Sunteți pe pagina 1din 24

Masterat IMSC ID: Disciplina Merceologie aplicat

MODULUL

MERCEOLOGIA- TIIN A MARFURILOR. PROPRIETILE MRFURILOR


CUPRINS
INTRODUCERE Obiective Organizarea sarcinilor de lucru Recomandri bibliogra ice MERCEOLOGIA - TIIN A MRFURILOR "ctivitatea # %RO%RI&'()I*& +&,&R"*& "*& M(R-.RI*OR %ro0riet1i izice %ro0riet1i mecanice %ro0riet1i c2imice %ro0riet1ile 0si2osenzoriale %ro0riet1ile estetice "ctivitatea 2 REZUMAT Rezultate a4te0tate %uncte c2eie TEST DE AUTOEVALUARE 2 3 4 4 ! $ / / #3 #! #! #$ #/ 23 23 2# 22

Lecia 1 Lecia 2

%agina # M#5M"

Masterat IMSC ID: Disciplina Merceologie aplicat

INTRODUCERE

"ctivitatea a milioane de oameni are ca obiect realizarea de mr uri care s satis ac necesit1ile materiale 4i s0irituale ale societ1ii5 ,o1iunea de mar are un caracter com0le6 iar studiul com0le6 al acesteia ace obiectul de studiu al unei disci0line bine de inite care este 7Merceolog !85 9n activitatea economic 0ractic cunoa4terea ti0urilor de 0ro0riet1i ale mr urilor constituie o condi1ie :sine ;ua non8 0entru stabilirea calit1ii 4i 0entru <ncadrarea acestora <n gru0a de calitate 4i alte sisteme de codi icare care s 0ermit circula1ia in orma1iilor s0eci ice5 Dat iind diversitatea mr urilor at=t ca natur a acestora c=t 4i a com0le6it1ii lor> gama de 0ro0riet1i care se de inesc 4i care se iau <n considerare este e6trem de larg5 9n cele ce urmeaz se 0rezint o clasi icarea acestor 0ro0riet1i du0 mai multe criterii: D " #$"c% &e 'e&ere !l #o"&er -e"+ o"! $r-*%o!rele. (" &e) " re! c!l %*+ #ro&$,$l$ ,e #o%

%ro0riet1i 0rinci0ale sau critice: care determin <n mod 2otr=tor calitatea 0roduselor? li0sa acestora atrage du0 sine rebutarea 0roduselor5 De e6em0lu: rezisten1a la ru0ere a cablurilor utilizate <n construc1ia ascensoarelor> sau 0unctul @tem0eraturaA de in lamabilitate a unui ulei destinat motoarelor cu ardere intern> 0uterea nominal a unui ier de clcat5 %ro0riet1i im0ortante: acestea condi1ioneaz <ntrBo mare msur calitatea 0roduselor5 %onderea lor este de circa 43C din numrul de 0ro0riet1i care caracterizeaz un 0rodus5 De e6em0lu: com0ozi1ia c2imic a unui o1el> ra0ortul 0rocentual al ibrelor din com0ozi1ia unor 1esturi> consumul de combustibil al unui autove2icul> s5a5m5d5 %ro0riet1i minore sau secundare: care in luen1eaz <ntrBo msura mai mic calitatea 0roduselor> 0onderea lor 0rocentual este de D3C din numrul de 0ro0riet1i5 D " #$"c% &e 'e&ere !l rol$l$ /$c!% &e #ro#r e%*+ (" )$"c+ $" le -*r) #o% ) e' &e"+ !%e. 0ro0riet1i te2nicoB unc1ionale: com0ozi1ia c2imic> rezisten1ele mecanice> durabilitatea> valoare nutritiv a 0roduselor alimentare? 0ro0riet1i economice: consumul de energie electrica> consumul de combustibil?

%agina 2 M#5M"

Masterat IMSC ID: Disciplina Merceologie aplicat

0ro0riet1i 0si2osenzoriale: de natur organole0tic: miros> gust tu4eu la 1esturi: de natur estetic: orm> culoare? 0ro0riet1i ergonomice: cele care asigur condi1ii o0time de utilizare? 0ro0riet1i ecologice: ce caracterizeaz gradul de 0oluare al mediului <nconEurtor? D " #$"c% &e 'e&ere !l -o&$l$ &e ,%!0 l re !l !ce,%or #ro#r e%*+ ,e #o% ("%1l" $r-*%o!rele , %$!+ . 0ro0riet1i msurate direct: masa> dimensiuni> rezisten1e electrice> com0ozi1ie c2imic? 0ro0riet1i stabilite indirect: durabilitatea> siguran1a <n unc1ionare? 0ro0riet1i determinate organole0tic: gust> culoare5 D " #$"c% &e 'e&ere !l "!%$r #ro#r e%*+ lor 2e,%e 'or0! &e c!r!c%er ,% c! "%r ",ec* ! #ro#r e%*+ 3 ,e ("%1l"e,c $r-*%o!rele % #$r . 0ro0riet1i izice: > umiditate> 0ermeabilitate? 0ro0riet1i mecanice: rezisten1 la ru0ere> alungire> duritate? 0ro0riet1i c2imice? 0ro0riet1i 0si2osenzoriale: ol active> gustative> tactile5 0ro0riet1i estetice: orma> linie> stil5 Du0 cum se va vedea <n continuare> mrimea 0ro0riet1ilor se va 0utea e60rima 0rin valori numerice sau 0rin a0recieri no1ionale @dulceBamar> clarBo0alescent> moaleBas0ruA Modulul
mr urilor5 # eviden1iaz care sunt elementele ce de inesc Merceologia ca 4tiin1 a mr urilor 4i analizeaz 0rinci0alele 0ro0riet1i ale

O0 ec% 'e
Obiectivele acestui modul sunt: S 0rezinte obiectul de studiu al Merceologiei? S 0rezinte 4i s e60lice as0ectele s0reci ice al no1iunii de mar ? S eviden1ieze criteriile de clasi icare a 0ro0riet1ilor mr urilor? S 0rezinte 0rinci0alele 0ro0riet1i ale mr urilor?

%agina 3 M#5M"

Masterat IMSC ID: Disciplina Merceologie aplicat

Org!" 4!re! ,!rc " lor &e l$cr$


%arcurge1i cele 2 lec1ii ale modulului de studiu5 *a iecare lec1ie urmri1i e6em0lele ilustrative 4i e ectua1i activit1ile cerute5 -i6a1i 0rinci0alele idei ale modului de studiu 0rezentate <n rezumat5 Com0leta1i testul de autoevaluare5 *a iecare sarcin ave1i indicat tim0ul de lucru5 'im0ul mediu necesar 0entru asimilarea modulului este de 243 minute5 'im0ul de lucru 0entru 0arcurgerea activit1ilor este de 4! minute5 'im0ul de lucru 0entru 0arcurgerea testului de autoevalure este de 43 minute5

Reco-!"&*r 0 0l ogr!) ce ,$#l -e"%!re


%entru o detaliere su0limentar a as0ectelor 0rezentate <n acest modul 0ute1i 0arcurge lucrrile
F#G5DI'. +H5> %OS'&*,IC. +H5> DR(+O&SC. "5> IORJS"K "5> C"'",( D5 4i %O% S5 Economie politic vol.25> .niversitatea Labe4 B LolMai CluEB,a0oca> #NN35 F2G5S'",CI.> I5 4i O*"R. M"RI&'"> Bazele merceologiei> .niversitatea inde0endent :Dimitrie Cantemir : Lucure4ti >#NN35 F3G5O*"RI. M"RI&'" %"M-I*I& RODIC"> SCHI*&RI. I5>%(R(I", &*&,">L(&'O,I. %5> %.RC(R&" ",C"5 Fundamentele tiinei mrfurilor> &ditura & icient> Lucure4ti> #NNN F4G5%"M-I*I&> RODIC" Merceologia i e pertiza mrfurilor alimentare de e port import! Oscar %rint > Lucure4ti> #NND5 F!G5S'",CI.> I 4i O*"R. M"RI&'"> Bazele merceologiei> .niversitatea inde0endent : Dimitrie Cantemir : Lucure4ti> #NN35 FDG5O*"RI. M"RI&'" %"M-I*I& RODIC"> SCHI*&RI. I5>%(R(I", &*&,">L(&'O,I. %5> %.RC(R&" ",C"5 Fundamentele tiinei mrfurilor! &ditura & icient> Lucure4ti> #NNN

*&C)I" #

%agina 4 M#5M"

Masterat IMSC ID: Disciplina Merceologie aplicat

*&C)I" #

MERCEOLOGIA 5TIINA MRFURILOR

&timologia cuv=ntului merceologie: Mer6 @latin A mar @la genetiv mercisA *ogos @greacaA 4tiin1> vorbire5 9n alte limbi cores0ondentul termenului de merceologie : Connaisance de marc2andises @limba rancezA? StudM o commodities>KnoOledges o Oares @limba englezA? ParenQunde @limba germanA? 'ovarovedenie @limba rusA? Merceologia @limba italian> limba s0aniolA? Rruismeret @limba mag2iarA5 ,o1iunea de mar : <n sensul modern acce0tat de economia 0olitic are o semni ica1ie com0le65 Con orm cu cele e60rimate <n F#G: mar a re0rezint un bun economicBobiect> serviciu sau in orma1ie B re0roductibil sau nere0roductibil> 0rodus al muncii sau nu> care 0osed o utilitate social? mar a este un bun rar> un bun care se gse4te <n cantit1i limitate insu iciente 0entru a satis ace integral trebuin1ele tuturor consumatorilor? mar a este un bun economic destinat v=nzriiBcum0rrii a crei intrare <n consum este mediat de 0rocesul sc2imbului5 Ca0acitate mr ii de a satis ace o utilitate social de0inde de 0ro0riet1ile utile 0e care le are5 'otalitatea acestor 0ro0riet1i utile determin valoarea ei de "ntre#uinare. Deoarece bunurile mar sunt 0roduse 0entru a i v=ndute> ele se sc2imb <ntre ele <ntrBun anumit ra0ort cantitativ5 "cest ra0ort cantitativ se nume4te valoare de sc$im#5 Ialoarea de sc2imb constituie modul de e60rimare al valorii mrfii5 "cest
%agina ! M#5M"

Masterat IMSC ID: Disciplina Merceologie aplicat

conce0t de valoare are un caracter controversat <n 4tiin1ele economice 0lec=nduBse de la teoria valorii bazat 0e munc 4i teoria valorii bazat 0e utilitatea bunurilor5 Merceologia este 4tiin1a @disci0linaA care studiaz mr urile din 0unct de vedere te2nicoBeconomic 0rin 0risma utilit1ii> calit1ii 4i sortimentului <n unc1ie de necesitatea 4i e icien1a economicoBsocial 5 Cele trei criterii cu care o0ereaz merceologia: te$nic> economic 4i social ormeaz un ansamblu care nu 0oate i disociat> iecare com0onent iind esen1ial <n de inirea calit1ii 0roduselor5 Studiul din 0unct de vedere te2nic al mr urilor 0resu0une evaluarea e6act a 0ro0riet1ilor acestora> <ncadrarea acestor <n standardele de calitate s0eci ice> men1inerea acestora 4i dincolo de 0rocesul de 0roduc1ie <n cadrul comer1ului <n o0era1ii de: asamblare> de0ozitare> trans0ort 4i des acere5 "s0ectul economic al studiului mr urilor are <n vedere asigurarea unei com0etitivit1i 0e 0ia1 0rin o0timizarea rela1iei calitatea 0rodusuluic2eltuieli de 0roduc1ie> des acere 4i utilizare5 "s0ectul social avut <n vedere la a0recierea mr urilor 1ine seama de in luen1a 0ro0riet1ilor acestora asu0ra snt1ii oamenilor> asu0ra mediului <nconEurtor a civiliza1iei umane <n general5 "cest ultim as0ect are im0lica1ii oarte com0le6e si constituie o latur mai nou a merceologiei care urmre4te 0roteEarea societ1ii de im0actul avalan4ei de 0roduse noi5 Merceologia asigur realizarea unei iliere in orma1ionale <n lu6ul constituit de: 0roiectarea> 0roducerea> des acerea 4i <ntre1inerea mr urilor at=t sub as0ectul nivelelor de calitate c=t 4i cel al sortimentelor necesare5 %roblematica sortimentelor de mr uri a im0us rezolvarea unor as0ecte s0eci ice legate de: clasi icare> codi icare> rece01ie> de0ozitare> 45a5m5d5 Merceologia 0rin 0roblematica avut <n studiu ace a0el la cuno4tin1e com0le6e dintrBun mare numr de disci0line cum ar i: izica> c2imia> te2nologie> matematic> economie> dre0t> management> marQeting> in ormatic5 Din acest 0unct de vedere se 0oate considera o 4tiin1 interdisci0linar5 Dat iind im0ortan1a com0onentei de studiu a calit1ii o tendin1 recent o constituie dezvoltarea intens a acesteia constituinduBse o ramur distinct cunoscut sub numele de :calitologie8 sau :ingineria calitii85 Disci0lina de merceologie se studiaz <n universit1ile din 0este 33 de 1ri la nivele universitare> 0ostuniversitare si doctorat5 Sunt editate reviste de s0ecialitate <n: .S"> Sa0onia> Italia5 SBa constituit societatea 4tiin1i ic interna1ional de s0ecialitate: "socia1ia Interna1ional de Merceologie 4i 'e2nologie cu sediul la Iiena @#N$!A 0recum 4i societ1i na1ionale in mai multe 1ri5 9n 1ara noastr <n iin1=nduBse "socia1ia ,a1ional de Merceologie din Rom=nia @#NN3A5 9n Rom=nia 0rimele cursuri universitare sBau 0redat la "cademia de 9nalte Studii Comerciale 4i Industriale la Lucure4ti @#N#3A 4i CluE @#N23A5 9n cadrul "5S5&5 Lucure4ti unc1ioneaz o s0ecializare de 0regtire universitar distinct din anul #N!35

%agina D M#5M"

Masterat IMSC ID: Disciplina Merceologie aplicat

Ac% ' %!%e! 1 %imp de lucru& '( minute "naliza1i 0rin e60erien1a acumulat 4i 0rin lectura te6tului: #5 Care sunt 0rinci0alele semni ica1ii ale no1iunii de mar T BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB 25 Care sunt criteriile cu care o0ereaz Merceologia T BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB 35 Care sunt ramurile care sBau dezvoltat din cadrul MerceologieiT BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB
BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB

45 &numera1i care sunt mr urile cu care ave1i un contact mai recvent 0rin activitatea 0ro esional 4i <n via1a obi4nuit BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB
BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB

BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB

%agina $ M#5M"

Masterat IMSC ID: Disciplina Merceologie aplicat

*&C)I" 2

PROPRIETILE GENERALE ALE MRFURILOR

6.1. Pro#r e%*+ ) 4 ce %entru caracterizarea mr urilor dintre 0ro0riet1ile izice se consider ca iind mai recvent utilizate: masa> densitatea> 2igrosco0icitatea> culoarea> trans0aren1a> luciul> indicele de re rac1ie> conductibilitatea termic 4i electric5 !3 M!,!: e60rim cantitatea de materie con1inut <n 0rodus5 .nitatea de mas con orm Sistemului Interna1ional este Qilogramul5 &l este egal cu masa 0rototi0ului interna1ional al Kg5@#//NBLiroul Interna1ional de Msuri 4i +reut1iBSevresB%arisA5 'ermenul de greutate desemneaz o mrime de aceea4i natur cu o or1: greutatea unui cor0 este 0rodusul dintre masa cor0ului 4i accelera1ia gravita1ional @N>/3D 5 mUs2A5 9n vorbirea curent se utilizeaz oarte mult no1iunea de greutate <n locul no1iunii de mas5 9n 1rile angloBsa6one 0entru mas se utilizeaz 4i alte mrimi dec=t Kg: %ound @simbolizat lbA #lbV3>4!3!N2Qg Ounces @simbolizat ozA #oz V3>32/3! Qg5 %entru caracterizarea unor mr uri <n merceologie se olosesc 4i unit1i derivate din mas: masa 0e unitate de lungime mUl 0entru ire te6tile> cabluri> 1evi? masa 0e unitate de su0ra a1a mUm 2: 0entru covoare> 2=rtie> 0iei naturale 4i sintetice? masa 0e unitate de volum mUm3: 0entru 0roduse din lemn? masa comercial 0entru 0rodusele 2igrosco0ice:

%agina / M#5M"

Masterat IMSC ID: Disciplina Merceologie aplicat


Mc = Mn #33 + . a #33 + . r

unde: Mn B este masa net .a B este umiditatea admis .r B este umiditatea real <n momentul c=ntririi 03 M!,! ,#ec ) c* ,!$ &e", %!%e!: constituie masa unit1ii de volum:
= m Kg U m 3 I

%entru cor0urile omogene rela1ia de mai sus re0rezint densitatea absolut5 *a cor0urile neomogene se determin densitatea relativ Ror> de init ca ra0ortul dintre masa cor0ului 4i masa unui volum egal dintrBun cor0 de re erin1 @de obicei a0a distilat la 4 grade C >tem0eratura la care a0a are densitatea #gUcm 3A5 %entru mr urile sub orm de granule> 0ulbere @ciment> detergentA se determin masa s0eci ic din grmada de material> c=nduBse s0eci icarea: material a =nat> tasat sau turnat5 %entru materiale de construc1ii se olose4te masa s0eci ic <n stiv KgUm35 *a cereale se olose4te no1iunea de greutate 2ectolitric5 "ceasta <nseamn greutatea boabelor <ntrBo unitate determinat de volum: <n cazul de a1 QilogrameU2ectolitru @sau grameUlitruA: de e6em0lu 0entru gr=ul de 0ani ica1ie greutatea 2ectolitric minim este de $!KgU2ectolitru5 # 2lV#33 l "v=nd greutatea 2ectolitric se 0oate calcula ca0acitatea de de0ozitare> trans0ort 4i rece01ie a di eritelor cereale5 %entru mr urile lic2ide densitatea este unc1ie de tem0eratur 4i de substan1ele e6istente <n lic2idul res0ectiv5 Densitatea relativ a lic2idelor @cu e6ce01ia mercuruluiA este cu0rins <ntre 3>! 4i 25 Msurarea densit1ii se 0oate ace <n unc1ie de natura 0rodusului 0rin: - metoda aerometrului @densimetruluiA 4i a balan1ei Mo2rBPest02al 0entru lic2ide FS'"SB3!B!/G? - Bmetoda 0icnometrului 0entru solide FS'"S 3#NB4NG5 .tilizarea aerometrului este relativ sim0l5 %rin etalonare cores0unztoare se 0ot olosi ca : alcoolmetre res0ectiv lactodensimetre5 c3 Poro4 %!%e!: re0rezint ra0ortul dintre volumul cor0ului 4i volumul 0orilor din acel cor05 Mrimea invers 0orozit1ii este com0actibilitatea @ra0ortul a U # :unde a : densitate a0arent 4i s densitate absolut5 &3 7 gro,co# c %!%e!: este 0ro0rietatea mr urilor de a ace sc2imb de va0ori de a0 cu mediul <nconEurtor5 *egtura dintre mar 4i va0orii de a0 0oate i sub orma: adsorb1iei: re1inerea va0orilor se ace numai la su0ra a1 absorb1iei: re1inerea va0orilor se ace <n toat masa 0rodusului? c2emosorb1iei: se 0roduce o interac1iune c2imic a va0orilor cu 0rodusul5 Desorb1ia: este inversul absorb1iei5

%agina N M#5M"

Masterat IMSC ID: Disciplina Merceologie aplicat

Iiteza cu care se des 4oar 0rimirea 4i cedarea a0ei este unc1ie de: structura molecular> de tem0eratur 4i de umiditatea din mediul <nconEurtor5 e3 U- & %!%e!: re0rezint con1inutul total de a0 al unui 0rodus 2igrosco0ic5 "ceast 0ro0rietate este deosebit de im0ortant 0entru un mare numr de 0roduse: alimentare> c2imice> te6tile> etc5 Mrimea umidit1ii in luen1eaz: masa> condi1iile de de0ozitare> etc5 ,ormativele stabilite 0entru di erite 0roduse 0revd limitele ma6ime ale umidit1ii> de e6em0lu: gr=u #4C? in #4C> 0aste inoase #2C> bumbacul />!C> l=na #$C> mtasea ##C5 .miditatea se determin 0rin c=ntrirea unei 0robe <nainte 4i du0 uscare:
.C = mi m #33 mi

.nde: mi este masa 0rodusului <nainte de uscare <n Qg m este masa 0rodusului du0 uscare <n Qg5 .miditatea 0roduselor este <n direct legtur cu umiditatea relativ a aerului? aceasta iind dat de ra0ortul dintre cantitatea de va0ori e6isten1i la un moment dat la o anumit tem0eratur 4i masa va0orilor necesari 0entru a satura acela4i volum de aer> la aceea4i tem0eratur5 %entru a se 0utea 0stra <n bune condi1ii 0rodusele 2igrosco0ice acestea au 0revzute limite minime 4i ma6ime ale umidit1ii aerului 4i ale tem0eraturii5 )3 Per-e!0 l %!%e!: Constituie 0ro0rietatea mr urilor de a 0ermite 0rin trecerea 0rin ele a: gazelor> va0orilor 4i a0ei5 Dintre 0roduse aceast 0ro0rietate este im0ortant 0entru te6tile 4i <ncl1minte in luen1=nd 0ro0riet1ile igienice 4i de con ort5 Inversul 0ro0riet1ii se nume4te im0ermeabilitate @im0ortant 0entru : oi de cort> 0relate> umbreleA5 g3 V1,co4 %!%e! este 0ro0rietatea mr urilor lic2ide ce se mani est 0rin rezisten1 la curgere datorit recrilor interne5 Msurarea v=scozit1ii se 0oate ace <n di erite sisteme: dinamic> cinematic sau relativ5 9n sistemul relativ v=scozitatea re0rezint ra0orturi dintre tim0ul de scurgere al unui anumit volum de lic2id 4i tim0ul de scurgere al aceluia4i volum de a0 distilat la o tem0eratur anume5 "0aratele de msur se numesc v=scozimetre5 e3 Pro#r e%*+ le o#% ce. acestea iind: culoarea> trans0aren1a> luciul 4i indicele de re rac1ie5 e1. Culoarea. este o 0ro0rietate im0ortant 0entru un mare numr de 0roduse5 Culoarea 0oate i de init sub trei as0ecte: izic> 0si2o izic 4i 0si2osenzorial5 Din 0unct de vedere izic culoarea re0rezint o band a s0ectrului undelor electromagnetice> av=nd o lungime de und care 0oate stimula <ntrBun anume el retina oc2iului5 Sub as0ect 0si2o izic culoarea constituie acea caracteristic a luminii care ne d 0osibilitatea de a di eren1ia unul de altul dou c=m0uri care au aceea4i orm 4i dimensiune5 %erce01ia 0si2osenzorial a culorii 0ermite caracterizarea acesteia 0rin trei elemente: luminozitate> tonalitate 4i satura1ie5 *ungimile de und ale culorilor din s0ectrul vizibil sunt:
%agina #3 M#5M"

Masterat IMSC ID: Disciplina Merceologie aplicat

433B4!3 nm violet 4!3B!33 nm albastru !33B!!3 nm verde !!3BD33 nm galben D33BD!3 nm 0ortocaliu D!3B$33 nm ro4u Cor0urile de culoare alb re lect <n mod uni orm toate radia1iile s0ectrului vizibil5 Cor0urile de culoare neagr absorb integral toate radia1iile s0ectrului vizibil5 Culoarea cor0ului este dat de radia1ia re lectat5 Re lectarea culorii este 0uternic in luen1at de structura c2imic5 *uminozitatea se re er la intensitatea sumei luminoase5 'onalitatea culorii se re er la suma 0erce0ut calitativ iind indicat 0rin: ro4u> verde> galben> albastru5 Satura1ia culorii are <n vedere senza1ii care 0leac de la lumina alb5 Culoarea alb este cea mai nesaturat5 e2 Transparen: este 0ro0rietatea cor0urilor de a i strbtute de radia1iile luminoase5 Cu c=t absoarbe mai mult lumin cor0ul este trans0arent5 'rans0aren1a este indicat de actorii de transmisie de init de ra0ortul <ntre razele luminoase care au 0truns 4i cele care au trecut5 *a sticl 4i 0oliacrila1i @0le6iglasA trans0aren1a este mai mare cu N3C5 Inversul trans0aren1ei este o0acitatea5 Iar ca situa1ie intermediare: transluciditatea 4i o0alescen1a5 De e6em0lu la ceramic unde lumina este transmis 4i di uzat concomitent5 e3 Luciul: este 0ro0rietatea de a re lecta lumina cu o c=t mai mic di uziune5 &6ist mai multe clase de luciu: luciu nul @structuri mateA> luciu redus@semiluciuA> luciu mtsos> luciu metalic> luciu sticlos 4i luciu diamantin5 e4 Indicele de refracie. se 0une <n eviden1 la solide 4i lic2ide5 &ste ra0ortul dintre sinusul ung2iului de inciden1 4i a sinusului ung2iului de re rac1ie5 Se ia <n considerare la analiza unor 0roduse: ulei comestibil> 0etrol> buturi alcoolice> 0ar umuri> sticl> materiale 0lastice5 "cesta indic gradul de 0uritate res0ectiv al concentra1iei unor 0roduse5 "0aratul utilizat se nume4te re ractometru5 h Proprieti termice: acestea caracterizeaz com0ortarea izic a mr urilor sub ac1iunea cldurii5 "ceste 0ro0riet1i sunt in luen1ate de : tem0eratur> structura intern> su0ra a15 Dintre 0ro0riet1ile termice se 0rezint <n continuare urmtoarele: h1 Cldura specific: re0rezint cantitatea de cldur necesar 0entru a <nclzi o unitate de mas dintrBo substan1 ast el <nc=t tem0eratura ei s varieze cu # 3K @#3CA5 9n sistemul interna1ional se msoar <n SUKg grad5 .nitatea de msur a energiei este S5 9n 0ractic se admite olosirea unei unit1i tolerate Kcal5 Kilocaloria re0rezint cantitatea de cldur necesar 0entru ca un Qg de a0 0ur sB4i ridice tem0eratura cu # grad C de la #N>!3C la 23>!3C5 # Kcal V 4#/!> ! S 3 *a 23 C cldura s0eci ic a urmtoarelor substan1e are valorile: "0 V 4#/!> ! SUQgWgrad -aian1 V$N! SUQgWgrad
%agina ## M#5M"

Masterat IMSC ID: Disciplina Merceologie aplicat

*a0te V 3N33 SUQgWgrad "luminiu VN#3 SUQgWgrad "lcoolV 2424 SUQgWgrad Mtase>In>LumbacV#2N/SUQgWgrad Cu V 3N3 SUQgWgrad *emn V 2$ SUQgWgrad h2 Coeficientul de dilatare termic: e60rim modi icarea dimensiunilor sub ac1iunea cldurii5 Se olosesc doi coe icien1i: unul 0entru dilatare liniar 4i unul 0entru dilatare termic volumic5 Coe icientul de dilatare liniar al unei substan1e se msoar 0rin alungirea cor0ului de la 33C la tem0eratura t> ra0ortat la 0rodusul dintre lungimea l 3 4i cre4terea cores0unztoare a tem0eraturii5
= l l3 t t

%entru dilatarea termic volumic a cor0urilor izotro0e:


= 3

It = I3 t

%entru substan1ele lic2ide se olose4te aceea4i lege ca 4i la cor0urile solide izotro0e5 C=teva valori uzuale ale coe icientului de dilatare termic <n volum : "luminiu $>2W#3B! #Ugrad Sticl @#>2B25$A W#3B! #Ugrad B! Cu0ru 4>2 W#3 #Ugrad "lcool etilic $!W#3B! #Ugrad "cest 0arametru este im0ortant de cunoscut 0entru ca <n 0rocesul de ambalare s ie lsate s0a1iile necesare 0entru varia1iile de volum datorate tem0eraturii5 h 3 Conductibilitatea termic @termoconductibilitateaA sau conductivitatea termic5 "ceasta este 0ro0rietatea cor0urilor de a conduce cldura <ntre zonele cu tem0eraturi di erite:
X = S( t # t 2 ) ' S 2 m s grad

X re0rezint cantitatea de cldur transmis 0rin su0ra a1a S 0rintrBun material de grosime 2 cu di eren1 de tem0eratur @t2 t#A <n tim0ul '5 : este coe icientul de conductibilitate al materialului: B "rgint 43D SUs5 m5 grad Sticla 3>/ SUs5 m5 grad B Cu0ru 3/! SUs5 m5 grad *emn 3>#2 3>34 SUs5 m5 grad B %lut 3>34 SUs5 m5 grad "er 3>324 SUs5 m5 grad "ceast caracteristic este im0ortant 0entru multe mr uri: vase de buctrie> 0lite electrice> con ec1ii te6tile5 %rodusele cu conductibilitate termic mic se numesc izolatori termici: lemn> 2=rtie> azbest> 0lut> l=n> etc5 %entru 0rodusele te6tile se olose4te 0ro0rietatea sub denumirea de termoizolare5 "ceast ca0acitate de izolare termic a 0roduselor te6tile este dat de cantitatea de aer care rm=ne <n s0a1iile dintre ibrele te6tile sau straturile dintre con ec1ii5 %entru 0iele mrimea 0orilor 4i orma lor determin gradul de izolare termic @net su0erior la 0ielea natural> a1 de cea arti icialA5 O alt 0ro0rietate de natur termic este rezisten1a la ac1iunea cldurii? se <nt=lnesc ast el urmtoarele categorii de 0roduse: termostabile? termorezistente? re ractare?5
%agina #2 M#5M"

Masterat IMSC ID: Disciplina Merceologie aplicat

%agina #3 M#5M"

Masterat IMSC ID: Disciplina Merceologie aplicat

6.6. Pro#r e%*+ -ec!" ce "cest gru0 de 0ro0riet1i de ine4te modul de com0ortare a 0rodusului sub ac1iunea solicitrilor e6terioare5 "cest mod de com0ortare determin <ntrBo msur considerabil durabilitatea 0roduselor realizate din materialele <n cauz: Dintre cele mai im0ortante 0ro0riet1i mecanice determinate sunt urmtoarele: a) e!istena la traciune
t = - da, 2 " mm

- este or1a de ru0ere iar " este sec1iunea transversal a e0ruvetei %rocesul de ru0ere 0rin trac1iune 0oate i eviden1iat 0rin diagrama lui HooQe @a4a cum a0are <n igura de mai EosA:

aA materiale ductile bA materiale ragile cA materiale casante5 b) "lun#irea la rupere: e60rim cre4terea lungimii sub ac1iunea or1elor 0=n c=nd se aEunge la ru0ere5
* *a -

l =

l l3 #33C l3

c) e!istena la $nco%oiere
% a ai

Re0rezint sarcina care aduce e0ruveta <n situa1ia de ru0ere 0rin <ncovoiere e60rimat <n
da, 5Se utilizeaz la metal 4i lemn5 mm 2

%entru materialele te6tile 4i 0iele> metale se olose4te 4i rezisten1a la <ncovoiere @<ndoiriA re0etate5
%agina #4 M#5M"

Masterat IMSC ID: Disciplina Merceologie aplicat

dA e!istena la compresiune: solicitarea o0us trac1iunii5


%

Se 0roduce de orma1ia e0ruvetei sub ac1iunea or1ei e6terioare5 %ro0rietatea este veri icat la materialele 0entru construc1ii @lemn> ciment> metalA5 e) e!iliena @sau <ncovoierea 0rin 4ocA5 &0ruveta de orm s0ecial este ru0t cu un dis0ozitiv s0ecial@ciocanul 0endul B C2ar0MA5 Se e60rim 0rin da,Umm25 Ieri icarea 0une <n eviden1 tenacitatea 4i ragilitatea unor materiale @metal> materiale 0lastice 4i lemnA5 f) e!istena la u!ur: caracterizeaz calitatea unor materiale 4i 0roduse de a rezista <n tim0 la ac1iunea de recare5 "ceast 0ro0rietate 0rezint interes 0entru mr uri cum ar i: <ncl1minte> anvelo0e> covoare> con ec1ii5 #) &uritate: este 0ro0rietatea care de ine4te com0ortarea unor materiale la ac1iunea de 0enetrare a unui cor0 <n stratul e6terior5 &60rimarea durit1ii se ace 0rin msurri 0rin metode di erite: Metode statice: 0rin zg=riere cu un cor0 dur: metoda Mo2s Scara Mo2s 0rezint materialele <n ordinea durit1ii relative: nivelul # talc? 2 sare? 3 calcitul? 4 luoritul? ! a0atita? DB elds0at? $ cuar1 > / to0az? N corindon? #3 diamant? 0rin a0sare cu ob1inerea unei am0rente: cu o bil de o1el: metoda Lrinell? cu un con de diamant sau bil de o1el :metoda RocQOell? cu o 0rism de diamant :metoda IicQers? cu o 0rism romboidal de diamant: metoda Knoo0 @0entru materiale anizotro0e> cristale> materiale dure 4i s r=micioaseA5 Metode dinamice: metoda %oldM @0entru 0roduse metaliceA metoda S2ore @0entru 0roduse din cauciuc 4i materiale 0lasticeA Durabilitatea mr urilor: este o 0ro0rietate com0le6 care include direct sau indirect ansamblul 0ro0riet1ilor mecanice 4i care semni ic men1inerea 0ro0riet1ilor ini1iale 0e o 0erioad mai lung <n situa1ia unei e60loatri normale5

%agina #! M#5M"

lB l

Masterat IMSC ID: Disciplina Merceologie aplicat

6.8. Pro#r e%*+ c9 - ce Cunoa4terea acestor 0ro0riet1i este im0ortant <n stabilirea calit1ii mr urilor> men1inerea acestora 0e o 0erioad mai <ndelungat5 a) Compo!iia chimic: 0resu0une cunoa4terea 0ro0or1iilor 0rinci0alelor categorii de substan1e: de baz> secundare> im0urit1i 4i cor0uri strine5 Cunoa4terea com0ozi1iei c2imice are un rol im0ortant 0entru: o1eluri> 0roduse alimentare> cosmetice> te6tile5 De e6em0lu: - O*C 4! este un o1el cu 3>4!C carbon> care 0oate i tratat termic <ntrBun anumit el? - )esturile ti0 l=n ormate din amestec de ibre de l=n 0ie0tnat sau cardat cu %&S5 "cestea au caracteristici de ne4i onabilitate bune5 b) 'tabilitatea la aciunea a#enilor chimici : asigur 0ro0rietatea mr urilor de a rezista la contactul cu di erite substan1e 0e 0arcursul utilizrii lor5 De e6em0lu: rela1ia te6tilelor cu solu1iile de detergen1i? a vaselor de buctrie cu substan1ele organice? a metalelor cu agen1ii corozivi? a 0roduselor de sticl cu ac1iunea a0ei res0ectiv a solu1iilor acide sau alcaline? a materialelor 0lastice <n contact cu substan1ele acide sau alcaline5

6.:. Pro#r e%*+ le #, 9o,e"4or !le "cest gru0 de 0ro0riet1i este <n str=ns legtur cu sensibilitatea organismului uman5 +ru0ul 0ro0riet1ilor 0si2osenzoriale este orma din: +ama acestor 0ro0riet1i este s0eci ic <n mod deosebit 0roduselor alimentare5 DecQert 4i ,eumann au stabilit modul <n care sunt a0reciate 0rodusele alimentare sub as0ectul calit1ii: - caracteristicile 0si2osenzoriale: !3C B N3C @ ructe 4i legumeA? - caracteristicile izice 4i c2imice: 23C B !3C @23C 0=ine> 1igri> buturi? !3C la inA? - caracteristicile ambalaEului: #3C B 23 Dezvoltarea metodelor de analiz 4i a0reciere a calit1ii se constituie <ntrBo disci0lin de sine stttoare numit :Se"4or c*85 a) Proprieti olfacti%e( Stimularea ol activ este datorat moleculelor substan1elor volatilizate care sunt as0irate de ctre om5 "cestea 0ot s determine stimularea sau res0ingerea consumului anumitor 0roduse5 Clasi icarea mirosurilor se ace cu aEutorul 0rismei lui Henning:

%agina #D M#5M"

Masterat IMSC ID: Disciplina Merceologie aplicat

"rs "romatic R4ini @condimenteA

-loral @0ar u matA

%utr ed

-ructe @etericA

*a om sensibilitatea este de circa #3333 de ori mai mare dec=t cea gustativ @ra0ortat la concentra1ia molecularA5 b) Proprietile #ustati%e( "ceste 0ro0riet1i sunt determinate de 0ro0riet1ile c2imice ale alimentelor> de com0onentele acestora care au gust 4i se dizolv5 %rodusele alimentare se <m0art <n dou categorii: sa0ide @cele care au gustA 4i insi0ide @cele r gustA5 +usturile se <m0art <n senza1ii de baz: srat> acru> dulce 4i amar> 0roduse de substan1ele 0ure 4i senza1ii derivate 0roduse de amestecul substan1elor 0ure5 Se 0oate utiliza tetraedul gustului a lui Henning:

"mar

Dulce

"cru

Srat

+ustul dulce 0ur este 0rezent la: glucoz> ructoz> lactoz 4i za2aroz5 +ustul srat este 0rezent la clorura de sodiu5 +ustul acru <l dau solu1iile de: acid acetic> tartric> citric> malic5 +ustul amar este s0eci ic 0roduselor cu gru0area nitro @,O 2A: srurile de magneziu> c2inin5 Sensibilitatea gustativ este di erit 0entru cele 0atru gusturi de baz5 c) Proprieti #ustati%e olfacti%e )arom) "roma este o senza1ie com0le6 dat de 0ro0riet1ile unor substan1e care stimuleaz simultan sub as0ect gustativ 4i ol activ5
%agina #$ M#5M"

Masterat IMSC ID: Disciplina Merceologie aplicat

"ceast senza1ie este dat de o substan1 c2imic sau un amestec de substan1e naturale sau sintetice iind s0eci ice unor 0roduse alimentare5 %ro0rietatea este im0ortant <n gastronomie5 d) Proprieti tactile "numite caracteristici ale mr urilor 0ot i ob1inute 0e baza sensibilit1ii tactile a 0ielii5 &60rimarea sensibilit1ii tactile se realizeaz 0rin olosirea indicelor no1ionali5 De e6em0lu: - caracteristici mecanice: ermitate> coezivitate @ ragilitate 4i masticabilitateA> gumozitate@ crocant li0iciosA? - caracteristici geometrice: tu4eu @neted> as0ru> col1uros> ibrosA? - con1inutul de a0: umed> uscat> a0os? - con1inutul de grsimi: uleios> unsuros? - starea termic: rece> cald5 6.;. Pro#r e%*+ le e,%e% ce "cest gru0 de 0ro0riet1i e60rim acele caracteristici ale mr urilor care vin s satis ac necesit1ile s0irituale ale individului 4i ale societ1ii5 Indicarea acestor 0ro0riet1i se ace 0rin intermediul unor categorii estetice> cum sunt: orm> linie> ornament> culoare> simetrie> stil> armonie5 Caracteristicile estetice se integreaz ansamblului de 0ro0riet1ii ale mr urilor *+*,PL- IL-'T "TI. In imaginile de mai Eos se 0ot identi ica elemente concrete 0rivind 0ro0riet1ile mr urilor <n cauz

%agina #/ M#5M"

Masterat IMSC ID: Disciplina Merceologie aplicat

Ac% ' %!%e! 6 %imp de lucru& '( minute "naliza1i cinci mr uri uzuale 4i a0oi:
#5

&numera1i 0rinci0alele 0ro0riet1i izice Y

BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB

BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB &numera1i 0rinci0alele 0ro0riet1i mecaniceY BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB


25

BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB &numera1i 0rinci0alele 0ro0riet1i c2imiceY BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB


35

BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB &numera1i 0rinci0alele 0ro0riet1i 0si2osenzoriale BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB


45

BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB


!5 &numera1i 0rinci0alele 0ro0riet1i esteticeY

BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB
%agina #N M#5M"

Masterat IMSC ID: Disciplina Merceologie aplicat

BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB

%agina 23 M#5M"

Masterat IMSC ID: Disciplina Merceologie aplicat

REZUMAT

Z <n *&C)I" # sBa de init no1iunea de mar 4i caracteristicile s0eci ice? sBau 0rezentat cele trei criterii cu care o0ereaz Merceologia @ te$nic> economic 4i social A? sBau 0rezentat cone6iunile acesteia cu celalte disci0line 4i 4tiin1e? sBau e60licat dezvoltrile recente ale unor noi disci0line cone6e ca rezultat al unor acumulri de cuno4tiin1e s0eci ice 7 Senzorica8 res0ectiv 7 Ingineria calit1ii 7 Z <n *&C)I" 2 sBau trecut <n revist cinci gru0e de 0ro0riet1i 0rinci0ale ale mr urilor :: izice > mecanice> c2imice> 0si2osenzoriale4i estetiec5 Dintre 0ro0riet1ile izice sBau analizat:ca iind mai recvent utilizate( masa/ densitatea/ hi#roscopicitatea/ culoarea/ transparena/ luciul/ indicele de refracie/ conductibilitatea termic 0i electric. Dintre cele mai im0ortante 0ro0riet1i mecanice de inite sunt: sunt urmtoarele: re!istena la traciune> alun#irea la rupere>re!istena la $nco%oiere/ re!iliena> re!istena la u!ur> duritate5 Dintre 0ro0rietle c2imice sBau luat <n aten1ie: compo!iia chimic 4i stabilitatea la aciunea a#enilor chimici. Din gru0ul de 0ro0riet1i 0si2osenzoriale sBau analizat: proprietile olfacti%e/ proprietile #ustati%e/ proprietile #ustati% 1 olfacti%e0i proprietile tactile. "u ost enumerate 4i 0rrinci0alel 0ro0riet1i estetice: form/ linie/ ornament/ culoare/ simetrie/ stil/ armonie

R&J.*'"'& "['&%'"'&

Dup parcurgerea acestui modul se estimeaz c se va cunoate care este obiectul de studiu al Merceologiei precum i care sunt cele mai importante categorii de proprieti ale mrfurilor.

%agina 2# M#5M"

Masterat IMSC ID: Disciplina Merceologie aplicat

% . , C ' & %. ., ,C C' '& & % C CH H& &I I& &

Mar a a re0rezint un Mar re0rezint unbun bun economicBobiect> economicBobiect> serviciu serviciu sau in sau nere0roductibil> nere0roductibil> 0rodus 0rodus in orma1ie orma1ie B B re0roductibil re0roductibil sau al al muncii muncii sau sau nu> nu> care care 0osed 0osed o o utilitate utilitate social social Mar a este un bun rar> un bun care se gse4te cantit1i Mar a este un bun rar> un bun care se gse4te <n <n cantit1i limitate a satis satis ace ace integral integral limitate insu insu iciente iciente 0entru 0entru a trebuin1ele tuturor consumatorilor trebuin1ele tuturor consumatorilor Mar a unun bun economic destinat v=nzriiBcum0rrii a Mareste a este bun economic destinat v=nzriiBcum0rrii crei intrare <n consum este mediat de 0rocesul a crei intrare <n consum este mediat de 0rocesul sc2imbului sc2imbului Merceologia este 4tiin1a @disci0linaA care studiaz mr urile Merceologia 4tiin1ate2nicoBeconomic @disci0linaA care din 0unct este de vedere 0rinstudiaz 0risma mr urile din 0unct 4i de sortimentului vedere te2nicoBeconomic utilit1ii> calit1ii <n unc1ie 0rin de 0risma utilit1ii> calit1ii 4i sortimentului <n unc1ie de necesitatea 4i e icien1a economicoBsocial 5 necesitatea 4i e icien1a economicoBsocial 5 Cele trei criterii cu care o0ereaz merceologia: te$nic> Cele trei criterii cu careormeaz o0ereazun merceologia: te$nic > economic 4i social ansamblu care nu economic 4i social ormeaz un ansamblu care nu 0oate i disociat> iecare com0onent iind esen1ial <n 0oate i disociat> iecare com0onent iind esen1ial <n de inirea calit1ii 0roduselor5 inirea calit1ii 0roduselor5 %entru de caracterizarea mr urilor dintre 0ro0riet1ile izice se %entru caracterizarea mr mai urilor recvent dintre 0ro0riet1ile izice consider ca iind utilizate: masa> se consider ca iind mai recvent utilizate: masa> densitatea> 2igrosco0icitatea> culoarea> trans0aren1a> densitatea> 2igrosco0icitatea> culoarea> trans0aren1a> luciul> indicele de re rac1ie> conductibilitatea termic luciul> indicele de re rac1ie> conductibilitatea termic 4i electric 4i electric %ro0riet1ile mecanice im0ortante sunt: sunt : rezisten1a la %ro0riet1ile sunt: sunt la : rezisten1a la trac1iune>mecanice alungireaim0ortante la ru0ere> rezisten1a <ncovoiere> rezilien1a> rezisten1ala la ru0ere> uzur> duritate5 trac1iune> alungirea rezisten1a la <ncovoiere> rezilien1a> rezisten1a la uzur> duritate5 %ro0riet1ile c2imice im0ortante sunt: com0ozi1ia c2imic 4i stabilitatea la ac1iunea im0ortante agen1ilor c2imici5 %ro0riet1ile c2imice sunt: com0ozi1ia %ro0riet1ile 0si2osenzoriale im0ortante sunt: 0ro0riet1ile c2imic 4i stabilitatea la ac1iunea agen1ilor c2imici5 ol active> 0ro0riet1ile gustative> 0ro0riet1ile gustativ %ro0riet1ile 0si2osenzoriale im0ortante sunt: 0ro0riet1ile active0ro0riet1ile 4i 0ro0riet1ile tactile50ro0riet1ile gustativ olol active> gustative> %rinci0alele 0ro0riet1i estetice sunt:: orm> linie> ol active 4i 0ro0riet1ile tactile5 ornament> culoare> simetrie> stil> armonie? %rinci0alele 0ro0riet1i estetice sunt:: orm> linie> ornament> culoare> simetrie> stil> armonie? Concurena acerb, nivelul de educaie ridicat al clienilor i progresul tehnologic semnificativ, au determinat creterea importanei calitii. Potrivit lui Garvin, e ist patru orientri pentru definirea calitii! orientarea transcendent> orientarea s0re 0rodus> orientarea s0re 0rocesul de 0roduc1ie> orientarea s0re costuri> orientarea s0re utilizator. "n definiiile calitii tendina este de a evidenia cerinele clientului i modul #n care acestea sunt satisfcute. $ ist mai multe moduri de definire a calitii. Definiia dat de %&' ())) *)alitatea reprezint msura "n care un %agina 22 ansam#lu de caracteristici intrinseci "ndeplinesc cerinele *, M#5M" #nglobeaz #n mod sintetic ideile celorlalte definiii.

considerare mai multe elemente! caracteristicile, preul, termenul de livrare, serviciile postv+nzare. Pentru a satisface clientul trebuie s lum #n Masterat IMSC ID: Disciplina Merceologie aplicat considerare cerinele formulate de acesta i cerine suplimentare pe care le identificm fr s fie formulate de client. "n prezent, principalul factor de competitivitate al #ntreprinderii este C,-%.,.$,.

TEST de DE AUTOEVALUARE /unurile i serviciile calitate superioar nu numai c0i permit organizaiei s atrag, s satisfac i s0i pstreze clienii, dar o a1ut i s0i micoreze costurile i s0i creasc profitul.
9ncercui1i rs0unsurile corecte la <ntrebrile urmtoare5 "'&,)I&: 0ot e6ista unul> niciunul sau mai multe rs0unsuri corecte la aceea4i <ntrebare5 %imp
de

lucru( 32 minute

#5Mar a re0rezint un bun economic B obiect> D"U,. serviciu D"U,. in orma1ie D"U,. 25Merceologia analizeaz mr urile din 0unct de vedere :: te2nic D"U,. economic D"U,. social D"U,. 35Din 0unct de vedere al rolului Eucat de 0ro0riet1i <n unc1iunile mr ii 0ot i eviden1iate: 0ro0riet1i critice>im0ortante> minore D"U,. 0ro0riet1i msurate>stabilite indirect>determinate organole0tic D"U,. 0ro0riet1i te2nicoB unc1ionale> economice> 0si2osenzoriale> ergonomice> ecologice D"U,. 45'u4eul unei 1esturi este o 0ro0rietate ce intr <n categoria 0ro0riet1ilor: izice> D"U,. c2imice D"U,. 0si2osenzoriale D"U,. mecanice D"U,. !5,o1iunile de : amar > dulce> srat > acru de inesc 0ro0riet1ile ol active D"U,. gustative D"U,.
%agina 23 M#5M"

Masterat IMSC ID: Disciplina Merceologie aplicat

aromatice D"U,. D5Culoarea> trans0aren1a> luciul 4i indicele de re rac1ie5 sunt 0ro0riet1i : termice D"U,. mecanice D"U,. o0tice D"U,. estetice D"U,. $5Scara Mo2s se utilizeaz 0entru de inirea : durit1ii D"U,. rezisten1ei electrice D"U,. gradului de luciu D"U,. /5I=scozitatea unui ulei este o 0ro0rietate? c2imic D"U,. 0si2osenzorial D"U,. izic D"U,. N5Re ractaritatea unui 0rodus ne d indica1ii asu0ra com0ortrii acestuia la : tem0eraturi ridicate D"U,. ac1iunea agen4iolor c2imici D"U,. solicitrii la uzur D"U,. #35%ro0riet1ile ergonomice au <n vedere? comoditatea utilizrii 0rodusului? D"U,. consumul de energie al 0rodusului? D"U,. gradul <n care 0rodusul 0olueaz mediul D"U,. ##5Higrosco0icitatea: este 0ro0rietatea mr urilor de a ace sc2imb de va0ori de a0 cu mediul <nconEurtor5 ? D"U,. de a rezista la ac1iunea coroziunii? D"U,. de a se 0utea de orma la tem0eratura ambiant? D"U,.

%rin conectare la internet la adresa de site OOO5mmsc5u0m5ro> v loga1i cu datele de autenti icare 0rimite @user 4i 0arolA 4i com0leta1i <n modulul '&S'& rs0unsurile corecte la <ntrebri @0e care leBa1i <ncercuit anteriorA5 "'&,)I&: ,umai du0 transmiterea onB line a testului vBa1i <nde0linit obliga1iile de 0arcurgere a modulului5 %imp
%agina 24 M#5M"
de

lucru( 12 minute

S-ar putea să vă placă și