Filosofia clasic german

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Caracteristica general. I.Kant I.Fichte F.Schelling Hegel L.Feuerbach. Mar is!ul "i l#cul lui $n ist#rie.

1. %n e&#ca !#'ern t#t !ai !ult se 'es&art 'ru!urile (il#s#(iei "i "tiin)el#r naturaliste. *le au 'i(erite #biecte 'e stu'ii +natura ne!i,l#cit 'at $n e &eri!ent la "tiin)ele naturii "i (#r!ele abstracte 'e g$n'ire la (il#s#(ie-. Se 'e#sebesc ele "i &rin !et#'ele sale +e &eri!entul $n "tiin)ele naturii "i l#gica. abstrac)ia $n (il#s#(ie-. %ns "tiin)ele naturaliste &er!anent cereau 'e la (il#s#(ie (#r!ularea "i ,usti(icarea !et#'el#r generale 'e cun#a"tere. (#r!el#r uni/ersale 'e g$n'ire. 0entru re1#l/area l#r (il#s#(ia 'in n#u &une $n centrul cercetril#r sale #!ul. esen)a lui. !#'urile acti/it)ii /itale "i 'e cun#a"tere ale lui. 2seste &r#ble!e 'e/in #biectul 'e stu'ii a (il#s#(iei clasice ger!ane. Fil#s#(ia clasic ger!an #cu& # &eri#a' relati/ scurt. care este !rginit cu anii 34 a sec 56III 'intr7# &arte "i anul 1331 +anul !#r)ii lui Hegel 'in alt &arte. %ns 'in &unct 'e /e'ere te#retic ea este cul!ea 'e1/#ltrii g$n'irii (il#si(ice 'in acea &eri#a'. La s($r"itul sec. 56III lichi'$n' r!$nerea $n ur! ec#n#!ic "i &#litic. 8er!ania se a&r#&ia 'e re/#lu)ia burghe1. la (el ca "i $n Fran)a /eacului 56III. $n 8er!ania 'in /eacul 5I5 re/#lu)ia (il#s#(ic a &rece'at re/#lu)iei &#litice. Fil#s#(ia clasic ger!an a (#st ca # te#rie ger!an a re/#lu)iei (rance1e. 0entru ea este caracteristic9 8enerali1area tutur#r i'eil#r (il#s#(ice &rece'ente.

 :i/i1area e isten)ei $n lu!ea naturii "i lu!ea #!ului. Se stu'ia1 nu nu!ai ist#ria u!an. 'ar "i esen)a #!ului. 0rinci&ala &r#ble! este &r#ble!a #!ului. trecerea 'e la cultul #!ului abstract la #a!eni reali c#nsi'era)i $n ac)iunea l#r ist#ric. Se sublinia1 r#lul (il#s#(iei $n re1#l/area &r#ble!ei u!anis!ului. %n)elegerea (il#s#(iei ca un siste! 'e 'isci&line. categ#rii "i i'ei. F#r!ularea 'ialecticii ca c#nce&)ie integral. ;e&re1entan)ii (il#s#(iei clasice ger!ane au (#st Kant. Fichte. Schelling. Hegel. L.Feuerbach. &$n nu 'e!ult $n (il#s#(ia s#/ietic c#nce&)ia lui K. Mar "i F.*ngels era inter&retat ca ce/a sinesttt#r. ca # eta& calitati/ n#u $n 'e1/#ltarea g$n'irii (il#s#(ice. :ac s (i! #biecti/i. i'eile (il#si(ice a acest#r !ari g$n'it#ri $nt#c!ai se $nscriu $n tra'i)ia (il#si(iei clasice ger!ane "i nu7s altce/a 'ec$t (inali1area ei. 2

KANT IMMANUEL +172471344- !are (il#s#( "i sa/ant ger!an. (#n'at#rul (il#s#(iei clasice ger!ane. S7a nscut "i a trit t#at /ia)a $n #r. K#nigsberg. %n 1745 a abs#l/it uni/ersitatea 'in K#nigsberg. 2cti/ea1 la aceast uni/ersitate $n anii 175571774 ca &ri/at7'#cent. iar 'in 1774 &$n $n 17<6 &r#(es#r. %n 17<4 a (#st ales !e!bru al 2ca'e!iei 'in S70etersburg. 2 citit # !ul)i!e 'e cursuri +l#gica. !eta(i1ica. ge#gra(ia (i1ic. etica. antr#&#l#gia. (i1ica. !ecanica. !ate!atica. 're&tul ".a.-. %n acti/itatea lui K. 'e#sebi! '#u &eri#a'e9 precriticist "i +'u& 1774- criticist. %n &ri!a el se #cu& !ai !ult cu "tiin)ele naturii. se !ani(est ca astr#n#!. (i1ic.ge#gra(. scrie un "ir 'e lucrri $n care a(ir! &#sibilitatea cun#a"terii (en#!enel#r naturii ce e ist ca atare. Kant (#r!ulea1 # i&#te1 c#s!#g#nic (#arte i!&#rtant 'es&re a&ari)ia &lanetel#r siste!ului s#lar 'intr7# nebul#as &ri!#r'ial c#n(r#! legil#r naturale. 2ceast reali1are a astr#n#!iei a res&ins i'eea cu! c natura nare ist#rie $n ti!&. Cu cercetrile sale naturalist7 "tiin)i(ice "i natur(il#s#(ice Kant (un'a!entea1 un n#u tabl#u al lu!ii =tabl#ul ne!ecanicist. %n 'eceniul 64 se $nce&e trecerea 'e &e &#1i)iile ra)i#nalis!ului '#g!atic la e!&iris!ul sce&tic "i 'e la el ra)i#nalis!ul critic. %n anii 74 el trece 'e la natur(il#s#(ie la (il#s#(ia te#retic. C#nce&)ia lui (il#s#(ic este nu!it $nc "i i'ealis! transcen'ental. Multiti'inea 'e &r#ble!e ce le ab#r'ea1 Kant se re'uc la 4 &rinci&ale9 1- ce eu &#t s "tiu>? 2- ce eu trebuie s (ac>? 3- la ce eu &#t s

s&er>? 4- ce este #!ul> ;s&unsul la &ri!a $ntrebare are sc#& 'e a &reci1a &#sibilit)ile "i li!itele cun#a"terii u!ane. 2 '#ua $ntrebare se re(er la &r#ble!ele naturii !#ralei. 2 treia 7 la &r#ble!ele esen)ei religiei. 2ceste $ntrebri trebuie s rs&un' "i la a &atra 7 l#cul "i r#lul #!ului )n lu!e. 2 '#ua &eri#a' a acti/it)ii lui Kant = criticist = este legat cu &ublicarea 'e ctre el a trei lucrri9 @Critica ra)iunii &ureA +1731-. @Critica ra)iunii &racticeA +1733- "i @Critica ca&acit)ii 'e ,u'ecatA+17<4-. %n aceste lucrri el ' # anali1 critic (il#s#(iei &rece'ente.Kant s#c#tea c #biectul (il#s#(iei te#retice trebuie s (ie nu lucrurile. (en#!enele "i &r#cesele naturii. ci cercetarea acti/it)ii 'e cun#a"tere a #!ului. stabilirea legil#r ra)iunii u!ane "i li!itele ei. Meritul lui Kant c#nst $n aceea. c ba1a cun#a"terii "tiin)i(ice el # /e'ea nu $n c#nte!&larea esen)ei inteligibile a #biectel#r. ci $n acti/itatea 'e c#nstruire a ei. &e ba1a crei se (#r!ea1 #biecte i'eali1ate. Cun#a"terea este acti/itate intelectual a subiectului. &r#ces 'e re(lectare a lu!ii $n c#nstruc)ii l#gice. %n &r#ble!a central a gn#se#l#giei = interac)iunea subiectului "i #biectului = (il#s#(ia &reBantian aten)ia &rinci&al atrgea anali1ei #biectului cun#a"terii. Kant (ace #biect a (il#s#(iei s&eci(icul subiectului cun#sct#r. care 'eter!in !#'ul cun#a"terii "i c#ntr#lea1 #biectul cun#"tin)el#r. %n (il#s#(ia &reBantian subiecti/itatea era &ri/it ca un #bstac#l $n calea a'e/ratei cun#a"teri. ca ceea ce 'enaturea1 starea lucruril#r +te#ria 'es&re (ant#!e a lui F.Cac#n-. Kant &une &r#ble!a 'e a &reci1a 'e#sebirea 'intre ele!entele subiecti/e "i #biecti/e a cun#"tin)el#r $n subiect $ns"i. $n 'i(erite ni/ele "i structuri a subiectului. %n subiect el e/i'en)ia1 '#u ni/eluri9 e!&iric "i transce'ental +ce se gse"te 'inc#l# 'e e &erien"-. Di/elul e!&iric cu&rin'e &articularit)ile in'i/i'ual7&sih#l#gice ale #!ului. s&eci(icul #rganel#r 'e si!). siste!ului ner/#s. La ni/elul transce'ental se re(er acele n#)iuni "i categ#rii uni/ersale care a&ri#ri se gsesc $n intelectul "i ra)iunea #!ului. Structura transce'ental (#r!ea1 $nce&utul su&rain'i/i'ual $n #!. Ena 'in cele !ai i!&#rtante &r#ble!e asu&ra creia lucra Kant era &r#ble!a cu! sunt &#sibile cun#"tin)ele "tiin)i(ice /eri'ice> Cun#"tin)ele /eri'ice sunt cun#"tin)ele #biecti/e ce au caracter uni/ersal "i necesar. 2ceast &r#ble! a /eri'icit)ii cun#"tin)el#r "tiin)i(ice la Kant se c#ncreti1ea1 ca9 @Cu! e &#sibil !ate!atica>A. @Cu! e &#sibil (i1ica>A. @Cu! e &#sibil !eta(i1ica>A.*l neag at$t sensualis!ul c$t "i ra)i#nalis!ul. care $n 'i(erit !#' &ri/eau i1/#rul cun#"tin)el#r. Kant c#nsi'era c cun#"tin)ele se ba1ea1 &e e &erien). $ns nu t#ate cun#"tin)ele

reies 'in e &erien). e ist ce/a ce &rece' e &erien)a. e ist &$n la e &erien) +a &ri#ri-. %n &r#cesul cun#a"terii el e/i'en)ia1 trei eta&e9 1- sensibilitatea. 2intelectul analitic. ,u'ecata "i 3- ra)iunea. Sensibilitatea este ca&acitatea sen1a)iil#r "i &erce&)iil#r. La sensibilitate se re(er s&a)iul "i ti!&ul. Intelect l este g$n'irea ce #&erea1 cu n#)iuni "i categ#rii. 2ici Kant inclu'e categ#riile cantitate. calitate. rela)ie "i !#'alitate. !a"i nea este &r#&rietatea 'e a (#r!ula ra)i#na!ente. este cea !ai su&eri#ar ca&acitate a subiectului care 'irigea1 "i c#ntr#lea1 intelectul. Sen1a)iile n#i le &ri!i! 'in e &erien) interac)i#n$n' cu #biectele singulare. 'ar ele nu au caracterul generalit)ii. Caracter general "i uni/ersal au n#)iunile. 'ar ele e ist $n n#i a&ri#ri. sunt 'ate &$n la e &erien). Cun#"tin)ele "tiin)i(ice &#t (i c#nce&ute nu!ai ca sinte1a acest#r '#u ele!ente 'i(erite. 0r#ble!a c#nst $n aceea cu! &#ate e ista aceast sinte1> 0r#cesul cun#a"terii. 'u& Kant. se reali1ea1 $n (elul ur!t#r.Fbiectele realit)ii care e ist ca atare ac)i#nea1 asu&ra #rganel#r 'e si!). &r#/#c$n' # !ul)i!e 'e sen1a)ii. Ceea ce n#i re(lect! &rin sen1a)ii nu c#nstituie lucrurile ca atare a"a cu! sunt $n sine. ci nu!ai cu! ele ni se 'au n#u. Lucrurile $n sine nu &#t (i cun#scute. Kant nu!e"te lucrul $n sine @#biect transcen'entalA #ri n#u!en +s&re 'e#sebire 'e (en#!en &e care n#i $l &ute! cun#a"te-. Intelectul cu a,ut#rul categ#riil#r a&ri#rice gru&ea1 "i sinteti1ea1 re&re1entrile sen1#riale $ntr7# i!agine integral 7 &erce&)ia. Elti!a este ce/a strict in'i/i'ual "i subiecti/. Ca s 'e/in uni7/ersale aceste &rece&)ii in'i/i'uale trebuie s treac &rin g$n'ire. intelect. care #&erea1 cu n#)iuni "i categ#rii. Intelectul (#r!ulea1 categ#rii "i ,u'ec)i. c#nstruie"te #biectele $n c#res&un'ere cu (#r!ele a&ri#rice ale g$n'irii. D#i cun#a"te! nu!ai aceea ce singuri c#nstrui! cu a,ut#rul intelectului. %ns intelectul este 'iri,at 'e trea&ta su&eri#ar 7 ra)iune. *a #&erea1 cu ,u'ec)i "i ra)i#na!ente "i &ri/e"te lu!ea (en#!enal gl#bal. Du!ai cu a,ut#rul ra)iunii se nasc i'eile care sunt clu1e &entru cun#a"tere. :eci cun#a"terea. 'u& Kant este # acti/itatea intelectual 'e c#nstruire "i re(lectare a realit)ii $n c#nstruc)ii l#gice. !intale. 'u& anu!ite legi &r#&rii g$n'irii. C#nce&)ia !#ral a lui Kant reies 'in c#n/ingerea c (iecare &ers#nalitate este un sc#& $n sine. Dici # &ers#nalitate nu trebuie s (ie !i,l#c &entru reali1area alt#r sc#&uri. chiar 'ac ele reies 'in inten)ii n#bile. Ca1a c#nce&)iei !#rale # c#nstituie i!&erati/ul categ#ric. Frice (a&t este !#ral 'ac $n te!elia sa c#n)ine ten'in) s&re (ericire. 'rag#ste. si!&atie. Fa&ta 'e/ine !#ral 'ac ea se ba1ea1 &e 'at#rie "i sti! legil#r "i n#r!el#r !#rale. %n ca1 'e c#n(lict !#ral n#i trebuie nec#n'i)i#nat s ne su&une! 'at#riei !#rale.

# Fic$te %o$ann &otlieb '176271314- 7 (il#s#( ger!an. re&re1entantul i'ealis!ului clasic. %n acti/itatea (il#s#(ic a lui Fichte &#t (i e/i'en)iate '#u &eri#a'e. %n &ri!a &eri#a'. &$n $n anul 1344. Fichte se !ani(est ca i'ealist subiecti/. reie"in' 'in n#)iunea 'e @*ul abs#lutA? $n a '#ua &eri#a'. $nce&$n' cu anul 1344. Fichte trece &e &#1i)iile i'ealis!ului #biecti/. la te!elia e isten)ei &une n#)iunea 'e e isten) abs#lut. i'entic cu :u!ne1eu. Fichte inter&retea1 (il#s#(ia ca $n/)tura 'es&re "tiin). atribuin'u7i r#lul 'e (un'a!ent al "tiin)el#r. ce &er!ite 'e a le uni $ntr7un siste! unic 'e cun#"tin)e. Fichte sus)ine c (il#s#(ia trebuie s &#arte un caracter critic. s se ba1e1e &e c#n"tiin) "i s 'e'uc $ntreaga lu!e cu 'e(ini)iile ei 'in c#n"tiin). 'ar nu 'in lucruri. substan). cu! (aceau t#ate siste!ele (il#s#(ice '#g!atice &rece'ente. La te!elia siste!ului su (il#s#(ic Fichte &une aut#c#n"tiin)a. @*ulA care crea1 lu!ea @D#n7*ulA "i &#se' # acti/itate in(init &rin care se sub$n)elege acti/itatea !#ral a c#n"tiin)ei. :in acti/itatea "i interac)iunea @*uluiA cu @D#n7*ulA Fichte 'e'uce &rinci&iul unit)ii c#ntrariil#r "i alte categ#rii ale 'ialecticii. @*ulA este "i subiectul in'i/i'ual "i #!enirea $n $ntregi!e. sau @*ulA abs#lut. @*ulA in'i/i'ual "i abs#lut &er!anent interac)i#nea1. c$n' c#inci' "i se c#n(un'. c$n' se 'es&art "i se 'e#sebesc. 2ceast &ulsare = c#inci'en)7'i/ergen) (#r!ea1 nucleul 'ialecticii lui Fichte. (#r)a !#tric a siste!ului su. :u& Fichte . #!ul 'e la natur e ce/a schi!bt#r. G#ate senti!entele. a&titu'inile. &#rnirile. 'is&#1i)ia &er!anent 'e&in' 'e ce/a "i sunt schi!'t#are. Du!ai #'at cu actul aut#c#n"tiin)ei #!ul se eliberea1 'e 'eter!inantele e teri#are "i ' na"tere la su(letul "i libertatea sa. %nce&$n' cu acest act $n (a)a subiectului a&are sarcina 'e a se aut#'eter!ina. s&re care /a tin'e /e"nic.

( S)*ELLIN& F!IE+!IE)* +27.1.1775724.3.1354- 7 (il#s#( ger!an. re&re1entantul i'ealis!ului clasic ger!an. :in 17<4 a stu'iat la Institutul Ge#l#gic 'in Gubingen. $!&ren cu Hegel. 0r#(es#r la Iena +17<371343- a uni/ersit)il#r 'in Frlangen. Munchen. Cerlin. %n (il#s#(ia lui Schelling se e/i'en)ia1 c$te/a eta&e9 natur(il#s#(ia +'e la !i,. a.a.17<4-. i'ealis!ul transcen'ental sau estetic + a.1344-.

@(il#s#(ia i'entit)iiA+&$n la 1344-. (il#s#(ia libert)ii +&$n la 1313-. (il#s#(ia &#1iti/ sau @(il#s#(ia re/ela)ieiA +&$n la s(./ie)ii-. %n lucrrile sale 'in 'ec.14 al sec. 56III aten)ia &rinci&al # atrage naturii. Etili1$n' c#nce&)ia lui Kant "i re&re1enttile lui Leibni1 'es&re !#na'ele /ii ca (#r)ele (inale ale naturii Schelling a $ntr#'us i'eea 'e1/#ltrii $n inter&retarea naturii. *l c#nsi'er c natura nu este un !i,l#c &entru reali1area sc#&uril#r !#rale ale #!ului "i nici !aterial &entru acti/itatea lui. Datura este (#r!a inc#n"tient a !ani(estrii ra)iunii care este '#tat cu # (#r) creat#are 'e a genera c#n"tiin)a. %n lucrarea siste!ul i'ealis!ului transcen'ental +a.a. 134471341a $ncercat s $!bine i'ealis!ul subiecti/ a lui Fichte cu i'ealis!ul #biecti/ al &r#&riului siste!. :u& Schelling (il#s#(ia ur!ea1 s rs&un' la '#u $ntrebri9 $n ce (el 'e1/#ltarea s&iritualit)ii inc#n"tiente a naturii generea1 c#n"tiin)a "i $n ce (el. c#n"tiin)a. care este ca atare '#ar subiect. 'e/ine #biect. La &ri!a $ntrebare rs&un'e (il#s#(ia naturii. la cea 'e7a '#ua te#ria i'ealis!ului transcen'ental. 0rinci&ala &r#ble! a $n/)turii lui Schelling 'e/ine i'eea i'entit)ii #biectului cu subiectul. @*uluiA cu @D#n7*ulA.legea i'entit)ii ra)iunii unice cu sine $ns"i este 'eclarat lege su&re!. S&iritul "i !ateria nu &#t (i c#n(runtate. ele sunt i'entice (iin'c &re1int 'i(erite stri a unei "i aceea"i ra)iune abs#lut. G#at !ultitu'inea lu!ii !ateriale este un act creat#r. # re/ela)ie a 2bs#lutului. Lu!ea i'eal a artei "i realitatea #biectel#r !ateriale sunt &r#'usul unei "i aceea"i acti/it)i. G#at lu!ea este un &r#'us /iu al artei. # &#ie1ie inc#n"tient a s&iritului. %n art &#ate (i 'esc#&erit taina lu!ii. i'entitatea i'ealului "i !aterialului. 2ctul creat#r nu &#ate (i cun#scut 'e ra)iune. el este #biectul cun#a"terii ira)i#nale = a intui)iei intelectuale. Elti!a este caracteristic nu!ai &entru #a!enii geniali "i &#ie)i.@Fil#s#(ia i'entit)iiA este # n#u (#r! a i'ealis!ului su #biecti/. %!&reun cu Fiechte Schelling c#nce&ea libertatea ca # necesitate cun#ascut. /e'ea $n (en#!enul libert)ii nu (a&t er#ic a unei &ers#ane ci # reali1are a s#ciet)ii. , *E&EL &E-!& .IL*ELM F!IE+!I)* +177471331- 7 (il#s#( i'ealist #biecti/ "i 'ialectician. cel !ai !are re&re1entant al (il#s#(iei clasice ger!ane. La $nce&utul acti/it)ii sale (il#s#(ice Hegel a (#st a'e&tul lui Kant "i Fichte ca !ai a&#i. sub in(luen)a lui Schelling. s treac 'e la i'ealis!ul transcen'ental. subiecti/ la cel abs#lut. #biecti/. C#nce&)ia lui este cea !ai &r#(un' "i !ultilateral 'e1/#ltare a !et#'ei 'ialectice 'e g$n'ire "i c#nce&ere a lu!ii.

Marele !erit a lui Hegel c#nst $n aceea. c el &entru &ri!a 'at a &re1entat t#at lu!ea natural. ist#ric "i s&iritual $n (#r! 'e &r#ces. $n &er!anent !i"care. schi!bare "i 'e1/#ltare "i a $ncercat 'e a stabili legturile interne a acest#r schi!bri. Hegel a creat siste!ul i'ealis!ului #biecti/ #riginal la te!elia cruia a &us te1a 'es&re i'entitatea 'intre e isten) "i g$n'ire. 'es&re lu!e ca # !ani(estare a i'eii abs#lute. Iar aceasta $nsea!n. c e isten)a este g$n'ire. c t#t ce7i real este ra)i#nal "i t#t ce7i ra)i#nal este real. C#n(#r! c#nce&)iei lui Hegel ba1a lu!ii # c#nstituie i'eea abs#lut. s&iritul uni/ersal care 'u& natura sa e c#ntra'ict#riu "i 'e aceea se a(l $ntr7# &er!anent aut#!i"care. aut#'e1/#ltare. I'eea abs#lut. &#tri/it lui Hegel . nu7i altce/a 'ec$t ra)iunea. g$n'irea. substan)a ce (#r!ea1 esen)a "i ba1a &ri!#r'ial a tutur#r lucruril#r. ea e ist /e"nic "i c#n)ine $n sine $n (#r! &#ten)ial t#ate 'eter!inrile (en#!enel#r naturale. s#ciale "i s&irituale. @L#gicaA. @Fil#1#(ia naturiiA "i @Fil#1#(ia s&irituluiA sunt trei &r)i c#!&#nente a @*ncicl#&e'iei "tiin)el#r (il#si(iceA care &re1int un scurt eseu a siste!ului (il#s#(ic a lui Hegel. %n &r#cesul 'e1/#ltrii sale i'eea abs#lut trece &rin 'i(erite eta&e. iar 'e1/#ltarea ca atare are (#r!a 'e tria'9 te1. antite1 "i sinte1. 0ri!a $n 'e1/#ltarea i'eei abs#lute e eta&a l#gic. c$n' i'eea e ist $n starea sa &ur. $naintea naturii. $n @stihia g$n'irii &ureA. La aceast eta& ea se 'es("#ar &rin a"a categ#rii ca e isten). esen). n#)iune.La a '#ua eta& i'eea abs#lut se trans(#r! $n natur. care este # @e teri#ri1are a i'eii abs#luteA. I'eea se #biecti/i1ea1 $n natur. se $nstrinea1 'e la a'e/rata sa esen) "i se !ani(est $n (#r! 'e #biecte c#r&#rale singulare. 2 treia eta& a 'e1/#ltrii i'eei este (il#s#(ia s&iritului ce se reali1ea1 &rin s&iritul subiecti/. s&iritul #biecti/ "i s&iritul abs#lut. S&iritul subiecti/ re(lect esen)a #!ului. lu!ii lui s&irituale. 'e1/#ltarea c#n"tiin)ei lui. S&iritul #biecti/ cu&rin'e s(era /ie)ii s#ciale. se !ani(est ca # integritate su&rain'i/i'ual "i se reali1ea1 &rin 're&t. !#ral "i stat. S&iritul abs#lut este acti/itatea s&iritual c#!un a !ai !ult#r genera)ii "i se reali1ea1 &rin art. religie. (il#s#(ie. %n (il#si(ie i'eea se cun#a"te &e sine ins"i "i cu aceaste &r#cesul 'e1/#ltrii se ter!in. M#!entul &r#gresi/ $n (il#s#(ia lui Hegel este !et#'a 'ialectic. inter&retat 'e el ca te#rie uni/ersal a 'e1/#ltrii "i c#ne iunii uni/ersale. Hegel a (#r!ulat legile cele !ai generale ale 'e1/#ltrii. &rinci&iile (un'a!entale "i categ#riile 'ialecticii. :ar 'ialectica lui Hegel &urta un caracter i'ealist. 'e#arece la te!elia 'e1/#ltrii "i c#ne iunii uni/ersale. &#tri/it lui Hegel . se a(l i'eea

abs#lut. %n ansa!blu (il#s#(ia lui Hegel este c#ntra'ict#rie. C#ntra'ic)ia 'intre siste!ul (il#s#(ic !eta(i1ic. c#nser/ati/ "i !et#'a 'ialectic &r#gresi/. re/#lu)i#nar $l (ceau &e Hegel sa ce'e1e &er!anent $n (a/#area siste!ului. sau a !et#'ei. %nc $n sec#lul trecut (il#1#(ia lui Hegel a (#st criticat at$t 'e !aterialis! +L. Feuerbach. K.Mar - c$t "i 'e i'ealis! "i ira)i#nalis! +2.Sch#&enhauer. S.KierBegaar'. F.Diet1sche-. %n te#ria cuin#a"terii Hegel s7a !ani(estat $!&#tri/a agn#sticis!ului. acce&t$n' c#gn#scibilitatea lu!ii. :ar cun#a"terea la el e #rientat $n trecut. 'e#arece &rin lucruri #!ul cun#a"te i'eea abs#lut.

/ FEUE!0A)* LU+.I& +134471372- 7 (il#s#( !aterialist "i ateu ger!an. C#nce&)iile (il#s#(ice ale lui s7au (#r!at sub in(luen)a (il#s#(iei lui Hegel. a'e&tul $n(lcrat al cruia a (#st la $nce&utul crierei sale. ca !ai a&#i $n cartea @C#ntribu)ii la critica (il#s#(iei hegelieneA+133<- s su&un unei critici seri#ase i'ealis!ul lui Hegel ca ba1 te#retic a religiei. %n alte lucrri 7 @*sen)a cre"tinis!uluiA+1341-? @Ge1e &reli!inare cu &ri/ire la re(#r!a (il#s#(ieiA+1342-? @0rinci&iile (il#s#(iei /iit#ruluiA+1343- L.Feuerbach argu!entea1. c religia "i i'ealis!ul au # te!elie c#!un. unele "i acelea"i r'cini9 atribuire g$n'irii u!ane # esen) sinesttt#are. care nu!ai $n (ante1ie "i nu $n realitate &#t (i ru&te 'e #! "i c#ntra&use lui. I'ealis!ul este &entru el # c#nstruc)ie s&eculati/ 'es&re su&rasen1#rial. iar religia este un i'ealis! ra)i#nali1at. L.Feuerbach c#nsi'er. c #biectul (il#s#(iei trebuie s (ie nu s&iritul c#ntrar naturii "i nu natura c#ntrar s&iritului. ci #!ul $n unitatea esen)ei sale c#r&#rale "i s&irituale. %n centrul (il#s#(iei trebuie s (ie om l1 sau (il#s#(ia trebuie s (ie antr#&#l#gie. G#ate enig!ele i'ealis!ului /#r 'is&rea 'ac n#i /#! $n)elege natura l#r = abs#lutu1area "i 1ei(icarea ca&acit)il#r u!ane. %n c#nce&)ia lui L.Feuerbach c$t &#1iti/. at$t "i negati/. *l critic i'ealis!ul lui Hegel. 'ar n7a &utut &stra &#1iti/ul. $!&reun cu i'ealis!ul L.Feuerbach a $nlturat "i 'ialectica 'in (il#s#(ia hegelian. *l este !aterialist. 'ar !aterialis!ul lui este !eta(i1ic "i !ecanicist. 0une $n centrul (il#s#(iei sale #!ul. 'ar $l &ri/e"te ca (iin) bi#l#gic +"i nu s#cial-. ca in'i/i' abstract. F!ul este # (iin) natural "i rela)iile $ntre #a!eni sunt t#t naturale. L.Feuerbach critic religia. arat r'cinile

ei s#ciale "i t#t#'at &r#&une # n#u religie care trebuie s 1ei(ice #!ul. s se ba1e1e &e iubirea general "i interac)iunea 'intre @*uA "i @GuA. Gen'in)a #!ului s&re (ericire ca (#r) !#tric a /#in)ei u!ane 'uce ine/itabil la c#n"tienti1erea 'at#riei !#rale. 'e#arece @*ulA nu &#ate (i (ericit "i e ista (r @GuA. Gen'in)a s&re (ericirea &ers#nal 'e&"e"ete li!itele eg#is!ului. ea este nereali1abil $n a(ara c#!unit)ii u!ane. %n te#ria cun#a"terii L.Feuerbach s7a &r#nun)at $n calitate 'e a'e&t al e!&iris7!ului "i sen1ualis!ului. a(ir!$n' c#gn#scibilitatea lu!ii "i critic$n' agn#sticis!ul lui Kant. :ar ca "i !aterialis!ul $n $ntregi!e. te#ria cun#a"terii lui L.Feuerbach &urta un caracter !eta(i1ic. c#nte!&lati/. %n inter&retarea (en#!enel#r s#ciale el a r!as &e &#1i)iile i'ealis!ului. L.Feuerbach a(ir!a. c #r$n'uirile s#ciale se schi!b #'at cu schi!barea (#r!el#r religiei. iar s#cietatea este '#ar # c#!unitate 'e nu!er#"i in'i/i1i. uni)i $ntre ei &rin legturi naturale.

2 MA!3ISMUL este t#talitatea 'e i'ei (il#s#(ice. ec#n#!ice "i s#cial7 &#litice. (#r!ulate ini)ial 'e Mar "i *ngels "i 'e1/#ltate !ai 'e&arte 'e ctre 6.Lenin. %n !ar is! se ab#r'ea1 un "ir 'e &r#ble!e e tre! 'e i!&#rtante re(erit#r la e isten). c#n"tiin). legit)ile 'e1/#ltrii "i (unc)i#nrii s#ciet)ii. 0entru &ri!a 'at a (#st 'at inter&retarea !aterialist a ist#riei "i s#ciet)ii. se (#r!ulea1 'ialectica !aterialist. i'eea &racticii. 2&ari)ia !ar is!ului a (#st c#n'i)i#nat 'e ur!t#arele &re!ise9 S#cial7ec#n#!ice =generali1area !i"crii re/#lu)i#nare 'in acea &eri#a' +rsc#alele 'in Sile1ia. Li#n. !i"carea ciartist-. Daturalist7"tiin)i(ice = (#r!ularea te#riei celulare. legii c#nser/rii "i &strrii energiei "i te#ria e/#lu)i#nist a lui :ar/in. I1/#arele te#retice = s#cialis!ul ut#&ist (rance1. ec#n#!ia &#litic engle1 "i (il#s#(ia clasic ger!an . :e1/#ltarea s#ciet)ii c#n(#r! !ar is!ului are l#c ca re1ultat al lu&tei 'e clas "i c#ntra'ic)iil#r !#'ului 'e &r#'uc)ie. Lu&ta 'e clas 'uce la lichi'area s#ciet)ii cu clase antag#niste "i res&ecti/ lichi'area e &l#atrii. la eliberarea

&r#letariatului. 6.Lenin c#!&letea1 !ar is!ul cu i'eea &#sibilit)ii re/#lu)iil#r s#cialiste $n )rile $na&#iate. &re'#!inant agrare. I'eile lui Lenin au sti!ulat re/#lu)iile "i schi!brile s#ciale $n )rile sub'e1/#ltate ca ;usia. China. Iug#sla/ia. 'e!#cra)iile &#&ulare ".a. Mar is!ul a in(luen)at &uternic 'e1/#ltarea g$n'irii (il#s#(ice. ec#n#!ice "i s#cial7&#litice a sec.55. 2st1i e ist # !ultitu'ine 'e &reri re(erit#r la esen)a "i r#lul !ar is!ului "i aceasta este c#n'i)i#nat 'e aceea. c !ar is!ul nu7i # c#nce&)ie #!#gen. nu7i nu!ai # c#nstruc)ie te#retic. ci "i un siste! 'e i'ei c#nce&tuale "i ab#r'ri i'e#l#gice. 2ici se re(er !ar is!ul clasic. i'eile (#r!ulate 'e K.Mar "i F.*ngels. 2ici se re(er "i inter&retarea "i 'e1/#ltarea !ar is!ului 'e ctre Lenin "i a&licarea lui la realitatea rus. G#t aici se inclu'e "i /arianta t#talitarist a lui Stalin. Mai e ist /arianta s#cial7'e!#cratic a !ar is!ului &recu! "i ne#!ar is!ul. :eci 'ac critic! !ar is!ul. atunci trebuie s a/e! $n /e'ere anu!ite i'ei c#ncrete ce s7au $n/echit "i nu c#res&un' realit)ii.

Un nou portal informaional!

Dac deii informaie interesant i doreti s te impari cu noi atunci scrie la adresa de e-mail : support@sursa.md