea solsilor gi mucusul ajutit tnaintarea cra- pului in apé, constituind adaptari la viaja in apa. — Observati unipeste tn acvariu, th repaus 4i ind se deplaseazs, Notatl rolul dife- ritelor inotdtoare in aceste dou momente Care sint thotitearele corespunzatcare celor patru membre ale sili, ale unei pésiri sau ale uti broaste? Locomofia, Crapul se deplaseazi in ap& eu inotitoarele: 4 perechi 51.3 neperechi (doud inotatoare pectorale, doud abdominale, o inotétoare dorsald, una anald si una codalit). Pozitia acestor inotitoare pe corpul erapului o puteti stabili singuri, analizind figura 70, Rolul principal in migcare il are coada. Indoindu-se la droapta si la stinga, coada loveste apa, impingind corpul inainte; inotatoarele perechi servese la elrma, iar cele neperechi, la menfinerea echilibrului in apa, xplicafi, cum! + 5.5 poate ols ves ooRidicarea gi coborirea crapului in apa se fac cu ajutorul vezicii inotatonre, ageaatt sub coloana yertebrala, Ba este format din doua PArfi gi comunicd cu esofagul printr-un tub ingust. Vezioa inotstoare este pling ou un gax (azot). Cind ea so umifl&, pogtele se ridic& la suprafa}a; oind vezica se desumifld, el se last 'la fund. — Explicati care este cauzal Scoatefi vezica inotutoare gi aruncafi-o in api. — Co observafi? wh Hrinirea. Crepul se hranete cu animale mini din ap, ou diferte plante ete; deci, este un animal omnivor. Apuct hrana cu buzele cir- noase io sfarima cu ajutorul unor ridic&turi osoase din fundul gurii. —Observati un peste viu, In acvariu, cum tnchide si deschide gura si operculele = Dac scoatem un peste pe usat, oe se intimplé ou el? De ce? Inima este agezatti ventral, inapoia branhiilor — figura 74. Respirafia, Crapul respira prin branhii care se afl pe ambele pari ale capului in olte 0 camerd branhiald, acoperitd de cite un opercul, figura 72. Branhiile, fixate pe nigte areuri osoase, sint for- mate din lame subfiri de culoare rosie, deoarece sint bogate in vase de singe, Fara incetare, crapul inchide gi deschide gura. Prin aceste migoiini se produce un curent de apa care scalda branhiile, Cum se face schimbul de gaze? fig. 72, Aparaul ee brankif ori “Pbranhies 2 Bo gura: 4~ opercul; 5 ~ wsoag. ‘inmulfirea, Primavara, femelele depun un mare numar de ovul (ore) 1a marginea biltilor unde apa este mic& si cildugd. Masculii ‘vars peste icre laptii in care se gliseso zeoi de milioane de spermato- zoizi, Dupa fecundatie, care are loo in apa, din oud ies puiefii. O mare parte din puieji sint mincati de pegti rapitori gi alte animale acvatice: vidra, pelicanul, barza, raja silbatiot, lebida eto, Astfel, desi numérul oualor este foarte mare, crapul nu se inmulfeste peste masurd. Crapul are temperatura corpului variabili; de aceea, cind incepe frigul gi apa ingheafa, se vira in naimolul de pe fundul apei unde ramine in amorfire pind primivara. Pentru oarnea gi iorele lui, crapul este un poste foarte valoros. Carnea de peste, bogatd in vitamine, substanfe proteice, grisimi, séturi minerale, ‘are o mare valoare nutritiva. Ba este ‘gustoasi, hhrinitoare gi se digeré ugor. Se consuma proaspatd sau conservata, Alti pesti de apa dulce Dintre petit de ap& dulce, mai conosouft sit: glia, gata, bibana), somnul, tral a page a Ven. Honma conpula, coon re inate ou diy Ueavoltares Inolitosrelor ne aratd ch tof int pet ripe {tinea trdiegte In balfi. Carnea gi icrele de, gtiuod stat gustoase 4i hrinitoare, Totugi, ea aduce pagube, consumind mult pepte, Saliul seamdnd In tnftigare'cu stiuea. Trdieste, mai ales tn rfurile noastre gi ‘ste numit ¢stiuca rlurilors. Are corpul subfire, fusiform, oa gi al gliucii, der pe spate oart dovl Inotitoar dorsal, Deoarece caren de galt eat ab, guatone 9x0 gerd ugor, este un aliment dietetic. Stn est col ma mare pote dip apetenontr dul,Indeonei in Danie si afluenfil el, Este un pesto rdpitor. Pe bot are mustafi cu care pipaie. Corpul Shinde nw are soni ImotStonren dorslt ete foarte mic, in chi cee anal, foarte lungt, Leney gi foarte lacom, somnul ati asouna prinire testi sa Intipt et couda in mliul apel. Carnes lui este grask qt gustoasi. Pistol cel mai ramos pgt din apelenosstre repo n price de monte, Rar peste aga de sprinten. Cind are de trecut,yreun obstacol, se indoaie ea un are 41 se destinde bruse,,eruncindu-se dincolo. Ce gi gtiuca, plstravul este un peste earnivor. Carnea lui oste delicionsé, v 99ae ee Co adaptiri prezinta erepul la mediul do viayi acyatic? Ge fel do animal este crapul dup modul de hrinire? Gam sint aloitnite organele de Fespiratie? Cum se face respiratia? = Explicali cuvintele: icre, lapfi, fecundafie, ou. = De'ce crapul este clasificnt inire vertebrate? ~ Pentru a 04 convinge de rolul fier tntdtoae, legaicte pe rind. Ce consttayi? = Deo parte yi de alta a cozit unui poste vin, legati dowd buctele de carton tare. Ce constatas’> Inirodecti o srmit tn gura unui peste mort gi tncercati s-0 scoatei pe sub opereul. Pentru a o0:da seama de rectal pe caret wrmeasd, ia opereulul cu wn foarfce Veti vedea branhitle. Numdraycle, Cum shut apecate? Inalegei acum cum scaldd apa brankiile = Cretei esti tr-un acvarin, — Unit erapi pot atinge Tungimen do 1 m, 20-00 keg gi pot tei ciree 3D deen? — Dontru'e crepe cu un kilogram, qtivestrebuie #8 manince 20 keg deal et? — Ui pepti tk dopun jrele tm ouiburiconstruite de ei? Aste est ghidrinu Mavctl censtuiogo din arbi alge un ub are in caro fomein Mlopano rele, iar esculul nu se depdrtoasd de cu gi aplrt- Pesti marini si importanta lor economica Prin mari gi oceane tréieso foarte mulfi pegti, diferifi ca forma, mirime, alodtuire i mod de viati. > Rechinul— figura 73 —este ‘tnul dintre cei mai ripitori i mai perioulogi pesti marini, spaima mérilor. Poate fi intilnit mai ales in mérile calde, finindu-se dup’ vapoare. 100 Planga a Va 1 elven, 2— full, 3~ Bibanel, 4'= Somnul. $ ~ Pieri 101Rechinii sint vinafi pentru carne gi grasime, Din ficat se extrage untura de peste, bogaté in vitamina D. Din pielea lor aspré se fac curele, pingele gi ea mai serveste la lustruirea metalelor. Th Marea Neagra trdiogte un neam de rechin numit Ctinele de mare (1,70 m lungime). Morunu]—planga VI, 1\— tréiepte in Marea Neagré gi in Marea Caspica. Primavara, morunii din Marea Neagr& trec in Dunare, unde igi depun icrele, Dup& aceea, impreund cu puietul se intore in mare. 5 ‘Aledtuirea corpului, Morunul are cap mic, prelungit ou un bot sourt si turtit. Gura, in forma de semilund, lipsita de dinji, agezatt pe partea ventral, este previzut& cu musti{i, ou care pipdie. ‘Are corpul acoperit cu piele aspra, din cauza unor solzi_ marunti, acoperifi cu o pojghi}a de smal}. Morunul are 5 siruri de plici osoase de forma rombicd, cu ghimpi grosi. Cum sint agezate aceste siruri de plici osoase pe corpul morunului? ‘Hrinirea, Morunul este un peyte canivor, care se hranegte cu animale de po fundul apelor, ca: viermi, larve de insecte, raci, scoici, moeloi, pegtigori, pe care le gaseste rascolind milul ou botul asoutit, Fig. 7. Rechinal Reapirafin se face oa, 9 la crap. — Explicafi, cum! Comparafi ‘ 4 cu rechinul. Ce observati? Aleituires corpului este adaptata pentru atac; are corpul alungit, Inmuitirea se fee yr ou. O singuré femel& poate depune suphi, dar musculos, spintecind eu ugurin{& apa. OP fie ga cave ic saititane’ de Sere < vot Gant! fe continu cu un bot ascuit iar gua tnarmati oy ume- Din cauz& of in figoare primavar’ morunul gi alfi pesti inrudifi ofi dinhi tiogi ote sibuatl pe, foja ventrall, cao endpatunt trans- | ou-el feo oBlAtori lungi pe Duntre, undo fyi dopun oudle si apoi se ertali. Corpul se terming ou o coadé putermiei, prevézuté ou 9 || Intore in mare eu puiefih, se numeso patti migratori Inotdotre coda, smplnitt n doi lobi neegali, Cate parte este mai Carnea morunului ‘este foarte gustoasi si gras. Se consumi taro? InotAtoarele pectorale sint mari, afezaie orizontal, iar cele |]. pronspltt, siratd, aftumath (batog) ot sub form de conserve. Foarte Sbdominalo, mai miei i situate spre eoadd. orpul este acoperit ou | cbutate sint, ieele negre, care se Gonsumé. proaspete ‘sau ‘tescuite. piele neagra-albistruic pe spate gi albicioas pe pintece. Solzii au | Morunul reprezinta 0 adevarati bogajie pentru economia pisci- elle un ghimpe indoit: tnapoi. cold a fairii noastre. Spre deosebire de crap, care prezinté un sohelet osos, rechinul | _p NisetruLeste un peste migrator, ca gi morunul, dar mult mai ate un schelet cartilaginos (format din cartilaje) nil, Obsorvalt planga VIN2 9 aratap ascmanaril gi deosebinle dintre comotia, Rechinul inoaté cu o vitezA uimitoare (40 km pe ora). | nisetru gi morun, Nisetrul este apreciat pentru carnea gi icrele lui Cao sigeatd se n&pustepte asupra victimei. Uneori face salturi de | negre. citiya metri deaeupra, ape, Dintre peti, esto unl din cei mat buni @ Pastruga—planga VI, 3—este, de asemenea, un peste wae e a " migrator, inrudit indeaproape cu morunul. Este mai mic, dar are o Hrinirea. Rechinul, carnivor feroce, se hrinegte ou pesti, scoici; otul mai lung gi mai ascufit. i atacd chiar omul, : i Coga—planga VI, 4—traicgte in Dundre, Nu este poste Respirafia. Rechinul respirs prin branbii. De 0 parte gi de alta migrator. Ea are carnea foarte gustoasi. a capului are 5—7 erdpaturi, numite fante branhiale, deschideri ale Morunul, nisetrul, pastruga si cega au cea mai mare parte a unor inoperi, in fiecare gisindu-se efte o singurd bronhie. Fundul | scheletului cartilaginos si numai o mica parte este osos. Decl, sche- Gurli comunicd direot on exteriorul prin. aceste fante letul lor este cartilaginos-os0s. im eeImportanfa economick a pestilor. Milioenele de kilograme. de peste care 0 pesouiese anual au o mare importanta in alimentalia Omului. Carnea de peste, bogatk in vitamine, substante proteice, grisimi, siruri minerale, are o mare valoare nutritiva. Ea este gus- | foasd, hrinitoare gi se diger usor. Se consumf proaspita sau conser- vatd in diferite feluri (strata, afumata, uscatdi, in ulei eto.). De asemo- nea, se consumé ierele, proaspete sau conservate. Dintre acestea, cele mai prefuite sint iorele negre de morun 51 nisetru, Din ficatul wnor pogti se extrage untura de peste, bogata in vitamina D (antirahiticd). Resturile de la industrializarea pestelui (solzi, oase, capete) se Intre- buinfeaza tn industria chimici, pentra producerea fainii, a cleiului ete. | Tn ultimii ani s-au construit fabrici moderne pentru conserve | din pegte la Tuleea, Galati gi Constanta. | Stiinfa care se ocup’ ou cresterea gi ingrijirea pestilor se numeste pisciculturd, Apele din. Jara noastea ofera condifii de sporire a produc- fiei de peste. In urmatorii ani, se vor amenaja noi bazine piscicole, Asigurindu-se eregterea rapid’ a producfiei de peste din apele inte rioara, Se va intensifiea pescuitul in Marea Neagra, precum gi pescuitul dccanic, asigurindu-se satisfacerea in bune condifii a necesitailor de consum ale populatiei, — Prin ce insugiti se deosebere pegtii de toate celelalte animale? = Go inaugiri comune au pegtii rapitori? Pegtil a pe parten dortalt 0 culoare mai fnchist, iar pe cea ventrald, mai deschisd, Cum explicafi acest fenomen? Co misuri au fost Tuste in fara noastr& pentru dezvoltaren sectorului piscicol? Morunul este ce) mai mare pegte din apele noastre, ajungind pin’ Ja dm lungime, 1500 ky i poste trii peste 100de ani? Obignuit, etnti- regto 150200 ‘eg. — Ih sudul Brazil tehiesc uncle feluri de pesti care poarti iorele 4i chine eft In cavitatea bucald? — Tn mavile ealde sint pegti zburdtori, eu tnot&toarele pectorale foarte lungi, cn nite aripi? Ei aé pot menfine in eer 30 s, ristimp In care atetbat tijive gest de mets, lao indjime de 2—3 m. — Basta pep petoar care au euneltey de poscut? Pe capul lor cxepto @ nadie, uneotl de 10 ori mai lung& dectt corpul, care se poate intinde gi scurta ta un elastic. Pe ex pllptic incetigor momeula, o mid biligoar& care Ja intumerio lumineaxd, Pojtelo Ingslat se arunct atupra ei i nimeresto darept in dingii epescaruluis. 104 Planga a Vi-a is 4 = Moran, 2— Niners, 3 = Plavugh. 4 — CapMaren Noagri este bognta in peste, cunosoindu-se peste 140 de speci, Printre algele marino traieye CAuful do mare gi Acul de mare, Se hrdnose cw pestigori, crustacei In largul Mavii Negre triiese pesti, coi mai mulfi fiind earnivori, Serumbia athastrés — planga VII, 2 — triieste in otrduri mari, féeind c&ldtorii in efutarea hhronei. Se inmuloste in Marea Marmara, iar cdurile do puiet vin In Marea Neagrd dupa hraniide unde se intore imMarea Marmara.Uscate,sint cumosoute sub numele de firi, Hamsia — planga VI1, 3— traiogte in olrduri do zeoi de mii de indivizi Serumbin de Dundre patrunde in luna martie In Dunire unde depune iorele. Puictul se intoarce spre largul Mari Negre, pe la sfirgitul lunii iunie, Sardeaua — plana VII, 4 — trfiegte in Maren Mediterand dar apare gi in apele Marii Nogre Dintre numerogii pegti buni inotaitori mai amintim: heringul — planga VII,7 tayridul, gingirien, rizeatea, pilimida, tonul — planga VII, 5 — etc. Nu lipsese din Marea Neagrd nici pegtii lai, de fundul apel, cu infStigare Aeosebitt, dintre care amintim Caleanul — planga VII, 6; poate atinge 90 om lungime gi trhiegte la o adin- ceime mai mare de 100 m, Are ochii gindrile pe partea sting’, Indreptatd intotdeauna spre suprafaja apei. Primévara se apropie de farm, unde depune icrole. Dupi fecundatie, din oud ies puieti de forma obignuita, cu ochii ayezafi pe lature capului 4i imoatd in piturile superioare ale apei. Mai tirziu, corpul lor se turtegte, ochii 4i nitrile se dopleseari pe o singurd latur®, gi caleanul tindr se las la fund. Deci, strimogii esloanului au avut forma obignuith gi ochii agezafi pe ambele laturi ale corpului; modificisile s-au {cut sub influenfa condifilor de viefd. de pe fundul mari, CARACTERE) TOR GENERALE ALE PI ‘Sint vertebrate adaplate la viata acvatiea; unii triiese tn apa dulce a ‘rturilor, favtilor, lacurilor gi baijilor, alyii tn apa siraté a mavilor $i oceanelor. Forma corpului este hidrodinamict. Au corpul acoperit eu solsi osogi tnfipfi {n piele, Postit tnoati cw ajutorul tnotdtoarelor perechi gi neperechi. Au schelet intern, cartilaginos, eartilaginos-osos saw osos. Respird prin branhit. Tempe- Tatura corpului este variabild: Se tnmaljese prin oud. Fecundatia este externd (are loc tn apa), iar din oud iese puietul. 106 Planga a Vil-a 4 ~ Ciluyl de mare. 2 Serumble slbartrd, 3 — Hams, 4. Sanden. 8 Ton, 6 — Calan, 7 — Hering, B~ Seal| Cu gchelet ceartilaginos Gu schelet cartilaginos-os0s + PESTI | Cu schelet osos: ‘Tema RECAPITULARE rechinul, = im apa sivas techinul, | 1 marilor sie for migrenvy nisetral, in apa dulce (pastraga, = din apa mati ( nl In apt dutee {es f— in apa dulce} in apa tonal, mérilor sardeaua, heringul Revhin ‘Moran = gure vontott; = finte brent Sots on ni plea pov Torew glimpl; — toads 4 108 ne oul — ora situati_ pe parten ventral Mbotulai; camerele | bran- ine eppaita ~ Biturt do plick aaah Tobi — gora in viol Fovntass = corpul acoperit cu bole; = camerele.branhi- fle avoperite eu ‘perents; onda eu bi egal = Analizaji tabelul urmétor, stabilind deosebirile dintre rechin, morun crap, gi crap. Schelotl Poaila gurl Gare fe girs Formn bots Felul de hednive | Soli Poni totdtousor Gamerle branhinle Tnotdtoaren codala } 0.1 108 Broasca de lac = Puteri pistra 0 brossca mult timp th acvariu cu condipia s& agezeti acolo citeve pietre care si depigeascd nivelul apei, pentru t putea sta si In ser —Plasati pentru citeva minute thtr-un borean, bine Inchis, o brossc si un tampon de vatgfmbibat cu eter sau cloreform. Rar animal aga de rispindit ca hroasea de lac — figura 74 In orice Jac sau mlastin& se gisesc broaste, de unde gi zicitoarca Lac 88 fie ck broaste sint destule». Dar, broasca nu triieste numai {n apt, ci si pe uscat, de unde denumirea de amfibian (amphi — dublu; tee Acest fopt influenfeazi mult, aleétuirea gi modul ef de viata. In ierburile de pe marginea apei, ea gasegte un adapost bun impotriva unor dusmani, ca: barza, garpele etc. Culoarea corpului, deosebita pe partea dorsal de cea ventral’, face 0a ea sii nu fie usor observata. Aceste culori sint adaptari la mediul ei de vial. La cel mai mie zgomot sare tn api, dar sici o agteapta alji dugmani: gtiuca, saliul, bibanul eto. Aledtuirea corpului — figura 75, Capul, turtit si aproape triun- ghiular, are doi oohi mari, bulbucati, aparaji de useiciune de do Pleoape, iar in spatele lor, urechile care nu au pavilioane. In virful Fig. 74 109Fie. 75, Broaea de tac —let- tuires corputa prin nigte obec. i vxilar i mérunfi, nw numai pe ma: "tov serves mai mult relinren, i mi ide botuoige gisesedouk nar mie, care at pot inchic i di —Cind? Gura larga prezintt di gi mandibula, ci gi pe cerul gurii, Gecit la mestocarea hranci. : Deschidet}gura unel broayte moarte. Cu o pensets, trageti limba fvatst — Explicati ce misciri poate face. i 3 id Ha imba ins, tubtire, cleioask i spicata vit peer a a t : de @ celorolte animale prin aceea o& wate ixatt & a fie scoasa afar cu ugt 2 a abet direct cu trunchiul, Broasea nu are git gi nici condts pul este acoperit ou piel lipsitt de solzi, subtie, foarte bogett ed singe gi glande ce produc un'liohid, care o menfino ined AL alumeconsd. ‘Totusi, piclea broagtel nu poate rox asia Rls De seas broasca de lac Be in cS ea a, ae i t clea nu se usuct, ee Er eeearied, far enelal sare din ind tn cind in apa. ~ onic cam state ire brome, Mombrele anterioare au 4 degete libere, iar cele p ite printr-o membran’, inotatoare, A . 8 defrrevoltoree membrelor constituie o adaptare la viata pe usca Com este 110 a = Observayi cum se deplaseazs o broascd pe uscat, — Explicat! de ce broasca este o bund inotitoare. > e qubgomofia. Broasca sare, nu merge. De oe? Alodtuirea picioarelor ne arati aceasta. Cind sti pe loc, broasca fine picioarele posterioar indoite sub corp. Cind sare, le intinde bruse gi corpul ei este aruncat inainte, Revenind pe pimint, se sprijini pe picioarele anterioare. Picioarole posterioare se intind bruse in acelasi timp, spre deosebire de animalele care merg, ale c&ror picioare se deplaseaz’ unul dupt altul. Aga se face c& broasca este un excelent siritor, Tot cu picioarele dinapoi broasca inoata foarte bine in aps, Hrinivea, Broasca se hrinegte cu: insecte, paianjeni, viermi, melci, icre, peptigori ete, Cind o insect zboard prin apropiere, broasea Intinde bruse picioarele posterioare, face un salt si, pentru a'o prinde, se foloseste de limba. — Cum? Explicati. Respirafia. Broasca respiri prin plimini. Ea are coastele slab dezvoltate, nu are stern, deci nici cavitate tdracied. Respird inghitind gerul. Cind o vedem pe mal inghifind im seo, este o dovadi et Inghite aerul, Deoarece pliminii stint. slab dezvoltati si au suprafati mica, respirafia prin plimtni este insuficienta; broasoa respira gi prin piele — respirafie eutanee. Oxigenul din aer si chiar din apa stribate usor piclea gi ajunge tn singe, — Co gaz o strabate in sons invers? Pielea roagtel nu las s& treaci gazele decit daca este umeda; uscarea {i aduce moartea prin asfixie. —Ce face broasca atunci cind piclea Incepe 4 se usuce? Deci, respirafia prin piele completeaz’ pe cea prin plimini. Tomulfirea. In una mai, masculii ne asurzesc ou oracaitul lor, femelele depun ovule pe care masculii le fecundeazi. Ouile sing Inconjurate cu.o materie gelatinoasa, care in contact cu apa se umfla enorm. Ele sint mici, trensparente gi au un punct negra la mijloc. Dupi oiteva zile, din ou iese o larva numita mormoloe, care nu seaman x broasea, Mormoloctl ceanang cn un pegtigor. Are corpul subjire 41 Tung; este lipsit de picioare la inceput gi inoata eu coada lunga, turtité. lateral, inconjurata de o inotitoare moembranoasi. Devo parte gi do alta a gitalui se formensd nigte foife ramificate — branhii ¢rterne. Dup& 0 siptiming, aceste branhii dispar gi se formeaza altele, {in interior — brankii interne, iar cind se dezvolta plimtnii, dispar #1 acestea. In acest timp se formeaza picioarele Pposterioare, apoi cele ante- foare. Coada se micsoreazi treptat pind la disparitie; mormolocul s-a transformat tn broasci. Deci, broasea se inmulfeste prin oud jar dezyoltarea so face prin metamorfozd — figura 76. La'ce alte animale am intilnit’ metamorfozi? aTntrebari Fig, 76,Metamortom roar = Ce adaptii prezinta broason le via sg Coen ran Ja viaja de api? Dar le cea de uscat? = Gum dovediti ca batracienii repres Gum dovedif of batracenilroprenintd © grupt de animale intermediard Sntre ~ Ce caractere de superioritate Nae fapar Ia batracieni ca urmere a adaptatli lor la = Din ¢9 aust broas i Din co caus rons de Ine nu poato tt n Jocuri wtate? T Ge dened stat inte mormotoe 4 broasca aduta? ) lovediti o& postii au fost strdmogii batracienilor? ‘Luerari practice = Obsercati eum respir aC i a fot ca eal tm respira browse. Cum explc respira tn acest eax? Respir = Inireduceli tire masitaral 4 mani ru mai pat techie Gun Ol compote oe” “Mh etc — Gasisi primaoura un brot i a ee in a ee pie gi puneicl tn ease diferit colorate. Observaji = Primtara, anal dino bal i sine aintare, adanat dino bale oud d ras oi punte trun ari nif mormolcttinert ea caret eat eu slat ert apatdapd Be sdprintn, ow eel eu erm’ pt restart de carne, Urmarit i ceea ce observati in dezooltarea lor. ET ee ee ioe lear el ole Mormolocul are multe asemanari cu pestii, de pilda: réspir& prin pranbii; alostuirea inimii si a altor organe ne arata cd broagtele de eitaad s-au dezvoltat din pegtii de odinioard, Trecerea broastelor. a Ta viaja de uscat esta insofita de aparitia unor caractere de superio- ‘ema ritate fafi de pegti. es heii face a din tabel, comparind broasca de lac mein mc leg ee = Luati 0 broased tn-mind: ce siti? ‘Temperatura corpului broagtei este variabilé, ca si a pestilor Do aceca’ toamna, cind vremea se riceste fi insectelo dispar, broasea Broatca de Ine fe retrage in némolul de pe fundul apei, unde rimlne nemigeaté, in Stare de amortite, pind primavara, ofnd se intoarce din now in apa ‘Distrugind un mare numar de insecte, broasca de lac este un ‘animal folositor. De la broascd se consuma mugehii picioarelor dinapot sub numele de «pui de baltis. Medial de vinta Pielke Ye . Locomotin A Go fel do animale sint pt modal de hrisre. Rospiratia Tnmulfiren “Animalele tnrudite cu broasoa de lac sint: broasea nfioast, broticelul, sala ‘mandra, tritonul, etc. nzCARACTERELE GENERALE ALE AMFIBIENILOR: ‘Stn, animate care tries tn api si pe wieat. Au corpat acoperit ex pice sul get net andlatt uma Aat pr meres sie eke ate tarapote fm stare laroard,amfibintt respira prin rank, a ies nauk au repivjie pulmonart i ewance oe se completes una ie ii Temperate. copula tse varabila, Torna, brodgtde tee, printre Vive de amorjire. Amfibienii se tnmulese. prin oud, core se deseolit prin Meares; o ee 0 are ce aur mal mate ‘ansformari pind devine adult. Stiafi cd... 1a din cele mai interesante — In pidurile din Africa apuseand traieyte Ieongle, broasea cu par? — In preajma cascadelor din Rio-Muni (Africa ecuatoriala) triegte cen mai mare broascd— broasca gigant, care atinge 3,6 kg, iar Iungimea corpului, 7 em? = Brongtele de useat consuma.un mare numir de insecte? Astfel, in 24 de fore o browsed inghite cite 300 de insecte (adulte sau larve), — Primii omfibieni au fost stegocefalii din care s-au desprins pe de 0, parte ‘amfibienii do mai tiraiu, iar pe de alt& parte roptilele primitive? Fig. 77. Sopiea cenute, ~La 0 soptrlé vie degetele si ghearele, s8U conservata (naturalizatay observati picioaele, agezarea lor, Stabilifi ce rol joacd tn migeare trunchiul, Sopirla cenusie si sarpele de casa pppiels cenugie—fig. 77. In zilele cilduroase de vara fo vedem deseori fugind din calea noastra, ascunzindu-se in tufiguri si gropi. yet clone aret Cu ces earns aca culearet— Lr ced foloseste? (\Alestuirea coxpului. Soptrla are eapul mio, triunghiular iar ochii sint prevaauti cu trei pleoape. Urechile nu au payilioane. Limba este seurté 9 bifurcata, In gurd are numerogi dinfigori eoniei, concrescu}i cu maxilarele, Corpul este acoperit cu o piele ingrogata, eomoast, care formeazi solzi gi fl apard de usciciune. ¢ Fig. 78. Sopris conuye — uirea corpsMembrele sint. sourte, situate pe laturile corpului gi indreptate in pirfi,astfel inctt nu pot ridica corpul de la pamint. Din aceastt taut, ea se. tiragte pe pimint; este un animal tirltor. Sopirla se Geplaseazd prin ondulefille: corpului, sprijinindu-se pe picioarele dinapoi gi pe coad’. Dac se rupe virful cozi, se tirdgte mai grew. Fugeceste singurol mijloc de apBrare, Dack esto prinsti de coada, seeps, conda Fupindu-se cu usurin{a. Acest proces se numegte aulo- fomie'si reprezint& un mijloc de apérare. Dup& un timp creste la loe (regenerare). Hrinirea. Sopfrla se hrdneste cu insecte; este insectivord. Mai cautd pAianjeni, rime cto, Mare consumatoare de insecte diundtoare, foptrla este un animal folositor. ~observati cum respird optrla: comparati cu respiratia de la broasct Respirafia, Soptrla respira numai prin plimini: Pliminii, agezati in cavitutea toracie’, sint nigte siculeti plini ou aer, cu o suprafati Us sespiratie mica. Vara, dack luim in mind o gopirlé. tncalrita la qeare, simfim of trupul ei este cald. Intr-o zi rcoroasi simfim ob sete rove, "Aveasta s¢ datoreste faptului c& in corpul ei se produce pufind ealdurd gi pentru ei nu are un invelig izolator, na pose Pes patra. Cunoajtefi gi alte animale cu temperatura corpului variabila? ee Seven ae Paro) Avind temperatura corpului variabili, odata cu venirea frigalui, goplila intra In amorfire, in timpul cdreia funcfiile se redue Ja minimum. Inmulfirea. Vara, sopiria depune pe pimint, Ja soare, oud mici; ru le poste dloci. — Bin ce cauzi? Ouile so clocese singure la caldura senelbi, Mediul terestru a dus la modificari gi in ceea ce privegte sonfal de Inmultire. Astfel, fecundafia este intern’, iar din oudle Gepuse de fomeld, spar indivizi aseménitori eu adulfil, fark meta- mortozi. Garpole de eas, Traieste pe farmurile apelor, prin piduri umede, pe linge gospodarii, Culoarea asemAnttoare medivlul fl face, mat eu de observat, Se recunoaste dupa cele dous pete alb-galbui in Fema de semiluni din partes posterioaré a capului — figura 79 “Aledtuirea corpului, Capul, oval, prezinté, dows néri i doi ochi re ' cou privirea fixd, deoarece plooapele int unite (deci, nu clipete i ua, fioipdati), Limba, subjire, lung’ gi bifureat’, intré gi iese ou repo- a 2 af Risiune printr-o seobitura din virful botului. Cu ea garpele pipaic. q —Ce forma.are corpul b, ‘S i. eis Corpul lung (1,50 m), cilindric, lipsit, de membre, so termini. ou fo condi ascufita spre virf. Intreg corpul este acoperit, ou o piele Gsoatd, groasA, comoass, solzoasé, In interior, de-a lungul trun: 6 4.00. Scholae garpte eran "7chiului gi cozii, sarpele, ca gi goptrla, are coloana vertebrald cu numeroase eoaste (tig, 80). Din scheletul trunchiului nu lipseste decit sternul (osul_pieptului). Sarpele se deplaseazt prin ondulafiile corpului. Hrinirea. Sarpele de cas& se hranegte eu: broaste, goareci, goptrle, pejtigori, insecte etc. Poate Inghifi animale mult mai groase decit Corpul sau, deoartce mandibala este aledtuita din dou jumatati legate intre ele printr-un ligament elastic; mandibula se leaga de eraniu printr-un os pdtrat, care in repaus sta orizontal, iar cind garpele deschide gura, ia o posite verticalA, lisind-o pt se deschida Tag. Dinjii, curbati spre fundul gurii, retin prada. In acest. timp, tn gor se varsi multa saliy’, tnlesnind alunecarea usoard a pri ‘Tubul digestiv, avind peretii elastici, se lirgeste, iar lipsa sternului permite coastelor si se indeparteze, usurind inaintarea prézii, Prada bste Inghitita nemestecati, iar digestia se face ineet. Respiratia se face prin plimini. Intr-un corp atit de ingust, numai pliminul drept este mai dezvoltat, —Ce fel de tempersturs are sarpele? Care este urmarea aestui fap? Inmulfirea. Vara, femela depune ows, albe, de mirimea unor ona de porumbel, cu coaja subtire. Ele so cloceso singure, D Vipera —figura 81 — sto singurul garpe veninos de la noi. Ziuia iese din ascunzis gi se incAlzeste la soare, iar noaptea pleack la vindtoare dupa goareci. Se deosebegte ugor de garpele de casa, avind 18 corpul mai sourt (0,75 m), capul triunghiular, mai lat deott cu o pati negricioasd in forma literei ava si dupa Aiea ae aigzag, care se intinde de-a Iungul spatelui, Se mai deosebeste de garpele de casi prin cei doi dinfi (colfi/'veninogi de pe maxilar, stra- batufi de-a lungul lor de un canal ce se deschide la virf. Cind gura este inchisA, colfii stau culeafi pe cerul gurii, Cind vipera muse’ prada, colfii veninogi se indreapta cu virful in jos gi prin canalul lor se scurge in ran& veninul produs de dou’ glande, Vipera eu corn are pe partoa anterioard a capului un com gi os veninoasa (fig €2) e fe Dac& am fost museati de vipert, trebuie s& I i toarelelmunuridelprintaiutor eine Seah ares) ie Jeaga piciorul sau mina deasupra loculni unde am fost — Se preseazi rana cu degetele pentru a accelera z 0 u singerarea, dupa ce am largit rana printr-o taieturd Tacuta cu'o lama dexinfectats, — Se pune o compres cu alcool sau ou apa pe rand. — Se merge la spitalul cel mai i i ue ‘epropiat pentru injectarea cu ser Distrugind mulfi goareci de ctmp, viperele sint animale folositoare. Fig. 82. Cap de vipert cu form Gland eu ven,Antrebiiri Es — Ce adaptari presinté goptria le viaja de — Din ce caved gopiela preferd locur = De ce temperatura corpului este cat? ile useate gi tnsorite? vvariabil&? = Cam se explicd faptul of garpele ponte inghiti animale mai groate decit corpul Ini? —Gom pute recunoagte usor,o vipert? — Ge doosebiri sint intro garpele de Luerliri practice — Ingriii um sarpe tn teravin, Din cask gi viper’? nd in cind hrdnif-l cw lapte, cu clte 0 droasch, un vicel. Un garpe poate trai ceva luni fara mincare, dar trebuie sd aiba api tn’ permanen{d. —"Puneti o soptrla pe masa si apoi pe o placd de = “Ardetio bata de pele de sopra de unghie: Ce miros imyif! Mirosl este ae au pra soptla into cate, Leuste, carne flat tape. Catia tn care piers, tera Piee Stiati cd. In Africa triegte o gopirlA inter stield, Urmariti cum se mised. sau de sarp, con fire de pr so bucatt ‘asemdndtor. Din ce canst asigurind tn permanen{aé apd, musie, rime “Te pdstraji trebuie sf ibd muschi, nisip souanth — Cameleonul — la care culoares Be echimebi dupk locul unde go afla? De axemenea, poate privi cu un ochi ins fi ca celdlalt In jos. — fn Molayeria trdiogte gopirla zburdtoare, ov 0 lungime de circa 20 em? De Fiecare parte a trunchiului are 5~6 pi tntine plete corli, forming Inve eretngt i alla relungiti ale coastelor, pe ofe este wun fel do paragutd. Ea poate plana de Serpilor cobra lo place musica? Mulfi dintre ei sint excelenti dansator —in finuturile eouatoriale gi trop Je sint gerpi uriayi? = serpii pot fi grupati In: neveninogé (boa, pitonul) gi veninogi (garpole cu Schblari, garpete ou clopofei) — planga, VIII 120 Planga a Villa yon 2 Ptonul, 3 ~ Sarpele cu ochelar. 4 apele cu clporelBroasca testoasa $i crocodilul Broasca festoasi de useat— figura 83,0 — traiegte in Oltenia, Banat gi Dobrogea. Corpul ei este aparat de un fest tare, format din dowd pirfi: una bombata, pe spate, numita carapace, si alta, ca o plac, pe pintece, plastron — figura 83,b. Carapacea gi plastronul sint unite numai pe irfile laterale, lasind dou’ deschideri: prin cea anterioara ies eapul fi picioarele dinainte, iar prin cea posterioard, coada gi picioarele dinapoi. Festul este format din plici osoase, bine legate intre ele gi acoperite ou alte plici mai subfiri, cornoase. Carapacea este concres- utd cu vertebrele gi cu coastele. Culoarea ei este aseménitoare cu a ierburilor uscate printre care triieste animalul. In caz de pericol, animalul se poate retrage complet tn fest si astfel se apira de dugmani, Cind nu mai este pericol, seoate afard capul, mare, de forma triunghiulara, coada gi cole patra membre, scurte §1 agezate lateral, degetele avind gheare ascujite; din aceasta cauza, mersul ci este greoi, tirindu-se cu plastronul pe pamint. ' Faloile sint lipsite de dinfi gi invelite intr-o materie cornoasi, aledtuind un fel de cioe, ou marginile tioase. Broasca festoasii dé useat se hrdineste ou ierburi gi fructe, taindu-le eu ciocul comnos. Broaueageszonsh Hearapace de brent 122 Fig. 4, Carat. edly arisen cele ales Rete BUR Tepid repo eal unde ve Broascl Postoasi de mare (caretul) — figura 84 — traiepte In mile calde, Cele mai mari reptile ale yremurilor noastre sint crocodilii, iar cel mai cunoscut este erocodilul de Nil — figura 85 — care trdleste {in fluviul ou acelagi nume. Degi se aseamand cu o gopinla uriagd, el fe deorebeyte de aceasta prin unole insuyiri determinate de Viaja in apa, Capul este mare, turtit, gi se continua cu un bot lung, in virful chruia se gisese dou niri; are ochi mari, ou privire crunta. Narile si deschiderile urechilor pot fi inchise in apa, Gura este largé, iar pe maxilar gi, mandibula, tn alveole, are numerosi dinfi conici, neegali. Corpul este acoperit cu o pavaza tare, format din plici cornoase, dublate dedesubt cu plici osoase. Co rol are aceasta pavaza? Pe uscat. se tirigte greu, avind picioarele sourte, pe laturile corpului. La picioarele anterioare are degetele libere, la cele posterioare sint unite printr-o membran& Inotitoare, Ce aratd aceasta? 123Fig. 85, Crocodlial de Ni Crovodili sint buni Inotitori, organul prineipal pentru tnot find coada, lungi gi puternica, turtith lateral. Crocodilul inoata sub apa gi scoate din cind in cind numai virful hotului pentru a respira. Ziua, ese pe usoat, unde so odihneste si doarme. Grocodilii se hrinesc ou pegti, erustacei, molugte, pisiri aovatice, dar ataci si mamifere mari: capre, antilope, pui de cdmile etc. Chiar gi oamenii pot ciidea prada acestui lacom carivor. Se inmulfegte ca toate celelalte reptile, Explicafi, cum? rainiea din Crocodiful este vinat pentru pielea Iui frumoas care se fae: gen|i, serviete, geamantane, pantofi ete. Intrebari — Prin co se aseamani erocodilul cu broasca festonst gi goptrla? = Ge deosebiri sint intre erocodil, grpi gi goplrle in ceoa ce privese din = Din ee causa reptilele nu clocese outle? 128 Tee ae Serpii, gopfrlele, broastele festoase gi erocodilli au fost reunite in ue reptilelor (tiritoare) deoarece au urméatoarele caractere generale: sa: Sit animale vertebrae, aap vila de wea, Pile format solsi cornogi sau pldei osoase' acoperite de pit cornoase (brodsle fsloase $i reali pee carve eieirly ait cea am ete tna au picioare, Din aceasta ean, cind merg,t3itirdse corpul pe paint, de inde gt dentmiren de reptile, Repllee respird numai prin. pldmink, mat bin: dezeolto dett la aafibient. Temperatura corpului este earibild, dupa. medial Iinconjurdor: din aceasta eauzd, tarna tree print-o sare de amorjire. Reptilele zmnat depind ds-apa, niet th timp thmulfite. Recnndapia ste taternd Ee inmalese prin ob, apace de 0 memirand grows. Ole ve lzee la ‘Temi ~ Stabiliti deosebirilo dintro pegti, amfibieni gi reptile jotnd tabe- Feilgs aaljjoatdiel onlay Peni tnistesieine a et ee ae] Mediul de via\a Pielea Membrele Locomofia | ‘Temperatura corpului |. Respiratia Inmultirea Stinfi od. ‘ — Veninul ganpelui cu ochelari omoars o ghind in 46 minute, un ctine {2,20 minuto si po om In leva ore? E eat Cele mai mari broagte festoate marine ajung pink Ia 2m tungime gi Sale me mar Braye tet jung pin Je 2m lungime gi = Gal mat mie erocodil este aligetoral chinezese (2 m)? = Pasirea pluvian este un prieten nedespértit al crocodifului? Dup& co ero- covitl se ospiteasi, amin venturi de camne’ printre.dinft po. care Bison escent bruins eu oy Ta a — Pe lings hranf, erocodilit inghit gi pietre, care rimin pentru totdeeuna tn somacal Ir? Ble i jis en on amo ave at pl isk tragi cu mai multé uguringa vietima tn apie 125126 Fig. 86, Porumbeel Fig. 87. Pant, put fl Porumbelul Porumbelul domestic figura 86—traieste in toate farile din zona temperata. Are forma de fus, mai gros 1a mijloe si mai aseu- fit la cele dowd capete (aerodina- mie), ca o adaptare la viafa de bor. Astfel, poate despica gi invin- ge cu ugurinf& rezistenta acrului Gorpul porumbelului este acope- 7) rit cu: pene, puf gi fulgi, produse de pile — figura 87. O pand este formata dintr-o réi- dacind fixata in piele gi o ard, care poarti doua rinduri de fire subiri, comoase. De o-parte gi de alta a acestor fire sint altele gi mai fine care s¢ agata intre ele ou un fel de cirlige mici, dind penei o forma de lama. Falgii au. aceeagi alcatuire cu pe- nele, dar au axa moale, Tlexibila si sint mai mici; ei acoporé tot corpul. Puful este format dintr-o ax sourta, ou fire izolate. El cuprinde mult aer gi formeaz§ inveligul cald al animalului, Acest invelig ugor este o adaptare la viaja acriand, pastrind gi o temperaturd constantd @ corpului (42°C). ete eee om Toamna, penele yechi cad si sint inlocuite ou pene noi, Penele de la aripi sint inlocuite una cite una gi astfel pasirea poate zbura permanent, Aleituirea corpulul. Corpul porumbelului este format din: cap, trunchi si membre — figura 88. Capul mie gi rotund are maxilarele alungite gi aco- perite spre virf cu o ma- terie cornoasi, formind ciocul. La baza ciocului sint doui umflaturi moi, pe care se gisesc nérile, Ochi sint mari, vioi, apa- rafi de 3 pleoape: cea de sus fixi, cea de jos mobi- 14, iar a treia, cao per- dea, acoperd ochiul, api rindu-l de lumina’ prea puternied, Vederea este aedatateel aitecisiaees Fig, 8 Seheletslporumbelul mot pasirea intoarce capul. El are un auz fin, desi urechile sint lipsite de pavilioane. Numai mirosul i pipditul sint slab dezvoltate. Capul este legat: de tranchi printr-un git foarte mobil. Trunchiwl este oval gi se termin& cu o coad& scurta, ou pene hung gi tari, Scheletul trunchiului este format din: coloana vertebrali, coaste gi stern. Pe ureeneiec Membrele anterioare stut transformate in aripi, care servese 1a zhor. Pe ele orese mai multe pene mari. Membrele posterioare sint adaptate pentru mers. Ele sint acoperite | cu solzi cornogi, ca Ia reptile, Degetele, terminate cu gheare, sint | astfel indreptate ineit ti permite sa se agaje de ramuri. — Cum? wr‘Locomofia. Porumbelul zboara foarte bine, lovind aerul cu aripile puse in migcare de mugchi puterniei (mugchit pieptului) ce se prind cu un eapit de oasele aripilor, iar cu celdlalt pe o creastd a osului pieptului, numité carend. Zborul este inlesnit gi de faptul c& oasele Sint subfiri gi pline cu aer. Ele se numesc oase pneumatice. Hrinirea, Porumbelul se hrinoste cu graunje pe care le apucd ‘eu ciocul, printr-o migeare bruset a capului, si Ie inghite intregi, deoarece nu are dinfi. Lipsa dirgilor usureazi corpul si determing unele modificiri ale aparatului digestiv — figura 89. Astfel, graunfele tree din guri in faringe, apoi in esofag, care prezinta o dilatare — ‘gusay aici grauntele stan un timp, se inmoaie, apoi tree in stomacul glandular, Unde so imbib’ eu suc gastric. Hrana trece intr-un stomac eu peretii musculosi numit, pipotd. Aceasta macini hrana prin con- tracjiile mugchilor, si cu ajutorul nisipului sau pietricelelor inghifite odatd cu griunfele. Hrana transiormata intr-o pasta moale trece apoi in intestinul subjire, unde se desivirgeste digestia ou ajutorul fierii, produsi de ficat, al suculwi pancreatic, produs de pancreas si al sucului intestinal, produs de intestin. Hrana digerata trece in singe, iar resturile nedigerate trec tn intestinul gros gi apoi intr-o Fig. 05. Aparatul digest: 4 = exotags 2 gaps 3 — stomac ala Pr egenting 6 = cacumori, 9 ~ clone «ft —tuburt prin are cule jung in closes; 12~ oral lac. Fig. 90. Plant cu snc 4 =Weahee: 2~ sirings 3 pling § sel aaron camera numita cloaed, unde se mai deschid ureterele ce aduc urina de la rinichi si tuburile pe unde vin ouile. Cloaca comunici cu exte- riorul prin orificiul cloacal, prin care se elimin&: exerementele, urina si owale, espirafia. Porumbelul respira prin plimini, care comunic& cu 9 saci acrieni, Acestia, la rindul lor, comunicd eu oasele pneumatice — figura 90. Intrarea gi iegirea aerului din plamtni se fac automat, prin ridicarea si coborirea aripilor. ' Cind pastirea ridica aripile, plimtnii se dilata, iar aerul cu oxigen patrunde in plimini gi sacit aerieni; cind coboard aripile, plaminii se string, gi aerul ow didxid dé carbon’ este dat afar. Sacii aerieni fiind apiisai, acrul’ din ei trece in plimini gi are loo un nou,schimb de gaze, dupa care aernl cu dioxid de carbon este eliminat, Aga se explici de ce porumbelul dup’ zbor lung respira normal, fara nioi un semn do-oboseali. In repaus, respirafia se face prin migcdrile cavitafii toracios. Inima este formata din patra cémarute, ‘Inmuifirea. Porumbeii traieso perechi. Bi t5i fao cuib din rimurele, ierburi uscate, pe care-] ciptugesc cu pul. Porumbita depune de mai multe ori pe an, ofte dowa oud, po care le clocese amindoi, pe rind. Cind ies din oud, puii sint golagi, au pleoapele tnchise gi picioarele 129,foarte slabe. Bi nu se pot hrAni, dar deschid ciocul, primind un lichid alb, produs de guga porumbitel oare, prin compozifia Tui, este asemé- nator laptelui. Bupa oitva timp, puii sint hranifi ow grdunte. ‘Oamenii ereso porumbeli pentru carnea gustoasé gi pentra fru: musefea lor. Tntrebiri — Care sint,principalele adaptiti ale porumbelului Ie abor? Ze deosebiri sint Intre pene, fulgi gi pul? = Gare aint, cei mai dezvoltati mugchi: ai porumbelului? Ge tnodificdei au suferit, organela de digestic din caura zborului? = Co-modifieari au suferit organcle de respiratie? TES puteyt epune despre temperatura corpului la pisari? Care este causa? paskrile s-au dezvoltat. din reptile. Ce doves puteti aduce? Sti ji od. — Un porumbel poate parcurge mii de ‘kilometsi cu o vitezii de 100 km pe or? Gaina ‘Compara gina (ig. 91) cu porumbelul. Observay: forma corpulul ariile,coada, picioarele, clocul, €e concluzie trageti? Gdina este cca mai rispinditd pastire domestica. Ba are aceeagi aledtuire ca porumbelul, dar si deosebiri determinate de mediul terestru gi de modul de viata. Astfel, gdina nu poate zbura bine, din cauza aripilor mai scurte deoit corpul si rotunjite Ta virt ‘Aleargi: bine ou picioarele puternice, avind mugehi bine dezvoltati. « Scurma pamintul cu ghearele groase gi tocite in cautare de griunfe, viormi, gindaci, larve de inseote si dupf verdejuri. Este un animal Umnivor, Cintecul gainii are multe semnificafii: depunerea unui ou, chemarea puilor, apirarea cuibului ete, Cocosul se deosebeste de shina; ardta{i singuri aceste deosebiri. Cele doua oute ale pielii de sub Gioe se numeco birbii — figura 92. Pintenul osos de la fieeare picior este arma de atac gi de apfrare a cocosului. Pasarile care scormonese pimintul pentru cdutarea hranei se numese seurmatoare, 130 Fig 2. Cop 4 pleior de cocoy Fig 1, Giles 4 cocoyt,Planga 2 Da = Cocoyul de munte. 2—Prepulifar 3 ~ Potirvthas, 4 ~ Cureanul, $~ Fasanul Gaina se inmuleste prin oua pe care le cloceste, Din gaino silbatica, omul a obfinut diferite rase Rasele de giini se mpart in: rase oudtoare, rase de carne si rase miate. Din grupa giinilor ouftoare face parte rasa Leghorn (citeste Lehorn), din cea de carne, rasa Cornish (citeste Cornig) iar dintre rasele mixte (de carne gi oud), rasa Rhode Island (citeste Rod ailand). Pi i inrudite cu gina sint: eocogul de munte, prepelifa, pottrnichea, cureanul, faxanul, piunul ete. — planga a 1X2 CARACTERELE GENERALE ALE SCURMATOARELOR Scurmatoarele sint pasari care trdiete pe pdimint, unde tsi fac cuibul i fpf cautd hana. Ble au gheare groase, puternice, dar tote. Corpul este greot, Yar aripile sint seurte $i rotunjite. Mat mult aleargaé dect Dodd Rata nparat rata cu gina: forma corpului,arpile, ciocul, picioarele, zborul. Ce c Bafa este o pastire iubitoare de apa, avind numeroase adaptiri Ja acest mediu de viaji — figura 93. Zimjii de pe marginile cioculuisie Wh Fie 94, Capt plelor de ea ay eR oe intocmai ca un filtru, lasi si iasa ugor din guré apa gi milul, refinind numai hrana (fig. 94). Corpul oval este turtit de sus in jos gi ascufit ca o luntre (hidro- dinamic). La ce ajuté aceasta forma a corpului? — Cine il apara de eala apei? Penajul, mai des pe abdomen, nu se umezeste, deoarece rata ia cu ciocul grisimes dintr-o glanda de la baza cozii gi o impragtie printre pene, Aripile gi coada find scurte, raja nu este o bund zbu- ritoare, —bservati unele particularitat ale piciorlul la roy tn figura 9. [Cum merge. pe sat? Picioarele sint scurte, departate unul de altul lateral si agenate mult spre partea dinapoi_a corpului, Degetele sin unite printr-o membrani, care ajuta la inot. Raja este o pasdre inotitoare. = Cu ce se brineste rata? Prin domesticire, raja a pierdut obiceiul de a cloci, iar ouale ei sint clocite de gaini sau in incubatoare. Rafele stint crescute pentru carnea, ouile, fulgii si puful lor. Alte pisiei inotatoare sint: glsea domesticd, lebida (tig. 95) gi pelieanul (ig. 96). 134 Fig. 95. Lebtas, Fit. 96. Poteanu, 195CARACTERELE GENERALE ALE PASARILO® INOTATOARE Pasérile tnotétoare au corpul tn forma de Tuntre, Penajul este des st ansuroes aaifeltnelt apa mu pairunde ta pile. Picioarele, seurt, aint depitate wie alia, gt situate malt Inapoia corpului, Degetete sint unite printr-o ‘membrand {notdtoare. AVICULTURA §l IMPORTANTA Bt EOONOMICA Cregterea pistrilor dupa metode gtiinfifie se mumeste avieulturd, ‘Ayioultura este 0 ocupatie important deoarece contribuie la apro AvMaren,populofiel eu produse valoroase: oud gi camné. De la plisirt se mai objin pene, fulgi gi puf. Gunoiul de pasiri este un ingragamint valoros. ei de carne gi oud trebuie asigurati Pentru sporirea producti ingrijiea rejionall a. pésirilor. Hrana trebuie +4 fie suficienth gi variata. “Te. resodtoriile de plisdri oudle sint clocite in incubatoare (cloci- tori antificiale). Yn fara noastra avieu! JItura cunoaste, o puternida dezvoltare. Intrebiri a tnsuyint an pierdut gl au dobindt glint, ratte gi gltele prin domer- fe meee sacle rune ene — Ge Stonehill inre plate Imotdtoare gi cae seurmétoure? Ee Satpeer cu rafsle i litle In vinta aovaic8? = Gb Stade ere gine, ca. pasdze scurmatonre? ‘Luerdrl practice = Priviyi 0 coojd de ow prin tranaparena. Ce obseroai? = Bind @ peturh de oft pe cook. Ge se tnimplap Expl gtt foramen, = faring un sunt greare (aero dat and ober de ra. Ur smargh ta tt fafmench tae ogtara tnt darea rant acest somal. rH ebuinjgt ease colorate pentru rand. Ce cansttti2 Stiafi ca... = Gtine domestion +0 obfi te gi eat In stare ebetict prin ta so ferent de pelos aman ni ping disind ‘ate! vaapindiren bobo Dankive, care tie ae oe India? se a a 1015 hg pogte? Ca tonto Indeoseb pep Blnayi, tne: <= In ellitorile lor, 7 ie toriile lor, rafele silbatice parcurg 420 kmjor’, iar gigtele stl- bation, 70-80 anand Barza — Notapi data sosirii primelor herze; notati gi data plecte Barza este unul din vesti i tito piile mlastinoase gi pe margin 0 pe marginea bal ae: aaa ialdngiestee ‘rile invifate pind acum. B: ow erpile intinse masurind.pesie 4m — primaverii, ‘Trieste prin elm- unde {si poate gisi ugor 0 fnfagigare deosebitt fata © pasiire m tao etare mare, Saal,Ce culoare are barat, Caput axe un cioe lung, dept, conic. Capit ee jung # middios, Penele berzei nu aint unsuroase, din care cauzi se pot uda In api. —Observati piciorul berzel. Ce let ie vioyhal unelrafe sl al une berze? Datorita picioarelor lungi gi puternice, barza gi alte plisiri fant. dite te numese picloroange — figura 98. Picioarele sint acoperite Cu © piele goles, rosie ca gi ciocul, tor cele trei degete tndreptate inainte oie gre Aumal la bazi printr-o membran8. Astfel, barza payee sint waiscarginea apelor, faré s& se cufunde prea molt, In peanintul moale. — Compara aripil sl coada unei berze cu cele ale sragetit Deci, barza este o foarte but insugire? Marca igi cauta. hrena prin mlagtini: insecte, pepti, broaste, oareei, viermi ete, Uneori sta nemigcaté, tinind gitul indoit pe spate: saree Ua pindegte ceva. Deodat, gitul so intinde cu iujealé, iar eiocul apucd prada. turd existh tntre aleituirea piclorulul si: modul ~ nei rate domestice, Ce coneluzi na zburaitoare. Cum explicafi aceast& Fig. 98, Cap al pleor de bars a. 99. Earata mare Berzele distru; i g multe animale da ete. De aceea, barza este o pasare folosiigens 12 ing Razzajenle © pasiro migratoare. Avind simy de orientae f 6 dexvoltat,bervle ve intore primavara Ia eae Tepard gi folosese din nou. Se et Pasari tnrudite cu barza sint greta mick etc. # goareeii, uni viermi + eocorul, egreta mare (fig. 99), OARACTERELE GENERALE ALE PASARILOR PICIOROANGE Batrza, cocorul si alte i sane erly op air sie aris Rae carta in aor Benes Aw degetele unite numai * A oe Sede tile numa Ia back primo micd membrand, care fe tnpidicd 139Ciocanitoarea - © pastre de padure, Ciocinitoarea— figura 100 —este arf copacilor. Toata ‘al cirui nume araté obiceiul de a lovi in sco: ziua zboard din copac in copac. Gioodnitoarea are anumite 1 arboricol — figura 101. Ciocknitoarea are cap mare, prevazut cu cioo puternic, drept, conig, Aripile sint mai seurte deoft corpul. Ce no araté aceasta? Penele cont sint tari si groase, Picioarele sint foarte puternice, adaptate la fgitarea pe copaci, avind douk degete indreptate tnainte si doug {hapol, formind un’ fel de clegte, Ghearele sint lungi, incovoiale. tscutite Ja virl, Cu ele se agafé de coaja trunchiului copacilor, sprijt- nindu-se pe coada, Este o pasire agdfdtoare. Tirdnindu-se ou tot felul de insecte, ciocinitoarea este o pasire insectivord, Ea gisogte insectele pe scoar{a, dar mai ales sub seoaria Vopacilor, Ciocaneste in coaje copacilor pind ce simte of esunk & gol): ate pind sparge scoarja iar insectele care se ascund aici cauta si nsusiri adaptate modului de. viati : Fig. 101, Craly Fis, 100, Cietnitoaret, doatnite 140 asd. Rind pe rind, cfocdnitoarea le apucd cu ciooul, Pe cele are nu ies afara le prinde cu fa aa pi limba eleioasi, prevazuta la viet ou nigte oftlige __ Gioeénitoarea ramine inseote gi larvele lor. de pin, Peste iam& la noi, ouratind ii i i, copacii Toma se mai hrinegte gi eu semingele din connie — Cioctnitoarea este 0 pasire folositosre sau diunitoare? — De, ce? Cueul ~ fi m1 — figura 102 — este una din cele mai folositoare pasiii de padure, hranindu-é i. find anal in vestiton pringvar, “*" Bar#BE a2 amen, C i i uucul nu-gi face cuib, iar oudle Je depune in cuibul altor pasari CARACTERELN GENERALE ALE PASARILON AGATATOARE, ite sere | sires rae cae oa Fig, 102. Cuca, 141 eee—Comparaji barza cu rafa domestick: forma corpului, gitul, ciocul, piclomrele etc. Ce constatati? Din ce cauze? aacpradaplari ave barza in legaturd cu viata ei pe marginea apelor? = Com vk explicafi cd ciocSnitoarea mu esto o pasire migratoare? Go Insugiri presintd clocdnitoarea ca pasire agijatonre? — Comparati barza cu cioctinitoarea gi completafi tabelul de mai jos, dup ce Al vehi copia pe caiet : 4a, | 2 | : z aE | a $ Aaa | 2 . ‘ Bara e Cat —In cblitoriile Jor, Derzele fac 75—100 km/ord, rindunelele 120—150 Heolord,cirile 65-72 lenjort? Kl peniisInseativore mained de SG or pe i gi hrena po cre o consum Gio dette mich ponte de 2 ori med mare Told de cit cintrene ete tap prvighetotren consumnk 400-500 inseste pe ti pifigoiul 200 00 Cul, de intcte ino var ou dninile Insetivore nu pot tri mat mull de 60 ore ford rant? i a Delta Dunérii este una dintre cele mai interesante delte fluviate ale globului si, tn acelasi Limp, tuna dintre cele mai frumoase gi mai bogate. nena itindere de apg att tro tot fel do animale din care cele tai interesante sint plisirile (planga a X-a). i 12 3 Planga 9 X-a 143 1 ~ Lips. 2 Cormoranul. 3~ Lopltarul. 4 — Corcadelul. §~ NagPrin locurile neumblate dintre trestii gi papurd ti fac eusburi pésielele privighetoarea de stat, pifigotal de stuf, einteza, mierln etc, Tel de fel de plsdri inotitoare, care de care mai frumoast colritl poneloralunech wor po suprataja spel. Aga st ratelo gt bpele, ole Jere pee’ ale deltei, care uneori zboark fn etrduri pe deaaupra spel, At! pune ne tirite nenmuri de rafe: raja eu perwed, eiifaral ab eifaralropu gate; ern erst lnifele negre, coreodeli, cu, douk mofuri de pene pe cap, Impadenity rotsar plea cau gulerny de pene inchise la culone; trent ai Deli dind qo dele albe inont& grajion fn prin forma gi WA po sap pw eto (i tet ene colle pie Pcie un gigi avy en de trompet& (intel ebedelon; i Be dint neato! minoktan de pet Shee : es pele cast or de piece Teatirns slicamNumard peintre cele mai Dune plsiti inotatoare gi sint 0 Ghed. In unele locur formeard colomi (de pildé, colonia de Je mari moinedtori de peste sint_ cormorant Pe marginoa bilfilor r&tdcete alte pisiri cu piefoarele inate, efutind broagle, erature At at Dera diforke feluri de stiei, bitlanal negru, lopiterii- i iptese din delta nicl cforile 41 eorbii. ‘Deasupra apei vedem pesclrugii gi rindunelelo de mare, Pe dessupea tuturor aboard: vultoral pesear, vulturul codalh, epaima lisitslor si gistlor stbatice, apot vullurul pleyay, vultural mie, goiml dobrogean ‘Cum fara noantrd se gzeq tn oalen p§sisilor co se.duc spre Vile nordice fila intonréerea lor spre Altice, multe din ele poposeto primdvara gh Yonmona Pott Feecriacereeer Yedem in stoluri mumeroase: eocor, beeafe, becafina, starzul ao iarnd, Iebida elntitoare gi alle. : ‘Odatf cu veniren toamnei, cu Inceperea guieratului crivatulu, amupogte toni iprinsul deltei, Cele mai multe aceasti giligie. O linigte deplind se intinde pe tot cu ‘Her puafile deltet sau edunat fn clrduri do mii ql mil de indiviat qi saw Inat thorul cdtre farile mai calde din miazizi peti de vara al Caraorman). Alji Co ‘pul este mare, rotund iar gitul sourt si puternic. == Qbservati unele caracterttici ale cioeuluf, analizind f Gind pasirea inchide ci in hide ciocul, magi ingi alta, ea lamele unui foarfece, titnd pacer rakes una pe nga. Uliul gainilor igura 104 rnaturalizst sau In figura 103. —Observati ull gainlor, = Comparatiaripile cu ale gunii. Ce constatati? Corpul, mai subtire d 1 mai subjire deci i A Cone dovedeste aceasta? Suni» ar@ aripi lungi si coada Junga, —Cum sine pigioaréle ulutuit lor este o pastre care tréieste Ja noi pe la Uneori il vedem rotindu-se lin pe, deasupra ‘ou privirea ageri, si prind’, prada. Pasirile de ‘devin nelinigtite si aleargi si se ascundal Uliul gaini marginea _padurilor. eimpiilor urmarind curte {i simt apropierea, Ele au degete groase gi lu ispuse ca la porumbel. Gum? Groase si Tungi, dis Ghearele sint Jungi, incovoiate oa nigte einige gi bine ascutite la vit 4 Locomofia, Uliul are si o a. are simjurile foarte bi i gerd Din Inaltul vézduhulu, Cate gee Ne Fo : 0 pasire, coboard deseriind corcuri care se teatime = Zoolout el. View a3 145 —Culoarea penelor © vedetl analizind figura 103.treptat, coboara” putin, se intoarce brusc gi deodata, ca o shgeati, | se aruncé asupra ¢i, 0 omoara cu ciocul, o apucd cu ghearele gi o duce | intr-un loc retras unde o sfisie. Datoritd acestui mod de a prinde prada, uliul gainilor face parte din grupe pisirilor ripitoare. Hranirea. Uliul se hrdneste cu porumbei, gopirle, gerpi, gobolani, goareci, iepuragi, licuste, pastri de cimp si de padure. Este un | Minator iseusit. Inghite prada nemestecaté, dupa ce o sfigie tn buetti tu civcul, Din caura c& se hrdneste cu o hran& moale — carnea —, | pipota este mai mica, cu perefii mai subfiri decit la pasdrile ce se hrénese cu graunte. Distrugind numerogi soareci, gobolani, hirciogi gi alte animale daundtoare agriculturii, uliul este considerat o pasire folositoare. Alte pasiri rapitoare de zi observati in planga 9 X1-a. Uliul, goimul, sorecarul ete. vineazi ziua. Ele sint pdsdri rpi- toare de zi. Dintre pastrile rdpitoare de noapte, cele mai cunoscute sint eueuveaua (fig. 105) gi butnifa (fig. 106). Fig. 106. Buns Planga # X\ 1 foimul. 2 — Sorvearul. 3— Aevila. 4 — Vuteurl plapuyMulte pasiri rapitoare de 2i gi de noapte sint ocrotite, CARACTERELE GENERALE ALB PASARILOR RAPITOARE ‘Au simfuri foarte bine decooltate, tndeosebi oizul care le ajutd sd descopere ‘usor prada, Au aripi lung, aseujite,zbor lin, iute 1 nu obosese uyor, Sint foarte une sburdtoare, Ciacul puternic, idios pe margini, {ncovotat, este ascnjit ta sr legrele penis cde rose am pare ect idl a pe lige, Pipota este mai pujin dezvottatd, fajd de pasirile care se hranese wu erdunte. rapitoare de i lor rapitoare? BEALL trey — Pisitile rapitoere de noep- te, in urma digestic,elimin& prin cioo, sub forme une salugti, tovte resturile care ‘au se pot digera? = Soimul cAlétor se aruncdl ‘supra prizii cu 0 vitert de 70 mis? = Un goreoar distruge intx-un ‘an peste 4000 de yobolani, gosreci si popindai? ‘mai mare pasire act trAiogte in cirduri mict prin pustiurile Seharoi, cai prin atepele Asici Centrale? id o paste alergito Fig. 107. serol. CARACTERELE GENERALE ALE PASARILOR ‘Sint vertebrate bine aapate la shor, avtnd form de jus (aerodinamicd) arpa ee scoparia iar de pene, pupae eile ‘Au membrete enterioare transformate in arii. Picioarele sth acoperite cu plete volcoast eea ee ne arate Inrudirea lor cu repttele. Oasele sintpline ch fer (oase pnewinatice). Cele doud mazilae sini tnedtetn clte a teach cornoasd, Fenn lal Apart igi pesca bua — ipl de in ‘use, pipotd cu peret. maseulog, ntestin subjire,tmestin- gros st 36 termind aeloker Respitfia se face prin pldmint bine deseotai, cere st tn legdurd 0 9 gael acon qi eu onsele/pncumatice. Temperatura corputul exe conetanid (AEC), daurita fespirayie created, care sn foarte active. Lipseste veciea trinark. Toate ptcrite se fnnuthese prin oud, pe care le elocese go teal Pu care sint inert de pling. TABRL, REOAPITULATIY — PASARI ~ Porumbelul, turturie Ciooul, moale In bax gi comos la Viel, Corpul fusiform. Foarte bune zhurtoate. Porumbei La cap ai creasta gi barbie. Picioa rele puternice, terminate eu gheare ‘ocite, Nu sint bune zburdtoare. Scurmatoare Gina, cocoyul de munte, potimniches, prepelifa, faze: nul, paunui ete, Inotdtonre Rafa domertic& sistlbatick, Clocul 1éfit, penele uneuroase, Pi fives domosticdgleaibetied, cloorle agezate mult inapoin corpu- febtds, pelicandl etc Tuy far degetele unite print-o. mem ‘ brand inotStoere, Corpal in forma de lntre, Picioroange Baraa, stout, egrets mate, Cio lung. Picioarele lungi, greta’ mic, lopstarul ele, degetele avind”-membrank r ia bent Agiystosre Cioeénitoarea, cuoul ete. Pi arte cu douk degete indreptate fhmine af doul ines Due vid iboricoli. Se hrunese cu insecte Ai larvele io Ulin, gorecarul,acvila, ae at (Pata Ciocul ascufit i incovoint. Simturi Rapitoare Nae agere, Picioare puternice, terminate Cucuveaue, et gheare. ascutite 41 incovoite, le noapte {patna Crock aseuit inca Och ‘agezafi in fad. Penaj moale. Gheare ‘abeufite gi incovoiat Parole Vrabia, tnduniea, pri , picioarele foarte sub- tonrea, mierla, cat fini. Unele aint bune ctntitoa Alergitoare — Strujul Degete _redus sourte, corp greoi Ja numar. Aripi 149Intrebiri gi teme, = Gare este caractorul prin care pisfrile se deosebese ugor do*celelalte ani male? Din ce caus plsirile nu obosesc in timpul zhorwal? = Ge adaptéri upureazA corpul pasirilor In timpul zborului? = Copieti tabelul urmétor gi completofia cu datele necesare: Carag, comune sit ropttelor Carine Specie wisarior Species reptile clea gi productile i Namartl membrelor Respiratia Aperatal digestiv ‘Temperatura Inmaireo — Caloulati cite out de ghink cintirese cit un ou de strut, gtiind c& avesta are 15 kg. — Notafi date sosiii primelor rindunele, a cucului, datele trecerii_primelor cltduri de cocorl in atoluri a rindunelelor gi berzelor. Notaji datele pri- Stingi ed. Sen ert ee apa nn Ornitorincul si cangurul Ornitorineul— figura 108 —este un mamifer care tra- iegte in Australia si Tasmania, in apropierea apelor curgatoare sau a Jacurilor, unde, pentru adapost, isi sapa o Fizuin& cu o iegire In apa fitlta pe wseat. Toata aleatuirea omitorineului este edeptats acestai fel de viata. El are corp greoi, turtit, acoperit cu o blana bruni-tnchis, cu peri dleti, agpr. Blans este unsuroasé gi Iucioasd iar ape nu poate patrunde a piele. Capul mio gi turtit este legat direct de trunchi gi se continua ou cioe lat, fara dinfi, ea Gel de raft, de unde ti vine gi numele (cioc de pasate). Ce se observa in virful ciocului? Ochii sint mici, iar ure- chile n-aw pavitioane, Cind intré in api, deschiderile urechilor se inchid. Picioarele sint foarte scurte, iar degetele unite printr-o membrand inotatoare, se terming cu gheare care ojuta la siparea galeriilor. Coada, Tatitd, este o cirmé foarte bund, Ornitorincul ‘isi cauté hrana in api: viermi, insecte, pegtigori, scoici, melci, pe care ii gaseste scormonind mflul de pe fundul apelor. Hrana o sfarm& cu plicile comoase ale ciocului, Inmulpirea. Ornitorincul depune oud, pe care le clocéste. Inainte’ de a le depune, oudle staw'un timp intr-o punga de la capatul intesti- Fig, 108, Ornlterinenului, numita cloaca. In primele zile, puii sint golagi gi orbi. Deoarece mamelele sint foarte slab dezvoltate, puii ling laptele, care se prelinge pe firele de par. Toate aceste insusiri legate de inmulfire ne araté c& ornitorineul este un mamifer inferior. Avind cloaca si inmulfirea prin oud, se aseaménd cu reptilele, ~ iar prin faptul cd are corpul acoperit cu pir gi {gi hréneste puii cu apte, se aseamani cu mamiferele. Aceasta ne dovedeste ci mamife- rele au originea in reptile, Omitorincul este ocrotit de lege. Cangurul— figura 109 —a trait in trecutul indepartat gi pe alte continente, dar astiai este raspindit numai in Australia, ~Analizat figura: abservasi capul, picloarele 4i coada, aratind caracteristicile lor Congurul sare, nu merge. — Din ce cauzi? Numai cind se apleaca 6-41 ia hrana de pe pimint se sprijina gi pe picioarele dinainte. Cu acestea, el apuca hrana, rupe firele de iarba gi se apard. Fiind un animal fricos, se sperie la cel mai mic zgomot, ciuleste uurechile gi priveste in toate partile. Cind este in prime Fig, 109. Congural. piale. facind solturi mari, lungi de aproape 8 m gi inalte de 2—3 m, Ti stringe picioarele dinainte Iingi piept gi intinde bruso picioarele dinapoi, strabatind aerul ca o sigeata. Cind se opreste, se sprijind pe picioarele posterioare gi pe coada, Cangurul se hrinegte cu iarba, muguri, frunze, fructe gi chiar ew scoar{a copacilor. Este un mamifer erbivor. Uneori, indeosebi noaptea, pitrunde pe semanaturi, facind pagube mari, Inmulfirea. Stim c& puii mamiferelor seamana Ja nagtere cu parinfii dar cei de cangur nu seaménd ou parinfii. Ei sint foarte miei, golagi, cu ochii inchigi gi membrele nedezvoltate. Imediat dup’ nagtere, puii sint finufi intr-o punga de pe pintecele femelei, numita pungé marsupiald, In aceasté pungi, puii gasese adipost gi hrand, deoarece pe perefii ei se alla gurguiele mamelelor. Puii sint atit de mici ineit nu pot s& sug; de aceea, femela improagea laptele in gura puilor. Mai tirziu, puii pot s4 suga singuri. Abia dup& 8 luni sint in stare si iasi din punga gi si pascd in jurul mamei lor. In caz de primejdie, ei intra din now in punga. Cangurul este un mamifer superior fafa de ornitorine, indeosebi prin faptul c& napte pui pe care ii hrineyte ou laptele produs de mamele. Cangurul este vinat pentru carnea gi blana lui. Vindtoarea esté grea gi se face cu clini dresafi, deoarece fuge iute gi se apird cu inversunare. Se reazema cu spatele de un eopae, stind pe picioarele dinapoi #! pe eoadé, iar eu picioarele dinainte se apird, find pln- tecele celui care a indraznit si se apropie de el. Se apara bine $i in apa, fiind un bun inotitor, Urmarit cu oiinii de vindtoare, daca intil- neste o api, se scufund& in ea, aga cA numai capul rémine afara, asteptind ca yreun efine s& se arunce asupra lui, Atunei cangurul s¢ ridicd deasupra dusmanului si, cu labele dinainte, il bagi la fundul apei, unde-{ fine pina moare. Toate mamiferele care au pungi marsupialA se numese marsu- Tainebtiel ‘nnportan\t ve oritoringul2 = Studitt gi gist rdpunaul in urmBtoaren Intcbare: din ce caus can- orl atete tat una in Australia? 3 — Gum va explicaf ok reptile depan ou pe care mu Te pot coc ar orn torineul depune uy le eooeque? = Gh inp prenats Snitarinth I vat sovaticn? = Give ant eatacterle specie marsupiieor?i ~ Aviciut cu mamiferele? La ‘acest animal temperatura corpului se poate echimba, de la 10°C In 22°C, {nte-un timp foarte scurt = In Australia, marsupi vias? De pildi, lupul marsupial este carnivor, crtiga marsupinlé, insectivord ete, le sint foarte rispindite gi variate ca mod de itita, ariciul si liliacul Cirti figura 140 — triieste toata viaja sub pamint, unde sph goleri i ridied muguroaie Ia suprafa}a.. Numai noaptea iese Ta suprafafa pimintului, Aleituirea corpului este strins legaté de viata subteréna pe care © duce. Are corpul ca un sul, terminat Ia partea dinainte cu bot lung, iar Ja partea dinapoi cu 0 coada scurta; este acoperit cu bland catifelata, neagrd, care apara corpul de raceala gi umiditatea din sol. Parul scurt gi moale nu o !mpiedic& s& se strecoare prin galerii gi este atit de des, incit pamintul nu poate patrunde printre firele lui. Capul ctrtitei — figura 111 — este conic si se termina cu bot ascufit, prevazut cu peri sensibili, Este legat de trunchi prin git Fig. 190, Cia Fig. 114. Cap i senete ia dr foarte scurt. In intunecimea galeriilor, cirtita nu poate vedea. Are ochi mici, acoperiti de bland. Urechile sint lipsite de pavilioane. — Explicaji, de ce? Qbservati_o cirtiga naturalizta. Cum stat gispuse membrele anterioare? —Comparati membrele anterioare cu cele posterioare, Credeti 4 animalul se ser= ‘este de ele fn acelasi fel? Picioarele dinainte sint scurte, groase, iar degetele, strins unite printr-o membrand rezistenta, au gheare lungi, latite gi taioase, Ele stnt indreptate lateral, cu fata palmelor intoarsé oatre partea posterioara. Astfel, picioarele dinainte sint adevarate cazmale. — La Ce fi folosese? Picioarele dinapoi sint mai Iungi, mai slabe gi cu ele aruned pamintul afari Cirtita nu vede, dar auzul si mirosul ei sint foarte dezvoltate, ca 4i pipaitul. Datorita acestor simfuri fine, cirtifa igi poate gisi hrana sub pamint, CObservati cu lupa din cirtitel: ce forma au? Hrinirea. Cirtija se hraneste eu: viermi, inseote gi larvele lor, sopirle, gerpi. Sparea galeriilor este o mune’ grea, care cere 0 mare cheltuiala de energie; de aceea cirtita este foarte lacoma. Intr-o zi consuma hrand aproape egali cu greutatea corpului ei, Dac nu méninci nimic timp de 24 de ore, moare de foame. Dini sint modi- ficafi dupa felul de hrand — figura 112: ei sint marunfi, ascufiti ca acele si aproape tofi la fel; maselele au virfuri ascutite, sfarimind coaja tare insectelor. Cirtita este un animal insectivor. Cirtifa nu hiberneaza, Explicatit!Fig. 172. Cranlat ae ates Inmulfirea, In lune martie, cirtita dé nagtere Ja pui__pe care-i_ hrineste cu lapte. Sapind galerii, taie radacinile plantelor, care se usuci, strick straturia de legume sau do flor, iar rhugurosiele tmpledies' costal finals. Aceste pagube sint nelneemnate {ath de foloasele pe care le aduce. Intr-adevar, afineazi pamintul, inlesnind patrunderea apei sia aerului; distruge milioane de insecte daunatoare. Deci, ofrtita este un animal care trebuie ocrotit. Blana cirtifei, desi mica, este prefuita pentra gulere si haine. Ariciul—figura 113 —, inrudit cu cirtifa, este acoperit cu par numai_ pe cap, pintece gi picioare; restul eorpului este plin de {epi tari, datorita ‘cdrora nu poate fi ugor atacat de animale, Cind Fig, 119, Ariciut 158 este atacat, se face ghem gi fepii fi apara tot corpul; dupa ce primejdia a trecut, se desface gi calcd incet, cu pagi marunfi, dupa hrand. Vulpea Il sfigie ugor. Cum? Ariciul doarme ziua intr-un culcug de frunze, iar pe inserat iese la vinat. Se hrdneste on: insecte, viermi, melei, sopirle, vipere si mai ales cu goareci de cimp. Iarna hibemneazi (scade tempe ratura corpului iar functiile incetinese). Liliacul —figura 114+—este singurul mamifer zburitor de Ja noi care poate fi virut in serile gi nopfile de vara, treoind repede prin aer in zbor. Ziua sti ascuns prin locuri intunecate: scorburi, Tuine, podurile caselor, pesteri ete. Aledtnires eorpului. este determinata de viaja de zbor. Capul, mic si alungit, are o guri larg’, ochi foarte mici, iar urechile cu pavilioane lungi. Corpul, de mérimea unui goricel, este scurt, indesat, cu scheletul uyor, format din oase subiri. Osul pieptului are o carend mic’, pe care se fixeaz mugchii aripilor, bine dezvoltati. La ce animale afi mai Intilnit caren pe stern? Ce rol are? —Observati aripa unui lilac; comparati-o cu aripa nei pasér. Caracterul esensial al liliacului este transformarea membrelor anterioare in aripi. De pe laturile corpului pornegte 0 pielifd subjire care uneste membrele anerioare, co au 4 degete alungite, cu membrele posterioare gi coada, lung gi subjire. In timpul zborului, pielifa este 187bine intinsd prin indepartarea degetelor, ca vergelele de fier ale unei umbrele oind intind pinza. Membrele posterioare au degete scurte gi gheare ascutite cu care se agafi. Organclo de sim}. Zburind mai mult noaptea, are vederea slaba. Mirosul oste ager, pipaitul gi auzul foarte bine dezvoltate. Simte gi cele zhai usoare adieri ale aerului. E} produce un sunet ascutit pe care omul nu-l aude dar care, rasfrint de corpurile vecine, este primit de ureche §i astfel liligeul poate ocoli obstacolele. Locomofia. In timpul zilei, liliacul se\ agata cu ghearele membre- lor posterioare gi std atinat cu capul tn, jos, infagurat in aripi. Zborul este jute, neregulat sau in zigzag. Batind mereu din aripi, oboseste repede. Cind se pregateste de zbor, se ure pind in virful copacilor, caselor gi de acolo igi di drumul in jos, cu mare viteza. —Observati dingilillaculut:comparatii cu cei de fa ett Hrinirea, Liliacul se hrineste eu insecte pe care le prinde din zbor, Avind acelagi fel de hrinire, ca si cirtifa, si dingii sint 1a fel, fnmultirea. Prin luna mai’ nagte un pui mic, fara par si orb, pe care] hraneste cu lapte. Cind este mic, puiul se agajé de parul de pe pieptul mamei, care zboaré cu el si in plin zbor puiul ge hréneste cn faptele produs’ de mamele. Liliacul este deci un mamifer. Hibernarea. Toamna, liliecii, se adun& mai mulfi prin pegteri, poduri de case parasite gi stau acolo cu capul in jos, infagurati in aripi si ghemuifi unii intr-alfii, incdlzindu-se. Liliecii distrug noaptea insecte dauhdtoare agriculturii, Tntrebart . = Ge adaptiri prezint& eftifa in legiturd cu viafa ei rubterand? Ge modificds) au suferit ding clruife, aviofului gi liliacului in legaturé cu ‘modul de, hr = Ce modifica sl = Ge avemandri Degi traiese in medii diferite, ctrtita, a preferin}a, eu insecte; sint mamifere Inseetivore, din causa adaptiii la-zbor? jul gi lliacul se hrinese, de CARACTERELE GENERALE ALE MAMIFERELOR INSECTIV ORE, ‘Sint mamifere miei si due o piajd de noapte. Ding yi maselele aw strfari ‘aseupte ca iste ace, cu care sfirimd corpul insecelor. Lipsa hranei tn timpul Yoammnei si iernit determind hibernarea multora dintre insectivore, Stirpind Imulte insecte daundtoare agriculfurii, stnt animale folositoare Stinfi ea... = Intro ori, cirtija poate aapa 12—13 i ; 8 12-13 m galerie? = Sint Tet cart hiberneash iar, odatd et svi i mary cn qpistrileofiftoare? 7 ousts SonFee tonne, fae eblttori Soarecele de casa In afara de iepure, pe care I-am studi i i ‘ , pe care I+ liat in primele lectii, cele Nispindite rozitoare sint: goarecel ae abies ane cae met ireoele de casi, goarecele de clmp, gobo- Soarecel le de easi — figura 115 — traieste in j i lor, prin pivaite, mage, podus, hambares lve Teed nan oa oe cite or este lnite gl Indeosebi noaptea, iar Ia oe] mai mic zgomot Soarecele este un animal mie $i vioi, Corpul i coadé lunga, subtire, solzoast, cu peri rari dar grey. Blana este owls, cenugie-Inchis. Este iute la mers, strecurindu-se cu ugurin{a’prin cele rai mici giuri, Are din ca si iepurele, Roade tot oe gisepte: gra. unte, aliménte, carfi, haine etc., aducind pagube mari, Chiar cind ail ae roatle hae tocindu-gi astfel “ding taietori, care ar jari, jenindu-l. ii se fi 50r; gor piesce nagte de ia aaa soy an. ie as oarecele do efmp— planga XII, 1 —e: é ° , 1 —este mio, care 19i sapa galerii in pimint, Se recunoaste dupa ot Te “Fle 115. Soarecale ie ate1 fonrecele "Plangaa Xia 1p. 2 — Popindlul. )— Hircogul. 4 — Vaveriza, § ~ Cantos Roade plante tinere, seminfe, scoarfa arborilor eto. Produce pagube culturilor de cereale si poate rispindi diferite boli. Sobolanul (guzganul) seaman cu goarecele, dar este mai inare, Este cel mai daunator dintre rozitoare, find gi cel mai lacom. =Cu ed se hraneste? Popind&ul—planga XII, 2— de méarimea unui guzgan, esto rispindit in ctmpiile {iri noastre. Are capul mic, cu payilioanele urechilor atit de scurte, incit abia se pot vedea. La cel mai mic agomot se ridie& po picioarele dinapoi, privind in toate parfile gi deodata figneste in galerie, Se hraneste ou Lulpinile cerealelor gi gd unfe, Iarna hiberneaza, astupindu-si bine deschiderea galeriei. Pentru distrugerea lor se folosese capeane gi substante otravitoare. Pot fi seogi din galerii cu ajntorul apei. Hireiogul —planga XII, 3 — este mult mai daunator decit popindaul. Isi sapa o viguina alcdtuita din doua parti: una in care se odihneste, si alta, un fel de hambar, in care adun& mari provizii de graunje. Aici st ascuns ziua gi pe Inserate, iar noaptea iese dupa hrand. Hireiogul, ceva mai mare deeit popindaul, are corpul scurt, gros, terminat cu coad& scurta. Are bland de culoarea mirigtilor pe unde triieste. Dogi are infaitigare greoaie, hirciogul este un animal vioi. Pind Ja coacerea cerealelor se hranesto cu diferite ierburi gi chiar cu insecte, goareci si oud de pasdri. Ca si popindaul, se ridicd in dowd Picioare, cu labufele dinainte apleaca paiul cerealelor, reteaza spicele cu dinfii tAietori gi alege boabele, ingrimadindu-le in dou buzunare ale obrajilor. Cind le-a umplut bine, se indreapti cu un mers greoi eatre vizuina, desetireind boabele. Esto atit de lacom, inoit stringe mai multe provizii dectt ti trebuie, Catre iarnd, cind totul s-a uscat, se retrage in vizuini si hiberneazd. Din eind’in cind se trezeste, hrnindu-se din proviaiile adunate vara, Blana hirciogului are dife- rite Intrebuinfari. Se combate la fel ea popindaul. —Aite animale tarudite cu aéestea observati in plange a Xil-. Pagube aduse agrieulturii. Cercetarile facute au aritat ct 1000 de foareci distrog 900—2000 kg mast verde si 15 000 kg de simint Un hirciog disiruge anual 50 kg cereale, igi face rezerva inet 10—15 kg, iar un popindau consuma intr-o vari 4—5 kg seminfe. In afar de pagube aduse culturilor agricole, roziitoarele raspin- desc boli periculoase pentru om gi animale, cum sint: ciuma, ence- falita, tifosul, pesta porcini’ etc. Tepurele, goarocele, hireiogul ete. sint mamifere roziitoare, deon- Tece se hriinese eu vegetale pe eare le rod. 161CARACTERELE GENERALE ALE MAMIFERELOR ROZATOARE Sint, tm general, animale mii, egaie. Dinjt stat corespunedior flat de Aran incl int lang, puternst, rfl ase n forma de, dali Sf te cat rotnd, dar eu 0 eatreconkinud:tanintlphese, tar mde Se aupraffa lar erste ansrrale and rl de pte Cind rod, miged mandala Franc gt tnopoe. ea ate erme de apirare tn afard de fagh; de asemenc, Setnmaljese Caren de repetetn comparaic eu clalte manmifere. Roadtarle Sin! animate ddundoare,ataclnd plane ealivate st prduee ogricle din depot, Intrebari = Cum s@ prezint dinjii Ia mamiferele = Comparafi dinfii rozitoarelor cu dinfii insectivorelor. Ce avefi de spus? = Gare sint mifloacele de aptrare ale rozitoarelor? Stingi ef... = Rozitoarele slnt foarte minclcioase? Un goarece de cimp, care cintareste 1525 g, mAninck in 24 de ore citen 2025 g hrand, ceea ce'reprezinta 100— 150% fay do oft. cintregte corpul sku. = Sobolanl de east m&ntncl in 24 de ore circa 60 g de hrand, ceen ce, fat de Git cintazets el, In edie 200g, reprezin aproape 2974, Dac omol ar minca Js fel, Ia 70 keg iar reveni circa 33 kg alimente zilnic — Rozitoavele sint mamifere care se Inmultesc ou o repericiune uimitoare? Astfel, dintr-o pereche de goareci de casi, In 12 Juni se poate ajunge la peste 4 miliarde do goareci, Se intimpli aga. ceva? Pisica Pisica—figura 116—este un animal domestic, folositor, deoarece stirpeste goarecii. Originard din Egipt, s-a rspindit apoi in toat& Iumea, deoarece este un animal frumos, curat si grafios. Din cite parti este aleatuit corpul pisicii? Capul pisicii este rotund, deoarece are maxilaru! gi mandibula sourte, —Privigi un ochi de pisict la lumin8, apoi la Intuneric. Ochii — figura 117 —, de culori diferite, au in mijloc pupila,, orificiul prin care Iumina patrunde in oohi, Ce forma are pupila le 162 Fig. 116. Plats, intuneric? Dar la lumina? Cé isica sonra dprape ree are este cauza? De aceea pisica vede ‘rechile sint ascutite, iar pisica le migoi continun in direcfi unde vin sunetele, Auzul este foarte fin. ( mirgud Tours hun ints prada de ‘a distant. Parul de Be comp #1 indeosebi mustafile i sprin- en pipdit. — Cum va explicafi ci toate sim pisicii sint extrem de agere? — De simfurile Pee plistri vi fae Trunchiul pisicii este mladios. Picioarele se termina cu degete, care au ge partes inferioad nite pemite moi, ckrnoase. r pe virful jelor. Toate anit dogecit Be, ital degetelor, Toate animale car eal po visu fa, 197. Ochi de piscs: 1 — visu sua: 2 ~ vizut noaptea.Locomofia, Agerd gi sprintend, pisica se poate cafara pe copaci i pe gardnri, datorita alestuirii membrelor, forfei mugchilor gi mol litafii articulafiilor, Sare de la inalfimi gi cade intotdeauna in picioare. Hrinirea, Pisica are dintii astfel alcatuiti incit ou oi poate ucide prada gi tdia camea — figura 119. In faja, po cole dou fale! se ghseve 6 incisivi mici, servind numai la desfacerea c&rii de pe oase. Dupi inisivi urmeazi 4 colfi (canini), 2 sus si 2 jos, mari, conici, bine ascufifi; cu ei pisiea sfigie prada. Maselele, in numar de 8 sus si 6 jos, au fiecare cite 3 coljuri ascufite; 4 masele sint mai mari (cite doud Pe fiecare falca); ele se numesc’ carnasiere i au marginile tdioas Cind inchide gura, marginile maselelor de sus nu vin deasuprd celor do jos, oi aluneck unele pe ling& altele, ca Iamele unui foarfece, taind carnea. Oasele sint sfartmate cu carnasierele, Limba aspra i serveste Ja curafirea ciimnii de pe oase. Pentru o& se hriineste ou carne, pisica este un animal carnivor, Toate animalele carnivore au dinfil ca ai isi Fe Placa domestick a obigauit,s8 se hlneascd on difsite ali mente, dar uneori prinde gi animale mici. —Obserat gl deserieti cum vineazd sia Inmutfiren, Pisica naste de dou’ ori pe an ctfiva pisoi, pe care 4i hrdneste cu lapte produs de mamele; fi ingrijeste, ii aparg, iar cind se fac mari fi invafa si vineze. Degi pisica este un animal placut, trebuie si ne ferim de ca, deoarece poate si ne transmit: rlie, turbare, viermi parazifi. ~ observati cum se deplaseartpisica: cum pune labs pe pimint, dack se aude sau ‘nu mersul el. = Observati labapisicil, —Cum sint ghearele? — La ce ti folosesct i, i xi; din aceasta i ui, ghearele sint retrase in nigte teci; 0 oa eet Re mal Char in el nual snd se repede asupra prazii. Astfel de gheare se numese retractile — figur 118. Fig. 118, Cum functor neat gherale pte Mamifere tnrudito eu pisten = pisica siibatick — planga XIII, 4, soamiénd foarte mult cu pisica domes tick, der este mai mare, mai puterniod gi are infaqigare tioroasd. ir at Pine XIU 2 tebe n ture tance din Carat Ma onal. Blona ju este moale, deast, fink, Are ochiigelbent-auril eu pupia rotund, In vital pavlioanelor urechilor are clte un smoc de pir negra, iar pe leturile Teel, ari desi, ca nigto ofavorifin, care. dau expresia caracteristick risulul, Risa. este eclarat monument al naturi, find ocrotit prin lege = dihoral,jderul — plenge X11. ‘tine (tig. 120) a fost primul animal domesticit de om. El esto un animal carnivor, avind din{it mult abeméntort en si pisici ~ figura 121, ‘Omul a obfinut peste 200 rase de clini, deosebite inte ele prin; matime, forma fe ete. Cele mai cumoscute tase de ofini sint: dinele lup, cine de , prepelicarul, ogarul ete. Bi ade numeroase setvicii omuli Daundtori sat init eagabonsi; oi pot transmite mele boli, cat lia gi turbaren, ‘Omol mugcat decline turbet poate aX turbexe gi #4 moar tn chin deci nu se prezintit imediat la'medio pentru a face tratamentul neu Fig. 119. Cranial de pes186 Planga a XIll-a 41 Pines attbatieh, 2 — Raul. 3 — Dihorul, 4 —~ eral, Fig, 120. Cine, turbat, se poate recunoagte ugor dup ochii holbati, limba umflata cared iese din urd gi ti curg bale. Mersul lui este impleticit gi cautd s& mugte, De la cfine mai putem lua ouale unui vierme parazit, tenia. Lupal — f si ascutit, urech ‘museulos. ‘Trupul 422 — seamin& cu un cline ciobénese. Ave insti botul lung urte, ochii obliei, cu o edutdturd floroasd. Gitul este seurt gt te mai usctitiv, pintecele supt, iar picioarele lungi. Coada stu. foasi ti ajunge pint Ia eXlctio gi o fine Lésat& n joa. Caninii sint foarte puternici. Se hrineyte numai cu carne, Fig 121. Cranlu de cline.Fig. 12 Lopul Vulpea trtiogte in piidurile noastre, Analisind figura 123 observafi unele arctic se sled copula a ae ri tind mmr mare de goaeci ete tots foositore; face Ink pag ina Dieaetsam de curte gi inal mie, Din blana Vapi se foc poet, m8n- sone, haine etc, Cele mai bune gi mai scumpe blanurl de vulpe sint cele de. vulpe Fig. 124. Uraut bran, Argintio gi de vulpe polars, care traiesc in rogiunile reel, Ursul bran — figura 424 tm pidurile munfilor inalfi din ‘numit aga pentru culoarea brunk a blanii, trtiegte luropa gi Asia. Este cel mai mare (300-400 ke) $1 cel mei puternic dintre animalele sdlbatice din fara noasted, Unele carsoteristied fale aledtuiri corpului le putefi veder gi tn figura 124. Ursul este mamifer omnivar, Ac figura 125, est mod de hrant influenfeaza mult dinjii Insinte.de vonirea iemii ursul igi ceut un adfport eacuns, mumit brlog Ursoaica advice im birlog much, iarbé, frunze, fcndu-gi un pat gros gi moale, Fig. 125. Dhogit area Berotutn oh 2 ve Oe ws 169Jarmo, 1-0 stare desomnolen, treindv-se ln cal mai mic wgomet. Jana, i Arena te tute farve mil (400g un url) pe car algpesat png tind $e pot hréni slogan. aes an Pent nat yonteu blana ini mos, c8lduroast gi pentru carmen gr oa gustoasa. Vinitoarea se face cu autorizatie special’. 1 gra 26 — triste tn rognes Poll Nord Este a mare orate dono, i pint de fg Stata gov de gsine edunaté. Spel ff menfineeildura El re 9 tpleplioerelorscoperite ea pl, ona co seers ae medll pau aluneck ntunci cind wherge pe gheald. Se hrdney esto "un anna armor. Peni mie oaivore mat Too parte: lu tgru,pantert,ghepardu puma ote Intrebari gi temo Ce alc&tuire au picioarele pisicii tn leg&turd en felul ei de of TER eetares ecient ota Fi. 126, Url pole Feit “Ainflor Carnivore Pisiea ire ii a gt a ae Incisivi .... tee. anit: Canini 4 Miele 7 are ¢ Pisica, ‘elinele, Iupul, vulpea, leul, tigrul, pantera, ghepardul, ete. se-hrinese ¢u carne; ele formeazi grupa mamiferelot carnivore, |g OARACTERELE GENERALE ALM MAMIFERELOR CARNIVORE” Dinjii or sint adaptayi acestui fel de brand: incisivit int miei, caninii mori, ‘incovoiati sé ascusipi; miselele sint bine dezeoltate, ascujite (Indeosebi carna: sierele). Cu unele masele taie carnea, cu altele sfdrimd oasele. Aw simfuri agere, care le ajuti sd descopere prada. Sint animale vioaie,sprintene sé puter- hice,’ Aw gheare puternice, ascujite, ew care {in prada, N Foca, balena, delfinul Foca (vifelul de mare) — figura 127 —traiegte in marile polare, in apropierea coastelor. Este bine adaptata la viafa in apa. Foca are o bland deasi, eu pir marunt gi,lucfos, de care nu se prinde apa. Stratul gros de grisime de sub piele, nu-numai cdo apari de frig, dar o face sii fie mai ugoara in apa Alcituirea corpului, Foca este un animal mare, ayind forma hidrodinamies. Capul focii, aproape rotund, are bot scurt, buze"cdmoase, wustiti dese gi lungi cu care pipaie. Ochii sint mari gi blinzi, iar Uurechile, lipsite de pavilioane. — De eo? Cind foca se cufunda in apa, Inarile i orificiile urechilor se inchid — figura 128. Trunchiul, bogat in grisimi, este subjiat c&tre partea dinapoi. imfig. 27. Foca. rele anterioare sint transformate in adevarate lopefi ino- din care ies numai ghearele bine ascufite. Picioarele posterioare 4 afla inapoia corpului, lings coada sourté cu care sint unite formin un fel de lopata verticala, care serveste drept cirma. Fig. 128, Namie fal: 1 echo: 2 — inchs Fig. 129, Dini fet Locomotia. Foca este o inotitoare neintrecuta. Pe firm gi pe gheafai iese rar: sa se odihneasea si s’-gi hréneasca puii. Pe cit de bine inoata in apa, pe atit de greu se tirsgte pe stinci sau pe gheturile plutitoare. Hrinitéa, Foca se hrdneste ou pesti si alte animale din mare. Este un camnivor marin. Are dinfii asemanatori cu ai ctinelui, dar nu are carnasiere — figura 129. Foca respiré prin plimini, ca animalele de uscat.—Ce vai sugereazi aceasta? Ea se ridied, din cind in cind, la suprafafa apei pentru a respira. Cind apa ingheaf, prin cdldura’botului face gauri in ghoaj& si respiri acrul atmosferic. Tnmuifirea. Foca nagte un ‘pui pe care fl hriineste ou laptele produs de mamele. — Co fel de animal este? Obignuit, puii au o bland albéi, pufoasi, Focile sint vinate pentru carnea, grdsimea gi blana lor. Din blana de fock eschimosii si laponii gi fac o imbréciminte calduroasi. Gri- simea este intrebuinfata la incalzit gi iluminat. Localnicii o beau eald’, pentru a se ineélzi. Nimic nu rimine neintrebuinjat: din singe se face © ciorba bund, iar din oase se fac cuie gi diferite unelte, Fooile se vineaz& ugor cind se aduni pe sloiurile de gheafi. Avioanele fae recunoasteri, stabilind locurile; spargaitoarele de gheafa transport vindtorii, care coboard pe gheafti in halate albe si tmpugca sau injunghie focile. Vindtoarea este limitata prin lege. Ursul alb gi delfinul sint cei mai mari dugmani ai focilor. 173Fig. 180. Mores, Morsa— figura 130 —oste un mamifer marin, mult mai mare ca foca, 3a naga de oil de ghon ou cn de pe marie, fonrs lng! (0-80 em) care-i ies din gurt Balona—plonga XIV, 1 — trdieste in regiunile polare, numai in api, si nu se poate migca in afara ei, Aruncati de furtuna pe farm, balena nu se mai poate intoarco in ap gi moare repede. — De ce? Este foarte bine adaptaté la viata in apa. Ea are forma de peste, cu care nestintorii o gi confunda. Traind in acelagi mediu cu pegtii, in ap, a dobindit 0 forma asemAnstoare, hidrodinamica. = Capul balenei este enorm, cam a treia parte din corp, de care se leaga direct. Gura este foarte mare, astfel incit, cind 0 deschide, ar inedpea in ea o luntre ou vislagi cu tot. Ochii mici, cit ai unui cal, sint agezafi Iingi colfurile gurii. Urechile, miei, nu au pavilioane, iar nirile sint situate in crestetul capului, — Ce se intimplé cu narile i orificiile urechilor cind balena se cufunda in apa? Corpul balenei este acoperit cu o piele Iucioasa, groasi de un deget, lipsité de par. Sub piele are o piturd de grasime, care 0 face maj ugoari tn api gi o apard de frigul mérilor polare. Neavind par, balena alunect ugor in apa. Trunchiul se continua ou o coada lungs, terminata on 0 inotatoare in forma de lopata orizontala gi despicata In dona. Ea inlesneste cufundarea gi iesirea balenei la suprafaja apei. 174 Planga a XIV 2 ~ Capel. 3 ~ DettintMembrele anterioare sint transformate in lopefi inotitoare. Acesto Jopefi au in interiorul lor oase in numar gi forma asemanitoare on cele intilnite si Ia alte mamifere. Membrele posterioare lipsesc, dar in mugehi se aflé oasele lor, mult reduse. Locomofia. Cu toatd marimea ei uriagd, balena se mised sprin- ten& prin apa. Loveste apa cu coada, folosindu-se de ea la inaintare, iar membrele au rol de cirma. Hrinirea. Desi balena are o gura enormé, ea nu poate inghifi animale mai mari dectt 0 scrumbie, deoarece are faringele strimt, Hrana ei se compune din crustacee, moluste, pestigori. Balena nu are dinfi; in schimb, de pe cerul gurii gi de pe falca de sus atirnd 400—700 lame comoase, numite fanoane — figura 131. Din cind in ind, balena deschide gura, care se umple cu apa si ou o enorma cantitate de onimale marine. Inchizind gura, apa este eliminata prin- tre fanoane, iar animalele sint tmpinse de limb& spre faringe gi inghitite. Inghite cantitaji colosale de animale mici, pentru a se sxtura, . Respirafia, Desi triiegte In ap’, balena respira, co gi onimalele de uscat, prin plamtni, dovada sigura cf strdmogii et au fost animale do uscat. La intervale’scurte de citeva minute vine la suprafaja apei Fig, 194, Cranial: 4/— Ge balent cs fanoune: 2 — de dein pentru a respira, ridicind deasupra apei numai crestetul capului, unde sint ndrile, Odata cu aerul incireat cu dioxid de carbon elimina din plimini gi vapori de apa, calzi. Acestia, dind de aerul rece, se condenseaza in picdturi de apa, aga cé se formeani dowd fignituri inalte de 5—6 m. Zgomotul produs se aude pind la o departare de 2 km, Dupa aceste fignituri, vinitorii de balene le descoperd usor. Tamulfirea. Balena naste un singur pui pe an, pe care-l hraneste cu lapte. La nagtere, puinl are corpul acoperit cu pir, iar in guré dinfi core apoi dispar. De aici ne dam seama c& stramosii balenei au avut dinyi. Vinitoarea de balene se faco eu vapoare speciale, numite bale- niere, De la balend se foloseste totul: earnea se consuma proaspita sau conservata; grisimea se intrebuinjeaz’ Ia uns maginile; oasele int folosite in construofii; fanoanele, cave cintivese pind Ia 4 000 kg, servese la confectionarea vergelelor de umbrele, evantaie ete. Vinitoarea de balene este reglementata prin lege. alotal — planga XIV, 2 — este rlapindit tn mile ealde. Cum se poate schggter biedle ohchy ae veenk eaptk re siqe nodes enter pe Iiandibels. Ene vit pentru sperma un fl de let glu cae te paar In cap # pentea andra miouitonre, ntrebuinjtd Ia fabricaten aor perfor Deltinul —planga XIV, 3 —este mult mai mic ca balena, Are forma de peste, bot ascutit, iar dinfii conici — figura 131. Delfinii sint vinati pentru grisimea gi pielea lor. Ei traiese gi in Marea Neagra. Ww Tntrebari adaptiri au focile Je viata nevatien? = Gare sint adaptarile ce Inlesnese migcarca balenci tn apa? = Ge adaptiri are balena pentru a respira mai ugor aerul atmosferie? = Ge dovesi aver eK stramogii halenc! erau animale terestre? = Cum virexplicati ci halena, desi mamifer, seamani cu un peste? Sting cd. — Unele balone au ungimen de 2530 m gi eintaresc 100-000-120 000 ke? Caloulai in vite vagonne ar trebui si tranaportim o balentl — Gara brlenei poste aves 5—6'm hungime qh 34 m life? = Membeele anterionre. au 34 m lungime? = Prin corpo! balenel poate ciruleo eanfilate de ciren 8 t slnge?.tnima sre o peat do ond ~ Puinl de balend are ln natere 5-6 m tungime gi 5000-6000 kg? = Balena poste inota cu 0 viterd de 25 kanord?Vaca, oaia Vaca are infaitisare cu totul deosebité de a camnivorelor. Este un animal pagnic, fara arme deosebite de atac; coarnele fi servese uneori Ia impuns. Aleituiren corpului — figura 132. Capul vacii este mare, cu fruntea lata gi se prelungeste cu un bot lung, terminat cu buze groase, umede, lipsite de par. Tot aici se gaseso nirile, largi. Coamele, goale pe dinduntru, sint fixate pe doua ridioaturi osoase, conice ale frunfii si nu cad niciodata, Daca se rup, nu mai cresc. Pavilioanele urechilor aw forma de pilnie, Ochii sint mari, cu privire blinda. De git atirn’ © cuta de piele moale, salba. Trunchiul, greoi gi voluminos, este acoperit cu par scurt, de diferite culori, El se termini cu o coada Iunga cu un smoc de peri in. virf, — Comp lash animalul pe ur Picioarele se termina cu cite dou& degete, invelite in copite cornoase, care ap&ra virful degetelor, pe care animalul cales. Locomofia, De obicei, vaca merge domol, mersul ei fiind la pas, La nevoie poate fugi repede. Pip 192. Va, Fig. (23. Crania, misono ru pleorvil de vue Cu ce se hrineste vaca? —Observati o vack péscind. Cum se mised mandibula? —Studiafi dingii unei_vaci, capre sau ol. Deseret . Hrinirea, Dinjii si stomacul s-au modificat corespunzitor hranei yegetale. Mandibula prezinta dinti incisivi, lati si taiogi, indreptaji oblic inainte; urmeaza bara gi apoi maselele mari, late, cu creste de smal pe suprafata lor. Maxilarul nu prezinta deeit masele, iar partea dinainte este acoperita cu o lama cornoasi — figura 133. Cind paste, vaca apued iarba cu buzele, apoi eu limba lung si aspri o stringe intr-un manun- chi pe core fl reteazi cu taietorii, Fie. 104. Seomacul vac: A. 1 — burdutul 2 cli: 3 totonull 4 cheagu: § —iotete. ful. 8.1'~ dramutierbil nerumegete 2 —grumlae care se sprijina pe lama cornoasi de pe un maxilar. Deoarece iarba este putin hrinitoare, paste aproape toatd ziua, inghifind 0 mare cantitate, fri a o amesteca. Stomacul este alcdituit din 4 camere — figura 134; burduful voluminos tn care se deporiteazt iarba, nemeste- cata, ciurul, foiosul ou perefii interiori increfiti, gi cheagul ou sucul gastric. Cheagul se continu& cu un intestin lung (peste 20 m). Dupi ce s-a umplut burduful, vaca incepe si rumege. Iarba trece din bur- duf in ciur; aici se formeazi cocoloage ce sint impinse, prin esol din nou in gurd, unde este bine mestecata cu maselele. Cum migoa vaca mandibula oind rumegi? Astfel, iarba este transformata intr-o pasta vermuie, care este Inghifita a doua oard, insii trece direct in foios si apoi in cheag, unde se digera. Vaca este deci un animal erbivor rume- itor. nmulfirea. Vaca naste, o data pe an, un vifelus, pe care fl hra- noste ou laptele produs de mamele. = Ce foloase are omul de Ia vack? Dat! exemple! Cele mai insemnate rase de vaci din fara noastré sint: Sura de stepi este bine adaptatd la condifiile naturale din fara noastrd, dar da 0 produofio scizuta de lapte gi carne. Pentru a da © producti ridicata, a fost incrucigati ou rase productive. Balfata romfiheasei este ca mai bund rasi mixt’ autohton’: do carne gi lapte, Dintre rasele de vaci importate, la noi se creste Friza §.2. Onia — figura 135 — are corpul acoperit eu Iin&. — Ce culori poate avea lina? —La cei foloseste? Berbeoul are pe cap doud coarne mari si rasucite, pe cind oaia are coarnele foarte mici sau lipsese. Oaia nagte 1—2 miei, —Cum fl hriineste?— Ce foloase avem de la oi? Dintre rasele de oi, mai important este rasa Merinos. Ea are Hind bogata, subjire, find, creafi gi matdsoasi. La noi in faré s-au creat Merinosul de ‘Transilvania si Merinosul de Palas, care au 0 lind fini,-in cantitate mare, jar greutatea corporala este mare. Rasa Tigaie are lind semifin’, folosita pentru anumite feséturi, Rasa Tureani are lini groas4, buna pentru covoare. Mieii brumarii au pielicele foarte frumoase din care se confeotioneaz’ cAciuli. 180 Fig 195, Onis Alte animale inrudite sint: eapra, cerbul earpatin (fig. 136), capra neagré (fig. 137) ete. Fig 126, Cerbul carptin 181Mamifere erbivore rumegatoare din alte tari ais Mt fies 198 — eben prn naar nga din nord “Europe ci gl Amero Bl are jnfdigarn gl maimen nul ce. Pe cap. poartd saees rar, Inia, aroute gi rdmuroaye, care cad In fiecare aay rencinled thle re & ‘aptra gl sormonoytezBpada ce acopert vogoteia tundra (caugen i China Altice gi Atta Dromaderul (mila on o singuri cocoaga),e&mila arabilor,trkiegte tn nordul tl Arlt! iaredtmiln eu dou eotonye (chnila bactsant) Wyte tea sate mai micf 4i are ptrul mai lung, Datoritf acestui fapty poste'rensta CCimilele pot transporte poverd gree, Carnea gt laptele int iidobuintcee te tetia omulul. Din par de cif no fac totes paturi, pales, iar din piel, igura 439 —s0 tnttlneste in degerturile calde gi secetoase din alec. Tama sto mai mid gi are par lito Este intr i otecieinguate i primejdioase din Munt a yp eet _litata traiogte tn turme in Africa Central& gi Meridionalé, in savenele de la ‘uarginen pidurilor. Este cel mai inalt mamifer (5~6 m). Capul elungit are dout coarne pline, scurte, boante 4i acoperite de piele, Picioarele gi gitul sint foarte lungi 4i-aatfel gjunge gor Ia frunzele copacilor, iar la iarba de pe pimint. Indepéstirel Pictoarele dinainte, Fig. 137. Capra nesars ‘Vaca, oaia gi alte animale fnrudite se hrinese eu {arbi, pe eare © rumegi; ele sint mamifere erbivore rumegitoare. CARACTERELE GENERALE ALE RUMEGATOARELOR Catek po oud degeto; sit copitae, Au incisivil numei pe mandibul, | iar male oy cents de smal evche macid hens Seaman el aa Jn @eamere: burdu, cir, Talo 9h cheag Intrebari | = Go doosebiri sint intre dinjii rumegitoarelor gi ai carnivorelor? = Ce moditiciri @ suferit stomacul vacii in legiturd cu felul ei de hrank? — Din ce cauze rumegitoarele nu au arme de atac, iar simpurile sint mai slab dezvoltate? ; Fig. 128, RenutFig. 140. Lam. ae Calul—figura 144 — prin infafigarea sa frumoasé, mindri, da impresia de eleganja gi de forfi. Alcdtuirea corpului. Capul este mare gi alungit, dar bine propor- fionat cu restul corpului, Ce observati lo cap? Cum este gitul? El Poarté o coama care fluturd in biteia vintului, ee Locomofia. Calul este un alergitor neintrecut. Pieptul lat, picioarele Tungi, musculoase gi copitele sint insusiri care-1 ajuta la fugi, Fig 41. CatFig. 14, Senaecal pleorulul e al Hrinirea, Calul este un animal erbivor, —Cu ce,se hrineste? Cind calul pagte, apucd cu buzele cArnoase un minunchi de iarba pe care-] reteaza cu incisivii. Incisivii sint dinfi cu crestere prelungita si indreptafi oblic inainte. Intrebuintafi mereu se tocese, formindu-se pe suprafafa diferite ornamentafii, dupa care se poate cunoagte virsta Calului. De o parte gi de alta a incisivilor are elite un canin mie, care nu este folosit. Urmear bara, unde intré 2abala fetului. Maselele, ca ila rumegatoare, sint folosite la sfarimarea hranei — figura 143. Bupa ce tale iarba ou incisivi, o mesteck bine, o inghite iar aceasta Fig, 14, Cranial de al 186 trece in stomac. Stomacul, voluminos ca la toate erbivorele, are 0 singuré camera, iar intestinul este lung (20 m). Animélele,erbivoré cu stomaculsimplu nu rumega; ele sint erbivore nerumegitoare, Inmulfirea, Tapa da nagtere in fiecare an unui minz pe cares) hranegte cu lapte, Calul a fost domesticit din cele mai vechi timpuri gi se foloseste la ealarie, la transporturi ugoare (cai de tréisuri) gi la transporturi urele. Carnea de cal este hriinitoare gi, fafa de earnea de pore sau de vaca, are avantajul de a fi lipsita de viermi parazifi. Pielea tabacita serveste Ia confectionarea de: genji, hamuri, geamantane, curele etc., iar din pirul cozii se fac arcuguri. Calul domestic provine din calul sitbatie, care traiegte gi astizi prin stepele Asiei Centrale, Dintre rasele de cai, mai cunoscute sint: calul de munte, huful, calul lipifan, ealul arab, calul pur singe etc. Animale inrudite cu calul sint: zebra si magarul. Calul, magarul si zebra sint erbiyore nerumegittoare, CARACTERELE GENERALE ALE MADUFERELOR ERBIVORE NERUMEGATOARE, Au pivioarele terminate cu degete neperechi, tnvelite in copite, Aw incisivit Aleoltapi pe ambele falet, canini slab dezvoltayi sau lipsese, iar maselele au pe suprafajd eres de smalf. Stomacul este aledtuit dintro singurd camera. Intrebari Gare sint principale deosehiri dintre picionrele calului i ale vacii? Go deosebie sint Intro ini cable gh at vacit? 3 Comperati ttomacul ealuui cu al vac. Ce. constatayi? = Gom'vi explicati cd nnimalele erhivore ax stomac voluminos i intestin Tong? Mamifere erbivofe uriage sint: elefantul indian si african, rino- corul indian si african gi hipopotamul — plangele XV si XVI. . 197lange & 4+ = klafaneul african, 2 — Rinocerul indPorcul Poreul— figura 144 —este unul din cele mai valoroase animale. domestice, deoarece se ingragi in sourt timp gi se inmulfeste foarte repede. Din aceasta cauz& este raspindit aproape pe intreaga suprafata a globului. Aleétuirea corpului o putefi observa tn figura 144, = Observapi un pore viu, sau, In ipsa figura din manual, Descrieti éorpul si pértile componente, aratind i ralul’ lor —Ce obiecte se pot face din par de pore? Corpul este mare, greoi, acoperit cu o piele groast, cu par aspru, sourt gi rar. El are culoarea albi-roz, uneori pitaté ou negru, Sub piele se afl o paturd de grisime (slinina). Corpul se termint eu 0 coad& scurta, pe care o fine risuciti, . oe — Arta alettuires piciourelor, observing cu atempie figura 145 = Ce ur ash pcerele porcll pe uns re Dar fe on ae moe here pe ciorul se afunda? - in\ Poroul se deplaseazi incet. fi place si se scalde, Cind nu giseste apa eb curaté, se bilaceste gi in némol, numai sh se ricoreasc& putin, Feet oi Auris 2k 44 eras, Mak! _ came gi grisime. Ai Fig. 145. Scheletul plcorulul de pore HObservati un craniv de pore si deserieti inti Hrrinirea, Cum se hranes- te poreul? Ce fel de animal este, finind seama de modul de hrani? Hrinifi bine, poreii erese repede; in general, la 5—6 kg deshrani consumata erese eu 4 kg. Foarte lacom, merge ‘toata zina cu eapul in jos in cautarea hranei. Dintii porcului sint adaptafi la acest mod de hrénire, Astfel, 4n fafa are incisivii cu care apuca si taie; ou caninii smulge, sligie sou la nevoie se apfiri. Cei de pe maxilar sint mai grogi,si mai ascutiti, iar cei de pe mandibula, mai Iungi gi curbati inapoi; cu maselele sférima hrana. Cele din fafa au ridicdturi ascutite, ca'la carnivore, colelalte au gurguie tocite, ‘Inmulfirea. Scroafele, de cea mai bund rasi, faté de doud ori pe an eite 10—12 pureei’ sau chiar mai mult, Importanga economied. Cresterea poreilor este 0 ocupatie rentabila, deoarece ei se mulfumeso ou orice fel’de brand, resturi de alimente din gospodarie, pe care le transforma in fi ce folosim de la pore? Mistreful (porcul #il- Datic) este strimogul poreului domestic. Bl traiegte in pAdurile noastre de la deal yi clmpie pink in stufarile balfilor gi Deltet Dv- nisii, Graniul de pore. mistrot ste reprezentat in’ figura 146. Fe. 146. Crane de pore mistaRasele de porei. Domesticind poreul salbatic, omul s-a folosit de calitatile Iui naturale: de insusirea de a fi omnivor, de faptul ci nu este pretentios la mincare, c& are carne gi grisime multi gi cA se inmulfeste ugor. In decursul timpului, omul, dezvoltind aceste calititi, a creat diferite rase de porci. ‘ Rasele de porci care se cresc in fara noastra sint specializate pentru carne, pentru grasime, sau gi pentru carne si pentru grisime (mxte). Din grupa raselor pentru carne tac parte: Marele alb, Ls drace lint Landras), Poreul alb de Rugefu §.a.; pentru grisime, rasa Mangallf, iar din grupa celor mixte, rasele Bama, Albul de nat §.a. PORCUL DOMESTIC, MISTRETUL §1 ALTE OMNIVORE INRUDITE ‘AU URMATOARELE CARACTERE GENERALE: Corp mare, robust. Picioarele seurte, erminate cu 4 degete, copitate, Dingit modifica}i tn legdturd cu modul'de hrand omnivor: eanini bine des voltaji, iar miselele cu gurguie tocite, Intrenet gi temo = Comparatipicioarele poreului ou ale vac = Ge'ckracters an ding mamifrelor omaivore? = Ge deosebiri sine Intre dintit porculu gt ai calului? = Dar intre din poroulut gi at vacit? = Ge'folosse are. omiul de le pore? = Ce tmsugiri fae ea. porcul sh fie unul din cele mai valoronse animale domestiee? Maimutele Maimufele sint animale cu o aledtuire superioari fata de celelalte memifere gi mult asemanatoare omului. Ele traiesc in pidurile tropicale gi ecuatoriale din Africa, Asia gi America. Maimufele sint de mai multe feluri: unele mici ca o veverita, altele chiar mai mari deott omul. Unele au coada gi infafigare de animal gi se numese maimuje inferioare; altele nu au coada, sint asemindtoare omului gi se numese maimuje superioare. Coreopiteeul (maimuja de menajerie) — figura 147 — este cea mai cunoseut& dintre maimufele inferioare. 192 Fig. 147. Cercopicecul Aleituirea corpului. Cercopitecul, cova mai mare decit 0 pisics, are tot corpul acoperit ou pir cenugiu-rogeat, iar faja lipsita de pir, Caput este rotund gi prelungit ou botul, Ochi sint agezati in fafa, sub frunte, ca la oameni, iar arcurile sprincenclor ingrogate sint iesite oa nigte stregini. Urechile au pavilioanele rovunjite #1 Indoituri ca Ja om. Nasul este turtit, cu nirile apropiate, despartite. printr-un perete subjire. Are acelagi'numar de inti en 91 omul, Tranchiul este turtit lateral, iar la partea posterioari are piclea Ingrogati gi lipsita de par, deoarece po aceast parte sta vind. so odihneste, El se termina cu o coada Iungé gi subjire, care li servesto Ja sarituri, i Atit membrele anterioare, elt si cele posterioare au cite 5 degete Tungi, terminate on unghii tate, ca Ia om, nu cu gheare, iar degevul mare este opozabil, adica poate fi adus in fata celorlalte 4, formind impronna un fel de cleste de apucat (ca la mitinile omului). Asttel, maimufa ponte apuca cu membrele anterioare, ca gi cu cele posteri oare. Tati de ce se spune ci maimufa este un animal cu 4 miini, nu ou 4 picioare, c Locomotia, De frica a 2 — Zoot, oh 8 View 193ee a a Sg ge ‘Hrinirea, Cercopiteoul se hraneste cu: fructe, seminfe, muguri, frunze, dar gi cu insecte, pastrele si oui din cuiburi. Este un animal ‘omnivor. De aceea, dinfii lui sint Ia fel ca ai omului; doar dinjii canini sint cova mai mari. Membrele anterioare servesc Ia mers. gi Ta apucat hrana, pe care o duce la guri ca gi omul. Fructele gi semin- fele sint curate de coaj’, ouale sint sparte gi apoi le bea confinutul. Inmulfirea. Maimuta naste olte un pui, pe cared hrinegte cu laptele produs de cele douk mamele agezato pe piept. Cind este mic, puiul st& mai mult agijatde corpul mamei. Maimuta ingrijeste putul ou jnare dragoste: illeagand, il mingtie, se joacd cu el gi-1 apard de primejdii. Cercopitecii traiese’ in cete, ‘sub conducerea celui mai batrin. In caz de pericol, conducsitorul da de veste printr-un fipat gi maimu- jele o rup la fuga. Din eauzi od imita pe om, fcind gesturi hazlii, cercopitecul este domesticit gi finut prin cireuri, menajerii, gradini zoologice. Toate maimufele cu coada se aseaméné mai mult cu mamiferele dectt cu omul, Corpul lor mai paistreazi in mers 0 pozifie orizontala. Datorita faptului c& maimufele fark coadi se aseamani mai mult ou omul, se numese gi maimufe antropoide (ou chip de om). Cele mai cunosoute sint: cimpanzeul gi gorila din Africa Centrala si orangu- tanul din Indonezia. poms Figt4 Goce Cimpanzeul — figura 148 — este y rt maimufa cea mai apropii eae en seater tes a falsicerajusasaieue ccaaitan cetera , ba , iar fafa’ este mai mare, datorita botului Totusi, cimpanzeul are cutia craniand gi oh Paredes , Y ereieral celonfaite mamifero in raport ou marimea capului, Membre sotent are aint mat Tungi dectt ale omulu, treeind de genunchi, iar cele osterioare, mai scurte. Cimpanzeul duce acelasi fel de viata, pines gi se inmulfeste ca cercopitecul, a __,, Cimpanzeul este o maimui vioai joaci; ti mito pe om. Se domestioeyte vo dresseea upon, tt 1 Piase #8 Gorila — figura 149 — traie i 9 pte mai mult pe pimint gi mai pufi pe copaci. Este cea m: ime §i vee | ee lea sare (2 m tnalfime 1 350--350 | kg) si mai Orangutanul (omul de pidure), ceva mai mi i dure), mio deolt corpul scaperit eu pi life gi rogoat gi bazba ou pls core Seatbeels 0 i, inctt aj Posterioare stint scurte isettibe Bis ogy Merge) 195Fig 150. Orangutan Prin unelo caractere, cum sint: lipsa covii, a parubui de pe fafa, * de pe palma miinii gi taipa piciorului, opozabilitatea degetului mare, prozenfa unghiilor la degeto, ochii agenati in fe(4, forma pavilioanelor hrechilor, prin comportament, maimujele antropoide se ascamank cu mul, Dar prin alte trasituri, cum sint: pozifia vertioalé a eorpului ‘rea dezvoliore » creierului, aparitia vorbirii si modul de viota, mul se deoschogte foarte mult. de aceste moiraule Asemanarile arata inrudirea dintre om si maimutele ontropoide, faptul c& provin din stramogi comuni foarte indepartafi. Deosebirile dovedese superioritatea omului care, prin procesul mnneii, #-a desprins din stadiul do animalitate si a evoluat treptat, ajungind la un inalt grad de cultura i civilizagio. Anteebiiel 4 au mainmjele pentru vata arboricols? animale yen Gov erat seta ane? + sn Tate mol infeionre pele speronre ie tye matmae. qr clelae maser care tries po ‘Colada Stiagi ed... — Cole mai mici maimufe traiese in pidurile tropieale din America de Sud? Puii maimujelor pitice etnd so nase nu cintarese mai mult de 20 g, iar Iungimea lor este de numai 5,5 em. In echimb numai conda are 7 em. —Cimpanzoul triiegte pind Ia 40 de ani, iar gorila pind le 50 Animalele studiate, incepind eu ornitorincul gi terminind cu maic mujele, se deosehese foarte mult intre elo prin m&rime, forma, culoare fel de viapi ote. Toate aceste deosebiri se datoréso condijiilor diferit de viafa in care traieso, La prima vedere s.ar prea eX intro o pisicx, 0 baleni, un lila si.o olrtifa nu ar putea s& existe nici un fel de aseminare, ea avovie animale, aga de deosebite ca infifigare exterioara, nm sint inrudite intre ele. Totugi, studiind aceste animale, se constati cA exist uncle Snsugiri comune. Tote a gropul mamiferelor. CARACTERELE GENERALE ALE MAMIFERELOR Aw corpal acoperit on pir produs de pise. Corpse sprijind pe para picioare: dowd anterioare 91 dau postrioares ele se madificd in funcjc de conde de afd. Dintt mamiferclor sing, tn genera, de te flu: iets, caning imases. Bi se modified tm funcye de feud hranel Respiré prin plimtnt. Aw Aparat digetie, circlator, exertr st organe de sing aleduite Uapa acpi plan, ca la om: Temperatura corpus ene constr. Nase pul si au. manele Droduettare te late eu care sat hranifl pale Tema Complotati urmitoral tabel capitulativ, upd ee i ea Fatt Manitere Bxvinple ae Mere vipa Insectivore Garnivore Rozitoare Exbivore rumegitoare Erbivore nerumegitoare Omnivore-poret Omnivore-inaimujePestil, amfibionii, reptilele, pastrile gi mamiferele aledtulese grupul animalelor vertebrate. Caractere generale ale vertebratelor ‘Au. scheletul intern, osos sau cartilaginos. Partea principald a scheletului este coloana vertebrald. La partea anterioard a coloanei vertebrale se gdseste cutia craniand. Musehii sint fixati pe oase. Corpul este acoperit cu solzi (pepti gi reptile), cw pene (padsari), cu par (mamifere). la condigiile de viajd. Amfibienii, reptilete gi mamiferele caled pe patru picioare, pe cind pdsdrile merg pe fiind transformate in ari ud picioare, Sister nervos ete format din eneefal, addpostt in cutie eraniand, méduca spindrii care se gseste in canalul coloanei vertebrate, $i nerei. Diferitele organe ale aparatului digestio se modifica in funcfie de felul hrané Unele re celelate prin plamini. . Unele au tnotitoare — pestit; toate celelalte au 4 membre adaptate | us spird prin branhii (pestii si mormotocii de broased), iar ‘Au aparatul circulator format din inimé gi vase de singe, iar sthgele este rosu. Organele de reproducere stnt ovarele gi testiculele. COMPARATIE INTRE CARACTERELE GENERALE ALE, ‘NEVERTEBRATELOR § VERTEBRATELOR + Nevertebrate — Sint, in general, animale mici. —Au o aletituire mai simpli. —Cele mai multe au schelet extern, care nu este 0808 sau cartilaginos, ci: calcaros, si- cios sau chitinos. —Nu au coloani vertebral. — Respirajia so face prin: piele, branhii, traheo, plimini. —n general, singele este in- color. 198 Vertebrate — Sint animale mari, printre ele gisindu-se uriagii lumii ani- male. — Ano aledtuire mai complicata. —Au totdeauna schelet intern, soa sau cartilaginos, alodituit din oasele capului, trunchiului si membrelor. —Au coloané vertebrali for- mati din vertebre. — Respiratia se face prin: plé- mini, branhii gi piele. — Singele are culoares rosie.DEZVOLTAREA ZOOLOGIEI IN TARA NOASTRA ' Studierea animalelor din fara noastré a inceput abia in prima jumatate colului al XVIII-lea, odatd cu aparifia cunoscutei lucriti ‘4 lui Dimitrie Cantemir, «Descrierea Moldovei» (1716), in care pre- zinta gi numeroase animale, ca: zimbrul, mistreful etc. Printre tnaintagii de seama ai cercetarilor zoologice care, prin lucririle Jor, au contribuit la dezvoltarea zoologiei, Grigore Antipa (1867---1944) a unit in mod stralucit cercetarea gtiinfific& cu o rodnic& activitate aplicativa, Nascut la Botogani, a urmat liocul 1a Iagi, unde a avut profesori po Grigore Cobdleascu 9! Petre Poni, iar printre colegi, doi mati vitor naturaligti: Emil Racovith gi Dimitrie Voinov. Intemeietor al gcolii romanesti de hidrobiologie (gtiinta care studiazi viefuitoarele din apa) gi ihtiologie (gtiinja care studiazi pestii), autor al unor studi despre Dundre i Marea Neagra, bine ‘apreciate in toati Iumea, Antipa a fost totodata ctitorul Muzeului de istorie natural din Bucuresti (1908), pe care I-a condus timp de 0 jumitate de secol (1892—1944). El este initiatorul sistemului de hidroameliorare pe baze stiinfifico a luncii gi Deltei Dundrii, preoum si organizatorul gospodiririi piscicole a apelor Dundrii. Grigore Antipa a fost un patriot luminat, care gi-a slujit fara cu un pilduitor devotament si o desivinyith competenfi. Jon Borcea (18791936) a fost profesor do zoologie 1a Universi- tatea din Iasi. Cea mai de seama realizare a marelui naturalist rimine cercetaren.ccologicd a Marii Negre pentru care a infiinfat Stafiunea maritim& Agigea (1926), destinati unor studii biologice complexe. Ton Borcea a fost un savant patriot, luptitor pentru democratic, Emil Racovija (1868—1947), nisout la agi, a avut ca dascdl, in scoala primaré, po marele nostru povestitor Ion Creangi, iar iceul 1-0 terminat la Iagi. Dupt bacalaureat pleact Ia Paris, unde Igi ia licenfa in drept, apoi licenfa in stiinfelo naturale gi doctoratul in zoologic. Pentru talentul deosebit, puterea de munc& gi priceperea stiinfifiek cu totul exceptional, Racovifi este protuit de tofi marii 203 ; ae‘oameni de stiinfa cu care intrase in contact. La virsta de 29 de ani Racovifii este recomandat ca naturalist al expedifiei ontarctice de pe ‘yasul Belgica. Tindrul naturalist a fScut observatii remarcabile asupra vio{ii pinguinilor, focilor gi balenelor. Racoviti, cereeteard Yemurile Patagonici i ele ‘Tari Fooului. Cu acest prilej, el viziteara prima data o pesterd in valea riului Payne, fir a binui atunei c& biospeologia va constitui mai tirziu preocuparea sa principala gi o stiinja de mare importants. Reintors in jar, in 1920, Emil Racovif infiinjeazi la Cluj primul institut de speologie din’ lume (speologia — gtiinfa pegterilor). Racovif_a fost un patriot animat de idei progresiste, fiind unul din precursorii gindirii materialiste in fara noastra. G.K. Constantinescu (18881950) a efectuat cercetari importante asupra ovinelor gi porcinelor. - Béznogann (1876—1969) a fost profesor Ia Universi- inaia A. Popovi totea din Bucuresti si intemeictorul statiunii zoologice de le (1922). Alli zoologi de seama care prin Iucrarile lor valoroase s-au facut cunoseufi nu numai in tard oi gi peste hotare, au fost Dimitrie Voinor, Paul Bujor, Nicolae Leon, Vietor Babes $i mulfi alii Mnnca’ de cereetare soologieh co desfigoar& astaizi in cadral Consiliului Nafional pentra Stimji gi Tehnologie, el institutelor do cercetare gi de inva{amint superior, unde cercetatorii nogixi, folosind imetode noi, Ia nivelul tehnicilor actuale, patrund tot mai adine in cunoagterea Jumii animale, aducind contribufii valoroase la imbog’- Yirea cunostinfelor biologice mondiale, Corcetarile gtiintifice sint string legate de dezvoltarea productiei In acest sens, Directwele Congresului al XIZJ-tea al Partidului Comunist Roman cu privire la dezvoltarea economico-sociald a Romd. niei in cincinalul 1986-1990 $i orientdrile de perspectiva pind tn anul 2000 previd dezvoltarea zootehniei, a cirei pondere in productia agricola va ajunge in 1990 1a 46—48 la'suta, in anul 1990 efectiveie de bovine, porcine, ovine, caprine gi pasairi ouditoare vor fi mai mari fata de cele din cincinalul 1981—1985. O crestere substanjiala vor inregistra produefiile tuturor animalelor. Cresterea animalelor, indeosebi a hovinelor gi ovinelor, va fi ori- entata eu precidere spre zonele cu paguni gi finefe naturale de Ta: deal si mante, Se va intensifica dezvoltarea piscioulturii, Se vor lua masuri pentru dezyoltarea sericicultnrii, apiculturii, cresterea animelelor cu dlanuri prefioase sia iepurilor de casi. 208 PROTECTIA ANIMALELOR IN R. S. ROMANIA Prin indeletnicirile sale mai intii ea vindtor si pesear, mai thrziu a agricultor gi pastor, omul a devenit un factor important in transfor- marea naturii, dar in’ acelagi timp a contribuit si la distragerea unor specit de plante si animale, Sub focul armelor de vinatoare au disparut in fara noastra unele animale, cum sint: bourul, simbrul care a rezis- tat pind la inceputul secolului XIX iar azi este colonizat in rezorvatia de la Hatog, eastorul, ealul sdibatic (tarpanul) si antilopa saiga, ani- male mentionate de Dimitrie Cantemir, ce tréiau In Moldova pé vre mea Tui, In calitatea sa do agricultor, omul a marit treptat suprafata de toren cultivat, taind suprafefe Intinse de p&duri. Astiel, a fost distrusa o parte din sursa de oxigen a naturii, dar i mediul de trai al multor animale. Nn ineape indoiala ¢ ‘numral unor animale norma modi earilor mediului de viata, micgorat, iar altele sint pe eale de In fora noastra aceste animale sint considerate bun al intregului popor, ocrotit prin lego si conservat pentrn posteritate. In acest sons, © atentie deosebita ee aconda ocrotirii pisirilor amoninfato & dispara, cum sint: rultural barbos, oultural plesue sur, plegue brun gi cultural egiptean; acvila de munte; cocogul de munte (femela); cocostl de mes- teacin; dropia {temola); pelicanul; egreta; stireul alb mare si stircul alh mic; lopdiaral; piciorongul ete. Ele stint declarate ronumente ale naturii, Do asemenea, sint puse sub protectie unele pasdri ripi- toare de si §i répitoare de noapte. Dintre mamifere sint declarate mont: mente ale naturii: eapra neagrd gi risul. Folosind focul, metalele, forta aburilor, electricitates, energia atomici, omul a faurit civilizafia zilelor noastre. Dar aceast& civi lizafie socolului XX cuprinde in ea, aldturi de perspective nemaitntilnite, si multe primejdii pentru destinul vietii pe planeta noastra, Prin dezvoltarea necontrolata a industriel in multe zone de pe glob, prin cresterea populatici umane, prin construirea de orage mari in care locuiese foarte mul{i oameni, peisajul se schimb& eu 208repericiune. Dispar coline inversite, paduri, poieni cu animalele. care {raiese in ele; apele isi pierd limpezimes, dispar plonte, gi animale din ele datorité unor resturi aruncate (deversate) de inele fabrici gi Uzine; fumarile cogurilor de Ja termocentrale, fabricile de soda, de sluminiu, de acid sulfuric, de ingriyéminte chimice, de ciment: impu- tified atmostera cu gaze ‘si pulberi toxice. La gazele rezultate din Industrie se adauga cele revultate din eapamentul autovehiculelor. ‘Accastd impurificare a mediului inconjurdtor se numeste poluare. Din er, din ape, substantele toxice ajung in sol gi apoi in corpul plantelor. Plantele aint mincate de animale care se pot imbalnavi, De asemenea, substantele chimice pe care omul Ie intrebuinfeazit pentru combaterea Giundtorilor culturilor agricole (pesticide) contribuie la poluarea mediului, Ele sint imprigtiate ou aparate de stropit sau chiar cu favionul, fiind duse de curenfii de aer sau de ape Ja distanjo foarte mari. Astfel, urme de DDT s-au gasit in corpul pinguinilor din ‘Antaretica, in pegti din adineurile oceanelor. Pulverizorea inseoti- cidelor are’efeot dezastruos asupra pasérilor insectivore, mii de pasiri murind intoxicate cu DDT din corpul insectelor. In ultimele decenii apele mérilor au fost poluate de produsele petroliere rispindite in time avarierii toncurilor care transport petrol, Aceste, produse distrug pe mari suprafete plantele si animalele din mari gi oveane. ‘Misurile Iuato do {ara noastri pentru combaterea poluiill acralui, apei, solului gi vegetafiel, in vederea conservirit mediului inconjuritor, tuturor viefuitoarelor. Ideea ocrotirit naturii tn fara noastri a fost susfinuta in mod deosebit de biologit Grigore Antipa, Emil Racooijé, ‘Alecandra Borza gi Andrei Popoviei-Basnosanu, iar in anul 1930 s-a infiintat Comisia’ Monumentelor Naturii, Legea prigind | protectia mediului tneonjurdtor, votaté in anul 1973, precum gi Programul Partidului Comunist Roman, adoptat la cel de-al XI-lea Congres. al Partidului Comunist Roman (noiembrie 1974), acord& o deosebiti jortan}& conservirii nealterate a mediului inconjurdtor, aceasta ‘do indatorire permanent& a tuturor cetifenilor. S-a infiintat Consiliul National pentru Protectia Mediului Inconjurstor, care ela- Doreazi masuri pentru a preveni gi combate poluarea aerului, apelor, solului gi vegetatiei {ari noastre. In scopul protejiaii aerului, Legea privind protectia mediului inconjurdtor _prevede echiparea Tnatalafiilor care” produe_poluan\ (gaze, vapori, particule solide) cu dispozitive de captare, controlul permanent al stiri de vieiere a atmosferel pentru a lua misuri de purificare a ei. ‘Pentru protectia apelor este interzisi aruncarea reziduurilor sau produsclor de orice fel, care sint diunitoare pentru plante, animale fi om. Apole folosite in industrie sau in productia agricola trebuie Ba fie curdijate (epurate) de reziduurile ce le contin, Inainte de a fi 206 doversate tn riuri gi fluvii, 88 fie deversate mai st allt amplasataIntreprinderea. —Explcai, de ce rn Oo ool aa olul se protejeazi prin efectuarea iucririlor de ire. gi combatere a degradavii, prin folosirea intr-o mai mare mésura & combaterii biologice a diundtorilor culturilor agricole. De asemenea, sint previzute misuri de retmpdurire a suprafejelor exploatate gi de impadurire a terenurlor ce nu pot fi ulillzate fn alt mod. nare a apliclrii riguroase a legii protectiei mediului, i are cele mai curate ape din Europa, gi aia print pamela fae eee cu un vinat sinitos, frumos si bogat. La toate expozifiile intern fionale organizate in fara si peste hotere, trofeele (blinurile, pieile gi coarnele) au primit multe medalii de aur gi argint. Relieful variat, al frit noastre a permis constituirea de rezervatii naturale al e&ror numar se ridieé la circa 130, réspindite pe tot cuprinsul jarii, Dintre acestea citém: Parcul National Retezat, rezervatiile din Fagira Ceahlau, Cheile Bicazului gi Delta Dunarii. Delta Dundtii este cana dorata de specialisti ca o suprafatai unied in Europa gi ca ultim refu- inate ste ghe aope oa ce cipl in retervatii se pdstreasd peisajul natural, oferind conditii optim de viafa pentru plante gi animale. Aici se int f annaiey do viata pentraplante gi ‘Aici se intiiInese plante gi animale, —Ce animale sin decarate monumente ale naturi?~ Dar pant vayil tones pescutu sine Interase pin lege, Rezerajile alsin destiate cer: Wi fiigtce, talerael gf ee omen hua In domeniul proteotiei mediului inconjuritor, Docume gresuhi al Xitl-tea al Partidulul Comunist Romin pera ioe pentru respectarea stricta a limitelor admisibile in’ procesele genera. toare de noxe, folosirea de tehnologii nepoluante, construirea de stati de epurare « apelor, preveniroa degradarii solurilor, protecfia faunei 4 plidurilor si vegetalei din rezervafii, pareuri gi loouri de agrement ete oom, Vito ito viel depo planta noasrt este determina do ati pootul T. Arghezi i inde S-Frilneaated noah pe clo! fo eafanser, | Orice deteriorare a neturii pune in pericol echilibrele bi Jurétor, va trebui si fie una din preocupirile de baz ale omului in eceniile urmitoare. Omul de azi trebuie si fie infelept. Natura in fotolitoten ci, este o avuto socal, esto izvorul bogaillor de gare ispune umahitatea. Fiecare generajie are datoria moral si lase generatiilor ce vor veni bogitiile gi frumusefile naturii in stare mai ‘und gi in cantitafi sporite dectt le-a primit de la generafia precedenti, 207CUPRINS Introducore S Vertebrate Organizarea gonerali a — Crapul tint mamiter.. © = Popti marini gi important —Tepurele do limp 6 Jor economicd — Broasca de lac. A Animale unicelulare 20 — Buglena verde .. Be aa at = Amibe 2 — Broasea stoast fi = Parameciet % cxovoditul Animale pluricelulare 27 — Porambelul 1. Nevertebrate 2 = Gina — Buretele do api du 27 — Rate. ‘i — Hira de api dulce 30 — Bora — Viermele de gilbeaza 36 © — Ciocfnitoarea Tania .eeceeees 37 — Uliul gainilor .. = Limbrioul 40 ~ Omitorinou! gi eangural = Rima 43 — Girt, aviiul gi tiliacul..- — Meleul de livads 47 = Soarecele de cast Seoiea de Ine St — Pision = Sepia 88 Foca, balena, delfiaul = Piianjenul ew eruco 59. Vanes) onia = Racul de ru econ ~ Carabugul 70 Poroul — Finturele alba vera 6 Maimutele® : = Fluturele de mitase 78 —_tpele prnepae le volute Albina 80 ‘imalelor« = Mysca de cass 86 Dexvoltaroa oalogiet in tera = Insecte folositonre gi nonstré intecte diunatoare Protoctia animal agrieulturt 9 RS. Romnia [Nr enti de tipar 13, aun de tar 10. 1 1986 R “Com nn 3506/80 Combinatut potigeatie CASA SCINT 96 96 100 109 4 422 428 430 433 437 140 146 454 154 450 $62 am 178 185 490 492 199 | |