Curs 7 Geologie si probleme legate de mediu Generalitati - Cunoasterea aspectelor geologice ce pot contribui la protectia mediului - Intelegerea rolului

ui geologului si a inginerilor de mediu in evaluarea proprietatilor pamantului si folosirii optime a acestuia - Intelegerea Evaluarii impactului asupra mediului - Cunoasterea legislatiei in domeniu, precum si a modului de a rezolva conflicte de mediu - Capacitatea de a discuta pasii necesari pt a obtine obiectivele dezvoltarii durabile Factorii geologici si legatura cu mediul Solul: fundament pt agricultura, case si industrie Apa: folosita pt baut, agricultura si industrie Aer: indispensabil pt viata Mediul natural, virgin sau pur nu inseamna neaparat bun, asa cum este deseori inteles Activitatile umane: procese benefice sau in detrimental calitatii mediului Evaluarea Impactului asupra Mediului Necesara cand un proiect poate cauza efecte semnificative asupra mediului Ofera informatii detaliate pt evidentierea potentialelor efecte asupra mediului Reprezinta evaluarea complete a problemelor ce pot aparea in timpul dar si dupa realizarea proiectului propus

Planificarea teritoriului O buna gospodarire si planificare a terenurilor contribuie la: - Crestere si dezvoltare economica - Evitarea hazardelor si a conflictelor ce pot aparea intre diferitele moduri de utilizare a terenurilor - Managementul eficient al resurselor si implicit al terenurilor - Mentine dezvoltarea durabila si grad ridicat al calitatii Procesul de planificare - Identifica si defineste problem, tinte si obiective - Colecteaza, analizeaza si interpreteaza informatii referitoare la resurse, dar si despre potentialele hazarde - Dezvolta si stimuleaza alternative - Realizeaza planuri de utilizare a terenurilor - Reface, adopta si implementeaza planuri Utilizarea multipla a terenurilor Utilizeaza terenurile pentru diverse intrebuintari: - Paduri pt recreere si exploatarea lemnului - Rezervoare pt irigatii, controlul inundatiilor, pescarii si recreere Intervine oportunitatea de a exploata la maximum beneficiile prin buna gospodarire a terenurilor; Necesita o planificare bine gandita a gestionarii terenurilor.

Problemele resurselor miniere Resurse neregenerabile Cererea ridicata si in crestere de resurse Deficit de aprovizionare din cauza industrializarii globale Tarile dezvoltate consuma disproportionat resurse minerale

Impactul procesului de extractive a resurselor minerale Impact general: Impact direct asupra solului, apei, aerului, faunei, florei etc Impact indirect asupra mediului:efect topografic, transportul materialelor Impact asupra mediului social: cerere ridicata pt case si servicii Impact survenit din operatiuni miniere: Perturbarea solului prin access i prin suprafata miniera Deseuri miniere Minerit special(Ex: scurgeri chimice Au, Ag) Ape acide, in timpul mineritului, dar si dupa process Poluarea apei (cum sunt emisii de SO2, sau microelemente precum Co, Cu, Pb, Zn) Inundarea minelor abandonate Ape uzate acide si toxice Mediul biologic Altele: Poluarea aerului: in timpul extractiei dar si a operatiei de procesare, exista efecte adverse asupra aerului: se elibereaza o cantitate enorma de poluanti (gaze toxice din mine abandonate) Poluare in ceea ce priveste mediul biologic: schimbari fizice si chimice in ceea ce priveste solul, apa, aerul sunt associate cu afectarea directa sau indirecta a mediului biologic

Minimizarea impactului minier - Transferul de informatie si tehnologie: tarile dezvoltate catre tarile in curs de dezvoltare - Reglementari de mediu: interzicerea practicilor miniere proaste, tratarea apei si a deseurilor on and offsite - Folosirea noilor tehnologii in procesul minier - Practicarea celor 3 principii pt gestionarea deseurilor => Reducere, Reutilizare si Reciclare Reciclarea resurselor Impactul deseurilor: - Toxic pentru populatie - Periculos pt ecosistemul natural - Degradeaza aerul, apa si solul - Foloseste teritoriu pt eliminare - Estetica nedorita

Reciclarea resurselor minerale Deseurile contin materiale reciclabile Economisirea energiei, banilor, teritoriului si a resurselor neprelucrate Reciclarea s-a dovedit a fi un process profitabil si realizabil Resurse minerale si dezvoltare durabila Dezvoltarea durabila: strategie pe termen lung pt consumarea resurselor Gasirea unor materiale alternative pt metale (ex: fibra de sticla pt fire de cupru) Folosirea eficienta a materialelor neprelucrate

Legislatia de mediu - Importanta pt planificarea de mediu si pt rezolvarea de probleme - Procesul legislativ: consultarea, negocierea si medierea s-au dovedit a fi mai de success decat cofruntarile traditionale si strategiile contradictorii - Este important pt recunoasterea intre o colaborare eficienta si productive sau a unui simplu compromis Geologie, Mediu si Viitor Evitarea unei crize de mediu (Lester Brown) Evitarea unui potential deficit de hrana pe termen apropiat si mediu Control global asupra cresterii populatiei Conservarea resurselor de apa, in special a apelor subterane 1. Scurgerea de cianura de la Baia Mare (2000) Accidentul minier din 2000 de la Baia Mare a constat intr-o scurgere de cianura produsa langa Baia Mare. Accidentul s-a produs la societatea Aurul S.A., un joint-venture al campaniei australiene Esmeralda Exploration si al guvernului roman. Cianura deversata a afectat raurile Sasar, Lapus, Somes, Tisa si Dunare, inainte de a ajunge la Marea Neagra. Apele poluate, in special Tisa si Dunarea au provocat moartea unei mari cantitati de peste in Ungaria si in Iugoslavia. Accidentul a fost unul dintre marile dezastre ecologice din Europa de dupa Cernobil. In noaptea de 30 ianuarie 2000 barajul a cedat deversand 100.000 de metri cubi de ape contaminate cu cianuri (aproximativ 100 de tone de cianuri) care s-au imprastiat peste campuri si in sistemul hidrografic local. 2. Activitatea de exploatare a Salinei Cacica Intre anii 1791-1855 lucrarile miniere subterane s-au dezvoltat pe trei orizonturi: Orizontul I (cota -394m) s-a caracterizat prin amplasarea lucrarilor miniere de cercetare a zacamantului de sare gem pe orizontala pt delimitarea lentilei de sare si acrtografierea zonelor cu sare albicioasa. Orizontul II (cota -374m) s-a caracterizat prin lucrari de exploatare tip camera dreptunghiulare (zona vestica) si abataje inclinate de legatura cu lucrarile de la primul orixont.

Orizontul III (cota -360m) s-a evidentiat prin lucrari miniere tip galerie profil 48 mp pt aplasarea de camera de exploatare. Calitatea zacamantului de 85,81% NaCl a condus la exloatarea preferential ape cale uscata a sari geme. La nivelul orizontului I majoritatea lucrarilor miniere de exploatare au fost rambleiate de aceea in perioada anilor 1990-1991 s-au facut masuratori seismometrice pt depistarea golurilor create in urma exploatarii. Incepand cu anul 1885 s-a practicat in parale cu exploatarea pe cale uscata si exploatarea pe cale umeda a masivului de sare. Pentru aceasta s-au sapat puturi oarbe intre orizonturile I si II, unde s-au dezvoltat bazine de dizolvare statica. Dupa anul 1957 s-a trecut la exploatarea prin dizolvare cinetica a zacamantului de sare cu ajutorul sodelor amplasate la nivelul orizontului III, in foste lucrari miniere de exploatare. Procesul tehnologic de obtinere a sarii