POLITICAEUROPEAN DE

VECINTATE:
NOU CADRU PENTRU
EUROPENIZARE?
THE EUROPEAN
NEIGHBOURHOOD POLICY:
ANEWFRAMEWORK FOR
EUROPEANIZATION?
JIE BILIACJ
BILIACUAL EDI1IOA
Institutul European din Romnia
Bd. Regina Elisabeta nr.7-9
Bucureyti, sector 3, Romnia
Tel: (+4021) 314 26 97
Fax: (+4021) 314 26 66
E-mail: ierier.ro
Web site: www.ier.ro
Editor:
Mihai Moia
ISSN: 1582 - 4993
Institutul European din Romnia, 2005
Opiniile prezentate aici apartin autorului yi nu implic n nici un fel
institutia pe care o reprezint.

Institutul European din Romnia
Politica European de Vecintate:
nou cadru pentru europenizare?

Autor:
Ioana MURE
Bucureyti, decembrie 2005
Colectia de studii IER, nr. 15
Ioana Mure este cercettor la Institutul European din Romnia, dup absolvirea
recent a Academiei Diplomatice de la Madrid. Activitatea sa de cercetare se concentreaz
asupra Relatiilor Externe ale Uniunii Europene si a dimensiunii Politicii Europene de
Securitate si aprare.
Cuprins:
Introducere ..................................................................................................... 7
1. Conceptul de Europenizare - Scurte Clarificri Teoretice ...................... 9
2. Politica European de Vecintate ........................................................... 13
3. Politica de Vecintate European ca yi cadru pentru europenizare..... 28
Concluzii ....................................................................................................... 43
Bibliografie ................................................................................................. 46
APC Acord de Parteneriat si Cooperare
IPEV Instrumentul Politicii Europene de Vecintate
EU European Union
PA Plan de Actiune
PESA Politica European de Securitate si Aprare
PESC Politica Extern si de Securitate Comun
UE Uniunea European





List de abrevieri
7
Introducere
Extinderea de la 1 mai 2004 si cea
programat pentru 1 ianuarie 2007 au adus
Uniunea n situatia de a avea noi vecini.
Provocrile si avantajele ce decurg din
acestea vor trebui s Iie abordate de
rspunsul dat de Uniune acestei noi situatii:
Politica European deVecintate.
Importanta acestei noi politici se
datoreaz mizelor multiple pe care le are o
relatie de succes cu vecinii. Aceasta tinteste
n linii mari la statutul de actor al Uniunii n
regiune, Iie din perspectiva relatiilor externe,
Iie din cea simbolic, economic, etc. Tema
de cercetare este cu att mai promittoare cu
ct provocrile par s Iie mai mari dect
nainte: o Uniune mai mare si mai divers
care trebuie s cad de acord asupra unei
politici mult mai ambitioase Iat de vecini;
conceperea unei politici pentru vecinii
europeni care s exclud expres (pentru
prima dat n ultimul deceniu); trasarea unei
politici care decide s intensiIice si mai mult
relatiile cu vecinii sudici dup deja
ndrznetul Proces Barcelona.
Aceast lucrare si propune s
analizeze PEV prin prisma teoriilor
europenizrii care pot Ii adaptate pentru
aplicarea lor la state ne-membre ale Uniunii.
n acest scop, Iace o analiz a diverselor
aspecte ale PEV si a semniIicatiei acestora.
Cercetarea temei (PEV) a Iost destul de
restrns datorit nouttii politicii si nu a Iost
nc analizat din perspectiva europenizrii.
IndiIerent de deIinitie, europenizarea
e nteleas ca impact al UE asupra vecinttii
(n acest caz). Analizarea inIluentei Uniunii
asupra trilor PEV si ncercarea de a
determina Iorta si extinderea acesteia este
doar nceputul cercetrii n acest domeniu.
Mai mult, acesta este doar primul pas n
cercetare deoarece Politica European de
Vecintate este deja una dintre politicile
externe ale Uniunii si va cstiga mai mult
greutate pe termen lung, cu consecinte att
pentru Uniune, ct si pentru vecinii si.
9
1. Conceptul de Europenizare - Scurte Clarificri Teoretice
1.1. Scurt trecere n revist a literaturii
europenizrii
Conceptul de europenizare se numr
printre cele mai populare teorii ale integrrii
din ultimii ani. Cu toate acestea, la o privire
mai atent, se arat ca Iiind att una dintre
cele mai complexe si diverse 'Iamilii de
teorii, ct si una dintre cele mai
controversate n ceea ce priveste capacitatea
sa de a explica Ienomenul de integrare
european.
Europenizarea a debutat pe Iondul
aceptrii ideii c Uniunea European si
Comunittile Europene (n acel moment)
erau o creatie sui-generis si c aveau un
impact care nu mai putea Ii eludat. De aceea,
chiar si cei care se opuseser initial unei
astIel de recunoasteri au nceput s cerceteze
optiunile pentru cele mai bune aranjamente
la nivel comunitar. Considerat de unii
cercettori chiar o ramur a traditiei
1
guvernantei multistratiIicate , Europenizarea
reprezint o distantare semniIicativ de cele
dou teorii principale anterioare, interguver-
namentalismul si neo-Iunctionalismul. Cu
alte cuvinte, europenizarea trece dincolo de
dezbaterea dintre interguvernamentalism si
neo-Iunctionalism n sensul c scopul lor nu
este nici s reactioneze, nici s contribuie la
continuarea liniei de rationament al uneia sau
alteia dintre cele dou teorii. De aceea,
punct el e de reIeri nt al e t eori i l or
interguvernamentaliste si, respective, neo-
Iunctionaliste dispar: pentru teoreticienii
europenizrii punctual de reIerint esential
nu este nici statul national, nici institutiile
europene, ci eIecte, procese si politici. Alt
schimbare evident este specializarea
cercetrii. Pe de o parte, aceasta a Iost
Iacilitat de dezvoltarea constructiei
europene din punct de vedere practic si de
extinderea eIectelor sale. Pe de alt parte,
este meritul cercettorilor acela de a Ii
investigat att esenta ct si detaliile
procesului european: procesul de negociere
n luarea de decizii si proIilul diversilor
actori; structura institutiilor care reIlect
greutatea pe care l are Iiecare element n
acest angrenaj; domeniile politicilor
europene si initiatorii si, etc.
Ne-am reIerit la cteva dintre
domeni i l e de i nt eres al e t eori i l or
europenizrii si ceea ce devine evident este
diversitatea yi complexitatea acestei Iamilii
de teorii. Cu toate acestea, exist trsturi
comune ale acestor teorii care Iace posibil
acordarea denumirii generice de teorii ale
europenizrii. Una dintre acestea este c
toate teoriile pleac de la premisa c ediIiciul
European este un Ienomen remarcabil care
are eIecte importante asupra tuturor acelora
care iau parte la construirea sa, Iie acestia
institutii europene si reprezentantii si,
statele membre, cettenii sau alti actori. Alt
caracteristic a acestor teorii este acceptarea
existentei unui nivel European cu o identitate
bine deIinit. Un element al tuturor acetor
teorii este c vor s acorde atentie nivelului
1
POLLAK, MA., "Theorizing EUPolicy - Making" in Policy-Making in the European Union, WALLACE, H., WALLACE,
W. and M.A. POLLACK, OxIord University Press, OxIord, 2005, p.40.
national, a ceea ce se ntmpl n interiorul
statelor membre, dat Iiind Iaptul c teoriile
anterioare se concentrau exclusiv asupra
comportamentului statului la nivel european
si asupra institutiilor europene.
Trecnd la detalii, conceptul de
europenizare a avut diverse deIinitii. Olsen
Iace o clasiIicare a acelora care au rezistat de-
a lungul timpului prin puterea modelului lor
2
explicativ n cinci categorii :
1) Prima dintre acestea e cea conIorm
creia europenizarea reprezint procesul de
exportare a Iormelor de guvernare si
organizrii politice altor tri din aIara
Uniunii. Aceasta se reIer mai ales la relatiile
cu actori non-UE, pozitia UE n aceste relatii
si greutatea pe care o capt n aceste relatii
datorit puterii sale de atractie. E important
s mentionm n acest sens Iaptul c initiativa
trilor terte de a adopta modele europene este
voluntar.
2) Alt punct de vedere este prezentat
de autori ca Haas, Olsen care pleac de la
premisa c noul centru European de putere
exist deja si nu implic numai uniIicarea
politic a Europei, dar si o identitate
european. Haas, de exemplu, concepe
europenizarea ca un proces care este
declansat 'cnd actorii apartinnd diIeritelor
cadre nationale sunt convinsi s-si schimbe
loialittile, asteptrile si activittile politice
spre un nou centru ale crui institutii au sau
cer jurisdictie asupra statelor nationale pre-
existente. Rezultatul Iinal este o nou
comunitate politic, supra-impus asupra
3
comunittilor politice pre-existente.
4
Olsen vede cea mai viabil deIinitie a
europenizrii ca procesul care, n aIar de a
avea ca obiectiv Iinal sigur uniunea politic,
include si o cultur si identitate european.
Ideea principal este c n aceast viziune,
uniunea politic nu este unul dintre
rezultatele posibile, un model ideal, ci o
certitudine. n viziunea sa uniunea politic
merit mentionat ca Iormarea unui spatiu
politic unic, caracterizat de Iunctionalitate,
existenta unui obiectiv si a statutului de actor
al ntregii constructii, ceea ce este diIerit de
5
integrare.
3) Al t i speci al i st i au vzut
europenizarea ca Iiind impactul intern al
institutiilor de la nivel european, un proces
n care politicile nationale sunt din ce n ce
mai inIluentate, modelate de politicile
europene, dar si de alti Iactori simbolici.
Perspectivele pragmatice pot Ii circumscrise
acestei categorii, dar si acelea de natur mai
subiectiv, din domeniul credintelor, ideilor,
aspectelor de identitate, etc. Printre cele mai
semniIicative si temeinice cercetri care au
Iost derulate n domeniul impactului
procesul ui de europeni zare asupra
administratiilor nationale, trebuie s-i
6 7
mentionm pe Ladrech and Knill .
2
OLSEN, J. P., 'Europeanization in Michelle Cini, European Union Politics, OxIord University Press, OxIord, 2004.
3
HAAS citat n PENTLAND, C. (1973), International Theory and European Integration, Faber, Londra, p.101.
4
OLSEN, J.P., 'The Many Faces oI Europeanization, ARENAWorking Papers, WP01/2, 2001.
5
Ibid., p. 20.
6
LADRECH, R., 'Europeanization oI Domestic Politics and Institutions: the Case oI France, Journal of Common Market
Studies, Vol. 32, No. 1, pp.69-88.
7
KNILL, R., The Europeani:ation of National Administrations. Patterns of Institutional Change and Persistence,
Cambridge University Press, Cambridge, 2001.
10
Cercetarea privind impactul europenizrii
asupra dimensiunile necuantiIicabile, ca
reguli inIormale, credinte, culturi de
abordare a problemelor si rezolvarea
conIlictelor, ideologii pot Ii gsite n lucrrile
8 9
lui Dyson si Radaelli . Aceasta este o
dimensiune a crei evolutie a Iost neglijat n
primele decade ale studiilor europene avnd
n vedere c literatura era concentrat n mod
covrsitor asupra istoriei integrrii si crerii
institutiilor la nivel european.
n acest context, s-a observat si c
impactul nivelului european asupra nivelului
intern are intensitti diIerite n Iunctie de tri
si de sectoare si institutii. Variabilitatea
acestuia a Iost vzut ca rezultatul a doi
Iactori principali:
a. Constructia de institutii si
elaborarea de politici sunt dezvoltate inegal
n Europa. ClasiIicarea Icut de Knill si
Lehmkuhl n ceea ce priveste presiunile este:
pozitiv (presiuni directive sau coercitive),
negativ sau integrare-cadru (cea mai
,blnd Iorm de presiune de adaptare). n
consecint, presiunea de adaptare generat
de la acest nivel variaz si ea.
b. Presiunile de adaptare sunt tratate
diIerit de circumstantele interne distincte.
Chiar si n acest cadru, opiniile nu coincid. Pe
de o parte se aIl aceia care consider ca pe
msur ce divergenta e mai mare ntre
cererile nivelului european, si realttile
interne va creste si impactul deciziilor. Pe de
alt parte, se plaseaz aceia care sustin c
dac nivelul european cere parte de o
schimbare treptat, mai degrab dect
radical si brusc, atunci si modiIicrile
interne vor Ii mai mari.
4) Olsen a identiIicat alt viziune a
europenizrii ca proces prin care se produc
10
schimbri n frontierele externe .
DeIinitia respectiv se reIer la extinderea
teritorial concret a sistemului european de
guvernare, ncorporarea concret si Iormal
a unor spatii n proiectul Uniunii Europene.
De aceea, singurul instrument pentru aceast
categorie este extinderea. Cu toate acestea,
dat Iiind Iaptul c Irontirele Uniunii n viitor
reprezint o mare necunoscut, deIinitia are
o arie destul de larg de actiune.
5) Europenizarea este: 'aparitia si
dezvoltarea la nivel european a unor structuri
diIerite de guvernare, a unor institutii
politice, sociale si juridice, asociate cu
rezolvarea politic a problemelor care
Iormalizeaz relatiile ntre actori si a
retelelor de politici specializate n crearea
11
unor reguli europene obligatorii deIinitie a
crei principali sustintori au Iost Risse,
Cowles si Caporaso. Din punctul de vedere al
acestor autori, Ienomenul european a Iost
caracterizat n primul rnd de crearea unui
nou centru de putere la nivel european, ale
crui aspecte si dinamici constituie punctul
central. Desi se accept c aparitia acestui
nou centru de putere prin politici obligatorii
modeleaz ceea ce se ntmpl la nivel
intern, centrul atentiei Iiind modalittile n
8
DYSON, K., 'EMU as Europeanization: Convergence, Diversity and Contingency, Journal of Common Market Studies,
Vol. 3, No. 4, pp. 645-66.
9
RADAELLI, C., 'Conceptualizing Europeanization: Theory, Methods and the Challenge oI Empirical Research, paper
presented at the Europeanization Easter School, University oI York, 24-25 de abril.
10
Ibid, p.3.
11
COWLES, M.G., CAPORASO, J. y RISSE, T.(eds.) (2001), Transforming Europe. Europeani:ation and Domestic
Change, Cornell University Press, Ithaca/ London, p.3.
11
care nivelul european inIluenteaz ceea ce se
ntmpl la nivel intern, dar nu intr n
analiza amnuntit a eIectelor si extinderii
exacte.
n aIar de diIerentele n ceea ce
priveste punctele centrale ale studiilor
europenizrii, autorii sunt de acord asupra
Iaptului c procesele, politicile, ideile,
culturile au impacte ce variaz n Iunctie de
tar, dup cum au impacte diIerite n aceeasi
tar nIunctie de domeniu.
Categoriile teoriilor europenizrii
mentionate anterior au ca termen de reIerint
n principal statele membre ale Uniunii care
sunt direct aIectate de ceea ce se ntmpl la
nivel comunitar nu numai pentru c trebuie s
se supun regulilor elaborate la acest nivel,
dar si pentru c particip la elaborarea
continutului acestor reguli si la crearea si
dinamicile institutiilor.
1. 2. Cadrul teoretic utilizat n lucrare
Scopul lucrrii nu este de a decide
asupra celei mai viabile deIinitii a
europenizrii, nici de a decide care dintre ele
s-ar potrivi cel mai bine Politicii Europene de
Vecintate. Lucrarea si propune s deduc n
ce msur PEVpoate Ii considerat un cadru
pentru europenizare prin compararea
aspectelor relevante PEV cu cele oIerite de
teoriile europenizrii, acestea din urm Iiind
Iolosite pe post de bareme.
Trebuie mentionat ns c nu toate
teoriile mentionate mai sus pot Ii Iolosite
deoarece, dup cum am amintit, majoritatea
se reIer la state membre sau viitoare state
membre si, de aceea, nu pot Ii adaptate pentru
a Ii aplicate statelor PEV. Al patrulea concept
al europenizrii care se reIer la extinderea
geograIic nu poate Ii adaptat pentru
analizarea PEV deoarece aceasta exclude
expres perspectiva extinderii. De asemenea
cea de-a cincea categorie de teorii care se
reIer la aparitia unor noi structuri de
guvernare la nivel european nu este relevant
pentru subiectul studiului dat Iiind Iaptul c
statele PEV nu particip nici la crearea
institutiilor si regulilor comunitare si nici nu
sunt guvernate de acestea. n concluzie,
singurele teorii Iolosite n lucrare vor Ii
primele trei.
Aceste trei concepte vor Ii, la rndul
lor, extinse, n sensul c vor Ii adaptate pentru
a Ii aplicate si statelor non-membre, mai
precis acelora incluse n Politica de
Vecintate. Mai concret, prima teorie care se
reIer la ,proiectul politic care sprijn
construirea unei Europe uniIicate si
puternice politic va Ii extins la conceptul
de proiect care urmreste s creeze un spatiu
politic care va cuprinde UE, dar si vecinii si.
Al treilea barem care va Ii Iolosit se va reIeri
la impactul asupra nivelului intern al statelor
partenere al UE.
Pentru a trece la analiza PEV ca si ca-
dru al Europenizrii trebuie s parcurgem etapa
urmtoare, aceea a cercetrii unor elemente ale
noii politici si a semniIicatiei acestora. Acesta
este subiectul capitolului urmtor.
12
2.1. Cteva repere ale politicii
2.1.1 Context
Momentul 2004 a reprezentat un
punct de cotitur pentru UE din multe puncte
de vedere. Unul dintre acestea a Iost situatia
de a avea noi vecini, ceea ce a determinat
necesitatea de a cerceta mai atent modul n
care Uniunea se relationa cu acesti vecini.
Existau deja legturi ntre UE si vecintate.
Dar aceste relatii institutionalizate trebuiau
s Iie revizuite din diverse motive. Primul
dintre acestea este c documentele existente
erau depyite datorit schimbrilor survenite
att n UE, ct si n trile vecine. Principalele
chestiuni care au suIerit modiIicri n Uniune
n timpul care s-a scurs ntre semnarea
respectivelor documente care reprezentau
baza relatiilor si extinderea care a avut loc pe
1 mai 2004 au Iost institujiile, politicile,
instrumentele yi contextul.
Institutiile UE au Iost reIormate
substantial n vederea extinderii, iar
schimbrile ar Ii Iost si mai mari dac dac
prevederile Tratatului Constitutional ar Ii
intrat n vigoare. Un domeniu relevant pentru
aceast cercetare este domeniul Politicii
Externe si de Securitate Comun. Pentru
PESC a Iost prevzut posibilitatea de
integrare diIerentiat (desi nu a Iost Iolosit
12
pn acum), prin cooperarea ntrit care
permite unui grup de state membre s se
2. Politica European de Vecintate
integreze mai repede (dac doresc) n
domeniul PESC, cu exceptia chestiunilor
care au implicatii militare si de aprare.
Proiectul de Tratat Constitutional a Icut pasi
si mai ndrazneti n directia extinderii
cooperrii ntrite si la chestiuni militare si de
aprare, eliminnd astIel alt tabu; crearea
Iunctiei de Ministru de Externe al Uniunii
care i-ar Ii suplinit att pe actualul Comisar
pentru Relatii Externe, ct si pe naltul
Reprezentant al PESC.
n ceea ce priveste componenta
politicii si instrumentelor, PESC si PESAau
Iost aduse sub umbrela 'Actiunii Externe a
Uniunii, alturi de politica comercial
comun, politica de dezvoltare si alte politici
1 3
de ori gi ne comuni t ar ; Iuzi unea
instrumentelor PESC ntr-o deci:ie
european. n ultimul timp, dimensiunea
PESA a Iost ntrit: n domeniul militar a
Iost ncheiat Concordia n FYROM,
Artemis n Congo, EUFOR Althea nc se
desIsoar, iar n ceea ce priveste misiunile
politienesti Proxima - FYROM, Misiunea
Pol i t i e ne a s c EUPM n Bos ni a -
Herzegovina, EUPOL Kinshasa n Congo,
EUSEC Congo, AMIS II n DarIur, Sudan,
EU POL COPPS n Teritoriile Palestiniene,
Misiunea de Monitorizare a Granitei
EUBAM Rafah. Prima misiune civil din
istoria PESA a Iost de asemenea ncheiat,
EUThemis n Georgia si cea de-a doua este n
curs de derulare n Irak, EUfust Lex. Mai
13
12
Prevederi generale-Art. 43, Tratatul Uniunii Europene, prevederi pentru PESC-Art. 27 a-e, Tratatul Uniunii Europene.
13
CREMONA, M., 'The DraIt Constitutional Treaty, External Relations and External Action, Common Market LawReview,
40, 2003, p.1352.
mult, 2004 a Iost si anul n care a luat Iiint
Agentia deAprare European.
Contextul a Iost caracterizat de
cteva evenimente care au stimulat evolutia
politicilor speciIice mai mult dect conditiile
obisnuite. n aceast privint cele mai
relevante sunt rzboiul din Irak si sciziunile
pe care le-a produs n snul UE, ntre statele
membre si mai recentele atacuri teroriste de
la Londra si Madrid care au evidentiat
deIicientele sistemului de securitate si
vulnerabilitatea ridicat a statelor membre
UE. Alt aspect este nssi extinderea care a
schimbat compozitia Uniunii: noii veniti
avnd propriile lor opinii n ceea ce priveste
politicile Uniunii n relatiile cu exteriorul si
n special cu vecintatea.
Pe de alt parte, statele PEV au
suIerit, la rndul lor, schimbri. Vecinii
europeni estici (n special Moldova si
Ucraina) si-au schimbat perspectivele n
urma extinderii, dorind s aib relatii mai
strnse cu Uniunea nu n ultimul rnd ca o
compensatie pentru diminuarea intensittii
relatiilor cu noile statele membre n anumite
cazuri. n alte cazuri, situatia general s-a
nruttit, ca de exemplu n Belarus sau
anumite chestiuni au cptat un proIil mai
pronuntat datorit proximittii, ca de
exemplu conIlictul din Transnistria n
Moldova, Nagorno-Karabah, Osetia de Sud,
Abhkazia sau traIic uman sau nclcri ale
drepturilor omului. Anumiti parametri, ca
gradul de analIabetism, accesul la
inIormatie, standardele democratice si
drepturile omului par s indice o nruttire a
14
situatiei vecinilor sudici . Acestea au eIecte
directe asupra Europei: 'presiunea
demograIic si opresiunea politic se
combin pentru a produce migratie la scar
15
larg . Nu n ultimul rnd cteva dintre
aceste tri s-au conIruntat n ultimul timp att
cu acuzatii de gazduire a terorismului ct si
cu atacuri teroriste. ConIlictul israeliano-
palestinian, cu urcusurile si coborsurile sale
a pus n mod constant probleme.
n ceea ce priveste cadrele de
cooperare, acestea nu au Iost Ioarte eIiciente
de la bun nceput si, o dat ce entuziasmul
nceputului cooperrii a trecut, deIicientele s-
au evidentiat. Acordurile de Cooperare si
Parteneriat cu vecinii estici au Iost complete
din punctul de vedere al continutului, dar
cteodat indicau putine msuri concrete
pentru a ndeplini obiectivele stabilite, ceea
ce le Icea aproape inoperative. Acordurile
comerciale bilaterale din Procesul Barcelona
aveau deIiciente structurale: nu includeau
agricultura si serviciile, nu aveau prevederi
pentru reducerea barierelor tehnice sau
pentru eliminarea inconvenientelor regulilor
16
de origine . Dimensiunea nvtrii culturale
este limitat de relatiile tensionate dintre
israeliti si arabi.
Oviziune de ansamblu demonstreaz
complexitatea coplesitoare a situatiei.
Evenimentele decadei trecute au schimbat,
asadar contextul relatiilor institutionalizate
dinter UE si vecinii si. ModiIicarea
contextului s-a adugat limitatiilor deja
14
14
Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare, Arab Human Development Report 2002, citat n Franois Heisbourg,
Michael Strmer, Steven Simon, Irina Zvyagelskaya, 'What Strategy Ior the Middle East?, European Security Forum
Working Paper, 15, 2004, pp. 7-8.
15
Ibid., p.8.
16
BRENTON, P. si M. MANCHIN, 'Trade Policy Issues Ior the Euro-Med Partnership, CEPS Middle East&Euro-Med
Profect Working Paper, 7, 2003, p.2.
existente si a Icut ca instrumentele s se
demonstreze depsite. De aceea, provocarea
reviziurii structurilor a trebuit s Iie abordat.
2.1.2. Obiectivele
n contextul trasat anterior a aprut
ideea abordrii noii vecintti a Uniunii
dintr-o nou perspectiv. Originile sale pot Ii
gsite n scrisoarea lui Jack Straw, Ministrul
de Externe britanic, datnd din ianuarie
2002, ceea ce a evidentiat nevoia UE de a
dezvolta relatiile cu viitorii vecini estici,
adic Belarus, Moldova si Ucraina. Ratiunea
dezvoltrii acestei politici cuprindea mai
multi Iactori: srcia, traIicul, amenintrile
mediului nconjurtor, dar si potentialul
17
nevaloriIicat. Ideea relatiei era aceea a unui
parteneriat special, caracterizat de o
cooperare mai strns n diverse domenii
printre care comertul, aIacerile interne si
18
justitia, dialogul politic si poate PESC.
Urmtorul pas spre modelarea
politicii a Iost scrisoarea Annei Lindh (Iostul
Ministru de Externe a Suediei) care a sprijinit
ideea lui Jack Straw si i-a adugat cteva
dimensiuni importante. Printre aceste
schimbri sau mai degrab adugiri, cele mai
importante au Iost includerea vecinilor sudici
si a dimensiunii simbolice a politicii ca
aIirmatie a preocuprii Uniunii pentru
19
vecinii si. Substanta relatiei, cea de
parteneriat special cu vecintatea, a Iost
mentinut.
Ca urmare a celor dou scrisori
mentionate, Comisia a Iost invitat de
Consiliu s Iormuleze o politic a crei prim
versiune a Iost publicat pe 11 martie 2003 cu
titlul initial de 'Europa Lrgit-Politica Noii
Vecintti-Un Nou Cadru pentru Relatiile cu
Vecinii Nostri Estici si Sudici, care includea
toate obiectivele la care se gndiser initial
cei doi Ministri de Externe, dar si alte
dimensiuni simbolice care se reIereau la
ideea de a nu crea noi linii de diviziune si de a
continua integrarea n Europa si vecintatea
sa apropiat, dar prin alte mijloace.
Obiectivele politicii pot Ii ncadrate
n dou categorii generale:
1) Pe de o parte ntmpinarea
preocuprilor UE n ceea ce priveste noile
provocri de dincolo de granitele lrgite,
2) Pe de alt parte, un rspuns la
cererile vecinilor de a regndi relatiile
20
institutionalizate.
Prima categorie cuprinde temerile
institutiilor europene, ale statelor membre,
Iie ale guvernelor, Iie ale populatiilor n ceea
cee priveste amenintrile care urmau s vin
de dincolo de Irontiere dup 1 mai 2004 si 1
ianuarie 2007. Mai mult, modul n care UE se
relationeaz cu vecintatea atinge ideea mai
general a capacittii de actor regional a UE
si de dezvoltare a politicii sale externe.
Alt dimensiune a ngrijorrilor UE
este cea legat de amenintri diIuze care sunt
percepute ca provenind din statele vecine,
printre care imigratia ilegal, droguri, arme si
traIic de Iiinte umane, terorism. Pe plan
simbolic se plaseaz si temerile europenilor
n legtur cu valorile pe care le sustine UE n
17
Interviu cu nalt oIicial al Comisiei Europene, Group oI Policy Advisors (GOPA), 30 aprilie 2004.
18
Ibid.
19
Ibid.
20
Interviu cu oIicial al Secretariatului General, Consiliul Uniunii Europene, 16 aprilie 2004.
15
aceste tri. Cnd nclcrile drepturilor
omului, ale democratiei, statului de drept,
liberttii de expresie si a mass-mediei,
alegerilor democratice, pcii si stabilittii au
devenit evidente n aceste tri, a survenit si
dilema UE de a lua sau nu o pozitie critic
vis-a-vis de acestea. De Iapt, toate aceste tri
incluse n PEV au probleme n aceste
domenii si obiectivul de a le sprijini n sensul
rezolvrii acestor probleme este mentionat
clar implicare UE mai mare n prevenirea
21
conIlictelor si management al crizelor si
'eIorturi mai mari pentru promovarea
drepturilor omului, cooperare cultural mai
strns si mbunttirea ntelegerii
22
reciproce . n aceeasi ordine de idei, UE
trebuie s-si apere obiectivul general de a
genera prosperitate n Europa si n
vecintatea sa. PEVnu poate Ii o exceptie de
la acest principiu al UE si, de altIel, include
acest obiectiv prin mentionarea srciei ca
Iiind o provocare si prin mentionarea unei
multitudini de obiective n domeniul
economic, cum ar Ii 'protejarea si
2 3
promovarea investitiilor , 'relatii
comerciale preIerentiale si deschiderea
24
pietelor .
Si statele partenere au anumite
ngrijorri, toate legate de crearea unor noi

linii de diviziune. Acest Iapt a cptat mai
multe dimensiuni. Prima dintre acestea a Iost
cea a Iortretei europene extinse si, mai mult,
prea orientat spre interior pentru a da atentie
exteriorului. n acest context, aIirmatia PEV
c extinderea nu va crea noi linii de separare
n Europa a venit n ntmpinarea acestei
temeri. n al doilea rnd, existau ngrijorri
economice ale unora dintre asociati n ceea ce
priveste o posibil pierdere de comert cu
noile state membre ale UE dup aderare. n
aceast privint, PEV a oIerit compensatia
unei pierderi generale de bunstare prin
crearea pe viitor a unei zone de comert liber
sau, conIorm Iormulrii documentului
'tuturor trilor vecine ar trebui s li se oIere
perspectiva unei participri la Piata Intern a
25
UE unde s-ar institui cele patru libertti. n
al treilea rnd, undeva la granita dintre
simbolic si material se plaseaz libertatea de
circulatie-pe de o parte, datorit procedurii
destul de complicate de acordare a vizei,
exist noi restrictii de circulatie ale
cettenilor statelor asociate n noile state
membre ale Uniunii. Din punct de vedere
material, aceasta implic o multime de
costuri.
2.1.3. Instrumentele
Impactul politicii este dat nu numai
de obiectivul su simbolic (ratiunea
politicii), de obiective (pasii detaliati meniti
s aduc scopul mai aproape de realitate), dar
si de instrumente (metodele practice care Iac
posibil implementarea). De Iapt, succesul
unei politici depinde n ultim instant de
detaliile instrumentelor, dac acestea sunt
potrivite problemelor pe care trebuie s
rezolve si de elementele care asigur
implementarea lor.
21
Comisia European, Wider Europe., op.cit., p.12.
22
Ibid.
23
Ibid., p.13.
24
Ibid., p.10.
25
Ibid.
16
De aceea, Comunicatul Comisiei din
11 mar t i e ment i ona dej a numel e
instrumentelor ce urmau s Iie Iolosite pentru
punerea n practic a politicii:
1) Rapoarte de Tar
2) Planuri deActiune
3) Instrumentul Politicii Europene de
Vecintate
4) Alte instrumente
n ceea ce priveste Raporturile de
Tar, sapte dintre ele pentru Ucraina,
Moldova, Maroc, Tunisia, Iordania, Israel si
Autoritatea Palestinian au Iost prezentate
pe 12 mai 2004 mpreun cu un Document de
26
Strategie a Politicii al Comisiei , care
reIlecta schimbrile intervenite de la lansarea
politicii datorit sugestiilor Consiliului
European, ale Parlamentului European si ale
trilor PEV si a stabilit orientrile pe termen
mediu. Pe 2 martie 2005 au Iost prezentate
nc cinci Rapoarte de Tar pentru Armenia,
Azerbaijan, Egipt, Georgia, Liban.
Bazndu-se pe Rapoartele de Tar
mentionate anterior au Iost elaborate
Planurile deActiune, primele sapte Iiind deja
aprobate, iar celalte cinci Iiind n curs de
elaborare. Planurile de Actiune sunt, de Iapt,
cele mai importante instrumente, dat Iiind
Iaptul c stabilesc prioritti de actiune pentru
relatiile dintre UE si trile asociate. Din
moment ce instrumentele anterioare
destinate zonei, Acordurile de Parteneriat si
Cooperare pentru vecinii estici si Acordurile
EuroMed pentru vecinii sudici au Iost
elaborate tot n aceste scopuri, este oportun
s clariIicm diIerentele dintre PA pe de o
parte si APC si EuroMed pe de alt parte.
Acestea pot Ii grupate n dou categorii:
1) PA-urile sunt mult mai concentrate si
mai prioritizate dect ACP-urile si
Acordurile EuroMed, si, de aceea, mai scurte
si nu acoper toate ariile posibile de
cooperare, concent rndu-se asupra
priorittilor mentionate si de Raporturile de
Tar. n consecint, au sase teme majore:
dialog politic si reIorm, dezvoltare
economic si social, chestiuni de
reglementare si comert, Justitie si AIaceri
Interne, sectoare, conatacte ntre societtile
civile.
2) PA-urile au ca baz, n general, APC-
urile si Acordurile Euro-Med, dar vor merge
mai departe n anumite domenii de interes
reciproc sau unilateral, ca de exemplu Justitia
si AIacerile Interne, dar si cooperarea politic
pentru mbunttirea dialogului politic si
nceperea demersurilor pentru oIerirea
partenerilor unei participri la Piata Intern.
De altIel, PA-urile sunt considerate a
Ii concepute pentru a da un impuls APC-
urilor si Acorrdurilor EuroMed stagnate. De
aceea, au marele avantaj de a nu ncepe de la
zero: se construiesc pe baza instrumentelor
existente, viznd reIormularea, Iuziunea,
detalierea si mbunttirea mai degrab dect
conceperea altora noi. Aceasta oIer
avantajul experientei si o probabilitate
crescut de Iunctionare mai bun.
Alt caracteristic extrem de
important a Planurilor de Actiune este c nu
sunt elaborate sub Iorma unor acorduri
26
Comisia European, Communication from the Commission, European Neighbourhood Policy - STRATEGY PAPER,
http://europa.eu.int/comm/world/enp/pdI/strategy/StrategyPaperEN.pdI, pagin web accesat pe 3 octombrie 2005
17
internationale, ci sub Iorma unor texte
politice abrobate in cadrul Consiliilor de
Parteneriat i Cooperare, ceea ce evit
necesitatea ratiIicrii de ctre toate statele
membre ale Uniunii.
Al treilea instrument, Instrumentul
Politicii Europene de Vecintate a Iost
prezentat n Iorma sa general de ctre
Comunicatul Comisiei Pregtirea Drumului
pent ru I nst rument ul pent ru Noua
27
Jecintate , lansat pe 1 iulie 2003, la scurt
timp dup prezentarea politicii, ceea ce
reIlect preocuprile cu privire la impactul
practic al politicii. Forma sa Iinal a Iost
28
prezentat la nceputul lui octombrie 2004
Comisia propunea o abordare n dou
Iaze, prima corespunznd perioadei rmase
pn la urmtoarele perspective Iinanciare
(2004-2006) si cea de-a doua pentru dup
2006. Pentru prima perioad au Iost
introduse Programele de Jecintate care
sprijin cooperarea trans-Irontalier n
conIormitate cu obiectivele politicii. De Iapt,
anumite Ionduri alocate pentru pentru
programele deja existente sunt Iolosite
pentru a derula Programele de Vecintate,
aIlndu-se asadar sub dubl incident: a
Politicii Europene de Vecintate si a
programelor n care erau deja ncadrate:
Meda pentru trile care Iac parte din Procesul
Barcelona, inclusiv Libia probabil n viitorul
apropiat; INTERREG-programe pentru
regiunile intra-statale ca entitti care iau
parte la proces, PHARE CBC- pentru
granitele Romniei si Bulgariei, TACIS-
vecinii estici si CARDS- Balcanii deVest.
Pentru a doua perioad, ncepnd din
2007, va Ii conceput un nou Instrument
pentru Jecintatea European va Ii
conceput. Initial, au Iost propuse trei variante
pentru acest instrument:
1) Amendarea programel or dej a
existente astIel nct s includ obiectivele si
29
acoperirea geograIic a PEV-ului
2) Un instrument complet nou instituit
de o Reglementare si Iinantat Iie ,printr-o
singur linie bugetar sau prin dou linii
30
bugetare
3) Cont i nuar ea Pr ogr amel or de
Vecintate bazate pe aceleasi instrumente ca
31
pentru perioada 2004-2006
Decizia n ceea ce priveste Iorma
Iinal a IPEVa Iost prezentat n Propunerea
32
de Regulament a Comisiei, publicat pe 29
septembrie 2004, cea de-a doua optiune din
cele mentionate mai sus. Forma IPEV este
inovatoare, eliminnd multe neajunsuri ale
Iormulei anterioare si Iace parte din reIorma
mai larg introdus de perspectivele
Iinanciare 2007-2013 care vizeaz, printre
27
Comisia European, Communication from the Commission-Paving the Way for a New Neighbourhood Instrument,
COM(2003) 393 Iinal, Brussels, 1 July 2003, ,
pagin web accesat pe 3 octombrie 2005.
28
Comisia European, Proposal for a Regulation of the European Parliament and of the Council laying down the general
provisions establishing a European Neighbourhood and Partnership Instrument,
, pagin web accesat pe 3 octombrie 2005.
29
Ibid., p. 12.
30
Ibid.
31
Ibid.
32
Comisia European, Proposal for a Regulation ., op. cit.
http://europa.eu.int/comm/externalrelations/we/doc/com03393en.pdI
http://europa.eu.int/comm/world/enp/pdI
/getdocen.pdI
18
altele, simpliIicarea structurii instrumentelor
Iinanciare si reducerea numrului acestora n
domeniul PESC.
S analizm pe scurt cele mai
importante caracteristici ale IPEV:
1) Va nlocui toate instrumentele care se
adresau anterior zonei respective, att cele
geograIice, ct si cele tematice, inclusiv
33
MEDA, TACIS, LIFE, etc. , ceea ce
reprezint o simpliIicare Ioarte important.
2) A introdus o component important,
aceea a cooperrii transIrontaliere, ceea ce se
reIlect n Iunctionarea unui singur
instrument care nu necesit proceduri
complicate de management al instrumentelor
care opereaz att pentru interiorul ct si
pentru exteriorul Uniunii. Aceasta reprezint
o inovatie pentru ntreaga structur
Iinanciar a Uniunii.
3) n ceea ce priveste caracteristica
anterioar, instrumentul are aceleasi
principii ca si Iondurile structurale, acelea de
co-Iinantare, programare multi-anual si
asociere, ceea ce subliniaz nc o dat
trstura de parteneriat a acestei politici si la
nivel practic, n luarea de decizii la toate
nivelele.
4) IPEV are o ,natur dual de politic
34
extern si coeziune economic
5) Este un instrument care vizeaz
rezultatele politicii, ceea ce subliniaz
importanta aspectelor practice, pe lng
angajamentele politice.
6) Include prevederi de suspendare a
asistentei Iinanciare n caz de nclcare a
principiilor prevzute n Art. 1 care se reIer
la drepturile omului si democratie.
A patra categorie de instrumente
care va Ii Iolosit de politic se reIer la alte
tipuri de programe comunitare deja existente
care vor Ii extinse si la statele incluse n PEV
pentru atingerea obiectivelor stabilite. A
devenit din ce n ce mai clar care vor Ii
programele care urmeaz s Iie extinse la
vecintate, acestea Iiind cele ce si-au dovedit
eIicienta Iie n interiorul Uniunii, Iie n aIara
acestuia (n special n cadrul extinderii).
Printre acestea se numr Iorma revizuit a
Tempus 2006, o nou generatie de programe
comunitare n domeniul culturii si educatiei.
Dou instrumente deosebit de eIiciente care
vor Ii Iolosite sunt TAIEX si nIrtirea.
Cerintele legale pentru deschiderea TAIEX
tuturor trilor PEV vor Ii ndeplinite pn la
nceputul lui 2006 si se asteapt ca
programele s Iie gata de lansare pn n
35
primvara lui 2006 .
Cu toate acestea, intoducerea acestor
instrumente si succesul lor depinde de ctiva
Iactori, n principal de capacitatea de a
implementa structurile necesare pentru
implementarea lor, att n UE, ct si n trile
partenere:
1) Resursele Iinanciare att ale UE ct si
ale trilor vizate EU (avnd n vedere c vor
trebui s co-Iinanteze anumite programe)
19
33
Ibid., p.40.
34
Ibid.
35
Interviu cu nalt oIicial al Comisiei Europene, DG RELEX, 5 decembrie 2005.
2) EIicienta structurilor din UE si trile
PEVde a sustine asemenea programe

3) capacitatea de absorbtie a trilor
vizate
2.2. Analiza politicii
2.2.1. Politica European de Vecintate o
afirmatie politic?
Chiar de la originile politicii,
scrisoarea Annei Lindh, semniIicatia politic
a noii politici a Iost clar: s Iac o aIirmatie
concret asupra importantei pe care UE o d
noilor si vecini. Ceea ce trebuie subliniat
este c importanta acestei politici este dubl,
att pentru Uniune ct si pentru trile
partenere, contrar vederii larg mprtsite c
aceast politic ar aduce avantaje numai
trilor PEV. S descompunem asadar politica
n componentele sale cele mai importante si
s le analizm semniIicatia.
n pri mul rnd, coi nci dent a
temporal a ncheierii negocierilor de
aderare cu cele zece noi state membre si
lansarea acestei politici ne d primul indiciu.
Foarte direct, extinderea implic noi vecini,
Iapt cuconsecinte multiple printre care:
Noi Irontiere
Noi amenintri mai apropiate
Noile state membre ca viitoare
tri granit ale Uniunii
Necesitatea de implicare crescut
a UE n zona vecinttii
Noile granite, indiIerent de ct de
inventiv ncearc s Iie prezentate au o
rezonant de noi linii de diviziune. Impactul
acestui lucru este att negativ, ct si pozitiv n
ceea ce priveste statele UE, ct si cele din
aIara sa.
n ceea ce priveste implicajiile
pozitive pentru statele membre ale UE,
granite noi nseamn asigurarea c toate
amenintrile de dincolo de ele vor Ii limitate.
Realitatea este c mai toate statele vecine se
conIrunt cu chestiuni ca retele de traIic cu
Iiinte umane, droguri, arme, dar si terorism,
ceea ce a beneIiciat de o atentie sporit n
domeniul Justitie si AIaceri Interne. n
lumina acestor Iapte, noile Irontiere pot
diminua temerile institutiilor si populatiei
UE de amenintri noi, mai apropiate. Foarte
sugestiv n acest sens este declaratia
Ministrului de Externe german n 2004,
Joschka Fischer: ,Va Ii pentru prima dat n
istoria modern cnd Germania va Ii centrul
Europei, Ir nici o amenintare direct la
36
granitele sale si Ir s ne ameninte nimeni.
Necesitatea de implicare crescut a
UE n aria vecinttii poate Ii clasiIicat ca un
aspect pozitiv. Motivele tin att de eIectele
beneIice pe care le are aceest Iapt asupra
Uniunii, ct si cele asupra statelor partenere.
n ceea ce priveste necesitatea ca UE s
actioneze n acest sens, aceasta i ntreste
statutul de actor n zon n diverse domenii.
Mai mult, determin nevoia de a reIorma
structurile anterioare care stagnaser si
eIicientizarea lor. n ceea ce priveste eIectul
asupra statelor partenere, si acestea se
conIrunt cu necesitatea de a avea
perIormante mai bune n relatiile cu UE n
36
BERNSTEIN, R., 'Poland Is Worried That Border Controls Create a NewDivide, NewYork Times, duminic, 25 aprilie
2004, , pagin web accesat pe 9 noiembrie
2005.
http://www.nytimes.com/2004/04/25/international/europe/25POLA.html?th
20
cadrul noilor structuri si de a-si lua
angajamente noi, mai importante si de a le
respecta.
S aruncm o privire si la implicajiile
negative care pot s decurg din acest context
nou. La nivel simbolic, pentru UE ca ntreg,
ideea crerii unor noi linii de diviziune este n
contradictie cu obiectivul su general de
promovare a prosperittii si stabilittii prin
integrare. Noile state membre au alte
probleme mult mai concrete cu acest Iapt. Pe
de o parte, n prima Iaz apar noi obligatii pe
care trebuie s le ndeplineasc pentru
asigurarea securittii la granitele lor, care de
la 1 mai 2004 au devenit granitele Uniunii si,
n a doua Iaz, de a asigura compatibilitatea
cu acquis-ul Schengen. Pe de alt parte, au
trecut prin experienta deturnrii unei prti a
comertului cu vecinii din aIara UE, a crui
compensare nu este nc Ioarte clar. Mai
mult, cteva din aceste tri nu sunt multumite
cu msurile restrictive pe care trebuie s le
introduc, ceea ce echivaleaz cu ncheierea
cooperrii strnse anterioare si deteriorarea
unor relatii de prietenie (de exemplu conditia
de introducere a vizei).
PEVaIirm c este conceput special
pentru a elimina temerea crerii unor noi linii
de diviziune. Cu toate c acesta este scopul
general, ideea lui Jack Straw din spatele
ntregii politici, cea de parteneriat special,
ceea ce este, de Iapt, un hibrid a dou
abordri pe care le-a avut UE pn acum:
37
stabilizare si integrare . Politica de
stabilizare vis-a-vis de vecintatea sa
imediat nu a Iost neaprat caracterizat de
38
un succes rsuntor , n timp ce politica de
integrare (extinderea) s-a dovedit a Ii cea mai
eIicient n privinta reIormrii trilor
respective. Cu toate acestea, ideea lui
Romano Prodi de ,tot cu exceptia
39
institutiilor care st la baza PEV, care
aIirm ea nssi c ,nu include, pe termen
40
mediu, perspectiva de membru . De aceea,
cea mai de succes politic a Uniunii din
punctul de vedere al reIormelor pe care le
declanseaz nu poate Iunctiona.
n ansamblu, din punct de vedere
politic, PEV transmite c noii vecini sunt
importanti pentru Uniune. De aceea, le este
oIerit un nou tip de relatie, mai strns dect
aveau anterior, dar nc departe de integrarea
total. n ceea ce priveste liniile de diviziune,
sunt prezente, n mod evident, n distinctia
UE/non-UE. Cu toate acestea, politica vrea
s Iie materializarea eIortului de a nu le
transIorma n ziduri de Iortreat.
2.2.2. Noua politic-eliminnd deficientele
sau adugnd altele?
Rspunsul pare s Iie pozitiv la ambele
prti ale ntrebrii din titlu. Ontrebare care a
revenit dup lansarea politicii a Iost: ,care e
diIerenta n comparatie cu politicile
anterioare sau ,care este valoarea
adugat?. n ceea ce priveste ultima parte a
ntrebrii, exist cteva deIiciente n
21
37
MISSIROLI, A., 'The EU and Its Changing Neighbourhood-Stabilization, Integration and Partnership, in Roland
Dannreuther, European Union Foreign and Security Policy-Towards a Neighbourhood Strategy, Routledge, Londra, 2004, p.12.
38
Ibid.
39
PRODI, R., 'Romano Prodi Proposes 'Everything but Institutions to the Other EU Neighbours,
, 14th oI March 2004, pagin web accesat pe 9 noiembrie 2005.
40
Comisia European, Wider Europe., op. cit., p.5.
http://www.eu-
del.org.il/newsletter/english/deIault.asp?edtid7&id74
comparatie cu cadrele deja existente n
urmtoarele privinte:
Oanumit lips de coerent
Resurse limitate
Omisiuni
n ceea ce priveste lipsa de coerent,
structura politicii ridic multe semne de
ntrebare datorit diversittii trilor vizate de
PEV. Vecinii estici si sudici ai Uniunii au
acelasi cadru de relatii Ir a avea n comun
mai mult dect Iaptul c sunt vecini ai
Uniunii, dar n regiuni geo-strategice total
diIerite, cu probleme care nu se aseamn si
care necesit rezolovarea de ctre
instrumente diIerite.
Exist diIerente semniIicative si n
interiorul acelorasi sub-zone. n ceea ce
priveste vecinii estici, Ucraina si Moldova si-
au exprimat dorinta de a adera la Uniune ca
membri cu drepturi depline; Belarus este, n
prezent, un paria al Europei ca o consecint a
politicii guvernului care se remarc prin
violri ale drepturilor omului si suprimarea
tuturor miscrilor de opozitie, consecinte
reIlectate n ne-acceptarea trii n nici o
organizatie de cooperare european.
n cazul vecinilor sudici se remarc
tensiunile dintre Israel si Autoritatea
Palestinian datorit situatiei generale
conIlictive care determin o multitudine de
Iatete a problemelor din regiune si implicarea
unei multitudini de actori. n ceea ce priveste
celelalte tri, Libia este o tar cu care UE nu a
avut n trecut relatii extinse, ceea ce Iace ca
nivelul initial al relatiilor s Iie destul de
sczut si ca structurile s necesite mai mult
timp pentru a se dezvolta si consolida. Pe de
alt parte, trile care Iac parte deja din
Procesul Barcelona au parcurs un drum lung
din momentul n care acest Proces a Iost
lansat n 1995 n ceea ce priveste dezvoltarea
proiectelor n comun cu UE.
Alt problem legat de lipsa de
coerent const n Iormula IPEVn prima sa
Iaz, cnd combin cinci instrumente
Iinanciare deja existente: PHARE,
INTERREG, MEDA, CARDS si TACIS. Pe
de o parte, apar ntrebri bugetare: exist cel
putin dou linii bugetare, una pentru
cheltuielile n interiorul Uniunii si altul
pentru exteriorul su. Pe de alt parte,
proiectele trebuie s ndeplineasc ambele
seturi de obiective: cele care corespund PEV
si cele care corespund instrumentelor
Iinanciare speciIice mentionate anterior.
n ceea ce priveste limitarea
resurselor, dup cum am mentionat anterior,
credibilitatea politicii si o mare parte din
eIicienta sa depind de resursele alocate
pentru managementul su. n propunerea de
perspective Iinanciare 2007-2013, suma
total destinat PEVeste de 14, 929 milioane
de Euro pentru toate programele destinate
celor 10 tri. Suma este aproximativ a saptea
41
parte din suma total destinat tuturor
actiunilor externe ale Uniunii care includ, de
asemenea actiunile de pre-aderare (cu o sum
nsemnat), IPEV, Iondurile destinate
managementului si prevenirea conIlictelor,
41
Comisia European, Communication from the Commission to the Council and the European Parliament-Building our
common future-Policy challenges and budgetary means of the enlarged union 2007-2013,
, p.40, pagin web accesat pe 3 octombrie 2005.
http://europa.eu.int/eur-
lex/en/com/cnc/2004/com20040101en02.pdI
22
combaterea srciei si rezervele sau ajutorul
de urgent si garantiile de mprumut ale
Fondului European de Dezvoltare. n acest
context, resursele alocate celor 10 tri sunt, n
mod clar, insuIiciente. Pe de alt parte, IPEV
este singurul instrument destinat vecinttii
care se va numra printre acele instrumente
menite s ndeplineasc obiectivele Actiunii
Externe a Uniunii. Aceasta nseamn c va
,nlocui MEDA, TACIS si alte instrumente
42
tematice care sunt n prezent destinate
zonei, deci va constitui singura surs de
Iinantare din partea UE.
Atreia limitare este reprezentat de
omisiunile sale: este Ioarte interesant
condamnarea Belarusului pentru nclcarea
drepturilor omului, n timp ce n alte cazuri se
pstreaz tcerea. Pierderea ocaziei de a
mentiona drepturile omului si principiile
democratice poate Ii explicat de ctiva
Iactori, cum ar Ii: interesul Europei de a
coopera cu anumite tri, apartenenta sau
neapartenenta la continentul european,
pentru a mentiona doar doi dintre acesti
Iactori. Oricare ar Ii motivele, aceast
Iormulare surprinde si aduce un handicap
politicii din punctul de vedere al
schimbrilor pe care vrea s le produc n
sensul avansrii democratiei n trile PEV.
Cnd vorbim despre schimbrile
pozitive pe care le aduce politica,
nlturarea deficientelor, se impune s
mentionm c anumite deIecte au Iost deja
,reparate de Iorma revizuit a politicii n
Iorma sa din documentele publicate n mai
2005.
Prima dintre acestea este includerea
Caucazului de Sud n aceast politic:
Azerbaidjan, Georgia si Armenia. Pentru
nceput, aceasta a rezolvat problema unui
cadru de relatii institutionalizate extinse
dintre aceste tri si UE. Prin acest cadru de
relatii institutionalizate, UE poate dezvolta
programe n aceste tri pentru diseminarea
valorilor sale si ntrirea democratiei,
respectul drepturilor omului si minorittilor.
n termeni practici, unul dintre obiectivele
PEV este acela de a garanta aprovizionarea
cu energie si Sudul Caucazului sunt caliIicate
ca Iiind 'importante din punctul de vedere al
noilor aprovizionri cu energie ale UE
43
dinspre Marea Caspic si Asia Central .
Mai mult, UE poate lua parte activ la
rezolvarea conIlictelor din zon, o ocazie
pentru ambitioasa PESC de a cstiga
exeperient, mai mult credibilitate si
succes. Aceast includere a avut loc dup
recomandrile Consiliului European
Conclu:iile Consiliului European asupra
44
Europei Extinse-Noua Jecintate si cele ale
45
Parlamentului European , aceast omisiune
Iiind remediat n Documentul Strategic
46
publicat pe 12 mai 2004.
42
Comisia European, Proposal for a Regulation of the European Parliament and of the Council laying down the general
provisions establishing a European Neighbourhood and Partnership Instrument,
, p.40, pagin web accesat pe 3 octombrie 2005.
43
Ibid., p.17.
44
Consiliul UE, Council Conclusions on Wider Europe-New Neighbourhood,
, pagin web accesat pe 3 octombrie 2005.
45
Parlamentul European, European Parliament Resolution on Wider Europe- Neighbourhood-ANewFramework of Relations
with Our Eastern and Southern Neighbours (COM(2003)104-2003/2018(INI)),
, pagin web accesat pe 3 octombrie 2005.
46
Comisia European, Strategy Paper., op. cit.
http://europa.eu.int/comm/world/enp/pdI/
getdocen.pdI
http://europa.eu.int/comm/externalrelations/
we/doc/cc0603.pdI
http://www.europarl.eu.int/meetdocs/
delegations/eeau/20031127/15en.pdI
23
Alt neajuns a Iost lipsa de perspective
47
dup expirarea Planurilor de Actiune,
ceea ce Icea PEV-ul s par un aranjament
provizoriu(a crui durat este ntre 3 si 5 ani),
o solutie ad-hoc reclamat de extindere. Pe
de o parte, nu prezenta nici un Iel de
credibilitate nici pentru Uniune, nici pentru
trile asociate, nici pentru restul lumii si, pe
de alt parte, nu oIerea nici un Iel de garantie
a sustenabilittii rezultatelor pe termen lung.
Aceast deIicient a Iost si ea rezolvat de
aparitia urmrii Planurilor de Actiune:
aparitia unui cadru diIerit din punct de vedere
calitativ al relatiilor, intitulat Acordul de
Jecintate European care oIer perspectiva
derulrii relatiilor la un nivel superior prin
,nlocuirea generatiei actuale de acorduri
bilaterale o dat ce obiectivele Planurilor de
48
Actiune sunt ndeplinite . Desi Iormularea
este nc Ioarte general, nementionnd
Iorma concret de actiune viitoare, ci doar c
va reprezenta o modalitate pentru UE si
asociatii si de a ,se pune de acord asupra
obiectivelor pe termen lung pentru
49
dezvoltarea viitoare a relatiilor dintre ei .
Alt pas nainte este Icut de
formularea mai clar a conditionalittii.
La nceputurile politicii, erau Iolositi termeni
ca benchmarks, un euIemism pentru
conditionalitate care avea ca scop, teoretic,
s oIere ,mai mult previzibilitate si
securitate pentru trile asociate dect
50
termenul traditional de conditionalitate .
Benchmarks apare ca titlul unui subcapitol
51
ntreg al Comunicatului Comisiei despre
PEV(primul document major al PEV).

Aceast reticent de a exprima
adevratele denumiri ale intentiilor poate Ii
explicat prin: slaba dezvoltare a setului de
stimulente ale politicii (,morcovul) care ar
Ii justiIicat existenta conditionalittii
(,btului) si menajarea sensibilittii trilor
asociate n aceast privint. Aceasta
contrasteaz puternic cu ultimul document
general lansat n cadrul procesului de
institutionalizare al relatiilor cu vecintatea,
Propunerea de Regulament pentru nIiintarea
IPEV. Art. 29 al documentului mentionat
vine cu cea mai clar Iormulare a
conditionalittii ajutorului Iinanciar n titlul
'Suspendarea Ajutorului: 'cnd un asociat
ncalc principiile mentionate n tiltul I,
Consiliul, prin majoritate caliIicat, la
propunerea Comisiei, poate adopta pasii
necesari n privinta oricrei asistente oIerite
52
trii asociate prin acest Regulament. .
Obiectul conditionalittii este
reprezentat de prevederile Titlului I
,Obiective si Principii, titlu n care sunt
mentionate principiile pe care se bazeaz
Uniunea, cum ar Ii ,respectul pentru
demnitatea uman, libertatea, democratia,
egalitatea, statul de drept si respectul
53
drepturilor omului .
47
Interviu cuoIicial al Secretariatului General, Consiliul Uniunii Europene, 16 aprilie 2004.
48
Comisia European, Strategy Paper., op. cit., p.5.
49
Ibid.
50
Comisia European, Wider Europe..,, op.cit., p. 16.
51
Ibid., p. 15.
52
Comisia European, General provisions establishing a European Neighbourhood and Partnership Instrument., op. cit., p. 30.
53
Ibid., p. 14.
24
Cu toate acestea, ar trebui s Iacem
cteva clariIicri n ceea ce priveste
Iormularea. Pe de o parte, expresia
presupune o dorint Ir precedent de a
provoca schimbri pentru democratizarea
acestor tri prin conditionalitate. Pe de alt
parte, poate Ii un drum lung ntre litera scris
si deciziile practice deoarece, n Iinal,
adoptarea propriu-zis a sanctiunilor depinde
de propunerea lor de ctre Comisie, pe de o
parte si, pe de alt parte, de adoptarea lor de
ctre Consiliu.
n ciuda acestor nuante, tendinta de
radicalizare a pozitiei Uniunii de a garanta
valorile pe care le sustine prin programele
sale nu poate Ii negat. Aceast idee este
sustinut n pozitia vis-a-vis de multe tri
considerate a Ii nedemocratice, inclusiv
Belarus. De asemenea, n acest caz, limbajul
a devenit mai dur. Spre exemplu, la nceput a
Iost mentionat numai c nu vor exista relatii
contractuale ntre UE si aceast tar si c, n
consecint, IPEV va putea Ii Iolosit numai
pentru relatiile dintre societtile civile. Tonul
s-a schimbat radical n Documentul Strategic
care mentioneaz clar c Belarus si UE ,nu
vor avea relatii contractuale atta timp ct
Belarus nu are o Iorm democratic de
54
guvernmnt, alegeri libere si corecte .
Alt avantaj net al PEVeste modul n
care au fost concepute Planurile de
Actiune. PA-urile, care reprezint cadrul
relatiilor dintre Iiecare tar PEV si UE, sunt
acorduri politice asupra crora se decide n
cadrul deja existent de dialog, al Consiliului
Acordului de Parteneriat si Cooperare si,
respectiv, al Acordurilor Euro-Med.
Alternativa ar Ii Iost conceperea lor ca
acorduri internationale, ceea ce ar Ii reclamat
necesitatea de a Ii ratiIicate de ctre tara
asociat si de Iiecare stat membru al Uniunii.
Durata medie a unei asemenea proceduri este
de patru ani, ceea ce ar Ii Icut cea mai mare
parte a acordurilor ineIicient deoarece ar Ii
Iost depsite si restul cooperrii ar Ii avut loc
pe o baz ad-hoc, acolo unde ar existat
posibilitatea. Mai mult, aceasta d substant
ideii de parteneriat comun la toate nivelele
deoarece Planurile deActiune vor Ii aprobate
si implementate n cadrul aranjamentelor
deja existente.
O alt dimensiune pozitiv este
pstrarea structurilor deja existente de
cooperare pentru derularea PEV. Avantajele
evidente sunt economisirea timpului,
resurselor si evitarea complicatiilor. PEV d
un impuls structurilor deja existente, ceea ce
55
UE intentiona de mai mult timp , deoarece i
oIer, n sIrsit, instrumentele de lucru
concrete.
PEV aduce si cteva premiere care
sunt importante pentru perspectivele pe
termen lung. Acestea se leag mai ales de
exti nderea yi adnci rea cadrul ui
cooperrii: politica de dezvoltare este mai
nou inclus; cooperarea politic a Iost
adncit cu trile mediteraneene, incluznd
pentru prima dat sub-comitetele pe
56
democratie, drepturile omului si guvernare .
25
54
Comisia European, Strategy Paper., op. cit., p.4.
55
Interviu cu nalt oIicial al Comisiei Europene, DGEnlargement, 28 aprilie 2004.
56
Comisia European, Communication to the European Commission - Implementing and Promoting the European
Neighbourhood Policy, pp.3-4, , pagin web
accesat pe 3 octombrie 22005.
http://europa.eu.int/comm/world/enp/documents/sec20051521en.pdI
Alt argument care pledeaz n
Iavoarea PEV ca progres este includerea
trilor cu care nu existau anterior cadre de
relatii. Printre acestea, prima de mentionat ar
Ii Libia, cu care UE nu avea cadru extins de
cooperare, desi Iusese invitat s adere la
Procesul Barcelona, eveniment probabil n
viitorul apropiat, de ndat ce adopt acquis-
ul aIerent. Cellalt stat cu care UE nu are n
prezent relatii contractuale este Belarus,
datorit situatiei de paria a trii, lipsa de
legitimitate a guvernului, att pe plan intern
ct si extern, nclcrilor drepturilor omului
si principiilor democratice.
Includerea acestor tri care nu au nici
un Iel de relatii contractuale cu UE n PEVau
o semniIicatie deosebit din dou puncte de
vedere:
1) Conteaz nu numai nIiintarea
cadrului de cooperare, dar si includerea sa
ntr-o politic multilateral
2) Instrumentele din acest cadru vor
acoperi una dintre dimensiunile neglijate
pn acum: societatea civil
Acest Iapt d substant argumentului
pe care l-am mentionat mai devreme de
mrire a capacittii de actor a UE, de a avea
un impact asupra regiunilor nvecinate atunci
cnd are relatii Iormale extinse cu trile
respective. Pe de o parte, nu se poate asigura
c valorile pe care le sustine, ca democratia,
respectul drepturilor omului sau obiective ca
pacea si stabilitatea vor Ii respectate vreodat
n absenta unui asemenea cadru de relatii. Pe
de alt parte, prin includerea lor ntr-un cadru
multilateral expune statele respective unor
inIluente externe multiple respective,
examinrii si presiunii potentiale a
partenerilor, ceea ce creste sansele de
schimbare treptat.
Ultimul dintre argumente este unul
dintre avantajele nete ale politicii n cazul
statelor a cror legitimitate este dubitabil.
Acesta pare s Iie cazul cnd vine vorba de
Libia sau Belarus. Programele anterioare
concepute pentru Belarus s-au concentrat n
mare msur pe guvern dat Iiind natura
proiectelor sprijinite n cadrul TACIS. De
aceea, una dintre cele mai mari critici a Iost
c societatea civil nu se poate dezvolta, pe
de o parte n interiorul trii datorit
conditiilor presive si lipsei de resurse, iar, pe
de alt parte, datorit lipsei de asistent din
57
aIara trii n cazul Libiei, pur si simplu nu
au mai existat programe.
Un pas nainte pentru PEV este si
ncorporarea ca domeniu de actiune
principal a dimensiunii societtii civile,
care lipsea pn acum din politicile si
programele anterioare care vizau regiunea.
Aceasta se datoreaz Iaptului c majoritatea
programelor aveau ca partener de dialog
guvernul, care s-ar putea s nu aib
l egi t i mi t at e, dat ori t unor al egeri
nedemocratice, etc., n acest caz, UE nu
stabileste relatii cu statele respective sau le
restrnge la minimul necesar, ceea ce are un
impact negativ asupra populatiei. Cel mai
clar caz este Belarus, ale crui nclcri ale
drepturilor omului, liberttii de exprimare,
principiile bunei guvernri au devenit notorii
si s-au reIlectat n neacordarea statutului de
membru de ctre nici o organizatie de
26
57
VYACHORKA, V., EUEnlargement and Neighbourhood Policy, Fundatia SteIan Bathory, Varsovia, 2003, p.35.
cooperare european, cel mai recent exemplu
Iiind pierderea statutului de invitat al
Consiliului Europei.
De aceea, introducerea dimensiunii
societtii civile care urmreste s dezvolte
programe menite s ncurajeze cooperarea
ntre structurile societtii civile duce la
corectarea cadrelor anterioare. Aceast
intentie este pus n practic prin activittile
58
care se desIsoar deja n acest domeniu.
n concluzie, Politica European de
Vecintate, n intentia sa de a stabili o relatie
mai strns cu vecinii a reconceput
structurile si politicile ntr-un mod a crui
list de mbunttirri este mult mai lung
dect deIicientele. Aceasta Iace din PEV un
salt nainte n relatiile cu vecinii UE.
27
58
Interviu cu nalt oIicial al Comisiei Europene, DG RELEX, 5 decembrie 2005.
3.1. De ce Europenizarea n PEV?
Dup cum am vzut n capitolul
anterior, scopul PEVeste de a avea un impact
asupra vecinttii, dar si asupra unor aspecte
ale UE. Europenizarea, indiIerent de
deIinitiile care i-au Iost date are, Ir
ndoial, un impact asupra tintelor sale.
Chestiunea pe care o vom examina n acest
capitol este dac PEVpoate Ii considerat ca
Iiind un cadru pentru europenizare si, n
cazul unui rspuns aIirmativ, ct de puternic
este impactul.
Datorit Iaptului c europenizarea nu
este n nici un caz un proces simplu sau
automat si c presupune investirea multor
resurse, este necesar s ncepem analiza cu
dou ntrebri preliminare:
Care ar Ii avantajele initierii
europenizrii prin PEVpentru UE?
De ce ar accepta trile partenere s Iie
europenizate prin PEV?
n ceea ce priveste prima ntrebare,
europenizarea (indiIerent de deIinitia sa) prin
PEV ar nsemna un impact puternic al UE
asupra vecinttii, ceea ce s-ar traduce ntr-o
capacitate de actor puternic n aceast zon.
Aceasta ar mbuntti, n consecint,
imaginea extern a Uniunii. n al doilea rnd,
s ne amintim temerile Uniunii legate de
vecintate: imigratie, terorism, lipsa
democratiei si a respectului drepturilor
omului si minorittilor, dac ar Ii s
mentionm doar cteva dintre ele. Impactul
potrivit n domeniile potrivite ar elimina sau
cel putin diminua spectrul amenintrilor
potentiale din partea vecinttii. n al treilea
rnd, printr-un cadru de cooperare
sistematic si eIicient, Uniunea poate obtine
un alt tip de acces la resursele pe care le au
vecinii (energetice, economice, etc.).
n ceea ce priveste a doua ntrebare,
este necesar s ne ntrebm de ce vecinii ar
accepta europenizarea, dat Iiind Iaptul c
aceasta ar implica un eIort mare din partea
lor, voint politic si sacriIiciu (msurile de
reIorm nu Ioarte populare ar putea pune n
pericol traiectoria politic a liderilor politici
care le implementeaz). Pentru nceput, este
larg acceptat Iaptul c trebuie ntreprinse
reIorme si c trile partenere se uit la
comunitatea international pentru solutii.
Stabilirea de parteneriate cu actori puternici
ai comunittii internationale este n general
un instrument Ioarte puternic de legitimare
pentru liderii politici ai acestor tri si Iac
acceptarea reIormelor dureroase mai usoar.
Dincolo de aspectele subiective se gsesc
beneIiciile concrete rezultate din stimulente
ca: preIerintele comerciale nereciproce care
Iac procesul n ansamblul su destul de
beneIic pentru trile terte. Alte beneIicii
Iinanciare iau Iorma donatiilor sau ajutorului
de natur similar n domenii n care statele
partenere necesit dezvoltare. n ultimul
timp, mult mai important ns a devenit
ajutorul tehnic n generarea unor schimbri
3. Politica de Vecintate European ca yi cadru pentru europenizare
28
59
importante . Toate acestea reprezint
stimulente care au rolul de a genera
schimbri mai proIunde, cele mai importante
Iiind schimbrile structurale care au loc sub
orientarea UE si care sunt reIlectate, pe
termen lung, ntr-o mai mare bunstare, dar
care poate genera costuri pe termen mediu si
lung, dup cum am subliniat deja.
3.2. Atractivitatea Modelului European
Din perspectiva primei definijii a
europenizrii enuntat de Olsen, atractia pe
care o exercit modelul european asupra
actorilor din aIara UE d nastere la cteva
ntrebri:
Ce are att de special modelul
european n comparatie cu alte
modele?
Ce conIer legitimitate, atractivitate
si resurse care s-i Iavorizeze
diseminarea?
Care este extinderea si care sunt
domeniile n care modelul european
exercit o inIluent?
Unde se extinde n primul rnd si de
ce?
Rspunsul aproape automat la prima
ntrebare este c proiectul european
reprezint, din multe puncte de vedere o
structur sui-generis n ceea ce priveste:
separarea puterilor si competentelor;
modelul de integrare caracterizat de
transIerul treptat al prerogativelor de la nivel
national la nivel comunitar si, n consecint,
pierderea partial a suveranittii; realizrile
care au transIormat un continent devastat
dup al Doilea Rzboi Mondial ntr-unul din
modelele de bunstare n lume, etc. Mai mult,
unele dintre politicile sale au avut un impact
semniIicativ att asupra statelor membre (s
ne gndim cel putin la proiectul Pietei Unice)
ct si asupra trilor candidate (prin procesul
de extindere). Mai mult, si-a creat o imagine
put er ni c i ndi vi dual i zat ca act or
international, concentrat pe aprarea
drepturilor omului si valorilor democratice,
utilizarea ,soIt power, multilateralism.
Examinarea detaliilor succesului
proiectului european ne conduce la rspunsul
la a doua ntrebare. Legitimitatea
modelului si metodelor pentru reprezentantii
trilor terte se ntreptrund proIund cu
motivele puterii sale de atractie. Unul dintre
ele este reprezentat de schimbrile
spectaculoase produse att n statele membre
ct si n aIara lor. Mai mult, proiectul
european a reusit s paciIice si uniIice o mare
parte a continentului, realizare care, n ciuda
limitelor si imperIectiilor este o ntreprindere
deosebit de ambitioas care a depsit toate
celelalte experimente de acest Iel din istorie
si, probabil, chiar asteptrile initiatorilor si.
Disparitia conIlictelor pe un continent care
era caracterizat de un numr impresionant de
rzboaie, care a determinat la rndul su
atingerea unui nivel proIund de ntelegere
reciproc ntre europeni este Ioarte atractiv
pentru trile vecine a cror istorie recent a
Iost marcat de violent, instabilitate si alte
amenintri a cror amintire este nc
puternic. Un exemplu concret al succesului
UE n aceast privint pe continentul
29
59
Interviu cu nalt oIicial al Comisiei Europene, DG RELEX, 5 decembrie 2005.
european este, Ir ndoial, extinderea, att
din punct de vedere material, ct si simbolic,
reprezentnd o ,ntoarcere la Europa a
noilor state membre. n Iinal, prin aderarea la
Uniunea European a statelor din Iostele
regimuri comuniste, Uniunea European a
adugat mbogtit aceast dimensiune a
uniIicrii europene.
n al doilea rnd, se poate aminti si de
aspectul strict material al realizrilor marelui
proiect al Pietei Unice care a produs
mbunttiri importante n nivelul de viat al
cettenilor. Structura Uniunii este, conIorm
anumitor preri, un sistem remarcabil din
punctul de vedere al design-ului deoarece
reuseste s aloce canale de comunicare
pentru preocuprile guvernelor, cettenilor,
grupurilor de interes si, cteodat, reuseste s
le conIere posibilitatea de a se implica n
procesul de luare al deciziilor. Alt aspect n
aceast privint este capacitatea de adaptare
si de a rspunde la provocri puternice:
depsirea euro-sclerozei din anii 80,
integrarea n 2004 a zece noi state membre,
i nt roducerea monedei uni ce, dac
mentionm numai cteva dintre ele.
Este evident c si aceste aspecte sunt
Ioarte atractive pentru statele partenere care
vd Uniunea European ca un sistem
puternic si beneIic din multe puncte de
vedere. n consecint, stabilirea de relatii cu
Uniunea European devine important
pentru tri ne-membre att din punct de
vedere material ct si simbolic.
Resursel e car e I ac posi bi l
materializarea atractiei n rezultate concrete
i au, n gener al , I or ma r el at i i l or
institutionalizate, privint n care trebuie
subliniat Iaptul c relatiile dintre Uniunea
European si anumite grupuri geograIice de
tri este caracterizat de includerea unei
game largi de arii de cooperare. Relatia este
de multe ori asimetric este sprijinit de
resurse Iinanciare, tehnice si asistent, etc.
n sIrsit, vom rspunde la cea de-a
patra ntrebare ridicat pe parcursul
explicrii celor anterioare: unde este cel mai
probabil s se extind modelul european
prima dat? Rspunsul de la sine ar Ii ,la cei
care au nevoie de modele. Pornind de la
aceast aIirmatie, rezult c anumite
metode/aspecte propuse de Uniune
susceptibile de a Ii aplicate/adoptate de trile
care au nevoie de modele. Dat Iiind Iaptul c
exist un numr mare de tri care pot Ii
ncadrate n aceast categorie, e nevoie s
restrngem mai mult cercul statelor asupra
crora Uniunea European exercit o atractie
puternic. n acest punct trebuie luat n
calcul si concurenta de modele de succes la
nivel mondial. Mai mult, ar trebui s
mentionm Iaptul c exist trsturi comune
ale Uniunii Europene si a altor actori, de
exemplu n domeniul valorilor, n care UE
apr valori universal acceptate. De aceea,
cheia este de fapt atitudinea modelului,
intentiile sale si ceea ce ntreprinde pentru a
stabili o relatie.
Adugnd acestui Iapt alte detalii
obiective (trile asupra crora UE tinde s si
concentreze resursele, atentia, etc.), rezult
c trile care sunt atrase de modelul european
si intentioneaz s implementeze schimbri
n urma acestei relatii sunt acelea care se
nvecineaz cu Uniunea. Proximitatea
30
geograIic este sprijinit de alti Iactori care
se leag n principal de experienta colonial a
statelor europene n anumite cazuri si
consideratiile geo-strategice n altele. n
consecint, nu numai trile europene devin
subiecte ale inIluentei, dar si statele de pe
continentele vecine, n special AIrica. Cheia
veriIicrii acestui argument este analiza
documentelor de cooperare ntre Uniunea
European si diIerite grupuri geograIice n
ceea ce priveste: ct de ambitioase sunt
obiectivele, domeniile incluse, extinderea
cooperrii, structura institutional, Irecventa
ntlnirilor, metodele de evaluare a
rezultatelor, resursele alocate Iiecruia dintre
aceste acorduri, sunt diIerente enorme ntre
eIortul ntreprins n mod clar n cazul trile
din procesul de extindere, PEV si AIrica-
Caraibe-PaciIic pe de o parte (desi cu
diIerente descresctoare si ntre acestea) si
restul lumii pe de alt parte.
O alt ntrebare n acest context ar Ii
dac pot Ii conciliate n acest proces dou
modele concurente. ntrebarea este cu att
mai pertinent cu ct n zona estic a trilor
PEV modelul alternativ este Federatia Rus.
Evolutiile practice au artat c pn acum UE
si Rusia se exclud reciproc ca modele, dat
Iiind Iaptul c o reorientare pro-vestic pare
s duc la o rcire a relatiilor cu Rusia (n
cazul Georgiei, Moldovei si Ucrainei).
Am vzut c Uniunea European
reprezint un model de organizare sui-
generis si c succesul su se datoreaz unor
Iactori diversi, printre care paciIicarea
continentului, realizarea reconstructiei si
dobndirea prosperittii prosperittii,
guvernrii cu nivele multiple. Aceasta d
Uniunii Europene capacitatea de a se
comporta ca model pentru trile care se aIl
n proximitatea sa geograIic, detaliu care
este sprijinit de alti Iactori, n principal
istorici si strategici. De aceea, eIectul este de
europenizare conIorm primei deIinitii a
acesteia, aceea de exportare a modelelor n
aIara Uniunii. De Iapt, inIluenta reprezentat
de modelul european este numai punctul de
plecare pentru Europenizare. n aceast Iaz,
eIectul este acela de adoptare voluntar sau
cutare a posibilittii de a se apropia de UE
din partea trilor vecine. n Iaza urmtoare o
s vedem cum Uniunea European rspunde
acestor tentative de apropiere din partea
cel orl al t e t ri si cum decl anseaz
europenizarea la un nivel mai proIund.
3.3. Spatiul politic al Politicii Europene de
Vecintate
Dup cum am artat n sub-capitolul
anterior, motivele pentru europenizarea cea
mai putin intens constau n adoptarea unei
atitudini de a se apropia n diIerite domenii si
cutarea unor ,mprumuturi de la modelul
european. n acest sub-capitol vom merge la
nivelul imediat superior din punctul de
vedere al intensittii, acela al tentativei
constiente a Uniunii Europene de a crea un
spatiu politic prin actiunile sale. Considerm
c a doua definijie a europenizrii reprezint
un nivel superior din urmtoarele motive:
Este un punct de ntlnire ntre
intentiile trilor nvecinate si cele ale UE. n
consecint, reprezint un pas nainte n
comparatie cu deIinitiile anterioare care se
reIereau mai mult la calittile si dimensiunile
Uniunii si nu la eIortul su destinat relatiilor
cu regiunea.
31
Constituie o intentie constient din
partea Uniunii Europene care ia Iorma unei
strategii de actiune, alocare a resurselor, etc.
Mai mult, marcheaz nceputul unui
parteneriat ntre UE si vecinii si si cresterea
angajamentului att al vecinilor ct si a
Uniunii
Cu toate acestea, consideratiile rmn
pentru moment la nivelul general al unei
anumite coerente la nivelul pozitiilor privind
relatiile internationale, al unui statut de actor
si aprarea acelorasi concepte de legitimitate,
bun guvernare, etc.
O dat ce punctele de plecare sunt
clariIicate, putem ncepe analiza a 'De ce si
cum a creat Uniunea European un spatiu
politic prin PEV?. Este util s ncepem
cercetarea n aceast directie chiar cu primele
denumiri ale PEV, n scrisorile care sunt
considerate a Ii initiat politica, apartinnd lui
Jack Straw si Anna Lindh si n declaratiile
oIicialilor UE din urma acestor scrisori. n
acestea se vorbeste de un 'cerc de prieteni,
suIicient pentru a ne imagina anumite
legturi ntre centrul reprezentat de Uniunea
European si cercul reprezentat de trile
vecine, si, n consecint, un spatiu comun. Un
pas nainte este reprezentat de documentul
care a lansat PEV, intitulat 'Vecintatea
Extins Un nou cadru de relatii cu vecinii
nostri estici si sudici care indic mai clar n
directia ideea unui spatiu comun coerent care
ar include att statele membre UE, ct si
statele vecine europene si non-europene.
S aruncm o privire la motivele pe
care le-ar avea UE s creeze un spatiu politic.
Crearea unui spatiu politic genereaz
avantaje clare pentru initiatorul unui astIel de
proiect: statutul de actor n zon, controlul
asupra stabilirii cadrului si continutului
parteneriatului, stabilirea agendei, pe lng
avantajele concrete generate de parteneriat n
sine. Ca s ncepem cu cel mai Irecvent
mentionat avantaj, Uniunea trebuie s creeze
o PESC care s se potriveasc cu proIilul si
importanta sa economic. Acesta este un
argument cu mult greutate n special n urma
rzboiului din Iosta Iugoslavie cnd lipsa de
actiune a statelor UE n prevenirea unor
asemenea atrocitti chiar pe continentul
european a lsat un gust amar de esec si un
sentiment de vinovtie Ir precedent.
Dorinta de a nu repeta aceleasi greseli, la care
s-a adugat dinamica intern a Uniunii
Europene n domeniul Cooperrii Politice
Europene, predecesorul PESC, a Icut
posibil stabilirea unor relatii din ce n ce mai
institutionalizate crora li s-au alocat din ce
n ce mai multe resurse n domeniul relatiilor
externe la Maastricht, Amsterdam si Nisa si
tendinta era aceeasi n Tratatul Constitutional
care nu a intrat n vigoare (sau cel putin nu
nc). Cu toate acestea, acelasi argument
subliniaz Iaptul c realizrile Tratatelor au
esuat n practic de multe ori, diviziunile
provocate de rzboiul din Irak si amnarea
obiectivului Fortei de Reactie Rapid Iiind
doar dou exemple. Mai mult, UE are nevoie
de contexte noi n care ar putea avea succes,
iar asa-numitele conIlicte nghetate ar putea
Ii ocazii bune n acest sens.
Totusi, a judeca actiunea extern a
UE exclusiv din perspectiva PESC cu
realizrile si esecurile sale ar Ii o viziune
Ioarte limitat. De aceea UE in lume, n
conIormitate cu denumirea si clasiIicarea
32
Icut de Comisia European cuprinde
urmtoarele: PESC, PEV, Dezvoltare, Ajutor
Umanitar, Ajutor Extern, Extindere, Comert
60
Exterior . n consecint, rolul UE n lume nu
depinde exclusiv de PESC, ci de toate
componentele mentionate anterior, ceea ce
schimb perspectiva considerabil. S-a spus
de multe ori c dintre aceste componente
extinderea a Iost cea mai de succes n ceea ce
priveste producerea unor schimbri proIunde
si radicale n ,tintele sale. La Iel de
impresionante sunt realizrile Comertului
Exterior, dat Iiind Iaptul c Uniunea
European are cea mai mare pondere n
volumul bunurilor comercializate la nivel
mondial, 19,1 din comertul mondial cu
bunuri, detinnd si primul loc n comertul
mondial cu servicii, cu un procentaj atingnd
24,1 din volumul mondial de comert cu
61
servicii . n domeniul dezvoltrii, UE este si
cel mai mare donator pe plan mondial,
calculat ca suma dintre dintre ajutorul
bilateral si cel comunitar (acesta din urm
reprezentat de resurse din Fondul de
Dezvoltare si bugetul comunitar). n ceea ce
priveste ajutorul umanitar, din nou, Iondurile
Comunittii au Iurnizat cea mai mare parte a
resurselor destinate acestui domeniu de
62
actiune la nivel mondial .
Cu toate acestea, n ciuda privilegiilor
pe care le are UE n lume, criticii aIirm c
imaginea UE nu corespunde potentialului
su. Care sunt motivele pentru aceasta? Din
pcate, exist si argumente n acest sens.
Pentru nceput, n ciuda cantittii mari de
resurse alocate pentru rezolvarea probleme-
lor n lume, impactul este departe de a Ii
satisIctor, Ir rezultate spectaculoase.
Mai mult, sunt dovezi care puncteaz n
directia anulrii eIorturilor de dezvoltare
datorit altor actiuni ale Uniunii. Concret,
este calculat c simpla eliminare a
restrictiilor n comertul cu trile n curs de
dezvoltare ar asigura o crestere economic si
o mbunttire a standardelor de viat mult
mai mari dect cele generate de tot ajutorul
dat de UE.
n concluzie, rezult c toate
componentele UE n lume cu exceptia
extinderii sunt destul de controversate n
ceea ce priveste impactul concret al
actiunilor UE asupra situatiei generale a
trilor n chestiune si asupra Uniunii nssi.
Acesta este exact contextul n care a
aprut Politica de Vecintate si a dovedit a Ii
att o intentie de a aborda constructiv
problemele statelor din vecintatea sa
geograIic, ct si o ncercare de a reitera
succesul extinderii Ir s promit
stimulentul cel mai consistent: statutul de
membru. De aceea, PEVnu reprezint numai
redeIinirea relatiilor cu vecintatea apropiat
a UE, ci si expresia ambijiilor de actor ale
Uniunii Europene n zon. Iar aceasta este
ntruchiparea Iormei de europenizare pe care
o analizm n acest capitol, crearea unui
spatiu politic de ctre UE prin PEV.
S ne uitm acum la modul n care
UE plnuieyte s creeeze acest spatiu
33
60
Comisia European, Relatii Externe, , pagin web accesat pe 23 octombrie 2005.
61
Comisia European, DGComert Exterior, , pagin web accesat pe
23 octombrie 2005.
62
Comisia European, Asistent umanitar ECHO, , pagin web
accesat pe 23 octombrie 2005.
http://europa.eu.int/comm/indexes.htm
http://europa.eu.int/comm/trade/gentools/Iaqsen.htm
http://europa.eu.int/comm/echo/statistics/echoen.htm
politic, pentru a ntri aIirmatiile pe care
le-am Icut: pentru nceput, Iaptul c PEVse
aseamn extinderii. DeIinitia PEV, ,totul cu
exceptia institutiilor ne prezint clar un
proces de extindere Ir participarea acestor
tri la procesul de luare al deciziilor.
DeIinitia nu se limiteaz la declaratii.
Dimpotriv, este sustinut Ioarte bine de
continutul politicii care vizeaz o armonizare
detaliat ntre politicile Uniunii si acelea ale
trilor partenere n multe domenii. Concret,
se mentioneaz c metoda de lucru este
stabilirea comun a priorittilor de actiune 'a
cror realizare va aduce trile partenere mai
63
aproape de Uniunea European si c
acestea vor constitui obiective speciIice de
actiune n urmtoarele domenii: 'dialog
politic si reIorm; comert si msuri
destinatee pregtirii trilor partenere pentru
obtinerea unei participri la Piata Comun;
cooperare politieneasc si judicial n
materie penal; energie, transport, societatea
inIormational, cercetare n domeniul
mediului si inovatie; politic social si
contacte aale societtii civile.
La nivel politic general, exist o
mentionare clar a intentiilor PEV de a
conIeri Uniunii o greutate mai mare pe scena
international: unul dintre domeniile de
actiune ale Planurilor de Actiune n care sunt
asteptate rezultate concrete este reprezentat
de actiunile care s 'conIirme sau s
ntreasc aprarea valorilor comune si a
anumitor obiective din domeniul PESC . n
aceast privint, ar trebui s reamintim
obiectivele PEV de a se implica activ n
rezolvarea conIlictelor din zona trilor
partenere, de a ntri stabilitatea si securitatea
n zon si prevederea posibilittii ca trile
vecine s ia parte la operatiunile de
64
management de criz conduse de UE , ceea
ce reprezint un salt nainte n comparatie cu
situatia anterioar n care aceast posibilitate
nu era prevazut. Aceasta nu se datoreaz
exclusiv preocuprilor Uniunii privind
propria sa securitate, ci, n principal, dorintei
sale de a-si crea un statut de actor important n
zon din mai multe puncte de vedere. Pentru a
argumenta aceast aIirmatie, s aruncm o
privire la zonele marcate de conIlict: Orientul
Mijlociu, Caucazul de Sud si Transnistria.
Realizarea unui impact n Orientul
Mijlociu a Iost un obiectiv constant al UE,
marcat de decizii importante, ncepnd cu
Declaratia de la Venetia din 1981 si ajutorul
Iinanciar considerabil destinat zonei, mai
multe programe de anvergur destinate
rezolvrii problemelor din zon ntr-un cadru
multilateral, ca de exemplu Procesul
Barcelona. Cu toate acestea, actiunile UE au
Iost eclipsate de Statele Unite care si-au
asumat meritele pentru mbunttirile majore
n situatie. Motivul pentru care UE nu a putut
avea un proIil pronuntat este c problemele
pe care le-a tratat nu au Iost percepute ca Iiind
deIicientele majore ale procesului de pace,
desi au avut eIecte beneIice pe termen lung.
n plus, ajutoarele destinate regiunii au Iost
compromise de scandaluri de coruptie ale
Autorittii Palestiniene privind Iolosirea
Iondurilor, ceea ce a subminat credibilitatea
UE privind managementul procesului nu
numai n interiorul Uniunii, ct si n exterior.
Cu toate acestea, eIorturile UE par s Iie
63
Comisia European, Strategy Paper., p.3.
64
Comisia European, Strategy Paper., p.3.
34
rspltite prin recenta cerere a prtilor de
trimitere a unei misiuni de monitorizare la
punctul de trecere al Irontierei RaIah dintre
Egipt si Fsia Gaza si lansarea la sIrsitul
lunii noiembrie a anului trecut.
Alt zon de conIlict este Caucazul de
Sud, unde asa-numitele conIlicte nghetate
din Nagorno Karabakh, Osetia de Sud si
Abhazia reprezint o problem international
datorit numrului mare de reIugiati n zon,
n jur de 1,5 milioane de persoane, riscurile
de mediu datorit armelor sovietice
abandonate, diIiculttile de acces la ap si, nu
n ultimul rnd, eroziunea nceat, dar sigur,
a structurilor democratice din aceste tri si, n
consecint, a sanselor de Iundamentare a unei
democratii Iunctionale. n aIar de aceste
chestiuni a cror rezolvare este crucial
pentru comunitatea international, se ridic si
problema energiei care se gseste n cantitti
semniIicative n zon si a crei exploatare
este mpiedicat de aceste conIlicte. n aIar
de aceasta, datorit unor evenimente recente
(n principal revolutia democratic din
Georgia), situatia n zon a pierdut din
complicatii si ar putea reprezenta un succes
nu Ioarte greu de obtinut pentru Uniunea
European.
Implicarea UE n regiune a Iost
sporit n ultimul timp. Anceput cu numirea
Reprezentantului Special pentru Caucaz n
2003. n ceea ce priveste cadrul concret de
negocieri pentru rezolvarea conIlictelor, UE
nu particip (deocamdat, cel putin) si
activittile n aacest sens sunt reduse la
sprijinirea initiativelor deja existente: pentru
Abhazia cele ale ONU cele ale Grupului de
Prieteni ai Secretarului General al ONU; n
Nagorno-Karabakh: discutiile dintre
Armenia si Azerbaidjan si Grupul de la
Minsk; n Osetia de Sud sprijin pentru
propunerea OSCE si cea mai recent a
65
Georgiei de rezolvare a conIlictului . n aIar
de aceasta, CE este mai mare donator n cele
66
dou conIlicte din Georgia . Planurile de
Actiune PEVpentru Caucazul de Sud care va
Ii publicat n cursul acestui an, va contine si
elemente menite s se adreseze acestor
67
chestiuni .
Cea de-a treia zon care poate Ii
considerat drept conIlict este Transnistria
din Moldova. Spre deosebire de celelalte
dou zone de conIlict, aceasta va constitui
granita extern a Uniunii ncepnd cu 2007,
dup aderarea Romniei. n ciuda apropierii
geograIice, acest conIlict a Iost neglijat de
UE pn recent. Cadrul pentru rezolvarea
conIlictului este compus din Moldova si
Transnistria ca prti n conIlict si OSCE,
Rusia si Ucraina ca mediatori. OSCE a
nregistrat un succes initial la summit-ul de la
Istanbul (noiembrie 1999) prin obtinerea
aangajamentului Rusiei de a-si retrage
trupele din Georgia si Moldova pn n 2002,
care ns a esuat deja la Porto (decembrie
2002). n anii urmtori Consiliul Ministrilor
al OSCE a ncercat s includ n declaratia
Iinal a reuniunilor angajamentul Rusiei, dar
s-au lovit de veto-ul Rusiei, dup cum s-a
ntmplat si la cea mai recent de la
Ljubljana (5-6 decembrie, 2005).
n ultimii ani, totusi, situatia s-a
schimbat radical n ceea ce priveste
implicarea UE din cteva puncte de vedere.
35
65
Interviu cu nalt oIicial al Comisiei Europene, DG RELEX, 5 decembrie 2005.
66
Ibid.
67
Ibid.
Schimbarea acestei tendinte a Iost marcat de
interdictia acordrii vizei pentru oIicialii
regimului de la Tiraspol datnd din Iebruarie
2003, urmat de o miscare si mai ndrzneat
Icut de Javier Solana care l-a sItuit pe
presedintele Moldovei s nu accepte
Memorandumul Kozak n noiembrie 2003.
Au existat si discutii privind posibilitatea
68
unei misiuni PESC/PESAn 2004 , dar s-au
dovedit a exista cel putin diIicultti
procedurale n calea initierii unei asemenea
operatiuni n colaborare cu tri terte a cror
colaborare ar Ii indispensabil (de exemplu
Ucraina si Rusia). UE si-a consolidat
prezent a n regi une pri n numi rea
Reprezentatului Special UE pentru Moldova
(martie 2005), printre atributiile cruia se
numr si ntrirea contributiei UE la
69
rezolvarea conIlictului din Transnistria si
nIiintarea ulterioar a Delegatiei Comisiei
Europene n toamna lui 2005; decizia de a lua
parte la negocierile pentru rezolvarea
conIlictului alturi de SUA (ambii cu statut
de observatori) si de prtile anterioare
ncepnd din octombrie 2005. Nu n ultimul
rnd, o initiativ Ioarte interesant a Iost
lansarea misiunii de monitorizare a granitei
moldo-ucraineene (inclusiv sectorul
transnistrean) pe 1 decembrie 2005. Aceasta
poate Ii vzut ca ncadrndu-se n
propunerea 3D (democratizare, decrimina-
70
lizare, demilitarizare) dat Iiind Iaptul c
misiunea sa este aceea de a preveni traIicul de
arme, droguri si Iiinte umane. Mai mult, att
Planul de Actiune pentru Moldova ct si cel
pentru Ucraina ale PEVprevd angajamentul
de a rezolva conIlictul din Transnistria. Toate
aceste initiative indic o implicare crescut a
UE ntr-o solutionare a conIlictului din
Transnistria. Din punctul de vedere al
conIlictului, acestea nu au avut nici un
rezultat concret pn acum, dar semnaleaz o
schimbare dramatic a pozitiei UE. Cu toate
acestea, poate constrngerea cea mai mare pe
care o poate exercita UE asupra solutionrii
conIlictului este ,veto-ul de Iacto pe care l
are n privinta oricrei propuneri datorit
motivatiei puternice a Moldovei de a adera la
Uniune (si, de aceea, nu ar aproba nici o
decizie creia Uniunea nu i-ar da und
71
verde) .
Sunt mentionate si alte obiective
meni t e s nt reasc proIi l ul UE,
speciIicitatea sa pe scena international:
'lupta mpotriva terorismului, proliIerarea
armelor de distrugere n mas, respectarea
72
normelor de drept international , ca de altIel
si cooperarea cu Curtea Penal Internatio-
73
nal . Cu exceptia luptei mpotriva
terorismului, care este un obiectiv la nivel
mondial, n privinta tuturor celorlalte UE
continu s aib un proIil distinct n
comparatie cu cel al actori actori de marc de
pe scena international si n speccial SUA. n
ceea ce priveste proliIerarea armelor de
36
68
Interviucu oIicial al Secretariatului General, Consiliul Uniunii Europene, 16 aprilie 2004.
69
Joint Action 23rd oI March 2005, 7023/05.
70
MUNTEANU, I., NATOI, O., SPANU, V., The 3D Strategy and Action Plan for the Settlement of the Transnistrian
Conflict, Foundation Moldova, , pagin web accesat pe 7 decembrie, 2005.
th
NANTOI, Oazu, Ca:ul Republicii Moldova. ce ar putea face UE i SUA?, Institutul de Politici Publice, 29 oI October 2005,
., p.7.
71
VAHL, M., The Europeani:ation of the Transnistrian Conflict, CEPS Policy BrieI 73/May 2005,
, pagin web accesat pe 7 decembrie 2005, p. 4.
72
Comisia European, Strategy Paper., op. cit., p.3.
73
Ibid., p.13
http://Ioundation.moldova.org/pagini/eng/125
http://www.ipp.md/public/comentarii/39/ro/Cazul20Republicii20Moldova-UE20si20SUA.rom.doc
http://shop.ceps.be/
BookDetail.php?itemid1227
distrugere n mas UE (desi se pot Iace
diIerente ntre opiniile statelor membre, dup
cum am vzut n cazul Irak-ului) insist
asupra negocierilor si asupra politicii de
stimulente n schimbul renuntrii la astIel de
arme, n timp ce Statele Unite sprijin
presiuni de alte tipuri. n ceea ce priveste
Curtea Penal International, UE si statele
membre i-au sustinut nIiintarea si derularea
activittilor, spre deosebire de SUAcare nu a
semnat Protocolul si, n plus, a dus o politic
de semnare a unor acorduri bilaterale cu
diverse tri europene pentru ne-aplicarea
prevederilor cettenilor americani.
Alt element care demonstreaz
intentia PEV de a crea un spatiu politic
coerent este dimensiunea cooperrii
regionale. Este important s subliniem Iaptul
c n prima Iorm a politicii care a Iost
lansat n martie 2003 acest aspect lipsea, ca
de altIel si din Documentul Strategic din mai
2004, aprnd pentru prima dat n
Propunerea de regulament pentru crearea
Instrumentului Politicii Europene de
Jecintate n septembrie 2004. Cu toate
acestea, Iorma actual prezint cooperarea
regional ca Iiind unul dintre aspectele cheie
ale politicii, conIorrm documentelor care
deIinesc politica: 'un aspect speciIic si
inovator al IPEV este componenta de
cooperare transIrontalier si este modelat
n concordant cu Iondurile structurale n
ceea ce priveste Iunctionarea. De aceea,
intentia de a da coerent acestui spatiu este
Ioarte clar deoarece prin aceast politic
diIerentele ntre regiuni nvecinate tind s se
micsoreze si reprezint un bun punct de
plecare pentru apropieri n alte domenii.
3.4. Politica European de Vecintate
Cadru pentru modelarea politicilor
interne
Am ajuns la deIinitia Iinal a
europenizrii ca proces prin care politicile
interne sunt modelate din ce n ce mai mult de
proiectul european, perspectiv din care vom
analiza PEV. DeIinitia actual reprezint cel
mai nalt grad de interIerent al europenizrii
n politicile interne si, de aceea, cel care are
saansele cele mai mari s produc schimbri
semniIicative. Vom vedea n cele ce urmeaz
schimbrile pe care vrea s le aduc PEV.
Am mentionat anterior expresia
,totul cu exceptia institutiilor care a Iost
Iolosit pentru a deIini PEV de ctre diversi
oIiciali europeni, printre care si Iostul
presedinte al Comisiei, Romano Prodi.
Aceast aIirmatie este pus n practic n
principal de conjinutul yi instrumentele
concepute pentru realizarea sa componente
pe care le vom analiza n detaliu.
n ceea ce priveste continutul, titlurile
PEV arat ct de ambitioas este aceast
politic, dat Iiind Iaptul c sunt incluse multe
domenii de cooperare n priorittile
Planurilor de Actiune: 'dialog politic si
reIorm; comert si msuri menite s
pregteasc statele partenere s obtin o
participare la Piata Comun, cooperare
politial si judiciar n materie penal;
energie, transport, societate inIormational,
mediu, cercetare si inovatie; politic social
74
si contacte ale societtii civile si alte
reIeriri, chiar mai reelevante: 'o PEV
cuprinztoare, incluznd componentele
tuturor celor trei piloni ai structurii actuale a
37
74
Comisia European, Strategy Paper.,op. cit., p.3.
75
Uniunii . De aceea PEVeste, din punctul de
vedere al continutului destul de similar
Acordurilor Europene cu statele Europei
Centrale si de Est care au Iost semnate n anii
nouzeci cu scopul pregtirii trilor
respective pentru aderare.
Alt titlu care relev clar intentiile
PEV de a transIorma politicile trilor
asociate ntr-un mod n care le-ar aduce mai
aproape de politicile Uniunii este ,Valoarea
Adugat. Printre elementele considerate a
aduce ceva nou n comparatie cu acordurile
anterioare sunt mentionate urmtoarele:
'trecerea de o manier semniIicativ dincolo
de simpla cooperare la un grad semniIicativ
76
de integrare , 'convergent a legislatiei

economice, ,posibilitatea deschiderii
treptate a diverse programe comunitare
participrii trilor asociate, acelea care
promoveaz legturile culturale, de educatie,
de mediu, tehnice si stiintiIice si asistenta
tehnic si programele de nIrtire
institutional pentru acele tri care vor s se
77
alinieze la standardele si normele Uniunii .
Dup cum am mentionat deja, exist
cteva domenii de prioritate pentru actiunea
PEV. Primul etse reprezentat de aprarea
acelorasi valori. Cel de-al doilea se reIer la
un dialog politic mai eIicient, la care ne-am
reIerit n capitolul privind crearea unui spatiu
politic. Al treilea domeniu cuprinde tot ce se
reIer la Piata Comun si de Iapt enumer
reIorme care, dac sunt adoptate, ar schimba
ntreaga structur a trilor partenere n
conIormitate cu Piata Comun a UE.
Obiectivul general n acest domeniu este
realizarea arrmonizrii legislative conIorm
unor prioritti stabilite de comun acord si
unui orar clar deIinit, cu scopul integrrii
78
economice si comerciale . n aIara
obiectivelor care se reIer la sprijinirea
msurilor care au ca scop adaptarea
economiilor n conIormitate cu regulile
Organizatiei Mondiale a Comertului, restul
prevederilor se reIer la armonizarea
legislativ cu acquis-ul communautaire n
diverse domenii.
Ceea ce este interesant cnd vine
vorba de Iormulare este c anunt obiectivul
si imediat modul n care si propun s ating
obiectivul care este, invariabil, armonizarea,
nelsnd alte ci de aa atinge obiectivele
respective. Armonizarea dintre legislatia
comunitar si cea a statelor partenere este
prevzut n urmtoarele domenii:
Produse industriale, comertul cu
bunuri;
Frontiere cu un accent puternic pe
modernizare si inIormatizare
Produsele agricole subliniind
necesitatea trilor partenere de a se
conIorma standardelor sanitare si
Iito-sanitare
Le g i s l a t i a c o mp a n i i l o r , a
contabilittii
Serviciile Iinanciare si Iluxurrile de
capital
Barierele administrative pentru
investitori
Legislatia propriettii intelectuale
Sistemele statistice
38
75
Ibid., p.6.
76
Ibid., p.8.
77
Ibid., p.9.
78
Ibid., p. 15
Concurenta, legislatia anti-trust si
ajutoare de stat
Sistemul de taxe
n lista lung de mai sus se pot depista
Ioarte usor denumirile multora dintre
capitolele de negociere. Printre acestea,
standardele produselor agricole nu reprezint
o prioritate pentru trile asociate, ci un
domeniu prioritar pentru Uniune. n aceeasi
linie de rationament se nscrie armonizarea
sistemelor statistice si sistemul de taxe.
Trecnd la alt domeniu de prioritate
pentru actiunea PEV, cooperare fudiciar i
politial, putem s identiIicm, nc o dat, o
gam larg de domenii n care este propus
cooperarea dintre UE si vecinii estici si
sudici. Cu toate acestea, termenul de
armonizare n sine nu apare, n unele cazuri
datorit sensibilittii subiectului pentru
suveranitatea national a pertenerilor, dar si
pentru c Iac parte din pilierul trei. n
conseci nt , est e ment i onat numai
cooperarea la nivel general n scopul
mbunttirii eIicientei administrative,
conIruntrii amenintrilor presiunilor
migratorii din alte tri, traIicul cu Iiinte
umane si terorismul si, la un nivel mai
particular, cooperare pe chestiuni de
migratie, azil, politici de viz, combaterea
crimei organizate, traIicului de arme si
droguri, contraventii Iinanciare si economice
si cooperare cu organisme ale UE ca
EUROPOL si EUROJUST. Exist o singur
ment i onar e I or mal a necessi t t i i
convergentei drepturilor Iamiliei. Cu toate
acestea, tendinta pare s Ii Iost diIerit dac
ne uitm la Proiectul de Tratat Constitutional,
cu comunitarizarea pilonul JA I, care ar Ii
conIerit alt statut asa-numitei cooperri. n
pl us, est e i nt eresant s subl i ni em
stimulentele oIerite n ceea ce priveste
circulatia persoanelor n regiunile de granit
si simpliIicarea cerintelor administrative
pentru acordarea vizei.
Aria de actiune urmtoare este
energia, n care interesul Uniunii de a
beneIicia de resursele energetice ale
vecinttii sunt recunoscute de la bun
nceput. n aceeasi rubric se mentioneaz
crearea unei piete europene a energiei si
convergent legislativ si a reglementrilor
n domeniu care sunt dovezi suplimentare ale
intentiilor de europenizare. S ne amintim c
aceast initiativ exist si n Procesul de
Stabilizare si Asociere pentru Balcani care au
o promisiune clar n ceea ce priveste
extinderea. Ar trebui mentionat si
deschiderea posibilittii ca trile partenere s
ia parte la programele si organismele de
reglementare ale Uniunii n domeniul
energiei.
Alte domenii sunt abordate diIerit. n
ceea ce priveste transporturile, se vorbeste
de necesitatea unor schimbri structurale n
sistemele de transporturi n domeniul inter-
operabilittii retelelor de ci Ierate,
concurenta n servicii maritime si aeriene,
cooperare aerian mai strns cu scopul
mbunttirii aIacerilor, dar si a securittii
transportului, mai ales cel aerian si maritim.
Din nou, putem observa anvergura
transIormrilor propuse care presupun o
interIerent crescut n politicile interne ale
statului.
n ceea ce pri vest e medi ul ,
obiectivele de bun guvernare sunt stabilite
39
pentru mediu si pentru tentativele de a
preveni degradarea si poluarea si de a proteja
sntatea si de a obtine o utilizare rational a
resurselor naturale. Cu toate acestea, detaliile
se opresc aici, dat Iiind Iaptul c standardele
UE sunt Ioarte nalte pentru trile partenere si
greu de atins datorit lipsei de resurse
Iinanciare si de voint politic dat Iiind
existenta altor probleeme mult mai stringente
crora conductorii acestor tri decid s le
dea prioritate. n consecint, cu exceptia
cazului n care vor Ii alocate resurse speciIice
pentru solutionarea problemelor de mediu,
Iie ele Iinanciare sau tehnice, probabilitatea
ca europenizarea s se produc n acest
domeniu este Ioarte sczut.
Titlurile de societate informational
i cercetare i inovatie mentioneaz si ele
Ioarte putin n comparatie cu alte domenii pe
care le-am analizat anterior: reIorme ale
sistemelor de teleIonie mobil si Iix si
Iurnizori de Internet, ca de altIel si ale
sistemelor de cercetare ntr-un mod care ar
contribui la cresterea economic a acestor
tri. Ambitiile crora le lipsesc detaliile
inspir incertitudine n ceea ce priveste
posibilittile de realizare. Aceasta se
datoreaz posibilittilor restrnse ale Uniunii
de a avea un impact semniIicativ n acest
domeniu. Mai departe, aceasta se datoreaz
Iaptului c, pe de o parte, evolutiile
remarcabile n zon depind de resursele
interne ale trilor, n mod normal diminuate
de Iactori ca ,Iuga de creiere dar si de
resursele care tind s Iie Ioarte sczute.
n Iinal, n domeniul culturii i
educatiei, se prevede posibilitatea de
deschidere a anumitor programe ale
Comunittii trilor partenere, programe care
si-au dovedit eIicienta nu numai la nivel
comunitar, dar si la nivelul trilor candidate:
Tempus, Erasmus, Youth si alte programe n
domeniul audio-vizualului, culturii si
educatiei. Cu toate acestea, aceste programe
produc eIecte necuantiIicabile si nu necesit
o armonizare legislativ n domeniu. Se
adaug ns programul Tempus Plus ceva
mai intruziv care ar ajuta la reIorma
sistemelor de educatie din aceste tri, Iiind
conceput concret pentru aceste scopuri.
3.5. Perspective viitoare: Provocri yi
oportunitti
Dup ce am analizat motivele pentru
care a Iost initiat acest proces de
europenizare al vecinttii a Iost initiat si
cum se doreste realizarea sa, e timpul s
punem cteva ntrebri privind viitorul
politicii. Politica se aIl nc la primii pasi, n
sensul c au Iost dezvoltate documentele
programatice, dar implementarea de-abia a
nceput, ceea ce Iace Ioarte diIicil evaluarea
eIicientei sale. De aceea, principalele
ntrebri sunt:
1) Ce ar putea mpiedica buna Iunctio-
nare a europenizrii n PEV?
2) Ce ar putea accelera europenizarea
prin PEV?
Provocrile crora trebuie s le Iac
Iat cuprind propriile slbiciuni si deIiciente
pe de o parte si alte circumstante exterioare
pe de alt parte caree ar putea aIecta ns
direct PEV. n prima categorie ar trebui
mentionat lipsa de voinj politic de a
declansa Iunctionarea mecanismelor PEV
40
care trebuie s ating obiectivele. O
asemenea posibilitate pare destul de
plauzibil datorit anumitor motive. Pentru
nceput, PEVa Iost conceput att ca reIorm
ct si stimulent al structurilor deja existente
aleAcordurilor de Parteneriat si Cooperare si
ale Procesului Barcelona care stagnaser.
Multe din domeniile PEV au Iost incluse n
documentele anterioare PEVsi si-au dovedit
ineIicienta. De aceea, exist de la bun nceput
ndoieli privind PEV si rezultatele sale. n
plus, procesul de monitorizare are loc n
cadrul acelorasi structuri APC si respectiv
EuroMed, ceea ce subliniaz nc o dat
pericolul pentru buna Iunctionare datorit
lipsei de voint politic.
Alt obstacol care ar putea interveni,
desi care nu tine exclusiv de PEV, dar care ar
put ea avea eIect e seri oase pent ru
Iunctionareaa acestuia se reIer la resursele
alocate PEJ de bugetul comunitar.
Presupunnd c bugetul este aprobat de
Parlamentul European n timp util si n Iorma
adoptat la Consiliul European din
decembrie 2005, tot rmne ntrebarea dac
banii vor Ii de ajuns. AltIel, o insuIicient s-ar
traduce n incompatibilitatea dintre
obiectivele ambitioase si resursele alocate
ndepl i ni ri i l or si , n conseci nt ,
neIunctionrii, ineIicientei si, Iinalmente,
lipsei de credibilitate. Situatia contrar, a
alocrii unor Ionduri suplimentare a Iost
cerut de Parlamentul European, dar sansele
sunt sczute datorit opozitiei Ierme a unor
state membre de a mri bugetul Uniunii.
Evenimentele pe plan intern ar
putea lua o turnur ngrijortoare, ceea ce
ar periclita si europenizarea. Rezultatul
alegerilor din teritoriile palestiniene este un
astIel de exemplu demn de luat n seam, iar
alegerile din primvara acestui an din
Ucraina dau si ele emotii.
Cu toate acestea, putem intui
oportunittile care ar ntri si mri impactul
europenizrii prin PEV. Prima dintre acestea
const opusul amenintrilor mentionaate mai
sus, prima dintre ele Iiind posibilitatea
producerii unor evenimente pozitive pe plan
intern n jrile partenere. n aceast
privint, Ir ndoial, multe din problemele
existente ar putea Ii rezolvate mult mai usor
prin implicarea trilor partenere care au o
cunoastere mai soIisticat a problemelor
existente si a instrumentelorr cu care ar putea
Ii rezolvate. n cazul vecinilor estici, date
Iiind schimbrile democratice din Ucraina si
Georgia, prima posibilitate la care ne putem
gndi este prbusirea regimului dictatorial
din Belarus la alegerile care se apropie. Cu
toate acestea, rezultatele alegerilor din
Azerbaidjan au dovedit c nu se poate vorbi
de un eIect de domino al dictaturilor care ar
conduce la rspndirea automat a
democratiei. Cea de-a doua, legat de
aceleasi transIormri pe care le-am
mentionat n rezolvarea conIlictelor din
zon: Transnistria, Nagorno Karabakh,
Osetia de Sud. n timp ce asa arat situatia din
Europa de Est si Caucazul de Sud, se pare c
n cazul trilor mediteraneene schimbrile
radicale depind exclusiv de schimbrile n
situatia intern a trilor respective.
n aceeasi categorie se ncadreaz
eforturile internajionale de coordonare
pentru a rezolva anumite probleme ale
acestor regiuni dat Iiind Iaptul c UE nu este,
41
nici pe departe, unicul actor n zon. Printre
acestea se numr: o solutie la conIlictul din
Orientul Mijlociu care necesit participarea
Statelor Unite, rezolvarea conIlictelor din
Sudul Caucazului si Moldova cu participarea
Rusiei si ndeplinirea obligatiilor pe care si
le-a asumat.
De aceea, impactul Iinal al Politicii
Europene de Vecintate si a elementelor de
europenizare pe care le contine este nc
necunoscut. Acesta se va dezvlui la captul
lungului drum pe care UE si vecinii si estici
l vor parcurge mpreun.
42
Extinderea de la 1 mai 2004 si cea
programat pentru 1 ianuarie 2007
marcheaz nceputul unei etape caracterizate
de provocri mai numeroase si mai
importante dect cele anterioare. Rezultatul
direct al extinderilor este Iaptul c Uniunea
are noi vecini cu care trebuie s se relationeze
ntr-un mod care s mearg mai departe de
cadrele deja existente de cooperare. Aceasta
deoarece mizele sunt multiple, tintind n linii
mari n Iinal la statutul de actor al Uniunii n
regiune, Iie din perspectiva relatiilor externe,
Iie din cea simbolic, economic, etc. n
ultima decad, o relatie de succes cu vecinii
europeni a luat Iorma procesului de extindere
spre Europa central si oriental si, mai
recent, ctre Balcani. Oboseala extinderii,
ns, a pus capt acestui proces pentru
moment. De aceea, o ntrebare suplimentar
la care trebuie s rspund Politica
European de Vecintate este cum poate UE
s aib o relatie de succes al crei punct Iinal
s nu Iie aderarea pentru vecinii europeni si o
relatie mai strns cu vecinii sudici dect deja
ndrznetul Proces Barcelona.
Si ca PEV s cstige pariul stabilirii
unei relatii de succes, trebuie s reIormeze
vechile structuri. Aceasta deoarece modelul
PEVnu este n ntregime nou dat Iiind Iaptul
c Ioloseste structurile politicilor anterioare
adresate trilor partenere: Acordurile de
Parteneriat si Asociere cu vecinii estici si
Procesul Barcelona cu vecinii sudici. Mai
mult, cum aceste structuri par s Iie ncetat a
da rezultate, le-au Iost adugate elemente ale
altor politici de succes ale Uniunii, att din
Concluzii
acelea adresate interiorului (cum ar Ii
Fondurile Structurale), ct si exteriorului (de
exemplu din extindere).
Elementele acestei strategii adoptate
de Uniunea European n ceea ce priveste
relatiile cu noii si vecini ne duce cu gndul la
europenizare deIinit generic ca Iiind
procesul prin care Uniunea European
produce schimbri n interiorul si/sau
exteriorul su. De aceea, ne-am uitat ntr-o
prim Iaz la acele teorii care s-au impus prin
Iorta modelului lor explicativ si care deIinesc
Europenizarea ca Iiind: Ienomenul de
atractie al Uniunii pentru state ne-membre;
crearea unui spatiu politic; impactul direct
asupra a ceea ce se ntmpl la nivel national;
extinderea geograIic si aparitia a noi
structuri de guvernare la nivel euroopean.
Dintre acestea doar primele trei au putut Ii
adaptate pentru a Ii aplicate trilor crora li se
adreseaz PEV.
Urmtorul pas a Iost analiza
elementelor cele mai importante ale PEV
si s-a dovedit c semniIicatia acestora este
multipl. Pentru nceput, PEV este o
aIirmatie politic Ioarte puternic ale crei
implicatii sunt att pozitive (limitarea
amenintrilor percepute ca venind de dincolo
de noile granite, diminuarea temerilor
institutiilor EU, ale statelor membre si ale
cettenilor acestora n aceast privint,
determinarea necesittii unei implicri
sporite a Uniunii n zona vecinttii) ct si
negative (prin descurajarea unor aspiratii
prin excluderea clar a perspectivei aderrii).
n general, mesajul politic al PEV este c
43
vecinii sunt importanti pentru Uniune si desi
distinctia UE/non-UE este nc prezent, UE
se va strdui s nu transIorme aceste linii de
diviziune n ziduri.
Datorit Iaptului c PEV a Iost
construit pornind de la structurile
anterioare, am considerat oportun s Iacem o
evaluare a modului n care noua politic
elimin deIinientele sau adduce altele.
Punctele slabe pot Ii identiIicate ca Iiind
diversitatea trilor include n PEV, resursele
care s-ar putea s se dovedeasc prea limitate
pentru ct de ambitioase sunt obiectivele si
tcerea n ceea ce priveste condamnarea
nclcrilor drepturilor omului si a
principiilor democratice n anumite cazuri.
Exist si deIiciente initiale ale politicii care
au Iost remediate de la lansarea politicii, cele
mai importante Iiind includerea Caucazului
de Sud n politic, prevederea unei
perspective dup expirarea Planurilor de
Act i une, I or mul ar ea mai cl ar a
conditionalittii. Toate acestea pot Ii
circumscrise categoriei de aspecte pozitive
crora li se adaug o list considerabil de
lung cu alte trsturi pozitive: modul n care
sunt concepute Planurile de Actiune (ca
acorduri politice n loc de acorduri
internationale, ceea ce Iace adoptarea mult
mai usoar si mai rapid, mentinerea
structurilor deja existente de cooperare si
reIormarea lor n locul crerii unora noi,
lrgirea si adncirea cadrelor de cooperare,
includerea unor tri cu care existau anterior
relatii mult mai restrnse, includerea
dimensiunii contactelor ntre societtile
civile ca domeniu principal de actiune al
politicii.
Utiliznd cele trei deIinitii Iurnizate
de teoriile de europenizare, am Icut o analiz
a modului n care diversele elemente ale
politicii puncteaz n Iunctie de aceste
bareme. n prima arie de cercetare am ntlnit
dovezi concrete a atractiei pe care o exercit
Uniunea asupra trilor din exteriorul su,
atractie exercitat n principal asupra trilor
vecine ale Uniunii, adic statele PEV.
Aceasta se datoreaz n principal realizrilor
interne ale proiectului European care conIer
legitimitate modelului: crearea unui spatiu de
bunstare si pace ntr-un continent marcat de
conIlicte; gsirea Iormulei de a implica n
elaborarea si cteodat luarea deciziilor, a
multor prti interesate; atingerea unui nivel
nalt de ncredere ntre statele membre care au
determinat posibilitatea renuntrii la cteva
prerogative ale suveranittii lor n Iavoarea
institutiilor europene, toate aceste aspecte
Iiind Ioarte atractive pentru vecini.
Extinderea modelului European la state ne-
membre este sustinut n aIar de calittile
interne ale Uniunii de politica de relatii
institutionalizate pe care o practic UE si care
Iurnizeaz ci directe de exercitare a
inIluentei modelului European.
n al doilea rnd, PEV produce
europenizarea prin intentiile de a crea un
spatiu politic. Motivele pentru a deIini acest
spatiu politic au de-a Iace cu ambitiile UE de
a dobndi statutul de actor n zon, n acest
caz prin determinarea unor schimbri
semniIicative n toate domeniile de actiune
(de la energie la rezolvarea conIlictelor) n
ntreaga regiune PEV.
n al treilea rnd, europenizarea
determinat de PEV merge pn la nivelul
44
politicilor interne, modelndu-le n
concordant cu cele ale UE, n principal prin
armonizare legislativ. Cele mai avansate
Iorme pot Ii ntlnite n domeniile
economi ei , comert ul ui , energi ei si
transportului n care este prevzut o
armonizare extins, n timp ce n domeniul
cooperrii judiciare si politienesti ambitiile
sunt mai putin ambitioase datorit naturii
domeniului, Ioarte sensibil din punctual de
vedere al suveranittii nationale att a
statelor partenere, ct si a statelor membre UE
(domeniul apartine pilonului trei). Societatea
civil, societatea inIormational, cercetarea
si inovarea sunt si ele pe lista tintelor
europenizrii, dar impactul asupra lor va Ii
destul de limitat dac nu se Iac investitii
masive n domeniu, ceea ce pare putin
probabil pe termen mediu.
Msura mai mare sau mai mic n
care vecinii estici si sudici se vor europeniza
depinde de modul n care PEV va Iace Iat
provocrilor si va valoriIica oportunittile.
Printre obstacole se pot numra lipsa de
voint politic, incompatibilitatea dintre
stimulente si cerinte, problemele de
Iunctionare intern ale Uniunii. Cu toate
acestea, se pot identiIica usor oportunittile
care pot schimba peisajul ntr-un mod destul
de dramatic, printre acestea: schimbrile
pozitive la nivel intern n trile PEV,
coor donar ea spor i t a eI or t ur i l or
i nt ernat i onal e mul t i l at eral e pent ru
rezolvarea problemelor din regiune.
Impactul eIectiv ns, l vom aIla la captul
unui drum pe care Uniunea European si
vecinii sudici si estici trebuie s-l parcurg
mpreun.
45
Bibliografie
Crti
BECHER, K., EMERSON, M., HEISBOURG, F., HOUBEN, M.(eds.), Readings in
European Security, Centre Ior European Policy Studies, Brussels, Institute Ior Security
Studies, Londra, 2002.
BERNAD, M., SALINAS, S. y C. TIRADO (2003), Instituciones y Derecho de la
Union Europea, Realizaciones, InIormes y Ediciones Europa, Zaragoza.
CASTELLS, M. y SENA, N. (2004), Union Europea sin Identidad Europea, Fundacio
Cidob, Barcelona.
COWLES, M.G., CAPORASO, J. y RISSE, T.(eds.)(2001), Transforming Europe.
Europeani:ation and Domestic Change, Cornell University Press, Ithaca/ Londra.
DANNREUTHER, R. (2004) European Union Foreign and Security Policy-Towards
a Neighbourhood Strategy, Routledge, Londra.
KASSIM, H., GUY PETERS, B. y V. WRIGHT (eds.)(2000), The National Co-
ordination of EUPolicy, OxIord University Press, OxIord.
KNILL, R. (2001), The Europeani:ation of National Administrations. Patterns of
Institutional Change and Persistence, Cambridge University Press, Cambridge.
LEWIS, A. (2004), The EU&Moldova. On a Fault-line of Europe, Federal Trust,
Londra.
PENTLAND, C. (1973), International Theory and European Integration, Faber,
Londra.
RADAELLI, C., 'Conceptualizing Europeanization: Theory, Methods and the
Challenge oI Empirical Research, paper presented at the Europeanization Easter School,
University oI York, 24-25 aprilie.
ROKKAN, S. (1999), State Formation, Nation-Building and Mass Politics in Europe.
The Theory of Stein Rokkan, OxIord University Press, OxIord.
SteIan Bathory (2003), EUEnlargement and Neighbourhood Policy, Fundatia SteIan
Bathory, Varsovia.
46
Articole
BRENTON, P., MANCHIN, M., 'Trade Policy Issues Ior the Euro-Med Partnership,
in: Working Papers CEPS Middle East&Euro-Med Profect, 7, 2003.
CENJOR MORENO, A.(2001), 'La Cooperacion Economica y Financiera entre la
Union Europea y el Magreb, Las Relaciones Internacionales entre la Union Europea y el
Magreb. Seguridad y Cooperacion en el Mediterraneo Occidental, Cuadernos de la Escuela
Diplomatica, No. 20, Madrid.
CREMONA, M., 'The DraIt Constitutional Treaty, External Relations and External
Action, Common Market LawReview, 40, 2003, pp.1352-1366
DYSON, K., 'EMU as Europeanization: Convergence, Diversity and Contingency,
Journal of Common Market Studies, Vol. 3, No. 4, pp. 645-66.
LADRECH, R., 'Europeanization oI Domestic Politics and Institutions: the Case oI
France, Journal of Common Market Studies, Vol. 32, No. 1, pp.69-88.
HEISBOURG, F., SIMON, S., STRMER, M., ZVYAGELSKAYA, I., 'What
Strategy Ior the Greater Middle East?, n: European Security Forum Working Papers , 15,
2004.
MELLA MARQUEZ, J.M.(2000), 'El Desarrollo Economico y Social de Magreb:
DesaIios y Oportunidades, Magreb. Percepcion Espaola de la Estabilidad en el
Mediterraneo, Prospectiva Hacia el 2010, Cuadernos de Estrategia 106, Instituto Espaol de
Estudios Estrategicos, Madrid.
PATTEN, C., 'Democracy Doesn't Flow Irom the Barrel oI a Gun, Foreign Policy,
September-October, 2003, pp. 41-43.
SOLANA, J., A Secure Europe in a Better World-European Security Strategy, Annex
C, in EMERSON, Michael, The Wider Europe Matrix, Centre Ior European Policy Studies,
Brussels, 2004.
Programul de Dezvoltare al Natiunilor Unite (2002), Report on the Arab Human
Development.
SurseWeb
ANDERSEN, S.S. (2004), The Mosaic of Europeani:ation, ARENAWorking Papers,
4/11, , pagin web accesat pe 9
noiembrie 2005.
http://www.arena.uio.no/publications/wp0411.pdI
47
BERNSTEIN, R., 'Poland Is Worried That Border Controls Create a New Divide,
New York Times, Sunday, April 25,
th
, 25 oI April, 2004
ERIKSEN, E.O.(2004), Reflexive integration in Europe, ARENA Working Papers,
4/20, , pagin web accesat pe 9
noiembrie 2005.
KANDULLA, M., PASZKAL, K., ANKICA, K., GORNIAK, J.J. y RUIZ JIMENEZ,
A.M. European and National Identities in EUs Old and New Member States. Ethnic, Civic,
Instrumental and Symbolic Components, European Integration Online Papers, Vol.8, 2004,
, pagin web accesat pe 9 noiembrie 2005.
MARTIN, I., La nueva Politica de Jecindad de la Union Europea. Una Oportunidad
para Relan:ar las Relaciones Espaa-Marruecos?, Analisis del Real Instituto Elcano, ARI no.
137/2003, , pagin web accesat pe 9
noiembrie 2005.
OLSEN, J.P.(2001), The Many Faces of Europeani:ation, ARENAWorking Papers,
01/2, , pagin web accesat pe 9 noiembrie
2005.
OLSEN, J.P.(2004), Unity, Diversity and Democratic Institutions-What We can Learn
from the European Union as a Large Scale Experiment in Political Organi:ation and
Governing?, ARENA Working Papers, 4/13,
, pagin web accesat pe 9 noiembrie 2005.
NANTOI, O., Ca:ul Republicii Moldova. ce ar putea face UE i SUA?, Institutul de
th
Politici Publice, 29 oI October 2005,
, pagin web accesat pe 7
decembrie 2005.
rd
POPESCU, N., Moldovas European Policy Options, Moldova Azi, 3 oI February
2004, , pagin web accesat pe 7 decembrie 2005.
PRODI, R., 'Romano Prodi Proposes 'Everything but Institutions to the Other EU
Neighbours, ,
pagin web accesat pe 7 decembrie 2005.
TRONDAL, J.(2001), Why Europeani:ation Happens, ARENAWorking Papers, 02/3,
, pagin web accesat pe 9 noiembrie
2005.
http://www. nytimes.com/2004/04/25/
international/europe/25POLA.html?th
http://www.arena.uio.no/publications/wp0420.pdI
http://eiop.or.at/eiop/texte/2004-011a.htm
http://www.realinstitutoelcano.org/analisis/365.asp
http://www.arena.uio.no/publications/wp022.htm
http://www.arena.uio.no/publications/
wp0413.pdI
http://www.ipp.md/public/comentarii/39/ro/
Cazul20Republicii20Moldova-UE20si20SUA.rom.doc
http://ww.azi.md/news?ID27683
http://www.eu-del.org.il/newsletter/english/deIault.asp?edtid7&id74
http://www.arena.uio.no/publications/wp023.htm
48
'Tymoshenko ConIirms Interest in Common Economic Space, InterIax Ucrania, 21
de Iebrero de 2005, , pagin web accesat pe 9 noiembrie
2005.
Comisia European, Communication fromthe Commission-Paving the Way for a New
Neighbourhood Instrument, COM(2003) 393 Iinal, Brussels, 1 July 2003,
, pagin web
accesat pe 3 octombrie 2005.
Comisia European, Commission Proposal for a Council Regulation on Local Border
Traffic at the EU External Land Borders(COM(2003)502),
, pagin web accesat pe 3 octombrie 2005.
Comisia European, Wider Europe-Neighbourhood. ANewFramework for Relations
With Our Eastern and Southern Neighbours, COM(2003) 104 Iinal, Brussels,11.03.2003,
, pagin web
accesat pe 3 octombrie 2005.
Consiliul European, Council Conclusions on Wider Europe-New Neighbourhood,
, pagin web accesat pe 3
octombrie 2005.
Parlamentul European, European Parliament Resolution on Wider Europe-
Neighbourhood-A new Framework of Relations with Our Eastern and Southern Neighbours
(COM(2003)104-2003/2018(INI)),
, pagin web accesat pe 3 octombrie 2005.
Joint Statement. EU-Russia Summit (Saint-Petersburg, 31 May 2003),
, pagin web accesat
pe 3 octombrie 2005.
Euractiv, 'Budget Ior Education Must Triple,
, pagin web accesat pe 3
octombrie 2005.
Ministerul AIacerilor Externe al Republicii Moldova, 'The Position oI the Republic oI
Moldova Authorities on the European Commission's Communication 'Wider Europe-
Neighbourhood-A New Framework Ior Relations with Our Eastern and Southern
Neighbours, , pagin web accesat pe 3
octombrie 2005.
http://eng.maidanua.org/node/160
http://europa.eu.int/comm/externalrelations/we/doc/com03393en.pdI
http://europa.eu.int/eur-
lex/en/com/pdI/2003/com20030502en01.pdI
http://europa.eu.int/comm/externalrelations/we/ doc/ com03104en.pdI
http://europa.eu.int/comm/externalrelations/we/doc/cc0603.pdI
http://www.europarl.eu.int/meetdocs/ delegations/eeau/
20031127/15en.pdI
http://europa.eu.int/comm/externalrelations/russia/sum0503/js.htm
http://www.euractiv.com/cgi-
bin/cgint.exe/963118-62?204&OIDN1507343&-homesearch
http://www.mIa.md/En/EurInteg/Position.htm
49
Interviuri
Interviu cu oIicial al Secretariatului General, Consiliul Uniunii Europene, 16 aprilie
2004.
Interviu cu nalt oIicial al Comisiei Europene, DGEnlargement, 28 aprilie 2004.
Interviu cu nalt oIicial al Comisiei Europene, Group oI Policy Advisors (GOPA), 30
aprilie 2004.
Interviu cu nalt oIicial al Comisiei Europene, DGRELEX, 5 decembrie 2005
50