Curs de Astrologie

CURS DE ASTROLOGIE
LECTIA 1 - Introducere n Astrologie

Curs scris de Linda Reid - Traducere de Monica Lazr Linda Reid practic astrologia de 38 de ani. Ea autoarea cursurilor de astrologie ale Academiei Canopus, irector al acesteia si !entor al multor studenti din lumea intreaga. Con"erentiar, autor de carti, organi#ator de $or%s&op-uri - 'i#itati site-ul de astrologie a Lindei( &ttp())$$$.panplanet.com pentru mai multe in"ormatii despre Academia Canopus.
Astrologia este un sistem prin care legam modele de comportament al psi&icului uman cu planetele *istemului *olar. +artea ,"iloso"ica, a astrologiei este -a#at pe ntelegerea "aptului c 'iata ca un ciclu "r s".rsit, c modelele 'ietii indi'iduale sunt corelate cu ciclurile din cosmos. ou concepte sunt legate - principiul ,precum n cer asa si pe pm.nt,, alt"el spus ciclurile planetelor ne conectea# pentru a scoate la lumin modelele n 'iata indi'idual. ac ntelegem principiile ciclurilor cosmice atunci putem ntelege principiile ciclurilor umane. Astrologia poate "i "olosit pentru a ne ntelege at.t propria natur si pe cea a altora. La un ni'el di"erit astrologia se poate "olosi pentru a pre'ede timpul pro-a-il, pentru a rspunde la ntre-ri directe, pentru a decide timpul potri'it pentru a "ace un anumit lucru, sau pentru a a'ea o ntelegere ad.nc a modelelor psi&ologic, spiritual, emotional si psi&ic a oamenilor ca colecti'. /actorul comun al tuturor acestor ci este legtura omului cu uni'ersul, cu ciclurile li modelele lui. Astrologia descrie 'iata nssi. Aplicatiile ei sunt &olistice. +lanetele repre#int sim-olic surse de energie sau modele de comportament psi&ologice. +lanetele sunt 0reale0 - ele au mas si or-itea# *oarele. Totusi n astrologie ele au un sens sim-olic. 1oi numim *oarele si Luna 0planete0 cu toate c stim c nu este corect din punct de 'edere stiinti"ic. Alt termen al *oarelui si Lunii este 0Luminarii0, deoarece ele sunt o sursa de lumin. +lanetele n astrologie sunt Luna, *oarele, !ercur, 2enus, !arte, 3upiter, *aturn, 4ranus, 1eptun si +luto. +lanetele or-itea# in 5urul *oarelui. Cu c.t planeta este la distant mai mare "at de acesta cu at.t i ia mai mult timp pentru a reali#a o rotatie complet n 5urul *oarelui. !ercur or-itea# n 5urul *oarelui in 88 de #ile, pe c.nd 4ranus n 86 de ani. 2eti a'ea ne'oie s ' "amiliari#ati cu ciclul "iecrei planete. - Luna are ne'oie de 78 de #ile pentru un ciclu prin tot #odiacul, - *oarele are ne'oie de apro9imati' un an, - !ercur are ne'oie de apro9imati' 88 de #ile, - 2enus are ne'oie de apro9imati' 77: de #ile, - !arte are ne'oie de aproape 7 ani, - 3upiter are ne'oie de aproape 17 ani, - *aturn are ne'oie de aproape 78 de ani, - 4ranus are ne'oie de aproape 86 de ani, - 1eptun are ne'oie de 1;: de ani, - +luto are ne'oie de aproape 768 de ani. +lanetele determin ci sau modele speci"ice de comportament si prin aceasta si oamenii, 'ietile si comportamentul lor se sc&im-a. 4nele sc&im-ri apar -rusc, altele mult mai lent. +lanetele ,Constiint, sunt cele mai apropiate de *oare si acestea sunt( !ercur, 2enus, Luna si !arte. Ele mai sunt numite si 0+lanetele Terestre0 deoarece sunt apropiate de +m.nt. 1
0+lanetele E9terne0 sunt mult la distant "at de *oare - acestea sunt 3upiter, *aturn, 4ranus, 1eptun si +luto. Ele mai sunt numite si 0+lanetele 3o'iene0 de ctre astronomi deoarece ele sunt locali#ate in "ata sau n spatele or-itei lui 3upiter. in punct de 'edere astrologic, planetele Constiint sunt considerate planete personale, 3upiter si *aturn sunt considerate 0planete sociale0, pe c.nd 4ranus, 1eptun si +luto sunt considerate 0planete transpersonale0. 2om re"lecta mai mult asupra acestor termeni mai t.r#iu n acest curs. <n cosmos mai sunt si alte corpuri ceresti dar planetele sunt cele mai importante din punct de 'edere al a-ordrii astrologice. *im-olurile "olosite n astrologie pentru a repre#enta planetele sunt urmtoarele(
=rtile astrologice arat planetele si *oarele ntr-un cerc n 5urul +m.ntului. C.nd desenm o &art, ea re"lect cerurile din punctul de 'edere al perspecti'ei de pe pm.nt. Aceasta se numeste perspecti' geocentric. 1oi 'edem *oarele pe cer n acelasi "el cum 'edem Luna si !ercur, 2enus, !arte, 3upiter si *aturn >celelalte planete sunt asa de ndeprtate nc.t nu pot "i 'i#i-ile dec.t cu ec&ipamente speciale?. Asa c este corect s desenm *oarele n po#itia n care este atunci c.nd l pri'im. Centrul &rtii repre#int +m.ntul. e pe +m.nt noi 'edem *oarele, Luna si +lanetele. eci noi desenm *oarele n po#itia n care ar putea "i or-it.nd pm.ntul, deoarece asta pare s "ac. <n realitatea +m.ntul or-itea# *oarele, dar de pe pm.nt lucrurile par in'ersate. 1oi trim pe +m.nt, asa c perspecti'a noastr este 'alid si o "olosim pentru a desena o &art si a po#itiona planetele. Cercul n care noi desenm #odiacul repre#int calea aparent a pm.ntului n 5urul *oarelui, li se numeste ecliptica. @ &art este sta-ilit n "unctie de o anumit dat si un anumit loc. @ &art este ca o radiogra"ie a unui moment n timp. Aspectele repre#int relatiile ntre planete, acestea sunt msurate prin relatia geometric dintre ele, tot acest sistem se numeste #odiac. *emnele descriu modul n care planetele si e9prim ntelesul. Ele sunt ca niste lentile prin care planetele strlucesc - e9act cum am pri'i o lumin strlucind prin di"erite sticle colorate. *unt 17 semne care mpart cele 3;A de grade ale ciclului #odiacului n 17 prti egale. +lanetele repre#int energie iar semnele descriu cum aceste energii sunt e9primate. C.nd spunem c o planet este 0ntr-un0 semn nseamn c planeta este ntr-o po#itie particular n cercul #odiacal. Aceasta nu are nimic de-a "ace cu constelatiile care au acelasi nume al semnului "olosit n astrologie. *emnele 'aria# deoarece ele sunt legate de elemente - "oc,pm.nt, aer si ap - si datorit anumitor calitti - cardinal, "i9 si muta-il - care actionea# ca niste 'alori descripti'e. /iecare semn com-in aceste 'alori descripti'e ntr-un mod unic, n asa "el nc.t nu e9ist dou descrieri identice. e e9emplu semnele de /oc pot "i cardinale, "i9e sau muta-ile. Acelasi lucru se nt.mpl si cu celelalte semne. i"erentele su-tile a"ectea# modul n care planeta si e9prim energia. ar mai e9ist un "actor( "iecare semn are un planet gu'ernatoare a lui care si adaug in"luenta asupra oricrei planete din semn. 2om n'ta despre toate acestea n detaliu n acest curs. *emnele #odiacale sunt ase#ate ntr-o anumit ordine constant(Ber-ecul, Taurul, Cemenii, Racul, Leul, /ecioara, Balanta, *corpionul, *gettorul, Capricornul, 2rstorul, +estii. *im-olurile lor astrologice sunt cele de mai 5os(
1. Ber-ecul >Aries? 7. Taurul >Taurus? 3. Cemenii >Cemini? 6. Racul >Cancer? :. Leul >Leo? ;. /ecioara >2irgo? D. Balanta >Li-ra? 8. *corpionul >*corpio? 8. *agetatorul >*agittarius? 1A. Capricornul >Capricorn? 11. 2arsatorul >AEuarius? 17. +estii >+isces? Casele astrologice sunt c.mpuri de e9perient. Ele sunt at.t 0e9terne0 sau materiale, 0interioare0, sau psi&ologice. *unt 17 care si sunt de"inite prin relatii matematice riguroase ntre o locatie de pe pm.nt si sistemul solar. E9ist mai multe metode pentru a calcula casele, ma5oritatea metodelor "olosind sistemul de case inegale. *istemul de case noi l "olosit de noi se numeste +lacidus. /olosind acest sistem, unele case pot "i "oarte mici iar altele "oarte mari, aceasta depin#.nd de localitatea de pe pm.nt pentru care se ridic &arta cerului >&oroscopul?. Casele se re"er mai mult la c.mpurile de e9perient ale 'ietii >sntate, dragoste, -ani etc.?. /iecare cas are caracteristici particulare care 'or "i detaliate mai t.r#iu.
CURS DE ASTROLOGIE
LECTIA 7 - *im-olistica planetelor

PLANETELE PERSONALE Soarele e9prim identitatea personal si personalitatea. Repre#int realitatea sinelui, esenta 'er-ului a "i si 'italitatea 'ietii. +rin *oare noi e9primm propria noastr indi'idualitate ntr-o "orm creati'. *im-oli#ea# e9presia 'ietii, "elul cum ne pre#entm n lume. Cunosc.ndu-ne "elul nostru de a "i suntem capa-ili s ne gsim locul special n lume, aceasta "iind cea 3
mai puternic "ort a psi&icului uman. @amenii doresc s se e9prime n lume ntr-un mod indi'idual si personal. +rin intermediul *oarelui noi ne personali#m e9perientele, pentru c a'em un sens al constiintei ,Eu,. Acesta determin ce este mai important n "iecare dintre noi. e aceea *oarele este realitatea noastr pe care este posi-il s o ntelegem super"icial. Luna e9prim instinctele noastre, reactiile o-isnuite, reactiile emotionale si su-constientul. +rin Lun noi e9primm principiul ne'oii, ne'oia de sigurant si securitate n relatii. Luna repre#int partea re"le9i' a personalittii, care conduce la de#'oltare si la a-ilitatea de adaptare psi&ologic la sc&im-ri. Repre#int natura copilroas din noi atunci c.nd suntem 'ulnera-ili si depindem de altii din punct de 'edere al sigurantei, al cldurii si al &ranei. Toanele, -une si rele sunt toate parte a dinamicii induse de Lun. Mercur repre#int g.ndirea, n'tatul si capacittile de comunicare. <mparte capacitatea de a rationa, a imagina, si identi"icarea mental cu lumea. Repre#int a-ilitatea noastr de a teoreti#a c.t si cea de a pune n practic. Conduce mutatiile psi&ice, n'tarea de a-ilitti, de9teritate mental si psi&ic. Aceast planet repre#int dorinta de a "olosi a-ilittile 'er-ale, mentale si de negociere pentru a ne e9prima imaginati' sau real. Cu'ernea# toate "ormele de comunicare. !o-ilitatea "i#ic este de asemenea artat de !ercur si n acest mod planeta leag sntatea corpului si a mintii. +rincipul planetei este 0sc&im-ul0. Legtura ntre g.nd si gur este "unctia lui !ercur. Ca un mesager, "unctia lui este du-l - duce in"ormatii la si dinspre minte, este un constant "lu9 de impresii, "apte, moti'e, e9periente sen#oriale, si anali#ea# aceste in"ormatii. Venus repre#int plcerea, -ucuria relatiilor, dragostea si gri5a "at de altul. 1e a5ut s decidem ceea ce este important pentru -inele si "ericirea si ceea ce este irele'ant. 1e d ndemnul de a cuta companie si dragoste, de a ne simti -ine n pielea noastr, deci are legtur cu respectul de sine.2enus este dorinta din su-constient de a ne unii cu altii, si este 'ointa noastr de a coopera. 1e a5ut s ne -ucurm si ne aduce plceri - estetice c.t si "i#ice. 1u este o surs mare de energie, dar este indispensa-il pentru a cuta legturi. Mar e repre#int energia "olosit pentru a ne a"irma, de a lupta pentru ceea ce dorim s reali#m si a lua deci#ii. Cu'.ntul care de"ineste !arte este 0actiunea0. Este motorul a-ilittii de a "ace "at pro'ocrilor, de a lua initiati'a, de a "olosi "orta si de a "ace e"ort, de a re#ista de"ensi' sau o"ensi'. 1e ndeamn s "im competenti - de a ne 5uca sansa. <ndr#neala, cura5ul, si conduita sunt legate de !arte. Repre#int nssi 'ointa si e9presia propriului ego. !arte poate e9prima de asemenea "uria, "rustrarea si m.nia, deci este primiti', o energie instincti'. 1e mputerniceste s "im ndr#neti n tot ceea ce "acem, dar nu are prea mult de-a "ace cu tactul si diplomatia. PLANETELE SOCIALE !u"i er - Aceast planet este energia "olosit pentru de#'oltare, crestere si e9plorare a unui scop mai nalt n 'iat, de a pro'oca regulile e9istente n societate. Repre#int a-ilitatea de a sta-ili propriile limite etice, morale si legale si de a do-.ndi un ni'el mai nalt de ntelepciune, educatie, putere si e9perient. <n propria e9tindere ne lrgim ori#onturile, de asemenea e9prim dorinta de a trece dincolo de ceea ce este cunoscut - prin cltorii, "ilo#o"ie, si e9tinderea e9perientelor 'ietii p.n la ultima si dincolo de ea. 3upiter ne "ace capa-ili de a ne de#'olta dincolo de granitele sta-ilite de norme "amiliare sau sociale, de a ne de#'olta si de a n"lorii. eoarece acesta este un impuls 'ital, similar din anumite puncte de 'edere cu cel al *oarelui si al lui !arte, ne d de asemenea impulsul de a ne ntinde prea mult, de a ne ampli"ica si ne e9agera limitele. ar c&iar si asa, noi crestem n ntelepciune si prosperm prin "olosirea puterii acestei planete. Sa urn este energia comprimat a disciplinei, limitrii si structurii. 1e mputerniceste n aplicarea unor o-iceiuri si ne o"er dorinta si a-ilitatea de a de'eni maturi prin trirea 'ietii n con"ormitate cu anumite reguli si paradigme. Este legat de "amilie si de sentimentul de securitate si traditie. *aturn are si o in"luent negati', ca toate planetele de alt"el, deoarece n dorinta de a sta-ili standarde n "unctie timp si ierar&ii, ne poate "ace team de sc&im-are si in&i-ati, de#'olt.nd conser'atorismul. /olosim acest model planetar n a sta-ili rutine si scopuri con"orta-ile, asta pentru a -alansa dorinta de 6
e9pansiune a lui 3upiter. Aceasta este o parte din noi mai degra- re"ractar dec.t re'olutionar, si ne d capacitatea de a construi structuri solide n 'iat care ne permit s prosperm printr-o 'iat re#er'at si temperat. Am-itiile si scopurile care sunt sta-ilite prin *aturn sunt de o-icei accesi-ile dar cer o munc grea, nceat si de multe ori la-orioas n aplicarea de rutine si standarde. +laneta poate induce pesimism. PLANETELE TRANSPERSONALE Uranus o"er im-oldul de a sc&im-a lucrurile radical - c.teodat c&iar ntr-un mod 'iolent. E9prim 'ointa si dorinta de a deran5a status Euo-ul prin #druncinarea normelor societtii. Ca o planet e9tern, or-ita acestei planete st n "iecare semn #odiacal apro9. c.te D ani, asa c multi oameni nscuti n acei sapte ani au aceast planet n acelasi semn. Astrologii pri'esc acest "enomen ca o energie generational sau colecti', si este -ine cunoscut partea re-el a naturii noastre, adesea e9primat n acelasi "el cu semenii nostri. 1e conduce n cutarea altor semeni unici si este modelul pe care noi l considerm per"ect prin pro'ocarea si des'.rsirea din pre#ent, spre idei "uturiste. Aceasta este partea din noi care progresist, in'enti' si nesu-ordonat. +artea negati' a planetei este c mani"est insta-ilitate, socuri, reactii ner'oase si g.ndire &aotic. ar n acelasi timp ne poate "ace inspirati, re"ormatori, dar si nerealisti si ciudati. Creea# dorinta pentru emotii si pentru sc&im-are prin a "ii e9centric, per'ers, original si sc.nteietor. Ne" un este 'istor, amgitor, ilu#ionare si imaginati', repre#int partea e'a#i' a naturii umane. Este un model pentru a simti ceea ce este intangi-il, romantic, magic si mistic, altruist si ndrgostit neconditionat, dar poate "i si e9primarea sentimentului de 'ictim, trirea ntr-o lume a "antasticului, e'it.nd realitatea. 1e d capacitatea de a 5uca, de a crea ilu#ii, de a-si e9prima energia prin mu#ic, art, spiritualitate si imaginatie. Aceast planet ne con"er capacitatea de a ne deplasa n constiint, de a e9prima idei si 'i#iuni, si este un model de generatie, station.nd 16 ani n "iecare semn. uce la tendinte de e'adare, comportament ptimas si &ipersensi-ilitate emotional. 1e d capacitatea de a "ace "at sau de a ne sc&im-a prin transcenderea di"iculttilor 'ietii, capacitatea acceptrii su-tile c nu a'em parte ntotdeauna de ceea ce credem c meritm, si ne m-i- cu credinta c a'em un scop mai nalt n 'iat si l 'om o-tine prin credint. Aduce "er'oarea religioas, credinta ntr-o "ort superioar si adesea proeminent n aceia care au tendinte de mediumi sau clar'#tori. Plu on este motorul trans"ormrii, a sc&im-rii totale si ntelegerea celor mai ad.nci, ntunecate prti ale sinelui. 1e ndeamn s "im distructi'i, dar si de a aduce o re"orm po#iti' si sc&im-ri de"initi'e. 1e conectea# cu cea mai ad.nc, su-constient parte a personalittii, si pe tr.murile su-constientului colecti', asa c prin +luton ne putem curta prin "lu9ul curentului al sc&im-rii colecti'e. Aceasta apare aparent prin moarte si distrugere dar acolo e9ist o parte din noi care este ine'ita-il atras de partea mai ntunecoas a umanittii, de aceea este adesea e9perimentat ca un im-old de a in'estiga si de a descoperi pro-lemele comple9e ale conditiei umane. @ putem numi ca un impuls de a sc&im-a 'iata ca n ce'a cu totul nou prin distrugerea complet a 'ec&ilor o-iceiuri, a 'ec&ilor relatii, a 'ec&ilor apartenente, ca un e"ect al renasterii a unei prti din psi&icului. Repre#int "ascinatia noastr "at de ru si "ortele ntunecate, dar este o ntelegere instincti' c li-ertatea este cunoscut prin eliminarea acelor prti din noi nsine care ne leag prea mult de partea material a 'ietii. Ast"el, ea repre#int cea mai nalt si cea mai ad.nc "orm a mortii si renasterii spre o dimensiune spiritual. Ea poate e'oca 'iolenta si pasiuni puternice n oameni si ca energie colecti' poate a'ea un e"ect de mas mai mult dec.t la ni'el personal. PLANETELE #N SEMNELE $ODIACALE * aruncm o pri'ire iar asupra sim-olurilor semnelor #odiacale(
*emnele #odiacale descriu modul n care planetele si e9prim energia. eoarece "iecare semn are o sim-olistic di"erit, e9presia planetei este modi"icat. Este o idee -un se ne aducem aminte :
succesiunea semnelor ncep.nd cu Ber-ecul si termin.nd cu +estii. 1otati pe &art c semnele #odiacale sunt aran5ate n directia semnelor de ceasornic si sunt desenate n e9teriorul cercului, care repre#int Ecliptica. /iecare semn este de "apt 1)17 din cerc. Ftiati astaG 4n cerc nu are de "apt un nceput si un s".rsit. +oti ncepe ordinea cu Leul si s continui cu +estii, apoi continui cu Ber-ecul si termini cu Racul. Este important ca s n'tati s ' g.nditi la semne ntr-un mod circular. <ncepem cu Ber-ecul ca "iind primul semn deoarece *oarele se misc spre Ber-ec ca si cum el trece ecuatorul si aduce prim'ara n emis"era nordic. Ast"el el repre#int nceputul anului astrologic, dar ciclul nu are cu ade'rat un nceput si un s".rsit. @rdinea nu se sc&im- niciodat. atele apro9imati'e c.nd *oarele trece de la un semn la altul sunt( Se%nul $odiacal Ber-ec Taur Cemeni Rac Leu /ecioar Tranzi ul Soarelui 71 martie - 7A aprilie 71 aprilie - 77 mai 73 mai - 71 iunie 77 iunie - 77 iulie 73 iulie- 77 august 73 august - 77 septem-rie Se%nul $odiacal Balant *corpion *gettor Capricorn 2rstor +esti Tranzi ul Soarelui 73 septem-rie - 77 octom-rie 73 octom-rie - 77 noiem-rie 73 noiem-rie - 77 decem-rie 77 decem-rie- 7A ianuarie 71 ianuarie- 18 "e-ruarie 7A "e-ruarie - 7A martie
Acestea sunt datele care indic dac cine'a este 0Taur0, 0Leu0 or 0+esti0, n con"ormitate cu semnul n care este *oarele n momentul nasterii. in pcate aceste date nu ne spun nimic despre semnul n care se a"l Luna, sau despre orice alt planet.
CURS DE ASTROLOGIE
LECTIA & - Descrierea Ele%en elor PRE$ENTAREA ELEMENTELOR C.nd spunem c o planet este ntr-un anumit semn #odiacal, aceasta ne in"ormea# despre po#itia ei n #odiac. +laneta si 'a e9prima in"luenta di"erit n "unctie de semnul din #odiac unde se a"l, unul dintre moti'ele acestui "apt repre#ent.ndu-l elementele. Ce sunt elementeleH Ele sunt materia -rut din care este "cut 'iata. E9ist patru elemente "olosite n astrologie - /ocul, +m.ntul, Aerul si Apa - ele sunt "olosite pentru a descrie caracteristicile semnelor #odiacale. Ast"el, e9ist *emne de /oc, *emne de +m.nt, *emne de Aer si *emne de Ap. Imaginea#-ti c cldura si 'italitatea /ocului - e9prim energie si poate s scape de su- control. 1e ncl#este iarna si "r el nu am a'ea lumin. /ocul poate distruge -o mic sc.nteie poate de'eni un incendiu nestp.nit - dar n acelasi timp repre#int com-usti-ilul pe care ne -a#m pentru con"ortul de "iecare #i n 'iat. C&iar si un incendiu poate crea conditiile n care noi seminte pot rsri si acesta este spiritul "ocului( emergent si 'italitate. 1oi preparm m.ncarea cu "oc, trans"orm.nd alimentele ntr-o "orm gustoas, ne ncl#im cu el n asa "el nc.t ne prote5ea# de "rigul iernii . *emnele care sunt ;
legate de elementul /oc au calitti comune - energie, lumin, 'italitate. Aceste semne sunt Ber-ecul, Leul si *gettorul. Acum g.nditi-' la +m.nt. El este sta-il, "erm, nu se misc dec.t n ca#ul alunecrilor de teren. Repre#int ce'a pe care noi ne -a#m pentru con"ort, &ran si securitate. /r el noi nu am a'ea pe ce s ne mergem - nu am a'ea soluri "ertile si nici munti. At.ta timp c.t apare la supra"at pentru a "ii de nemiscat, dedesu-t e9ist "ertilitate si organismele pm.ntului trans"orm lucrurile n descompunere n &ran pentru plante. eci repre#int partea organic din noi, corpul, permanent n crestere, re#istent mpotri'a atacurilor tuturor amenintrilor. /olosim pm.ntul pentru a construi structuri care ne permit s ne adpostim si ne o"er o palet larg de relie"uri de la psuni ntinse p.n la cele mai nalte '.r"uri muntoase. *emnele care sunt legate de elementul +m.nt au calitti comune - re#istent, sta-ilitate, conser'are si "ertilitate. Aceste semne sunt Taurul, /ecioara si Capricornul. Aerul personi"ic calitatea miscrii si cea a sc&im-rii. Este o miscare constant, pornind de la o adiere si a5ung.nd p.n la o tornad. <l "olosim pentru a respira, l putem simti n '.ntul care -ate printre copaci, sau n norii care se misc pe cer, l au#im n mesa5ele care str-at continente n undele sonore, dar nu l putem pipi, deoarece nu este solid. Cu aerul e9ist un sens al circulatiei si miscrii, ne'#ut dar repre#ent.nd o energie 'ital a 'ietii. /r el nu ar e9ista spatiul n care ne miscm, nici un sc&imde idei si emotii. Aerul este legat de intelect si de capacitatea noastr de a articula idei, dar o dat sc&im-at "cut, aerul se misc pentru a crea noi concepte. *emnele de aer au calitti comune - miscare, spatiu si sc&im-. *emnele de aer sunt Cemenii, Balanta si 2rstorul. Apa este "luid, se poate misca cu o "ort urias sau s ng&ete. !iscrile ei pot "i rela9ante, mistice sau emotionale, dar este si capa-il de distrugere sau de erodare a pm.ntului. 1u o putem retine deoarece o pierdem printre degete. <si gseste propriile ci si "orme de e9primare, de la un i#'or p.n la ocean - cade su- "orm de ploaie pentru a &rni pm.ntul uscat. <si are propria mu#ic si personi"ic calittile pcii, "uriei, armoniei si "urtunii - toate e9primate emotional de ctre oameni. Tot ce este ap este intangi-il - noi nu putem scruta ad.ncurile, c&iar dac si sc&im- "orma sau ritmul. Ea suport la nes".rsit nenumrate creaturi, de la imensa -alen p.n la cel mai nensemnat plancton, si "orta emotional poate "ii la "el de imens sau la "el de timid ca si aceste creaturi. Toate semnele de ap personi"ic principiile emotionale, ale sc&im-rii si ale puterii ascunse. *emnele de ap sunt Racul, *corpionul si +estii. TRIPLICIT'(ILE e5a ai o-ser'at c e9ist c.te trei semne #odiacale pentru "iecare element. Ele sunt cunoscute su- numele de 0triplicitti0. Toate aceste semne au elementul n comun si acesta este unul dintre primii pasi spre descoperirea di"erentelor dintre semne. +laneta !arte repre#ent.nd energie si initiati' 'a lucra di"erit n "unctie de elemente. /olosind cercul #odiacal, dac desene#i o linie de la "iecare semn de "oc la altul 'ei crea un triung&i ec&ilateral. Acest triung&i este sim-olul armoniei. Acelasi lucru se nt.mpl si cu semnele de pm.nt, aer si ap. Aceasta nseamn c toate aceste semne mpreun au ce'a n comun - elementul lor. Ele sunt n armonie unul cu cellalt. CE SEMNI)IC' ELEMENTELE Elementele sunt similare cu 0natura0 "undamental sau cu temperamentul personalittii. Ele repre#int materia -rut a 'ietii si leag modul de a "ii cu dimensiunile timpului si spatiului. Ele sunt din ceea ce noi suntem plmditi. 1oi a'em "orm >pm.nt?, 'italitate >"oc?, su"lare >aer?, si miscare >ap?. *unt de "apt cinci elemente, al cincilea "iind 0eterul0, dar astrologia "oloseste doar patru - /ocul, +m.ntul, Aerul si Apa - acestea descriu cile de -a# prin care noi ne e9primm n 'iat si pe noi nsine. Eterul este -a#a spiritual din care toate cele patru elemente eman. Este sursa de creare a D
energiei creati'e si materiale dar nu are nici o su-stant material. *e prelinge prin toate cele patru elemente si 'ine din su-constientul uni'ersal si din supraconstiint. Este un 'id mistic din care toate 'ietile sunt create, su- "orme di"erite. C.nd ne a"lm pe tr.mul 'iselor noi suntem n contact cu corpul eteric. <n 'iata de #i cu #i, noi suntem putin constienti de 0esenta0 elementar care reglementea# si e9prim 'iata noastr. Legtura cu 0a "i0 'ine ctre noi dinspre cele patru elemente, asa c natura acti', "i#ic, intelectual si emotional este ntr-un "el luat pentru a permite 'iata de 0aici si acum0, "r s anali#m cu ade'rat sursa acestor energii. +lanetele n aceste elemente "ac o legtur cu e9perienta eteric a lui 0a "i0 corect.nd, "erment.nd si propag.nd energia spre elementul prin care psi&icul, ca &ran care sustine -unstarea, si o "ace ntr-un mod cu totul special. +laneta ntr-un anumit element ne spune multe despre "elul cum aceast planet actionea# si care element este 0canalul0 de energii necesare pentru a ne e9prima pe noi nsine. Elementele sunt legate de semne. E9ist si alti "actori implicati n descrierea naturii semnelor, nu numai elementele, dar asta 'om 'edea mai t.r#iu. Nu ui a i* )ocul este acti', cura5os si cu initiati'. P%+n ul este practic, realist si sta-il. A"a este emotie, perceptie si re"lectie. Aerul este intelectual, logic si rational. <n urmtoarea lectie 'om discuta despre calittile contrastante ale lui Iin si Iang, sinteti#.nd ntelesul planetelor n cele patru elemente si introduc.nd regulile de conducere ale semnelor #odiacale.
CURS DE ASTROLOGIE
LECTIA , - -in . -an/ - Plane e in ele%en e - Plane ele /u0erna oare ale se%nelor
YIN & YANG

+oate sunteti "amiliari cu conceptul de Jin si Jang. Cu'intele pro'in din lim-a c&ine#, dialectul mandarin si e9prim "iloso"ia a dualismului energiei cosmice. /iecare are ntelesuri opuse dar sunt interdependente, nu poate e9ista una "r cealalt. Aceste e9presii au de'enit "amiliare n occident prin intermediul /ung *&ui-ului si a artelor martiale. <n astrologie aceleasi principii ale actiunii si pasi'ittii sunt aplica-ile semnelor si puteti citi crti unde ele sunt descrise po#iti' si negati', masculin si "eminin. Acesti termeni las mult de dorit "c.nd alu#ie la ce ar putea s repre#inte ca 'alori de 5udecat sau in"luent n "unctie de se9, de aceea pre"er s "olosesc e9presia Jin si Jang. Acestea duc direct la termenii( diurn >0calitatea #ilei0? si nocturn >0calitatea noptii0?. Jang nseamn *oarele sau Lumina n lim-a !andarina si Jin nseamn Luna sau 4m-ra. @po#itia este nteleas ca dou principii care interactionea# si care sunt dependente si este "undamentat cu ideea de sc&im-are de energii, am-ele eman.nd si cre.nd C&i, "orta uni'ersal a 'ietii. *emnele, ncep.nd cu Ber-ecul, alternea# n calittile lor, Jang si Jin, aceasta adug.nd nc un element ntelegerii di"erentelor dintre ele, iar prin aceasta si planetele sunt modi"icate n e9presia lor. 8
ac citesti ta-elul de mai 5os 'ei 'edea c semnele Jang sunt cele de /oc si de Aer si semnele Jin sunt cele de +m.nt si de Ap. +lanetele din semnele Jang si e9prim energia mult mai e'ident, mult mai constient si ntr-un "el sunt mult mai acti'e si mai demne de atentie. Le putem numi e9tro'ertite. +lanetele din semnele Jin sunt mai su-tile n e9primare, mai putin e'idente si de aceea putem spune c au o mai mare aplicare spre interior sau c au o e9primare intro'ertit. -ANG >diurn? - )oc - Ber-ec, Leu, *gettor -IN >nocturn? - P%+n - Taur, /ecioar, Capricorn -ANG >diurn? - Aer - Cemeni, Balant, 2rstor -IN >nocturn? - A"- Rac, *corpion, +esti
PLANETELE N ELEMENTE
PLANETE #N SEMNELE DE P1M1NT Aici planetele si e9prim energia ntr-un mod realist, material si terestru. Ele operea# cu practicalitatea care este conectat cu "i#icul, cu sntatea si cu -unstarea, pentru a atrage securitatea sau #ona con"orta-il a 'ietii. +.m.ntul tine si o"er "orm spiritului nostru ntr-o dimensiune "i#ic. Este "elul de a "i organic, dura-ilitatea, prudenta, gesturi ponderate si premeditate, re#istenta la sc&im-are, si con"ortul monotoniei. +laneta n pm.nt leag persoana de realitatea 'ietii structurate si a unui con"ort latent care determin structuri. 1egati', el poate induce ca energia s duc la stagnare sau de#mem-rare, su"ocare prin a-u#. PLANETELE #N SEMNELE DE AER C.nd planetele sunt ntr-un semn de aer, ele sunt mai putin personale si mai mult intelectuali#ate n e9presia lor. +rincipiile aerului sunt rationalul si a-stractul, cre.nd un ec&ili-ru ntre posi-il si imposi-il si cre.nd capacitatea de trecere a energiei de la personalitatea spre uni'ers. Aerul trece dincolo de scopul material, el transcende pm.ntescul si nu este limitat de granite, sau de 'reo directie anume. +laneta 'a opera ntr-un mod speculati', ntr-un mod detasat si ipotetic. irectia planetei presupune legtura cu e9presia intelectual a constiintei, dar separ de asemenea "oarte clar sentimentul, n asa "el nc.t nu 'a "ii n stare s transmit aceste sentimente. PLANETE #N SEMNELE DE )OC /ocul prinde spiritul 'ital al sinelui si l e9prim n 'iata constient. Este un "lu9 spontan de energie dinamic care este plin de 'oint si intentionat. +oate 'eni ca un i#'or linistit sau ca un 'ulcan care inspir indi'idul "ort auto-moti'ant. E9presia planetei poate "i imprudent si 'a "orta indi'idul la miscare si actiune constante. +laneta indice ctre o natur plin de dorinte, ctre a'entur, ctre n#uint creati', si cu c.t este mai constient cu at.t d capacitatea de animus, sau de principiu masculin. uce la initiati' si la pro'ocri si d capacitatea de a lupta cu demonii din interior sau din e9terior ntr-un mod cura5os si eroic, adesea art.nd "orta care este dincolo de dilemele curente. +lanetele c&eam la arme, la dorinta de a lua initiati' si de a e9perimenta 'italitatea si a da sens intentiei. PLANETE #N SEMNELE DE AP' 8
Acest element este poate cel mai ptrun#tor dec.t toate celelalte, deoarece este compati-il cu elementul eteric. 2iata are o 'arietate de e9periente intangi-ile, su-tile care ne in"luentea# "r s "ie e'idente. @ planet n acest element este stp.nit, c&iar si cele mai acti'e planete ca 3upiter de'in orientate ctre interior. Acest "apt nu este ntotdeauna con"orta-il. +lanetele n acest element de'in mai emotionale n e9presie, ntelesul si energia lor sunt adesea greu de de"init. +laneta pare s piard din "orm si din aspect. Energiile planetei lucrea# ntotdeauna prin sentimente si simturi, dec.t prin intelect. Ele sunt puternice n capacitatea lor de a aduce sensi-ilitatea n 'iat. Ele operea# ntr-un mod su-til - pline de posi-ilitti dar di"icil de a le pune n miscare. 1ormal simturile sunt conditionate si reglate prin acest element si ast"el planeta poate "ii si ea conditionat de "actori emotionali.
PLANETELE GUVERNATOARE
Asa cum semnele apartin de un element sau altul, tot asa "iecare semn este dominat de una din planete. +laneta gu'ernatoare a unui semn modi"ic modul n care celelalte planete si e9prim energia. Ast"el spunem c planeta gu'ernatoare a semnului ,dispune, de planetele a"late n acel semn. @ planet ntrun semn tre-uie s se con"orme#e dup energia planetei gu'ernatoare. Acest "apt se pretea# doar pentru unele planete. e multe ori, planeta din semn este si planeta conductor, de aceea este capa-il s si e9prime cu claritate energia. Ea se numeste planeta 0dominant0. Ber-ecul, Leul si *gettorul sunt semne de "oc si semne Jang, +uteti s ' ntre-ati, care este di"erenta dintre ele dac au acelasi element si acelasi Iang)Iin. Ei -ine, ele ntr-ade'r au aceste elemente n comun, dar e9ist planeta conductoare care "ace di"erenta. Aceste semne de "oc sunt modi"icate de !arte, *oare si 3upiter iar ntelesul acestora se aplic semnelor. Acelasi lucru se aplic si celorlalte semne, "iecare a'.nd un conductor care modelea# semnul. C.teodat este compati-il cu planeta dintr-un semn, c.teodat nu. Asta depinde de datele persoanei pentru care se anali#ea# &oroscopul. +lanetele sunt instrumente, semnele sunt niste conditii care reglea# aceste instrumente. +lanetele gu'ernatoare ale semnelor #odiacale( 2er3ecul este gu'ernat de Mar e Taurul este gu'ernat de Venus Ge%enii sunt gu'ernati de Mercur Racul este gu'ernat de Luna Leul este gu'ernat de Soare )ecioara este gu'ernata de Mercur 2alan a este gu'ernata de Venus Scor"ionul este gu'ernat de Plu o >traditional de !arteK? S/e orul este gu'ernat de !u"i er Ca"ricornul este gu'ernat de Sa urn Vrs orul este gu'ernat de Uranus >traditional de *aturnK? Pes ii sunt gu'ernati de Ne" un >traditional gu'ernat de 3upiterK? K - gu'ernatorul traditional al unui semn este planeta asociat semnului repsecti' nainte de in'entarea telescoapelor care au dus la descoperirea lui 4ranus, 1eptun si +luto, planete care au preluat n mare parte gu'ernarea #odiilor 2rstor, +esti si respecti' *corpion. Acesti gu'ernatori rm.n importanti n ramurile traditionale ale astrologiei, cum ar "i n astrologia orar.
CURS DE ASTROLOGIE
Curs scris de Linda Reid - Traducere de Monica Lazr
1A
Linda Reid practic astrologia de 38 de ani. Ea autoarea cursurilor de astrologie ale Academiei Canopus, irector al acesteia si !entor al multor studenti din lumea intreaga. Con"erentiar, autor de carti, organi#ator de $or%s&op-uri - 'i#itati site-ul de astrologie a Lindei( &ttp())$$$.panplanet.com pentru mai multe in"ormatii despre Academia Canopus.
LECTIA 4 - Casele as rolo/ice
CE SUNT CASELE?
Casele sunt locatii sim-olice sau 0c.mpuri de e9perient0. E9perientele pot "i e9terne, materiale sau constiente, sau ele pot "i interioare, psi&ologice sau emotionale. @ planet ntr-o cas semni"ic cu totul altce'a dec.t o planet ntr-un semn. @ planet este ntr-un semn si n acelasi timp este si ntr-o cas. <n orice moment, o planet 'a "i n acelasi semn #odiacal pentru toate locatiile de pe pm.nt, dar n ce cas depinde de ora si locatia geogra"ic a &rtii pentru care se "ace calculul. E9ist multe metode de calcul a caselor astrologice, care dau re#ultate usor di"erite si astrologii nu sunt toti de acord care este cea mai -un metod. Adesea ei aleg una sau dou metode care consider c li se potri'este mai -ine. *emnele si casele nu coincid. *emnele descriu modul cum energia planetei este e9primat iar casele ne spun n ce domeniu al 'ietii aceast energie este e9primat. +rima cas ncepe ntotdeauna la po#itia 0orei 80 de pe &art. C&iar dac considerm Ber-ecul primul semn, asta nu nseamn c el coincide cu prima cas. Ber-ecul poate "i n orice cas de pe &art, sau c&iar s cuprind dou sau trei case. Locul unde o cas ncepe se numeste 0cuspid0. Casele au reguli planetare temporare, care pot "i luate de la gu'ernatorul unei planete al unui semn din cuspid. In &arta alaturata, cuspida primei case cade la ;L:80 n Rac. Cuspida a celei de-a doua case cade la 78L1A0 minute n Rac. Luna este planeta gu'ernatoare a #odiei Racului. eoarece Luna gu'ernea# semnul care este pe cuspida primei case, de'ine sugesti' gu'ernatoare a primei case din aceast &art. Ea actionea# de asemenea ca gu'ernator a celei de-a doua case, at.ta timp c.t Racul este pe cuspida acestei case. @ &art calculat pentru o locatie di"erit poate a'ea semne di"erite n aceste po#itii si indirect planete di"erite 'or conduce aceste case. /olosind &arta alaturata ca e9emplu putem spune( *oarele este la 7:LA:0 n Rac n casa a 1-a, !ercur este la 71L380 Leu, in casa a 3-a, 2enus la ;L6;0 in /ecioara tot in casa a 3-a, 3upiter este la 18L370 in Rac in casa a 1-a s.a.m.d. *emnele au o ntindere de 3A de grade dar casele nu, e9cept.nd sistemul ,Caselor Egale,. Alte metode sunt +lacidus, Moc&, Regiomontanus, +orp&IrI si altele. Cel mai "olosita metoda de domi"icare >Nmetoda de calcul a caselor? la ora actuala in lume este sistemul +lacidus.
11
<n urmtoarea &art 'eti 'edea c liniile desenate ntre case includ arii de di"erite mrimi si nu ncep de la gradul A al unui semn. Casele sunt ase#ate ntotdeauna n sensul in'ers acelor de ceasornic. +e &rti, doar liniile caselor sunt desenate spre mi5locul cercului. Centrul cercului este "olosit pentru a desena aspectele, detalii pe care le 'om include n lectia "inal. Toate liniile artate aici repre#int nceputul unei case. Casele sunt de di"erite mrimi si de aceea ele ncep cu grade di"erite. +o#itiile gradelor cuspidelor unei case sunt pre#entate ntr-un ta-el su&art, si numrul caselor sunt scrise spre mi5locul &rtii pentru o mai mare usurint de urmrire a lor. 1u este o-ligatoriu s le scriem acolo. @-ser'ati cum cuspida casei 1 si cuspida casei D au acelasi grad si minut >73L11? si sunt locali#ate n semne oponente. /iecare cas si are casa oponent. Scurt rezumat al simbolisticii mondene si psihologice a caselor: Casa 5-a* - 0ia a "ersonal6 as"ec ul e7 erior E9perientele care sunt personale si identi"icate de ctre indi'id ca apartin.ndu-i. *copurile personale, dorinta de a supra'ietui si de a se arta n lume a indi'idului este e9primat de aceast cas. Trsturile personalittii noastre, autonomia, energia care este esprimat n e9terior, ca identitate social. Claritatea cu care noi asociem pro-lemele de supra'ietuire n 'iat si sensul controlului pe care l a'em asupra 'ietilor noastre. Tot ce se nt.mpl n sensul a"ectrii personalittii noastre din lumea e9terioar si sc&im-rile care ne sc&im- 'i#iunea noastr asupra lumii. Aceast cas este asociat cu corpul "i#ic si n"tisarea e9terioar, cu modul n care o persoan actionea# n e9terior, modul cum se m-rac, cum 'or-este sau gesticulea#. Casa a 8-a* - resursele si 3anii Resursele noastre, at.t n ceea ce pri'este -anii c.t si posesiunile, si instrumentele pe care le "olosim pentru a supra'ietui si recompensele mani"estate concret care re#ult prin e"ort personal, cum ar "i salariile. Respectul de sine, corpul "i#ic n sensul sen#ual, se9ual si material. E9perientele n 'iat care ne "ac s ne simtim -ine "at de noi nsine. Resursele pe care le "olosim n pro-leme ale 'ietii materiale. C.stigurile si e9perientele care ne "ace capa-ili s acumulm -ani si lucruri materiale. *iguranta de sine e9primat n lume pe -a#a de cunoasterea cert a 'alorii de sine. Tot ce ne a"ectea# material din lumea e9terioar si ne sc&im-e propria 'i#iune asupra propriei noastre 'alorii. Casa a &-a* in9luen ele de %ediu6 co%unicarea E9perienta locului n care ne de#'oltm, si oamenii din mediul apropiat care ne "ac capa-ili s ne de#'oltm a-ilitatea de a comunica, de a n'ta, de a g.ndi si de a aplic n "apte ceea ce g.ndim. C.nd e9perimentm relatii cu 'ecinii, oamenii apropiati dar nu neaprat intimi, ca pro"esorii si e9perienta educational. Claritatea cu care percepem alti oameni si mesa5ele pe care le primim de la ei. Capacitatea si puterea de a e9plora lumea imediat din 5urul nostru pentru in"ormatii si con"irmare intelectual. e9terittile manuale si mentale si a-ilittile de -a#. Reactiile ner'oase "at de lume si 17
mesa5ele sdite n copilrie pri'ind lumea si mediul personal. Tot ceea ce ne a"ectea# din punct de 'edere intelectual din lumea e9terioar si sc&im- imaginea noastr mental despre aceast lume. Casa a ,-a* casa6 rdcinile *iguranta, casa, e9perientele emotionale, copilria, in"luenta printilor, emotiile inconstiente. 1e'oile noastre si modul de a rspunde a lor, constiinta n perioada copilriei, rdcina comple9elor emotionale, rdcinile impuse caracteristicile mostenite din "amilie, mostenirea si atitudinile traditionale translatate din su-constient n constient. Atasamentul "at de eul interior. E9perientele su-iecti'e, imaginea despre noi nsine, sentimentele si reactiile la ni'el emotional. Toate e9perientele care ne a"ectea# emotional din lumea e9terioar si ne sc&im- "elul emotional de a pri'i lumea. @ 'iat nou, noi nceputuri si s".rsituri. Casa a 4-a* crea i0i a ea6 dra/os ea6 co"iii E9perienta e9presiei creati'e a indi'idualittii su- "orma competitiei cu ceilalti, n dorinta psi&ologic de a arta lumii si a con"irma "elul de a "i unic si special. C.nd cutm s e9celm si suntem n stare s ne lum niste riscuri pentru a ne descoperii propriile noastre nsusiri, test.ndu-le n societate. Copiii ca e9presie a creati'ittii noastre. Locul unde de#'oltm un mod creati' de a ne e9teriori#a ceea ce cunoastem despre noi nsine c este ade'rat si "rumos si unic. Relatiile de iu-ire ca test al emotiilor, n raport cu altii, ca anticipare a 5ocului si al -ucuriei. E9perientele e9terioare care ne a"ectea# personal din e9terior "elul de a ne 'edea pe noi nsine, n sensul succesului sau a esecului. Casa a :-a* sn a ea si %unca Casa competentei n 'iat, ce a-ilitti sunt de#'oltate si "olosite n lumea real a muncii si a ser'irii. *ntatea trupului n sensul de a m-unttirii si a a5ungerii la un mare grad de a-ilitate si "unctionalitate. Responsa-ilitatea de a "i producti' n 'iat si de a e9prima a-ilittile personale de autoconducere si de conducerii lumii ncon5urtoare. e#'oltarea a-ilittilor care sunt de "olosit pentru a ne promo'a n "ata altor oameni, n relatiile de ser'iciu ori n cele pri'ind gri5a de "amilie sau a celor mai putin "a'ori#ati de soart. +rocesele "i#ice care ne ntretin 'italitatea si -una "unctionare a organismului. E9perientele e9terne n pro-leme de sntate si munc care ne a"ectea# modul de a ne pri'i rolul n societate ca protectori si oameni cu -un'oint. Casa a ;-a* "ar eneria ul si rela iile in eru%ane Csnicia, relatiile intime sau nu cu ceilalti oameni. @amenii cu care ne crem relatii persoane, dusmanii, acele aspecte ale sinelui pe care le ascundem de ceilalti. Identi"icarea cu ceea ce suntem prin cutarea con"ormrii n oc&ii celorlalti. ragostea, egalitatea, asocierea, nceperea si s".rsitul relatiilor cu alti oameni care ne dau capacitatea de a ne -ucura c trim si depindem de altii. +artenerul de a"aceri, dependenta, co-dependenta. Bucuria si ncrederea din relatiile intime. Toate e9perientele su-iecti'e care ne a"ectea# modul de a pri'i alti oameni, unul c.te unul si care ne sc&im- relatiile intime. Casa a <-a* - rans9or%area6 se7uali a ea6 %oar ea Casa de unde noi luam de la altii si altii iau de la noi. Resursele partenerilor nostri, si ceea ce ei ne pot lua sau ceea ce ei asteapt de la noi. Cele mai ntunecate si ascunse emotii, dorintele instinctuale si g.ndul la moarte. imensiunile oculte sau spirituale ale eului. C.ndul la moarte. 1egarea sau acceptarea calittilor negati'e, renoirea sau trans"ormarea la ni'elurile emotional, spiritual si material. Casa unde ne luptm s supra'ietuim si s "im dispusi de a ne ncredinta 'iat n m.inile altora. !ostenirea, lupta, pierderea, respingerea, acceptarea, cucerirea, n'ingerea pro-lemelor 'ietii si mortii. Cele mai ascunse secrete ale eului. Toate e9perientele din lume care ne a"ectea# prin durere si prin 13
dorinta de a renunta, si ne sc&im- la un ni'el "oarte pro"und modul de a pri'i lumea relatiilor si constiinta. Trans"ormare. Casa a =-a* - 9iloso9ia si e7"lorarea E9plorarea limitelor. Educatia superioar, cltorii ndeprtate, telurile cele mai nalte, con'ingerile religioase si c&estiunile legale. orinta de a transcende tot ce este rutin si tot ce este di"icil. /ormarea eticii si a moralittii. /iloso"ia n 'iat. <nt.lnirile cu strini sau "actori necunoscuti p.n n pre#ent al sinelui intelectual. orinta de a e9plora dincolo de cunoastere. *pirit e'olutional. Relatiile cu mentorii si pro"esorii care ncura5ea# e9plorarea. <ntrecerea propriilor limite. Claritatea 'i#iunii "r garantii. Trirea 'ietii cu -ucurie, cu intentia de a tri "r gri5a. !inte superioar - cutarea superioar a sinelui n a-stract. E9perientele n lume care ncura5ea# de#'oltarea, cltoriile n strintate, pro'ocrile educationale si morale care ne sc&im- perceptia a ceea ce suntem si a ceea ce suntem capa-ili de a gsi un sens mai nalt al potentialului propriu. /uturism. Casa a 5>-a - cariera6 "ro"ria dez0ol are e7 erioar Casa celor mai mari reali#ri. Cariera, statutul, 'iata matur, controlul propriului destin, maturitatea si autoritatea asupra sinelui si a 'ietii. +o#itia n societate, conser'atorism si reguli pe care le respectm. Reputatia, ceea ce pu-licul si societatea n general ntelege si g.ndeste despre noi. E9perientele "amiliale luate ntr-un sens general. *ensul reali#rii si a satis"actiilor. /elul cum ne percep altii n "unctie de calittile pe care noi le artm n carier. estinul. Ce ne dorim si ce putem "ace. +u-licul aclam sau reclam. Acti'ittile care atrag atentia la legitimitatea a ceea ce suntem. Trecerea la maturitate si -ene"iciul din munc. E9perientele care ne a"ectea# carierele, statutul pu-lic si securitatea reali#rilor si care ne sc&im- modul de an ne pri'i n "unctie de ceea ce ne asteptm s reali#m, ca parte a destinului nostru. 3udectile aruncate de societate asupra noastr si care ne pot su-mina siguranta si sensul de a "ii n lume. Casa a 55-a* "rie enii6 s"eran ele E9perientele colecti'e prin intermediul a"iliatilor de grup, relatiile cu oamenii ntr-un sens mai larg, mai impersonal. +rietenii si relatiile care ne intensi"ic sensul identittii si al unicittii noastre. !odul cum ne separm sau ne amestecm n multime. *perantele noastre pentru un 'iitor mai -un pentru noi sau pentru specia noastr. Acolo unde aspirm s "im "olositori n lume, n general identi"ic.ndu-ne cu miscrile, cultul, asociatiile si ,multimea, imediat. 1e'oia de a gsi pe cei care g.ndesc asemenea nou pentru a merge mpreun sau ne'oia de a ne separa si identi"ica ca indi'i#i. *ensul comunittii care detine un ideal sau o etic. E9perientele "uturiste si stiinti"ice care ne "ac capa-ili s intrm ntr-o lume a ideilor "ormulate de grupuri de acelasi rang. E9perientele din lume care ne sc&im- modul de a g.ndi despre societate ca un ntreg si propriul nostru loc n aceast lume. Casa a 58-a* - cons r+n/erile6 sacri9iciile Casa e9perientelor care re#ult prin su-5ugarea eului. Constr.ngerea de orice "el. Oona psi&icului care este sacri"icat sau c&iar martiri#at. Cel mai ad.nc tr.m al imaginatiei, deceptiei, "ascinatiei si a ilu#iilor magice. *ursa interioar a spiritului si a inspiratiei artistice si locul unde ne ascundem de lume prin limitarea, at.t prin alegere c.t si prin constr.ngere. <nc&isori sau sen#atia de pri#onierat, spitale sau sen#atia de -oal, -olile cronice, proasta "unctionare a organismului. Lipsa de identitate cu propriul eu, introspectie cu pri'ire la 'iata interioar. E'adrile de orice tip, religia, institutiile carita-ile si impulsurile carita-ile. eraprile constiintei, moartea ego-ului. E9perientele psi&ice, meditatia si gsirea "ericirii. Con"u#ia, dependenta, pacea si linistea. E9perientele care ne a"ectea# spiritual si care ne pot sminti constiinta si modul de a pri'i lumea, dar care ne permit s transcendem la un plan spiritual mai e'oluat, de renastere sau de n'iere.
CURS DE ASTROLOGIE
16
LECTIA : - Ascenden ul si Mi?locul Cerulu
CE ESTE ASCENDENTUL ?
Imaginati-'a rotatia +amantului in 5urul a9ei sale, care durea#a 76 de ore. +e masura ce +amantul se roteste, imaginati-'a o linia care se intinde spre ori#ontul estic, si inaintea#a departe in spatiu. +ana la urma aceasta linie atinge cercul constelatiilor #odiacale intr-un anumit grad si minut dintr-un semn #odiacal. +unctul de intersectie dintre ori#ont si cercul #odiacal este Ascendentul, numit ast"el pentru ca de la acest punct 'edem stelele si planetele ascensionand pe cer, asa cum se o-ser'a din locul de unde ne a"lam. +unctul opus lui, spre ori#ontul 'estic, este escendentul, numit ast"el datorita "aptului ca in dreptul lui o-ser'am planetele co-orand su- linia ori#ontului, disparand din campul nostru 'i#ual. Intr-o astrograma, Ascendentul este repre#entat pe partea stanga, la ora 8, si marc&ea#a inceputul primei case astrologice. escendentul, punctul opus lui, este repre#entat in partea dreapta a astrogramelor si marc&ea#E inceputul casei D.
CE ESTE MIJLOCUL CERULUI?

!i5locul Cerului este punctul cel mai nalt al cerului natal. +rincipiul este acelasi cu cel al Ascendentului, cu e9ceptia c tre-uie s lum n calcul c pm.ntul este nclinat. e aceasta tre-uie s a'em gri5 la calcularea &rtii, pentru simplitate, imaginati-' un punct de deasupra, care se ntinde n spatiu p.n c.nd se nt.lneste cu calea eclipticii. aici este locul unde #odiacul ,culminea#,, si semnul si po#itia pe !i5locul Cerului marc&ea# cel mai nalt punct al cercului. !i5locul Cerului are a-re'iatia ,!C, n astrologie. A-re'iatia 'ine de la e9presia !edium Coeli >n latin(, '.r"ul cerului,?. +unctul de opo#itie este a-re'iat cu IC sau /C, care nseamn Immum Coeli >n latin(,"undul cerului,?. !i5locul Cerului n ma5oritatea sistemelor de case marc&ea# nceputul casei a 1A-a si /undul Cerului marc&ea# nceputul casei a 6-a. !i5locul Cerului este marcat n partea de sus a astrogramei, iar /undul Cerului n partea opus a !C-ului.
CUM ARAT' UNG@IURILE PE @ART' A

Ascendentul >6L 6D0 Cemeni? si !i5locul Cerului >DL :60 +isces? sunt marcate prin sgeti. +recum se o-ser', punctele opuse ncep cu casele opuse. Aceasta marc&ea# un set de 6 sectoare. Alte case sunt calculate si ase#ate n sectoare n asa "el nc.t s e9iste 17 case, de di"erite mrimi. Imaginea#-ti o roat e9terioar merg.nd n sensul acelor de ceasornic, misc.ndu-se cu o 'ite# de n medie 7 ore pentru "iecare semn #odiacal, parcurg.nd ntreg #odiacul n 76 de ore. 1:
C.nd un astrolog 'or-este de Ascendent sau de ,semnul de la rsrit, el se re"er la semnul de pe cuspida primei case. up cum 'e#i pe &art, semnul Cemeni este Ascendentul si semnul Taur este n casa a 17-a. eci este 'or-a de o persoan nscut la momentul c.nd *oarele era n Taur si Ascendentul n Cemeni. Ce repre#int AscendentulH eoarece este primul nostru contact cu lumea, meta"oric pentru c repre#int o parte a 'ietii pe care o e9perimentm direct, putem 'edea c Ascendentul este o trstur important a &rtii, conect.ndu-ne la lume e9terioar si a5ut.ndu-ne s ne con"runtm cu altii n mediul social sau am-iental. Repre#int personalitatea e9teriori#at care poate "i descris ca ,atitudinea cea mai -un,.+oti "i "oarte sensi-il, o persoan intro'ertit dar, pentru a "ace "at 'ietii e9terioare tre-uie s "i capa-il pentru a a-orda 'iata cu o ,"at di"erit, din c.nd n c.nd pentru a "ace "at "r a lsa totul -alt. Ascendentul descrie modul n care tu "aci tot ce este mai -ine. Cu'ernatorul Ascendentului, indi"erent care ar "i, ti 'a spune si mai multe. e e9emplu, eu am la Ascendentul *corpionul. Cu'ernatorul lui este +luton, iar acesta este n Leu n casa a 8-a, a n'tturilor nalte. Cum "ac "at 'ietiiH Tind s "iu mai degra- n gard c&iar dac sunt prietenoas >deoarece am *gettorul n casa nt.i?, pre"er s tin garda sus cu oamenii p.n a5ung s i cunosc. +re"er s stau con"orta-il n casa mea >*oarele n +esti n casa a 6-a?, dar puternicul +luton mi gu'ernea# personalitatea de aceea oamenii tind s astepte de la mine opinii puternice despre aspectele morale, etice si "iloso"ice. Tind s "iu nedecis n e9plorarea acti'ittilor sociale si ci'ice numai pentru a n'ta cum g.ndesc alti oameni si dar "iind pesimist la re'elatiile personale.
CURS DE ASTROLOGIE
LECTIA ; - MAI MULTE DESPRE PLANETE
ENERGIILE ESENIALE ALE PLANETELOR PERSONALE

+lanetele personale sunt cele mai apropiate de or-ita *oarelui si n astrologie este inclus si *oarele astrologic, aceste planete semni"ic constiinta identittii de sine. Tindem s "im constienti de aceste energii deoarece ele sunt singurele pe -a#a crora noi ,actionm, n 'iata de #i cu #i. 1umim esenta ca "iind un ,ar&etip,, cu alte cu'inte un ,model al destinului, iar noi toti a'em aceleasi energii ar&etipale, temperate prin ,asteptrile, noastre - po#itia semnelor #odiacale si ce sim-oli#ea# acestea. eoarece planetele personale sunt aproape de *oare a'em tendinta de a le identi"ica cu mai mult usurint si putem lucra cu ele n asa "el nc.t s a'em mai multe oportunitti de adaptare si e9primare po#iti'e. Cu c.t este mai ndeprtat planeta de la *oare cu at.t aceasta repre#int su-constientul din noi. @-ser'atie( +e parcursul 'ietii, ncearc s te conecte#i la ,tipul esential, al energiei pe care o e9primi n "iecare #i. C.nt te simti n deri', ce repre#int ceea ce tu e9primiH esigur, este !artele tu. C.nd te simti iu-itor si generos este 2enus din &oroscopul tu. C.nd 'rei s "i luat n seam, *oarele tu 'rea 1;
s strluceascG 2ei o-ser'a #ilnic c 'or "i momente, sau c&iar #ile care par a "i dominate de una din aceste planete. ac ai &arta ta si E"emeridele >Ep&emeris?, anali#ea# po#itia planetelor personale pentru #iua respecti' si 'e#i dac ele sunt n po#itia unde "ac 'reun aspect cu o planet din &arta ta >e9. dac ele sunt la acelasi grad?. e e9emplu, 2enus poate "i la 17 grade n Cemeni si tu poate ai 3upiter la 17 grade n &arta ta. 4n aspect este "cut. 1u ne interesea# acum n ce semn #odiacal. 2om n'ta mai multe despre aceste aspecte ntr-o lectie urmtoare. 2enus repre#int a-ilitatea noastr de a "ace 5udecti de 'aloare, e9primarea a"ectiunii noastre, acti'ittile plcute si tot ceea ce ne nc.nt. 3udecata de 'aloare 'ine de la "aptul c noi tre-uie s "im capa-ili s "acem di"erenta ntre plcere si durere. 2enus ne permite s spunem ,mi place asta, H si s "acem o 5udecat de 'aloare despre ea. Care poate "i di"erenta ntre 2enus al unui nati' Taur si 2enus ale unui nati' Balanta H C.nditi-' la asemnri si deose-iri. *oarele repre#int identitatea indi'idual si cum lumea indi'idual si pri'este propriul loc n 'iat. <n unele ca#uri el poate repre#enta "igura tatlui sau a unei persoane luat ca model. /igura eroului ,interior, este proiectat spre tatl sau "igura autoritar si ast"el, de multe ori a5ungem la o cri# din care tre-uie s ne alegem propria identitate din cea a ,eroului,. *oarele este in"luentat de semnul #odiacal gu'ernator, si se e9prim prin elementul si calitatea semnului. /elul cum o persoan se ntelege pe ea este e9primat de *oare - tu esti "amiliar cu semnele *oarelui din re'istele de populari#are si p.n acum ai reali#at c sunt multi alti "actori care caracteri#ea# persoana ca un ntreg - cu toate astea *oarele este cel mai puternic n e9primarea sinelui. !ercur repre#int capacitatea de a n'ta si a comunica, procesul de g.ndire. Locatia semnului su 'a indica cum "unctionea# acest proces. !ercur ,gu'ernea#, semnele Cemeni si /ecioar. C.nd !ercur este dominant el arat c persoana este adepta comunicrii, este organi#at si meticuloas n munca #ilnic. !ercur are o "at mai ascuns - aceea a tmduitorului - sau +sIc&opompus - conduc.nd su"letul n IadG Asta nseamn c !ercur nu este numai aparenta dar ea ne leag cu o -ogtiile mai ad.nci si mai pro"unde a mintii. Tot ce tine de !ercur este dual - ea gu'ernea# sistemul ner'os transmit.nd sen#atii ctre creier si in'ers - asa c este at.t psi&ic c.t si mintal. Fi gu'ernea# dou semne. !arte repre#int ar&etipul energiei ,r#-oinice,.Capacitatea de a lupta si de a se e9ercita pe sine, de a "olosi propria 'oint si puterea "i#ic pentru a reali#a. /r !arte nu am reali#a prea multe. Este legat de supra'ietuirea personal si gu'ernea# semnul Ber-ecului. C.nd !arte este dominant asteapt-te s 'e#i o persoan energic si competiti', adesea direct si sigur de sine. !arte de'ine su-til n psi&ic atunci c.nd este reprimat, suprarea se trans"orm n "urie si poate "i auto-distructi'. C.nd se e9prim clar !arte ne poate a5uta s ne atingem scopurile. /iecare din aceste planete repre#int o surs esential de actiune sau reactie prin personalitatea noastr. +lanetele au aceleasi ntelesuri esentiale pentru "iecare indi'id dar e9primat n di'erse "eluri. 2ei a'ea ntotdeauna ne'oie de a 'edea ntelesul esential prin lentila semnului #odiacal dar pstr.nd ntelegerea a ,ar&etipului, principal al planetei. *tudiul unei &rti arat cum e9perimentm aceste energii. @-ser'area comportamentului altor oameni ne 'a da indicii despre ar&etipul dominant al personalittii lor. 2eselul dar conductorul 3upiter, iu-itorul si placidul 2enus, energicul si insistentul !arte - toate aceste energii ar&etipale se 'or e9prima n oameni, "iecare ni se impune ca o parte dominant a personalittii lor sau doar c.teodat ne 'or energi#a di"erite e9periente n 'iat. e'eniti detecti'i este o c&estie "ascinantG C.nditi-' doar la c.te'a "iguri pu-lice si la caracteristicile planetei dominante - de e9emplu cine'a care este "oarte 5o'ial si ,n mrime natural, e9prim energia lui 3upiter n timp ce cine'a care este ra"inat, conser'ator si poate putin se'er n aparent e9prim energiile dominante ale lui *aturn. +ri'iti si o-ser'ati cum se e9prim persona5ele n "ilme si in crti.
AR@ETIPURI - CE SUNT ELEA

1D
4n ar&etip n termenii lui 3ung este un 0model0 de comportament nrdcinat n su-constient. Este un mod e"icace prin care personalitatea mani"est modele de comportament oarecare. 3ung postulea# c ar&etipul este o "orm pur de e9presie dar este modi"icat de 0um-re)n'elisuri0 oarecare cum ar "i de conditii culturale, rasiale si tri-ale >de "amilie?. C&iar si asa, ar&etipul rm.ne 0pur0 n esenta "iecrui model. Ar&etipurile sunt e9primate ca sim-oluri. Acest sim-ol poate "i un g.nd, un sentiment, o emotie, perceptie, impresie, personi"icare >mitul?, planet >n astrologie? si modul de rspuns. Ele sunt componente structurale ale su-constientului colecti' si al celui personal. Cu alte cu'inte ele sunt comune la ni'el esential tuturor oamenilor si speci"ice la ni'el indi'idual. <n astrologia natal legm ar&etipul cu planetele ca sim-oluri si determinm modul lor speci"ic de comportament prin intermediul &rtii calculate pe -a#a datei de nastere. Le putem numi sim-ol sau imaginea dincolo de modelele de comportament. Este doar sim-olul sau imaginea a ceea ce e9plorm n astrologie si n "olosirea mitului care ne a5ut n interpretarea sim-olului ar&etipal de -a# a"lat n spatele planetelor. Ar&etipurile sunt ca niste su- personalitti mpreun "ac personalitatea noastr. In munca lui cu 'isele dr. Carl Custa' 3ung a descoperit c "ormele sim-olice n su-constientul omului par a a'ea o relatie direct cu ar&etipurile uni'ersale. Cu alte cu'inte omul 'isea# n sim-oluri similare >uni'ersale?. Totusi ele sunt "cute mai ales de ctre propriile e9periente ale persoanei respecti'e. =oroscopul este un ar&etip - este un ar&etip sau model a-solut sau complet. El arat cosmosul ca o uniune complet si per"ect ntre organisme interdependente. Traduse n sim-oluri, aceste organisme sunt propriile noastre ar&etipuri interioare si ele arat relatiile re"lectate n momentul nasterii noastre. Este o &art a ,sperantei ar&etipale, pus n miscare de prima su"lare de la nastere. 4n 0model0 de 'iat. Asteptrile noastre de a "i &rniti, prote5ati, educati, sociali#ati, de a simti, a creste, a e9plora, a crea, a ser'i, a munci, a relationa, a e'alua, a lupta, a anali#a, a pre#enta, a disemina, a c.stiga, a con'inge, a mprti, a da si a sacri"ica, toate aceste sperante ar&etipale se "i9ea# n psi&ic. 4manitatea e9perimentea# aceste impulsuri su- "orm de moti'atii impulsi'e si su-constiente. 4nele dintre ar&etipuri sunt mult mai dominante dec.t altele, si de'in gu'ernatori puternici, adesea domin.ndu-le pe altele n asa "el nc.t ele 0scad0 n important dar nu ne prsesc niciodat. +si&icul "ormea# aceste modele de comportament spontan iar noi putem determina propriul dominant din &arta nasterii. Ele sunt cu noi din momentul nasterii, n momentul magic c.nd -e-elusul trieste 0-eatitudinea uni'ersal0 din p.ntecul mamei si i se d -r.nci n lume n care tre-uie sa supra'ietuiasc. /iecare ar&etip la un moment dat este 0pus n miscare0 sau 0tre#it0 ntr-un "el, prin e9perientele care modelea# modul lui de operare - acest mod este modelat de asteptarea ar&etipal de la nastere si se alimentea# din e9perientele e9terioare. e e9emplu, primul ar&etip care este pus n miscare ar putea "i dorinta de a tri - marte - asa cum -e-elusul lupt pentru a iesi n lume. Oeii si #eitele din mituri sunt sim-oluri minunate ale ar&etipurilor. La Canopus "olosim mituri grecesti n e9plorarea noastr a acestor modele deoarece sunt mai accesi-ile pentru cultura occidental. +o'estile po'estite n mituri sunt ar&etipale si sunt sim-oli#ate n aspectele si po#itiile planetelor pe &art. C.nd 3upiter este n opo#itie cu saturn a'em o lupt mitic >ar&etipal? pentru suprematie ntre dou impulsuri puternice din personalitatea noastr - una de a ne e9tinde si a ne mputernici, alta de a ne restr.nge si a ne controlaP lupta mitic dintre titaniG In astrologie cutm s identi"icm n primul r.nd ar&etipurile esentiale pe care miturile ni le poate ilustra, apoi de a e9plora cum ar&etipul este pus n miscare si sc&im-at prin asteptrile dictate la nastere si "elul cum personalitatea si 'a 0proiecta0 asteptrile n 'iat.
PROIECTAREA AR@ETIPURILOR
Aceasta apare asa cum ne e9primm asteptrile ar&etipale n maniera n care ele sunt 0sta-ilite0 n su-constientul nostru. Cu alte cu'inte, su-constientul ne moti'ea# s ne trim 'iata n con"ormitate cu 18
modelele de comportament interioare 0trasate0 la nastere. /iecare ar&etip detine acti'itti speci"ice. 3ung le-a numit si a cre#ut c de "apt ele sunt limitate ca numr. esigur noi putem s spunem mai departe c e9ist 1A "orme de -a# si se alinia# ca planetele, care sunt ntr-ade'r "ortele din spatele actiunilor si rspunsurilor noastre si, prin urmare a proiectiilor noastre. Totusi, c&iar si casele li semnele #odiacale sunt ar&etipale. e e9emplu, 2enus 'a "i modi"icat de semnul si casa >si aspectele cu alte planete, prin care se descriu propriile cone9iuni?. !itul are multe modele ale lui 2enus si ele 'or descrie ntr-un "el 2enus modi"icat de semnul sau de element.
AR@ETIPURI )AMILIARE
Ani%us Acest ar&etip este unul comple9 care descrie impulsul)puterea, principiul 0Iang0 al aparentei si a 'ietii constiente. 3ung l descrie ca "iind masculinul din "emeie pe care ea l proiectea# ctre partenerul de se9 opus pentru a "i e9primat c.t mai -ine. Cu timpul acest lucru nu mai este 'ala-il, cu toate c mai e9ist culturi unde aceasta poate "i cau#a. <n proiectarea Animus-ului, "ie ctre -r-atul din 'iat sau ctre 'iata constient ntr-un mod 0agresi'0 sau egoist, noi "olosim ar&etipul Animus. /unctiile Acti'ittii >intuitiei? si a C.ndirii sunt orientate de animus. Ani%a Acesta este contrapartida Iin a lui animus si este ar&etipul din su-constient care 0ec&ili-rea#0 animus-ul. Tot de la 3ung scriere, anima era speranta intim a unui -r-at proiectat ctre "emeia din 'iata lui. Acesta poate "i descris ca su-constientul sau partea 0re"le9i'0 a eului. *im-olul Jang Jin "amiliar ma5orittii ilustrea# o di'i#are sau o separare ntre cele dou ar&etipuri - ego-ul - masculin si su-constientul - su"letul - "eminin. Ideea e de a re#ol'a aceasta di'i#are pe care o cutm n ,indi'iduali#are, sau n a-solut. Marele Ta B2 r+nul #n ele" 6 Marele #n0 orC Acest ar&etip poate "i speranta noastr a unui model de lider. Este un ar&etip complicat deoarece este "i9at n mit n *oare 3upiter sau *aturn, creaturi supreme care si 5oac rol de modele pentru o-tinerea per"ectiunii. +oate "i numit , umne#eu, deoarece pare a "i inaccesi-il si speranta noastr e c 'a sociali#a si ne 'a "ace capa-ili s respectm regulile, n acelasi timp o"erindu-ne protectie, 'iat, recompense si pedepse n "unctie de asteptrile noastre. EroulD Sal0a orul BCa0alerul6 Cl orulC Acest ar&etip este gri5a noast "at de propria identitate. Este impulsul interior de a do-.ndi si a tri 'iata ntr-un mod eroic, a'.nd de-a "ace cu dragoni si di"icultti "r team si cut.nd tot timpul calea de a "i reuniti cu dimensiunea propriului *u"let - anima. <n astrologie el este legat de *oare si !arte , si n mit el este personi"icat de toti ,eroii, - =eracles, T&eseus, Apollo, etc. /iecare dintre ei e9prim propriul mod de a se cuta. Eroul nu este un model legat de se9 - putem gsi eroine "eminine n rolul lui +sIc&e, sau n timpurile moderne n "emeile care lupt din greu pentru egalitate pentru semenele sale. Marea Ma% BRe/ina6 #n elea" a6 Pro ec oareaC Ar&etipul repre#int speranta de a "i m-rtisat, ngri5it si prote5at, &rnit si consolat. !area mam apare n multe "orme ca "iind cel mai 'ec&i ar&etip si sim-olul ei este "i9at n astrologie de Lun, 3upiter si *aturn. +recum marea mam ne aduce pe lume ea este ndea5uns puternic s ne si ia 'iata, asa c acest ar&etip este cel care gu'ernea# su-constientul, ca "iind partenerul ar&etipal al !arelui tat. >1ot - este important s nu "im prea ar-itrari n a selecta repre#entanti planetari, toat &arta si aspectele sale poate descrie ar&etipuri - cele mentionate sunt doar cele principale?. 18
Co"ilul Di0in BPuer Ae ernusC Acest Ar&etip ne conectea# cu dorinta noastr de a "i nemuritori - este personi"icat n po'estile despre Isus, !oise, =ermes si ne leag n mod esential cu copilria, 'ulnera-ilitatea, si cu capacitatea de a renaste si de a ne per"ectiona. *e poate spune c nceputul personalittii este ntr-o "orm nedi'i#at - este ceea ce noi cutm pentru a re"ace prin intermediul e9perientelor 'ietii. Copilul i'in este sensul tineretii 'esnice pe care o sesi#m mai clar pe parcursul 'ietii. Eire ul Acesta este modelul deceptiei, magiei nseltoare, ilu#iei, imaginatiei, umorului, in'enti'ittii si 'icleniei. !ercur >si 4ranus si 1eptun? l descriu n di"erite mituri. Firetul este un model care ne d capacitatea de a e'ita situatiile di"icile g.ndind la cai ntortoc&eate sau ingenioase pentru a iesi din ncurctur.
T%dui orul 4n ar&etip interesant care are recent a de'enit actual prin descoperirea planetoidului C&iron. Acest ar&etip a "ost inacti' n om p.n c.nd un sim-ol potri'it a "ost gsit care s i ,agat, proiectile. APa se e9plic procesul proiectiei de ar&etipuri si cum un ar&etip, colecti' si indi'idual poate s se "i9e#e ad.nc n su-constient p.n c.nd 0a "ost tre#it0 de o e9perienta e9terioar. Asa se nt.mpl cu ar&etipurile indi'iduale, "iecare este acti'at n momente di"erite - !ercur este acti'at atunci c.nd n'tm s 'or-im, con"irmat de mesa5ele din 5urul nostru. !ercur de'ine <ntelept sau rm.ne la ni'el de siretlic - depinde mult de &artG
Ele'ii s nu se astepte ca aceast scurt pri'ire asupra ar&etipurilor acoper 'asta arie de posi-ilitti. Totusi, 3ung a postulat c ele sunt 0limitate ca numr0 si dac ne "olosim imaginatia, dimensiunile mitice si relatiile planetare n "orma de -a#, dinamica 0comportamentului0 planetelor ar&etipale ca modele 'or a'ea mai mult culoare si nteles. *imt c aceste ar&etipuri sunt mult mai numeroase si energice dec.t 3ung a sta-ilit, dar noi rm.nem datori teoriei lui pentru a le e9plora mai pro"und. C.nd erai copil, poate ai a'ut un persona5 "a'orit dintr-o carte - sau un persona5 de "ilm "a'orit. C.ndeste-te la ce energie planetar sim-oli#ea# acest persona5. Apoi pri'este aceast planet n &arta ta si 'e#i dac poti s "aci o legtur, cu partea din tine care re#onea# cu acel caracter. e e9emplu, eu am "ost o mare admiratoare a crtii lui 3ac% London ,Colt Al-, - po'estea unui c.ine crescut n mediu domestic care e'adea# n sl-ticia arctic. <n &arta mea am o plasare puternic a lui 3upiter n Ber-ec, care este o planet "oarte a'enturoas ntr-un semn a'enturos. ac as descrie acest 3upiter, el t.n5este dup a'entura mani"estat n "orme di"erite ale naturii - de a descoperi teritorii 'irgine prin ntrecerea cu nepre'#utul.
CURS DE ASTROLOGIE
Curs scris de Linda Reid - Traducere de Monica Lazr Linda Reid practic astrologia de 38 de ani. Ea autoarea cursurilor de astrologie ale Academiei Canopus, irector al acesteia si !entor al multor studenti din lumea intreaga. Con"erentiar, autor de carti, organi#ator de $or%s&op-uri - 'i#itati site-ul 7A
de astrologie a Lindei( &ttp())$$$.panplanet.com pentru mai multe in"ormatii despre Academia Canopus.
LECTIA < - MAI MULTE DESPRE SEMNELE $ODIACALE SI CASELE ASTROLOGICE
SEMNELE SI CASELE NUMITE QUADRUPLICITARE

CLASI)ICAREA SEMNELOR $ODIACALE Asa cum au "ost catalogate n elemente, semnele #odiacale sunt de asemenea clasi"icate n trei seturi de c.te patru( 0Euadruplicitare0 sau 0calitti0. Acestea sunt catalogate n Cardinale, /i9e si !uta-ile. *emnele cardinale sunt Ber-ecul, Racul, Balanta si Capricornul. Ele sunt numite asa deoarece intrarea *oarelui n aceste semne marc&ea# nceputul anotimpurilor n emis"era nordic( *oarele n Ber-ec marc&ea# nceputul prim'eriiP *oarele n Rac marc&ea# nceputul 'eriiP *oarele n Balant marc&ea# nceputul toamneiP *oarele n Capricorn marc&ea# nceputul iernii. Termenul de 0cardinal0 este "olosit pentru a scoate e'identia importanta lor se#onier, cu'.ntul nsemn.nd 0ce'a de o semni"icatie primordial0 <n acest concept al unui 0nou anotimp0 este personi"icat sim-olul 0noilor nceputuri0, energia sc&im-rii si a miscrii. e aceea oamenii care au semne cardinale dominante n &arta lor 'or "i marcati de aceste trsturi. *emnele "i9e sunt Taurul, Leul, *corpionul si 2rstorul. *oarele tran#itea# prin aceste semne asa cum anotimpurile de'in mai "i9e si mai sta-ile. e aceea aceste semne poart sim-olul sta-ilittii si a re#istentei la sc&im-are. Aceasta poate sugestiona o atitudine in"le9i-il, dar poate de asemenea repre#enta puterea de a re#ol'a si o natur disciplinat pentru a urma pas cu pas. *emnele muta-ile, >adesea se re"er la semnele 0comune0 n te9tele traditionale? sunt Cemenii, /ecioara, *gettorul si +estii. !iscarea *oarelui prin aceste semne aduce nc&iderea unor anotimpuri, si aceste semne arat sc&im-area, dar cu un element de sl-iciune. Aceste semne sunt marcate de "le9i-ilitate si insta-ilitate, si adesea repre#int un compromis ntre energia nelinistit a #odiilor cardinale si energia "i9 nrdcinat a #odiilor "i9e. SEMNE CARDINALE Ber-ec Rac Balanta Capricorn SEMNE )IFE Taur Leu *corpion 2arsator SEMNE MUTA2ILE Cemeni /ecioara *agetator +esti
71
S reca"i ul%* *emnele cardinale repre#int ec&inoctiile si solstitiile - nceputul anotimpurilor, deoarece atunci c.nd *oarele intr n aceste semne coincide cu sc&im-area anotimpurilor. *emnele "i9e repre#int mi5locul anotimpurilor c.nd totul este ase#at si n crestere. *emnele muta-ile sr-toresc s".rsiturile si pregtirea pentru sc&im-are. eci, Cardinalul ,ncepe,, /i9ul ,"i9ea#, si !uta-ilul ,sc&im-,. Calittile sunt ntotdeauna n opo#itie cu aceleasi tipuri de calitti si "ormea# ung&iuri drepte de aceea ele "ormea# o cruce. CLASI)ICAREA CASELOR ASTROLOGICE *imilar Casele "ormea# 0e'enimente n cruce0, leg.ndu-si ntelesurile. i"eritele 0tipuri0 de case sunt cunoscute ca Angulare, *uccedente si Cadente. CA*E A1C4LARE, *4CCE E1TE FI CA E1TE Casele Angulare, 1,6,D,1A legate de E2E1I!E1TE E I1TERE* +ER*@1AL FI RELATI@1AL. Ele sunt casele care sunt cele mai interesate de initierea relatiilor si a scopurilor personale. Casele *uccedente, 7, :, 8 si 11 sunt pri'ite ca RE*4R*E si E*E1QR si sunt legate ntre ele la ni'el material si realist al e'enimentelor. Ele sunt acolo unde noi mentinem si sustinem e'enimentele 'ietii. Casele Cadente, 3, ;, 8 si 17 "ormea# o Cruce Cadent si are de-a "ace ntr-un "el cu I*TR4CEREA, I*TRIB4QIA si RE<11@IREA caracteristicilor altor case. <n aceste case noi e9perimentm e'enimente ne leag de de#'oltare si crestere, prin *C=I!BARE. Totusi nu 'eti gsi neaprat semne Cardinale n case Angulare, semne /i9e n case *uccedente si semne !uta-ile n case Cadente. Calittile sunt legate de semne. Angularitatea este legat de case. Este important s le tinem separate c&iar dac ai o-ser'at c e9ist asemnri ntre semnele Cardinale si casele Angulare, ntre semnele /i9e si casele *uccedente si ntre semnele !uta-ile si casele Cadente. Cu riscul de a m repeta, casele sunt ,domenii, ale 'ietii, ca scene unde planetele si 5oac rolurile ca actoriG +ri'iti-le ca c.mpuri de e'enimente, legate una de alta, at.t ntr-un sens 0circular0 , una conduc.nd la urmtoarea, sau n 0cruci0 similar cu crucile semnelor cardinale, "i9e si muta-ile, unde o cas n opo#itie are ce'a legtur si acele n ung&i drept au de asemenea legturi.
77
Casele *uccedente ,"i9ea#, e'enimentele personale, si ne d capacitatea de a le e9perimenta n realitate. Acestea sunt casele a 7-a, a :-a, a 8-a si a 11-a. +rin acestea noi ne de#'oltm prin crestere constant, o-iecti'itate si 0putere de re#istent0. <n termeni mundani ele ne conectea# la tot ceea ce este sta-il si continuu. +lanetele n aceste case, sau "orta n aceste case 'a "i sta-il, mai re#istent la sc&im-are si mai u#ual. Casa a 7-a tine de e'enimente pri'ind -anii si -unurile. Ea personi"ic e'aluarea de sine, constienti#area respectului de sine si 'alorile materiale, m-rcat n ,o-iectele, pe care le apreciem si -anii pe care i c.stigm. Casa a :-a, realitatea creati', este e9perienta e9tinderii sinelui prin se9 si a'enturile riscante. Este casa unde noi strlucim cu ade'rat ca indi'i#i. Casa a 11-a este realitatea societtii n care trim, prieteni, semeni, apartenente la grup, mai putin personal dar la "el de important. Ea personi"ic "elul cum ,ne adaptm, la aceste persoane, ca parte din lumea noastr. Casele Cadente ne permit s "olosim e'enimentele pentru o mai mare crestere, dar cel mai important, ele sunt casele unde noi ne eli-erm de ceea ce nu este 'ia-il. Ele sunt casele sc&im-rii. Casa a 3-a, prin educatie, 'or-ire si n'tare la ni'el primar, mediul imediat si relatia noastr cu el, "oloseste e'enimente care ne n'at despre cooperare cu ceilalti si acolo unde mentinem constiinta de sine prin ndeprtarea acelor lucruri care nu sunt producti'e. Casa a 8-a, prin e9plorarea mediului mai larg, educatia nalt, etica si moralitatea, care ne permit s ne sta-ilim propria noastr moralitate, rsp.ndirea in"ormatiilor ctre ceilalti si acceptarea sau respingerea lectiilor, c&iar si locatia din copilrie. Casa a 17-a, prin sacri"icarea de sine pentru altii, pentru pro-leme pri'ind intuitia si psi&icul, prin starea proast a snttii si prin constr.ngere, este acolo unde noi cutm sensul unittii n 'iata spiritual, si prin transcenderea pro-lemelor curente. Calitatea semnului n cuspida caselor re"lect 0atitudinea0 noastr sau speranta a ceea ce aceste case ne 'a o"eri prin e'enimente. Adesea oamenii 'or a'ea "ort >multe planete? n acelasi tip de case. Cine'a cu mult "ort n Case cadente 'a a'ea tendinta de a duce o 'iat mereu n sc&im-are.
CURS DE ASTROLOGIE
LECTIA = - PLANETELE TRANSPERSONALE* URANUS6 NEPTUN SI PLUTO
Ce inseamna t ans!e s"na# ?

Transpersonal nseamn e9perient)e'eniment colecti' a energiilor planetare. e e9emplu, 4ranus repre#int progresul te&nologic, si prin asemenea progres indi'i#ii, ca parte a societtii, a'em a'anta5e si de multe ori pierdem ca "iinte umane. 1eptun repre#int progresul spiritual si acesta aduce -inecu'.ntri amestecate. +luton repre#int "orta distructi' dar si renscut a generatiilor si a indi'i#ilor. +lanetele E9terioare si e9prim energiile ar&etipale ntr-un mod uni'ersal la "el de -ine si ntr-un mod personal. +ri'este acest lucru n "elul urmtor - n primul r.nd a'em : planete 0personale0, toate or-it.nd n apropierea *oarelui. Apoi, la mare distant l a'em pe enormul 3upiter si minusculul, dar greul *aturn - planetele sociale. Toate acestea sunt 'i#i-ile de pe +m.nt. *aturn este ultima din planetele 'i#i-ile si deoarece ea repre#int granitele si limitele, repre#int de "apt limita 'ietii noastre 73
personale si sociale. <ntre granitele planetelor personale noi suntem n 0sigurant0, stim la ce s ne asteptm n 'iat, >ntr-o mare msur?, si toate acti'ittile noastre sunt centrate pe noi nsine si pe societatea n care trim. Acum, la o distant semni"icati', stau planetele 4ranus, 1eptun si +luton. Ele sunt asa de ndeprtate de *oare nc.t dac am locui pe +luton *oarele ar "i un simplu un punct pe cer. +luton desigur repre#int su-constientul - ego-ul nu mai repre#int nimicG atorit distantei de la *oare, ele nu sunt entitti personale c.t 0c.mpuri de energie0. 1oi 0ciocnim0 la aceste c.mpuri prin contactele repre#entate de ceea ce numim 0aspecte0. eci, aceste planete se a"l n aceleasi semn pe &art pentru multi ani si le numim planete 0de generatie0 sau 0transpersonale0. Ele sunt conectate cu energia sc&im-rii, at.t a sc&im-rii colecti'e c.t si a celei personale ce apar ca parte a sc&im-rii colecti'e. Uranus ne d capacitatea de sc&im-are prin in'enti'itate, idei re'olutionare, Ea actionea# ca o ,octa' superioar, sau ca un "rate mai mare a lui !ercur, deci sc&im-area ei este una a g.ndirii. Cu "iecare generatie e9ist o re"ocali#are sau re'olutie n g.ndire la ni'el de grup. *e e9prim de asemenea n idei politice si sociale si n idealuri, si poate "i actiona ntr-un mod radical. Energiile lui 4ranus centrate pe sc&im-are re'olutionar si a distrugerii *tatus Suo-ului. *au a 0*istemului0. *c&im-rile si distrugerea sistemelor depsite depinde de energiile lui 4ranus impregnate at.t n grupurile c.t si n indi'i#i, deci energiile lui nu tre-uie pri'ite ca "iind negati'e, ci mai degra- n dorinta de a controla si a directiona. 4nele re#ultate, cum este !itul lui 4ranus pot "i c&iar -i#are, dar c.nd 4ranus este controlat, re#ultatele pot "i spectaculoase. ar 4ranus nu 'rea s "ie controlat - el repre#int lupta pentru a transcende dincolo de orice o-stacol repre#entat de *aturn( prima dintre planetele transpersonale care -ate la usa lui *aturnG Citeste re#ultatul castrrii lui 4ranus n mit. 4ranus e9prim ar&etipul ,Tineretii 2esnice,, si energia duntoare si c.teodat prime5dioas din personalitate. Este n special acti' n prea5ma adolescentei si a perioadei cri#ei '.rstei de mi5loc. 4ranus e9prim inter'alul "r cri#e. C.nd 4ranus si *aturn sunt n con"lict atunci renaste mitul lui 4ranusG 1eptun si e9prim energiile n colecti'itate prin aducerea de sc&im-ri la ni'elul dorintelor de TRA1*CE1 ERE sau de E2A ARE din 'iata cotidian. 1u intr n con"lict cu *tatus Suo-ul dar caut s-l !A1I+4LEOE sau s-l RR*T@AR1R si adesea l ignor. 1egati' 'or-ind 1eptun poate "i "oarte su-'ersi', modul cum el se insinuea# n constiinta oamenilor si creea# insecuritate si insta-ilitate n generatii sau n indi'i#i. !iturile lui @r"eu si a lui ionisos e9prim dou prti contrastante a energiei lui 1eptun, totusi mentine un su-iect comun, acela a credintei ntr-un "inal "ericitG Este cea mai romantic planet, cea mai imaginati', cea mai nerealist, dar este o supra'ietuitoareG /iecare generatie si "iecare indi'id poart ce'a din psi&icul colecti'. +artea ionisian din 1eptun transcende normele de 'iat prin cutarea -inecu'.ntrii si a e9ta#ului - adesea gsite n religie. <n legtur cu planetele personale ea poate aduce un sens de martira5 al personalittii, deoarece "unctia ei este de a des"iinta ego-ul >*oarele?, si adesea oamenii triesc acest "apt prin sacri"iciul naturii lor. Plu on este planeta cea mai distant de care ne pas cel mai putin. escoperirea ei coincide cu tre#irea interesului n psi&ologie si n ntelegerea pro'enientei umanittii. +luton nu are nici un interes n idealurile lui 4ranus, sau n su-tilitatea lui 1eptun. Aduce sc&im-are prin distrugere complet, dar reconstruieste, cu speranta unei situatii mai -une, "r urme de distrugere. Actiunile sale pot "i 'iolente dar cat&arctice. +luton ne d capacitatea de a ne eli-era de negati'itate, dar procesul este adesea dureros. Cel mai distant, este energia cea mai ad.nc nrdcinat - cea mai ntunecat um-r a noastr dar si 0mlastina primiti'0 care este "ertil si din care renastem. +luton are un ,Ceamn,, o Lun numit C&aron. Ele or-itea# la unison, +luton cu ,4m-ra, ei, C&aron. C&aron este -arcagiul care sta-ileste pretul su"letelor pentru a le trece r.ul *tI9 spre Iad. Este o imagine potri'it a pretului pe care "iecare generatie tre-uie s-l plteasc, si adesea "iecare persoan, prin de'astarea si totala sc&im-are prin generatia lor. Totusi aparitia n lumina *oarelui dup +luton i-a e9primat energia ntr-un mod creati'. Ea repre#int energiile renasterii, dar este o renastere dup distrugere total. +luton poart multe dintre energiile ,4m-r, din "iecare indi'id, deoarece ea este asa de pro"und n psi&ic, si repre#int energiile 76
lui +luton care ne /@RQEAOR s primim la propria negati'itate din c.nd n c.nd. Asa cum =eracles a luptat contra lui TIp&on si a descoperit nestemata magni"ic de la captul disperrii, asa si noi putem "ace "at propriilor 4m-re si s gsim niste aur. +lanetele transpersonale de'in ,personali#ate,, prin e9primarea energiilor lor ,colecti'e, n concordant cu casele unde ele se gsesc n &arta nasterii si aspectele lor cu planetele personale. A'.nd n 'edere c aceste energii sunt comune multor oameni cam n acelasi timp, oamenii gsesc niste ntelesuri n e9primarea acestor energii ,colecti'e, ntr-un mod personal. 1eptun n /ecioar, timp de 16 ani, 'a "i e9primat de toate acele generatii n di"erite domenii de 'iat si n multe moduri psi&ologice. Ea repre#int oamenii care actionea# su- in"luenta unui 4ranus proeminent care 'a sta-ili aceste tendinte, sondarea sincroni#rii cu curentul de generatie, ei de'in sprgtorii de modele pentru 'iitor. +luton, datorit or-itei inegale, poate sta minim 1A ani sau ma9im 7: de ani ntr-un semn. +luton n Rac a trecut peste generatiile din 1813 si p.n n 1838, 7D de ani, pe c.nd n *corpion a durat doar 17 ani, intr.nd n *gettor n 188:. +luton n Rac a dat o generatie cu o puternic nclinare spre nationalism. !ostenirea, Casa si Qara erau cele mai importante n perioada acelor ani, care a dus la de#'oltarea /ascismului, Comunismului si la R#-oaiele !ondiale, progresul generatiei de "emei n po#itii ate puterii. +luton este putere si poate "i o putere distructi' indicat de e'enimentele acelor generatii. Este si o putere re"ormati' si acei copii nscuti n acesti ani 'or de'eni generatia de printi ai ,anilor 0:A,. +luton este pus s 0controle#e0 masele prin su-constientul colecti' - asa gsim lideri nationali puternici cum a "ost Marl !ar9, sau pe cei care trans"orm 'iata si ntelegerea cum a "ost Carl 3ung, acesti a'eau +luton po#itionat puternic n &rtile lor. 1eptun ntr-un semn se leag de o generatie unde ideile grupurilor sunt re"lectate n ,miscri, si religii, idei, arte, droguri, si sacri"iciile pe care generatia tre-uie sa le "ac. +oate cea mai remarca-il generatie a "ost cea cu 1eptun in Cemeni. +uterea imaginatiei este e9primat clar cum mesa5ele sunt transmise prin ,aer, iar oameni sunt transportati su- ap cu su-marine. 1eptun n *corpion >18:; - 18DA? a adus interesul pentru spatiu cosmic, un e9ces de pu-licatii de pro#a "antastica, transplantele de inim, generatia drogului >acei acre s-au nscut n perioada c.nd 1eptun era n Balant?, re'olutia se9ual, miscarea &ippI etc. /iecare generatie pare c a luat am-ianta urmtorului semn pentru a-si e9prima energiile, asa cum generatia cu 1eptun n Balant si-a gsit e9primarea prin 1eptun n *corpion, amorul li-er, se9ualitatea "emeilor "iind discutat desc&is etc. /olosind 1eptun ca pe un e9emplu, putem 'edea cum persoana este a"ectat de planetele transpersonale n "unctie de po#itia acestora n case, "iind mai proeminent c.nd planeta este angular. 1eptun n prima cas descrie o personalitate imaginati', o-isnuindu-se cu ilu#ia si ,model.nd sc&im-area,, capacitatea de a adapta usor dimensiunile la scopurile personale dar nu "oarte anga5ant. <n casa a 1A-a, cariera are ne'oie de niste "ocare artistice sau ideali#ate, n casa a 6-a insta-ilitatea sau secretele sau ideali#area copilriei. 4n "enomen interesant despre or-itele lui +luton si 1eptun este c n unele perioade, datorit naturii eliptice a or-itelor si a or-itei impre'i#i-ile a lui +luton, 1eptun 'a "i de "apt cea mai distant planet, nu +luton. +entru 7A de ani 1eptun a or-itat n e9tremitatea lui +luton p.n n !artie 1888 c.nd si-a re"cut or-ita ctre +luton.
CURS DE ASTROLOGIE
Curs scris de Linda Reid - Traducere de Monica Lazr 7:
Linda Reid practic astrologia de 38 de ani. Ea autoarea cursurilor de astrologie ale Academiei Canopus, irector al acesteia si !entor al multor studenti din lumea intreaga. Con"erentiar, autor de carti, organi#ator de $or%s&op-uri - 'i#itati site-ul de astrologie a Lindei( &ttp())$$$.panplanet.com pentru mai multe in"ormatii despre Academia Canopus.
LECTIA 5> - DESPRE ASPECTELE PLANETARE
ASPECTELE $ Cam!% i &e ene 'ie

C.teodat o planet poate "i -ine plasat n semn sau n cas si totusi s nu si e9priume energia la ni'elul asteptat. !oti'ul este datorat unei alte planete care ntr-un "el i 0neag0 e9primarea. Aceasta este relatia ung&iular dintre planete numit apect. 4nele aspecte sunt tensionate, altele sunt armonioase. <n g&idul lui de astrologie antic, astrologul din secolul 7 +tolemeu de"ineste con5unctia, se9tilul, cuadratura, trigonul si opo#itia. Acestea sunt aspecte ,+tolemeice, si sunt principalele aspecte luate n considerare de ma5oritatea autorilor traditionali. Con?unc ia - e9ist atunci c.nd planetele sunt n acelati loc. Acest aspect scoate la i'eal ntelesurile planetelor.is $&en planets are in t&e same place. Se7 ilul - e9ist intre dou semne po#itionate la ;A de grade una "at de cealalt.Acest aspect aduce laolalt energiile planetelor ntr-o uniune armonioas, dar nu este la "el de puternic ca un trigon. Cuadra ura - e9ist intre 7 semne po#itionate la 8A de grade. Acest aspect uneste energiile planetelor ntr-o modalitate tensionat, cau#.nd "rictiuni sau pro-leme. Tri/onul - e9ist intre 7 semne sunt po#itionate la 17A de grade. Acest aspect adun energiile planetelor ntr-o modalitate armonioas. O"ozi ia - se "ormea#a intre 7 semne sunt po#itionate la 18A de grade. Acest astept com-in energiile planetelor prin con"runtare si interese opuse. C.nd calculm aspectele permitem o mar5 de eroare. Relatia geometric nu tre-uie s "ie e9act. e e9emplu. ac !arte este n con5unctie cu *aturn, acestea nu tre-uie s "ie n acelasi loc, la acelasi grad si acelasi minut. +oate "i n inter'alul de T)- 8 grade, considerat con5unctie. Aceas mar5 este numit ,or-, si astrologii "olosesc or-uri di"erite pentru aspectele dintre planete. C.nd dou planete se misc mai aproape de punctul de contact, acest aspect se numeste a "i 0aplicant0P c.nd depsesc punctul e9act, "iind totusi su- in"luenta or-ului, se numeste a "i 0separant0. Aduceti-' aminte, planetele se misc cu 'ite#e di"erite, asa c n general cea mai apropiata planet se 'a misca cel mai repede. ac *oarele "ace un aspect cu *aturn, el se 'a apropia de *aturn, apoi l 'a depsi, pe c.nd *aturn a-ia s-a miscat. +oti s 'e#i clar dac un aspect se apropie sau se ndeprtea# o-ser'.nd gradele #odiacale. ac gradul planetei mai rapide este mai mic dec.t gradul planetei mai lente, aspectul este nc aplicant, dac este mai mare atunci aspectul separant. e e9emplu, *oarele la 3L Taur se apropie de con5unctie cu *aturn la 8L Taur. C.ns *oarele s-a mutat la 1A L Taur, atunci con5unctia este separanta. <n general, aspectele aplicante sunt considerate a "i mult mai dinamice si mai o-ser'a-ile dec.t aspectele de ndeprtare. In aceast etap in"luenta aspectului intr n s"era constiintei si aduce in"luenta lui n atentia noastr. 7;
<n timpul procesului de separare, noi nc t.n5im dup in"luenta aspectului, el are nc e"ect, dar este posi-il ca constiinta noastr a acceptat si s-a adaptat la situatie, ne-am a5ustat ntr-un "el la conditii si am de'enit mai putin constienti la in"luenta nota-il n 'iata noastr a energiilor planetare. /iloso"ia aspectelor merge putin mai departe - aspectele se "ormea# ntotdeauna daca planeta mai rapid s se miste spre planeta mai lent. Ele 'in mpreun ntr-un ciclu care misc planeta mai rapid din con5unctie spre alta( mut.ndu-se ctre opo#itie, se9tile, trigoane si cuadratur de-a lungul drumului. 4n aspect ntre dou planete este doar o parte dintr-un ciclu mai larg care completea# un spectru ntreg de contacte planetare. C.nd planeta mai rapid este naintea alteia mai lente, p.n c.nd aceasta intr n opo#itie, este o "a# 0desc&is0. C.nd se apropie de urmtoarea con5unctie , se numeste "a# 0nc&is0. /iecare aspect din acest ciclu se ,adaptea# la, si 0se separ de0 punctul e9act care "ormea# aspectele. <ncearc acest e9emplu( /oloseste un ceas cu o lim- mic >planeta lent? si lim-a mare >planeta rapid?. La "iecare or "i9a, la ora c.nd ele sunt n con5unctie, cu alte cu'inte ele sunt n acelasi loc. 1umeste lim-a mare de e9emplu 2enus si lim-a mic *aturn. Ignor "aptul c dup o or si lim-a mic se 'a misca, ci ,ng&eat-o, la ora 17.AA, deci ora 17.AA repre#int *aturn. 2enus se misc nainte p.n c.nd a5unge la 3 - acesta este si un s"ert. Ea este n cuadratur cu *aturn. Ea este n prima parte a ciclului de timp, sc.p.nd de ora 17.AA, ea este n "a# desc&is. Ea de misc apoi la ; - ea este acum n opo#itie cu 17 si se sc&imde la ,si, la ,"r,. Cu alte cu'inte ea se misc de la o "a# desc&is ctre una nc&is unde ea nc&ide sau de apropie de 17. Ea a5unge la 8 - aici ea "ace o cuadratura cu *aturn - lim-a mic de la 17. Ea continu ciclu p.n c.nd se ntoarce la 17 si este iar n con5unctie G Acum "oloseste acelasi principiu pentru a considera c.nd aspectul este aplicant sau separant. 2enus se misc p.n la aproape 3 - s #icem la si 17 minute nu la si un s"ert e9act. C.nd cine'a m ntrea- momentul cnd 'oi spune 0aproape si un s"ert0. <n aceast po#itie 2enus este nc n aspect aplicant spre cuadratur. Acum mut-o putin ctre si 1D minute - ea este ntr-o cuadratur separat. >doar trecut de si un s"ertG?. Totusi ea este ntr-o "a# desc&is asa cum am de"init n primul e9periment. A'em dou lucruri di"erite care se nt.mpl. /a#ele de desc&idere si de nc&idere, si aspectele misc.ndu-se de la aplicant - de'enind e9acte - la separant. +entru a ntelege importanta "a#elor de 0desc&idere0 si de 0nc&idere0, g.ndeste-te la ciclul Lunii. *untem mult mai "amiliari#ati cu cpnceptul c Luna 1ou sim-oli#ea# noi nceputuri sau proiecte care se nc&eie n sim-oli#area pentru luna plin. Asa cum Luna se misc nainte spre Luna plin, este n crestere, sugerand si o crestere de energie. 4n timp de maturitate si crestere. up Luna +lin, apare o perioad in care energia se micsiorea#, este timpul de retragere, se sistemati#ea# e'enimentele, alung.nd ceea ce e 'ec&i si pastrand doar ceea ce este 'aloros pentru 'iitor. <ntr-un ciclu ntreg a aspectelor planetare, proiectele si lectiile de 'iat trec prin perioade de ti&n si rela9are n se9til, prin tensiune n cuadratur, prin armonie n trigoane. @po#itia apare ca o perioad de pro- - un timp de reali#are dac munca de -a# a "ost reali#at, sau o perioad de su"erint datorit lipsei de maturitate.
@orosco" - As rolo/ie - CURS DE ASTROLOGIE

Curs scris de Linda Reid - Traducere de Monica Lazr Linda Reid practic astrologia de 38 de ani. Ea autoarea cursurilor de astrologie ale Academiei Canopus, irector al acesteia si !entor al multor studenti din lumea intreaga. Con"erentiar, autor de 7D
carti, organi#ator de $or%s&op-uri - 'i#itati site-ul de astrologie a Lindei( &ttp())$$$.panplanet.com pentru mai multe in"ormatii despre Academia Canopus.
LECTIA 55 - ASPECTE )INALE
INCOTRO NE INDREPTAM ?
Aceast scurt introducere n -a#ele astrologiei '-a pre#entat o multime de noi concepte si '-a "cut s ntelegeti termenii c&eie a astrologiei. Ati nceput s n'tati lim-a5ul astrologic, dar nu ' simtiti nc st.p.ni pe situatie. 1u ati n'tat arta interpretrii sau a sinteti#rilor - adun toate in"ormatiile n asa "el nc.t totul s "ie coerent. Ce poti s "aci totusi, urmreste discutiile pe teme astrologice si ncearc s ntelegi articolele care sunt disponi-ile pe $e-. <ncearc s citesti unele articole de pe acest site, sunt atat articole destinate inceptarilor cat si articole pentru a'ansati. Cu c.t citesti mai mult despre astrologie pe $e-, 'ei reali#a c e9ist mai multe a-ordri, si ntre-uintri pentru care este "olosita astrologia. 4nii astrologi se concentrea# n "olosirea astrologiei ca instrument psi&ologic, intr.nd n esenta &oroscopului n su-constientul care ne moti'ea# actiunile. Astrologia 0umanist0 scoate n e'ident li-erul ar-itru de a "olosi orice aspect astrologic ca o oportunitate de crestere si de#'oltare personal, c&iar si n aspectele care n mod traditional sunt considerate noci'e si periculoase. 4nii astrologi sunt mai putin concentrati cu su-startul "actorilor, si se concentrea# pe "olosirea astrologiei pentru a "ace pre'i#iuni - aceasta este astrologia 0predicti'0. <n general, astrologia predicti' urmea# o a-ordare mult mai traditional, interpret.nd aspectele 0pro'ocatoare0 ca "iind di"icile, si aspectele 0armonioase0 ca "iind -une. ar ntre cele dou e9treme, a-ordrile se spuprapun partial n asa "el nc.t astrologii pot "i e9trem de indi'idualisti, lucr.nd n modul n care li se potriceste cel mai -ine. E9ist de asemenea ramuri speciali#ate n astrologie. Astrologia @rar nu lucrea# cu &rti calculate pe -a#a oeri de nastere, n sc&im- sc&itea# o &art pentru un anumit moment si pentru o anumit e'eniment considerate importante pentru noi. Astrologia Electi' tinde s gseasc un moment cu ade'rat -un care este potri'it pentru a "ace ce'a important, n asa "el nu actionm atunci c.nd energiile planetare sunt mpotri'a noastr. Astrologia !undan studia# &rtile natiunilor si oraselor pri'indu-le ca o entitate colecti'. Astrologia medicala este arta traditional a anali#rii snttii prin intermediul unui &oroscop si a ncercrii de redresare a de#ec&ili-rului si a -olii care a dus la m-oln'ire. Toate aceste ramuri cer un studiu speciali#at si sperm s aducem mai multe articole de -a# si cursuri gratuite online n cur.nd. Indi"erent cum considerati s ' m-unttiti cunostintele, conceptele pe care le-ati studiat n acest curs introducti' se 'or do'edi a "i o cerint esential de n'tare continu. /iti siguri c n'tati sim-olurile, c ntelegeti mrimile ciclurilor planetare, ntelesurile esentiale ale planetelor, principalele aspecte, ntelesurile triplicittilor si a Euadruplicittilor, c.t si gu'ernatorii caselor. ac -a#a se clatin, 'eti 'edea c este mult mai di"icil s "olositi te&nicile care se contruiesc pe -a#a lor. Este ntotdeauna o plcere s primesc semnale de la 'i#itatori, asa c, dac ati gsit acest curs interesant pentru 'oi, de ce nu lsati un mesa5 n cartea de oaspeti. Fi nu uitati, a'em o #on de "orum dedicat noilor studenti. ac a'eti o ntre-are, sau e ce'a ce nu ntelegeti, nu ' simtiti 5enati s ntre-atiG Astrologii, ca grup, sunt "oarte "ericiti s a5ute un nou student, at.ta timp c.t ne amintim cu totii cum pream nedumeriti c.nd am nceput s studiem su-iectul.
78
!ai mult dec.t at.at, dac a'eti comentarii despre acest curs, #one ce tre-uie clari"icate, sau dac ati o-ser'at 'reo greseal sau pro-leme te&nice, ' rog s ne contactati pentru a se "ace corecturile de rigoare.
78

Curs de Astrologie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs de Astrologie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CURS DE ASTROLOGIE

LECTIA 1 - Introducere n Astrologie

LECTIA 7 - *im-olistica planetelor

YIN & YANG

LECTIA 4 - Casele as rolo/ice

LECTIA : - Ascenden ul si Mi?locul Cerulu

CE ESTE MIJLOCUL CERULUI?

CUM ARAT' UNG@IURILE PE @ART' A

LECTIA ; - MAI MULTE DESPRE PLANETE

ENERGIILE ESENIALE ALE PLANETELOR PERSONALE

AR@ETIPURI - CE SUNT ELEA

LECTIA < - MAI MULTE DESPRE SEMNELE $ODIACALE SI CASELE ASTROLOGICE

SEMNELE SI CASELE NUMITE QUADRUPLICITARE

LECTIA = - PLANETELE TRANSPERSONALE* URANUS6 NEPTUN SI PLUTO

Ce inseamna t ans!e s"na# ?

LECTIA 5> - DESPRE ASPECTELE PLANETARE

ASPECTELE $ Cam!% i &e ene 'ie

@orosco" - As rolo/ie - CURS DE ASTROLOGIE

LECTIA 55 - ASPECTE )INALE

S-ar putea să vă placă și