-Estul Europei

Chiar de la nceputul existen|ei Republicii Moldova ca stat independent, coopera- rea

regional s-a numrat printre obiectivele si preocuprile permanente ale politicii externe
promovate de autorit|ile centrale de la Chisinu. Importan|a acordat coo- perrii
regionale de ctre politicienii moldoveni si, mai ales, de diploma|ia moldove- neasc nu
este deloc ntmpltoare sau circumstan|ial.
Cooperarea regional a Iost vzut, interpretat si utilizat de tnra diploma|ie de la
Chisinu ca un valoros instrument politico-diplomatic pentru valoriIicarea obiec- tivelor de
importan| crucial pentru existen|a tnrului stat, cum ar Ii consolidarea suveranit|ii si
independen|ei Republicii Moldova, restabilirea integrit|ii teritoriale a |rii prin
solu|ionarea conIlictului din regiunea transnistrean, extinderea si apro- Iundarea rela|iilor
comercial-economice, conectarea Republicii Moldova la procesele de integrare european,
Iacilitnd, astIel, eventuala integrare a |rii noastre n UE.
Aderarea Republicii Moldova la Comunitatea Statelor Independente (CSI) consti- tuie
primul eIort de cooperare regional ntreprins de |ara noastr n calitate de stat independent.
EIectiv, semnarea Acordului de constituire a CSI a Iost determinat n mare parte de Iactori
externi, n particular de presiunile economice si politice exer- citate de Moscova. Cu toate
acestea, nu pot fi excluse n totalitate ra|iunile interne bazate pe atingerea unor obiective
na|ionale speciIice pentru acel moment. Or, obiec- tivul primordial la acea etap a Iost
consolidarea independen|ei Republicii Moldova.
Este adevrat, aderarea la CSI nu a prevenit conIlictul separatist din regiunea trans-
nistrean, totusi, n primii ani de independen|, cooperarea regional a Republicii Moldova
n cadrul CSI a permis, ntr-o anumit msur, s se atenueze consecin|ele negative de
natur politic si economic ale destrmrii Iostei URSS si s se previn izbucnirea unor
posibile conIlicte militare, de tipul celor din Iosta Iugoslavie, legate de trasarea noilor
Irontiere sau mpr|irea propriet|ii deIunctei Uniuni Sovietice. De asemenea, CSI a
Iavorizat stabilirea unor rela|ii noi de cooperare bilateral cu statele ex-sovietice membre
ale CSI. Din perspectiva prezentului, este evident c CSI nu a reusit s devin o viabil
organiza|ie regional de integrare economic, dup modelul UE. Si totusi, ct nu ar prea
de paradoxal, dar n condi|iile n care clasa politic mol- dovean nu Icuse o alegere
strategic deIinitiv ntre Est si Vest, CSI a contribuit, n limitele sale, la aIirmarea
Republicii Moldova ca stat independent.
La 25 iunie 1992, Republica Moldova semneaz Declara|ia de la Istanbul pri- vind
cooperarea economic la Marea Neagr, devenind membru Iondator al ini|i- ativei
regionale Cooperarea Economic la Marea Neagr (OCEMN)226. Adernd la OCEMN, a
crei supraIa| geograIic se ntinde de la Marea Adriatic pn la Oceanul PaciIic, politica
de cooperare regional a Republicii Moldova depseste pentru prima dat limitele spa|iului
ex-sovietic. |ara noastr reuseste s se impun si s Iie acceptat de partenerii si externi
ca un actor regional cu interese legitime n bazinul Mrii Negre de rnd cu alte state
precum Rusia, Romnia, Ucraina, Bulgaria, Turcia, Grecia, Serbia, Muntenegru, Albania,
Armenia, Azerbaidjan si Georgia. Mai mult dect att, devenind membru al OCEMN,
Republica Moldova s-a conectat la procesele de regionalizare si globalizare economic din
arealul Mrii Negre. De altIel, scopul central al OCEMN a Iost si continu s Iie
accelerarea dez- voltrii economice si sociale a statelor membre prin intensiIicarea
cooperrii multila- terale, Iacilitnd, n acest Iel, integrarea lor n economia european si
mondial. Nu mai pu|in important este si Iaptul c Iormatul multilateral al OCEMN a creat
con- di|ii prielnice pentru eIorturile diploma|iei Republicii Moldova de a extinde rela|iile
contractuale cu statele partenere din bazinul Mrii Negre si Europa de Sud-Est. OCEMN a
evitat, ns, deliberat si de la bun nceput, includerea n documentele sale de constituire a
unor obiective de natur politic sau de securitate regional, considerate neadecvate la
momentul crerii sale, printre care se numr si conIlictele nghe|ate din regiunea Mrii
Negre227.
n anul 1996, ca urmare a aderrii Republicii Moldova la Ini|iativa Central European
(ICE)228, cooperarea regional a Republicii Moldova nregistreaz o nou extindere a ariei
sale geograIice. ICE a Iost creat n 1989 ca Iorum interguverna- mental pentru cooperare
politic, economic si cultural ntre membrii si, pentru a sprijini asistarea statelor n
tranzi|ie din Europa Central s se apropie tot mai mult de Uniunea European (UE). De
asemenea, odat cu extinderea perspectivei de aderare la UE si pentru statele din Europa de
Sud-Est, priorit|ile ICE au Iost reorientate si spre statele din aceast zon.
Ct priveste Republica Moldova, aderarea la ICE a nsemnat n Iond angrenarea ei n
procesul de integrare european din Europa Central si de Sud-Est. Calitatea de membru al
ICE a permis Republicii Moldova s beneIicieze de experien|a si asis- ten|a statelor din
Europa Central n implementarea reIormelor democratice, eco- nomice si sociale necesare
pentru depsirea perioadei de tranzi|ie spre o democra|ie real si o economie de pia|
Iunc|ional, viabil si stabil. ICE a Iacilitat, inclusiv, transIerul si implementarea
standardelor si valorilor europene n |ara noastr, ICE, ns, nu a reusit s deschid calea
spre o perspectiv clar de integrare n UE pentru Republica Moldova.
n aprilie 1999, n contextul crizei politice din Iugoslavia, Presedin|ia Germaniei a UE a
propus realizarea unui Pact de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (PSESE), care s
reuneasc toate ini|iativele de cooperare multilateral existente la acea dat n regiunea
Balcanilor. UE accept rolul de lider al acestei ini|iative, iar la 10 iunie 1999, la Kln
(Germania), este semnat documentul Iondator al PSESE, care con|ine angajamentul UE de
a ac|iona n vederea apropierii ct mai mult posibile a statelor din Europa de Sud-Est de
perspectiva integrrii lor depline n structurile sale, impli- cit de eventuala lor accedere cu
statut de membru al UE.
Aceste perspective declarate au trezit, binen|eles, interesul clasei politice si di- ploma|iei
moldovene pentru noua ini|iativ regional lansat sub auspiciile UE. Interesul deosebit si
marile speran|e pe care clasa politic si diploma|ia de la Chisinu le-au nutrit vizavi de
Pactul de stabilitate din Europa de Sud-Est nu au Iost nicidecum circumstan|iale, ele Iiind
alimentate, n particular, de convingerea c noua ini|iativ regional poate ajuta Republica
Moldova s ob|in o perspectiv clar de aderare la UE.
La acea etap, autorit|ile de la Chisinu deveneau din ce n ce mai nemul|u- mite de
Acordul de parteneriat si cooperare (APC) dintre Republica Moldova si UE229, care nu
oIerea |rii noastre nicio perspectiv de aderare la UE, n schimb, plasase rela|iile |rii
noastre cu Bruxelles-ul pe traiectoria unui parteneriat pe ori- zontal, n echip cu Ucraina,
Rusia, statele ex-sovietice din Asia Central si, chiar, Mongolia. n condi|iile n care
Bruxelles-ul insista pe imperativul implementrii APC, Chisinul a vzut n Pactul de
stabilitate din Europa de Sud-Est oportunita- tea mult dorit pentru a depsi intransigen|a
Comisiei Europene, precum si a unor importante state membre ale UE, printre care
Germania si Fran|a. Solicitarea ini- |ial a Republicii Moldova de a Ii inclus n lista
statelor beneIiciare ale PSESE nu a ntrunit consensul statelor membre ale UE. ReIuzul UE
de a include |ara noastr n PSESE se ntemeia, mai cu seam, pe necesitatea circumscrierii
PSESE la arealul geografic al Balcanilor de Vest230, n timp ce Republica Moldova era
vzut de UE ca Icnd parte din alt spa|iu geograIic, si anume din cel al Iostei URSS.
-
Anume n acest context, afirmarea Republicii Moldova ca stat sud-esteuropean si
detasarea sa de spa|iul ex-sovietic devine un imperativ pentru diploma|ia de la Chisinu.
Pentru a atinge acest deziderat, cooperarea regional n Sud-Estul Europei este deIinit,
mai nti neoIicial, iar mai trziu si oIicial, ca reprezentnd un mecanism complimentar de
avansare a Republicii Moldova pe drumul integrrii europene231.
Urmrind s conving partenerii occidentali, n special UE, s priveasc Republica
Moldova separat de spa|iul ex-sovietic, Chisinul decide s ampliIice prezen|a sa la
ini|iativele regionale din Europa de Sud-Est. n particular, o aten|ie aparte este acor- dat
participrii Republicii Moldova la ac|iunile Ini|iativei de Cooperare n Sud- Estul Europei
(SECI), ini|iat sub auspiciile UE si SUA n decembrie 1996, dup semnarea acordurilor de
pace de la Dayton, care puneau capt rzboiului civil din Bosnia-Her|egovina. SECI este,
de altIel, prima ini|iativ regional din Sud-Estul Europei conceput s Iaciliteze integrarea
statelor din regiunea Balcanilor de Vest la structurile europene, ncurajnd cooperarea
multilateral ntre membrii si.
Semnarea Declara|iei de constituire a SECI, din 6 decembrie 1996, a oIerit Republicii
Moldova largi oportunit|i pentru a se conecta la proiecte de coopera- re regional n
Europa de Sud-Est legate de Iacilitarea trecerii Irontierelor, revizu- irea regimului vizelor,
dezvoltarea inIrastructurii de transport, asigurarea securit- |ii energetice, dezvoltarea
sectorului privat, combaterea crimei transIrontaliere etc. Odat, ns, cu apari|ia PSESE,
componenta de securitate a SECI devine predo- minant. Ca rezultat, Republica Moldova
si ndreapt si ea eIorturile n aceast direc|ie, semnnd la 26 mai 1999, Acordul SECI
privind prevenirea si combaterea crimei transIrontaliere. Coinciden|a evident a
obiectivelor PSESE cu cele ale SECI a convins UE si SUA de necesitatea nglobrii SECI
n cadrul PSESE, lucru ce s-a si realizat pe parcursul anului 2002, cnd coordonatorul
SECI, Erhard Busek, a Iost ales si coordonator al PSESE232.
Prezen|a Republicii Moldova n cadrul SECI a reprezentat, n cele din urm, argu- mentul
hotrtor exploatat abil de diploma|ia de la Chisinu pentru a convinge UE s admit
includerea |rii noastre la PSESE n calitate de membru cu drepturi depline. Formalizarea
actului de aderare a Republicii Moldova la PSESE are loc la Bruxelles, la 28 iunie 2001, nu
ns nainte ca Chisinul s accepte condi|iile impuse de UE. Acestea vizau neabordarea de
ctre Republica Moldova n cadrul PSESE a doua su- biecte cruciale pentru ea, si anume:
problema conIlictului din regiunea transnistrea- n si ob|inerea perspectivei de aderare la
UE. Acceptnd tacit condi|iile impuse de UE, Republica Moldova a devenit singurul stat
din spa|iul CSI membru al PSESE, ns diploma|ia de la Chisinu a esuat n atingerea pe
aceast cale a obiectivului su strategic de a plasa Republica Moldova pe traseul
integrrii graduale n UE.
n consecin|, desi Republica Moldova a Iost admis s participe la toate cele trei mese de
lucru ale PSESE233, ea, spre deosebire de restul statelor membre ale PSESE, a Iost
ndeprtat de la obiectivul Iinal al Pactului de stabilitate, ce prevedea pre- gtirea statelor
din Europa de Sud-Est, n particular a celor din Balcanii de Vest234, pentru apropierea lor
de perspectiva de integrare n structurile UE n calitate de membru cu drepturi depline ale
acesteia din urm. Excluderea Republicii Moldova de la ob|inerea perspectivei de integrare
european prin intermediul PSESE devine si mai pronun|at ncepnd cu anul 2000, cnd la
Summitul de la Zagreb din 24 noiembrie, UE lanseaz, n acord cu statele membre ale
PSESE din Balcanii de Vest, Procesul de Stabilizare si Asociere. Procesul de Stabilizare si
Asociere a Iost conceput de UE pentru a nuan|a dimensi- unea de integrare european a
PSESE pentru statele din Balcanii de Vest prin semna- rea cu acestea a unor acorduri de
stabilizare si asociere235, ce prevd pregtirea respec- tivelor state pentru calitatea de
membre ale UE. Ulterior, la 21 mai 2003, Comisia European, prin comunicarea ,Balcanii
de Vest si integrarea european, propune statelor membre ale UE s consolideze Procesul
de Stabilizare si Asociere cu elemente din Politica de Extindere, ntrind, astIel, si mai mult
perspectiva de integrare n UE pentru statele din Balcanii de Vest. La 19-20 iunie 2003,
Consiliul European de la Thessaloniki aprob recomandrile Comisiei Europene,
reconIirmnd perspectiva european a statelor din Balcanii de Vest, precum si rolul
Procesului de Stabilizare si Asociere de politic-cadru pentru ac|iunile lor de aderare la UE.
ndeprtarea Republicii Moldova de la dimensiunea de integrare european a PSESE nu a
diminuat, ns, din ambi|iile diploma|iei de la Chisinu de a Iolosi coo- perarea regional n
Sud-Estul Europei pentru a determina UE s accepte includerea Republicii Moldova n
,Pachetul Balcanilor de Vest al Procesului de Stabilizare si Asociere. Dimpotriv, n
condi|iile reconIirmrii angajamentului Bruxelles-ului de a asista statele din Balcanii de
Vest s se pregteasc de aderarea lor eventual la UE, atractivitatea Iilierei sud-est
europene a cooperrii regionale a crescut semniIicativ n ochii Chisinului, care n anul
2004, dup esecul Memorandumului Kozak de solu|ionare a conIlictului din regiunea
transnistrean, si reorienteaz brusc spre Vest vectorul su de politic extern.
Dorind s acumuleze ct mai multe argumente n Iavoarea includerii sale n Procesul de
Stabilizare si Asociere, Republica Moldova reuseste s-si Iac vizibi- l prezen|a n cele
mai importante proiecte si ini|iative de cooperare desIsurate sub umbrela PSESE, cum ar
fi proiectele ini|iate n cadrul Mesei de Lucru nr. 1 ,Democratizare si drepturile omului pe
dimensiunea drepturilor omului si mino- rit|ilor na|ionale sau n domeniul ajustrii
legisla|iei mass-media la standardele eu- ropene; de asemenea, ini|iativele Mesei de Lucru
nr. 2 ,Reconstruc|ie economic, dezvoltare si cooperare privind dezvoltarea inIrastructurii
regionale236, dezvoltarea pie|ii regionale de electricitate237, Iacilitarea si liberalizarea
comer|ului238, dezvolta- rea tehnologiilor inIorma|ionale n Europa de Sud-Est239,
promovarea investi|iilor240; precum si ini|iativele din cadrul Mesei de Lucru nr. 3
,Probleme de securitate cu privire la combaterea crimei organizate (SPOC)241,
combaterea corup|iei (SPAI)242, combaterea traIicului de Iiin|e umane243 sau promovarea
cooperrii ntre serviciile de poli|ie. Participnd la respectivele proiecte si ini|iative,
Chisinul a urmrit s con- ving UE c Republica Moldova este parte integrant a
spa|iului Europei de Sud-Est.
Totodat, n paralel cu aproIundarea cooperrii n PSESE, Chisinul continu eIorturile n
vederea aderrii Republicii Moldova la noi structuri si ini|iative de co- operare regional
din Sud-Estul Europei, scopul urmrit Iiind acelasi: s imprime mai mult credibilitate
statutului Republicii Moldova de stat sud-esteuropean si, n acest Iel, s determine UE s
trateze |ara noastr n bloc cu restul statelor din Europa de Sud-Est. Cu alte cuvinte, s i se
acorde aceleasi oportunit|i si perspec- tive de dezvoltare a rela|iilor sale cu UE de care se
bucur statele din Balcanii de Vest. Animat de acest obiectiv strategic, diploma|ia de la
Chisinu a reusit s ob- |in, n decembrie 2003, aprobarea UE pentru includerea Republicii
Moldova n calitate de observator la ,Memorandumul de n|elegere privind pia|a regional
de electricitate n Europa de Sud-Est si integrarea acesteia n pia|a intern a UE, lansat de
Comisia European sub egida PSESE la 15 noiembrie 2002, la Atena. Esen|a
Memorandumului de la Atena consta n a asista statele beneIiciare ale PSESE n procesul
de reIormare a inIrastructurii lor energetice n conIormitate cu standardele UE, avnd, ns,
ca obiectiv Iinal integrarea sistemelor na|ionale de electricitate din Europa de Sud-Est n
pia|a comun de energie electric a UE.
De asemenea, n 2006, dup un eIort diplomatic ndelungat, Republica Moldova este
admis cu drepturi depline la Procesul de Cooperare n Europa de Sud-Est (PCESE)244.
Formalizarea de iure a statutului su de membru al PCESE245 are loc la 10 octombrie
2006, cnd Republica Moldova semneaz -
-Est. Evenimentul aderrii la PCESE este caliIicat de
diploma|ia de la Chisinu ca Iiind unul de mare anvergur, ce
-

Aderarea Republicii Moldova la Acordul de liber schimb din Europa Central
(CEFTA)247, la Iel se nscrie n sirul ac|iunilor ntreprinse pentru a da substan|
dezideratul su de a Ii considerat stat sud-esteuropean ce merit si trebuie s Iie inclus n
,Pachetul Balcanilor de Vest de integrare n UE. Republica Moldova devine membru al
CEFTA la 19 decembrie 2006 n urma semnrii noului Acord CEFTA248. Noul Acord de
liber schimb a Iost conceput pentru a ngloba n CEFTA, considerat o anticamer n
drumul spre UE, toate statele din Balcanii Vest plus Republica Moldova. n acest Iel, noul
Acord CEFTA a nlocuit re|eaua de 32 de acorduri de comer| liber semnate ntre statele din
Europa de Sud-Est membre ale PSESE n perioada 2001-2004. n acest fel, Republica
Moldova devine parte com- ponent a unei zone unice de comer| liber n Europa de Sud-
Est, a crei menire este pregtirea economiilor statelor membre CEFTA pentru integrarea
lor treptat n spa|iul economic comun al UE.
Participarea Republicii Moldova la proiectele si activit|ile PSESE, precum si adera- rea sa
la noi mecanisme de integrare regional din Europa de Sud-Est au ancorat |ara noastr n
procesele integra|ioniste din aceast regiune, au mrit vizibilitatea prezen|ei sale n evolu|ia
rela|iilor politico-diplomatice din Europa de Sud-Est, au contribuit la promovarea imaginii
Republicii Moldova ca |ar cu aspira|ii de integrare european, dar, poate, cel mai
important lucru de re|inut este c politica Republicii Moldova de cooperare n Sud-Estul
Europei a Iacilitat ptrunderea si asimilarea valorilor, standar- delor si practicilor europene
n diIerite domenii de politic intern din |ara noastr.
Fr a diminua din impactul pozitiv pe care politica de cooperare regional n Sud-Estul
Europei l-a avut asupra apropierii Republicii Moldova de UE, totusi nu putem s nu
constatm c politica Chisinului de ampliIicare a presta|iei |- rii noastre de stat sud-est
european nu a convins UE s o includ n Procesul de Stabilizare si Asociere al Balcanilor
de Vest. Mai mult dect att, UE continua s trateze Republica Moldova ca parte
component a spa|iului post-sovietic, alturi de Ucraina, Rusia, Belarus, Armenia,
Azerbaidjan si Georgia. Politica European de Vecintate (PEV)249 este o conIirmare ct
se poate de clar c Chisinul nu a reusit s determine UE s-si calibreze viziunea sa Ia|
de Republica Moldova prin prisma apartenen|ei acesteia la Europa de Sud-Est. n realitate,
imaginea |rii noastre de parte integrant a Europei de Sud-Est nu a acumulat masa critic
necesar pentru a prevala, n min|ile Iactorilor de decizie ai UE, asupra calit|ii sale de
parte compo- nent a Europei de Est, post-sovietice. Anume n aceast postur de stat est-
euro- pean, Republica Moldova a si Iost inclus n PEV
250,
elaborat de UE pentru a crea
n jurul su un cerc de state prietene, democratice, prospere si stabile, care s-ar bu- cura de
aceleasi avantaje economice si comerciale ca si statele membre ale UE, ns, Ir a li se
oIeri perspective clare de integrare politic n UE. n acest Iel, Republica Moldova a ajuns
s Iie inclus de UE ntr-un pachet regional ce cuprinde deopotriv statele din Europa de
Est post-sovietic251, precum si |ri non-europene din bazi- nul Mrii Mediterane252,
toate mpreun excluse de la Politica de Extindere a UE.
n acest context, apare legitima ntrebare de ce mult trmbi|atele succese realizate pe
trmul politicii de cooperare regionale n Sud-Estul Europei nu s-au materializat n
includerea Republicii Moldova n pachetul statelor din Balcanii de Vest cu per- spective
clar definite de integrare n UE?
Esecul Chisinului de a valoriIica la maximum politica sa de cooperare regional n Sud-
Estul Europei poate Ii justiIicat par|ial de oboseala extinderii ce a cuprins sta- tele membre
ale UE dup aderarea la aceasta din urm a dousprezece noi state din Europa Central si
de Est, n mai 2004 si ianuarie 2007, de asemenea, de necesitatea digerrii acestor dou
extinderi nainte de a se lansa ntr-un eventual nou proces de lrgire spre Est, precum si de
imperativul ajustrii interne a structurilor suprana|i onale ale UE la cerin|ele dictate de
nevoia eIicientizrii activit|ii lor n condi|iile cresterii numrului de state membre ale UE
de la 15 la 27 de state.
Aceste considerente nu pot ns anula cauzele interne care au mpiedicat diploma- |ia de la
Chisinu s ancoreze Republica Moldova la pachetul statelor din Balcanii de Vest de
integrare n UE, exploatnd n acest sens dimensiunea Europei de Sud- Est a cooperrii
regionale. AstIel, n viziunea noastr, politica Republicii Moldova de cooperare n Sud-
Estul Europei a Iost si, cu regret, continu s Iie aIectat, n special, de trei deIicien|e
majore, si anume:
existen|a unei discrepan|e vizibile ntre mesajul de integrare european al Republicii
Moldova si eIorturile autorit|ilor de la Chisinu de a ntri acest me- saj cu un proces
continuu, coerent si credibil de implementare a reIormelor politi- ce, economice si sociale
obligatorii pentru avansarea pe calea integrrii europene;
promovarea unei politici externe cu vectori oscilan|i, ce are ca eIect diminua- rea
credibilit|ii mesajului si eIorturilor de integrare european ale Republicii Moldova;
slaba capacitate institu|ional destinat capitalizrii oportunit|ilor, avanta- jelor si
perspectivelor oIerite de cooperarea regional, n particular pe dimen- siunea sud-est
european. Fr depsirea acestor deIicien|e structurale, randamentul eIorturilor de
integrare european ntreprinse de Chisinu prin intermediul Iilierei sud-esteuropene a
poli- ticii sale de cooperare regional risc s rmn si mai departe unul sczut si n diso-
nan| evident cu ambi|iile europene ale Chisinului. Evolu|ia Republicii Moldova din
perioada 1998-2008 este plin de argumente ce vin s conIirme concluzia noastr. Nu este
un secret c anume din cauza discrepan|ei existente ntre op|iunea Republicii Moldova
pentru integrarea european si ac|iunile ntreprinse de autorit|ile moldo- vene n sensul
materializrii respectivei op|iuni, asupra |rii noastre au planat mereu semne de ntrebare
vizavi de seriozitatea angajamentului pro-Vest al Chisinului. Aceast realitate transpare
ct se poate de clar din mesajele si rapoartele Departamentului de Stat al SUA si ale
institu|iilor interna|ionale cu reIerire la pro- movarea si respectarea valorilor si libert|ilor
democratice n Republica Moldova, n perioada 2001-2005, cnd Republica Moldova a
avut mai multe sanse de a Ii in- clus n pachetul Balcanilor de Vest, dect dup includerea
sa n Politica European de Vecintate. De exemplu, la 27 Iebruarie 2002, aIlat ntr-o vizit
de lucru la Chisinu, dl Steven PiIer, asistentul adjunct al secretarului de stat al SUA pentru
Europa si Eurasia, sus|ine o conIerin| de pres n cadrul creia atrage aten|ia autori- t|ilor
de la Chisinu c n ultimele luni au Iost ntreprinse ac|iuni ce au determinat Washingtonul
s se ntrebe dac Republica Moldova rmne Iidel cursului pe calea reIormei si integrrii
europene253. De asemenea, rapoartele Departamentului de Stat al SUA cu privire la
respectarea drepturilor omului n Republica Moldova n anii 2001, 2002, 2003, 2004 si
2005 scot n eviden| existen|a unor lacune serioase n domenii importante pentru buna
Iunc|ionare a democra|iei n Republica Moldova, precum asigurarea independen|ei
sistemului judiciar, libertatea mass-media, accesul la inIorma|ii de interes public sau
implementarea si respectarea legisla|iei n domeniile respective254. La aceast list pot Ii
adugate si rapoartele Departamentului de Stat al SUA cu privire la starea libert|ii
confesiunilor religioase n lume din 2001, 2002, 2003, 2004 si 2005, n care se men|ioneaz
c legisla|ia n domeniu din Republica Moldova con|ine nc restric|ii ce inhib activitatea
unor organiza|ii religioase255.
Concluziile si ngrijorrile la care au ajuns oIicialii americani n rapoartele lor cu privire la
Republica Moldova se regsesc, de asemenea, n rapoartele Freedom House256, n lurile
de pozi|ie ale Organiza|iei de Securitate si Cooperare n Europa (OSCE) si de Consiliul
Europei vizavi de ingerin|ele puterii centrale n timpul ale- gerilor repetate pentru Iunc|ia
de guvernator al Gguziei din 2002257, de implicare politic direct a puterii centrale n
activitatea editorial a companiei ,Teleradio- Moldova258, desIsurarea nesatisIctoare a
alegerilor locale din 25 mai 2003259, suspendarea licen|elor posturilor municipale de radio
si TV ,Antena C si, respectiv, ,Euro TV260 sau cu reIerire la slaba protejare a
investi|iilor strine n |ara noastr261. Suspendarea Iinan|rii Republicii Moldova de ctre
Fondul Monetar Interna|ional (FMI) n 2003, de asemenea, a trimis Occidentului un mesaj
ngrijortor despre starea reIormelor economice din |ara noastr262.
Parcursul reIormator al Chisinului rmne n continuare unul neuniIorm si am- biguu,
chiar si dup ce autorit|ile moldovene si-au asumat angajamente concrete n rela|ia lor cu
UE, prin Planul de ac|iuni RMUE, din 22 Iebruarie 2005. Aceast stare de lucruri este
expus n rapoartele Comisiei Europene, din decembrie 2006 si aprilie 2008, cu privire la
implementarea de ctre Chisinu a Planului de ac|iuni convenit cu UE. Ambele rapoarte
remarc existen|a unei discrepan|e ntre procesul de adoptare a legilor de ctre Parlament si
implementarea lor eIectiv de ctre auto- rit|ile centrale, mai ales la capitolele cu privire la
independen|a justi|iei, libertatea mass-media, combaterea corup|iei si dezvoltarea unui
mediu de aIaceri Iavorabil pentru atragerea investi|iilor strine n economia Republicii
Moldova.
n acelasi timp, promovarea unei politici externe cu vectori oscilan|i si conjunctu- rali nu a
Icut dect s extind starea de nebulozitate din jurul adevratelor obiective de politic
extern si intern urmrite de autorit|ile de la Chisinu ncepnd cu Iebruarie 2001, cnd
Partidul Comunistilor din Republica Moldova (PCRM) a pre- luat pe cale democratic
puterea executiv n |ara noastr, anun|nd c integrarea n CSI si aderarea la Uniunea
Rusia-Belarus se vor numra printre obiectivele strategice ale politicii externe ale
Republicii Moldova. Axarea aproape n exclusivitate pe vecto- rul estic n deIavoarea celui
vestic a avut ca rezultat notoriu Memorandumul Kozak din 2003 de solu|ionare a
conflictului transnistrean, care n cazul acceptrii sale de ctre Chisinu ar Ii plasat Ierm
Republica Moldova n sIera de inIluen| a Federa|iei Ruse. Desi respins n ultima clip de
Chisinu, Memorandumul Kozak a accentuat incertitudinile si precau|ia partenerilor
occidentali Ia| de Republica Moldova.
Aderarea Republicii Moldova la Politica European de Vecintate, prin semnarea Planului
de ac|iuni RMUE, nuan|area Parteneriatului cu Alian|a Nord-Atlantic prin negocierea si
semnarea n 2006 a Planului individual de ac|iuni cu NATO, cresterea prezen|ei UE si SUA
n Republica Moldova ncepnd cu 2005263, impun- toarea asisten| tehnico-Iinanciar de
care se bucur Republica Moldova din partea UE264 toate acestea sunt semne c vectorul
vestic este n msur s prevaleze n |ara noastr. Cu toate acestea, nesiguran|a
Occidentului Ia| de Republica Moldova nu a disprut. Actualmente, noile discu|ii
demarate de Chisinu cu Moscova, ncepnd cu anul 2006, cu privire la solu|ionarea
conflictului din regiunea transnistrean, Ir participarea nemijlocit a reprezentan|ilor UE
si SUA si ntr-o atmosIer semi- transparent, contribuie si ele la alimentarea n continuare
a suspiciunilor parteneri- lor occidentali vizavi de seriozitatea angajamentului nostru de
integrare european.
Nu n ultimul rnd ns, eIorturile depuse de diploma|ia moldovean n vederea va-
loriIicrii la maxim a dimensiunii sud-esteuropene au Iost subminate de slaba capa- citate
institu|ional mobilizat de Guvern pentru coordonarea participrii Republicii Moldova la
variile ini|iative regionale. Pentru majoritatea ministerelor si agen|iilor guvernamentale
cooperarea regional a Iost si este un eIort periIeric activit|ii lor pri- mordiale, ele
nedispunnd, nici n prezent, de resursele umane si materiale adecvate pentru asigurarea
unei implicri constante la proiectele de cooperare din Europa de Sud-Est. n aceste
condi|ii, ntreaga responsabilitate pentru promovarea cooperrii regionale n spa|iul
Europei de Sud-Est i-a revenit Ministerului de Externe, ale crui capacit|i institu|ionale
sunt la Iel limitate. Crearea unit|ilor de integrare european n ministerele si agen|iile
guvernamentale ar Ii trebuit s amelioreze situa|ia la acest capitol. Cu regret ns, situa|ia s-
a schimbat Ioarte pu|in. De altIel, insuIicienta pre- gtire a Iunc|ionarilor moldoveni n
domeniul integrrii europene a Iost relieIat de nsusi ministrul de Externe, Andrei Stratan,
n discursul su |inut n timpul reuniu- nii Comisiei Na|ionale de Integrare European din
26 septembrie 2008.