1.CLASIFICAREA APELOR. A)Din punct de vedere al administrrii lor : a.

Apele internaionale sunt cele cu privire la care statul nostru este riveran cu alte state, cele care intra sau trec prin graniele tarii precum si cele cu privire la care interesele unor state str ine au fost recunoscute prin tratate si conven ii internaionale. . Apele teritoriale(maritime interioare)sunt cele cuprinse in por iunea de la tarmul tarii noastre spre larg , a c ror ntindere si delimitare se stabilesc prin lege. c. Apele naionale sunt : fluviile rurile, canalele si lacurile navigabile interioare, apele fluviilor si rurilor de frontiera de la malul roman pana la linia de frontiera stabilita prin tratate , acorduri si conven ii internaionale. !)Dup destinaia lor economica si concreta Ape de folosina generalaapa pentru consum individual Ape destinate agriculturiiapa folosita pentru iriga ii Ape cu destinaie specialaapa folosita in piscicultura C)Dup ae"area lor # ape de supra$aa a)ape de interes general(stabilite prin lege) b)ape de interes local # ape su terane D)Dpdv al re%lementarii pescuitului & apele na ionale si cele teritoriale ale 'arii (e%re servesc pt. )nmul irea& creterea si pescuitul petelui& al mami$erelor acvatice& crustaceelor etc & precum si pt. recoltarea produselor acvatice si se )mpart pe a"ine piscicole. Bazinele piscicole pot fi: # naturale si amena*ate Temporar fac parte din bazinele piscicole si apele de pe terenurile inundabile pana la retragerea viiturilor daca ofer condiiile de mai sus. +. CO(FERI(ELE 'O(DIALE ALE O.(.,. -( DO'E(I,L PRO.EC IEI 'EDI,L,I I PRI(CIPALELE DOC,'E(.E ADOP.A.E: a) Con$erina de la Stoc/0olm 1 123+: articipani: delegai din !!" state, inclusiv #omnia$ Ordinea de "i: - planificarea i gestionarea aezrilor umane$ - calitatea vieii i a mediului ncon%urtor$ - gestionarea resurselor naturale$ - determinarea poluanilor de importan internaional$ etc. Documente adoptate: - Declaraia de principii privind protecia mediului: conine un numr de &' de principii fundamentale care stau la baza ()* i a reglementrilor naionale$ - Planul de aciune privind protecia mediului: cuprinde un numr de !+, recomandri adresate statelor pentru aplicarea (eclaraiei. Data de 4 iunie a $ost sta ilit ca 5iua 'ondial a 'ediului. b) Con$erina (aiunilor ,nite pentru mediu si de"voltare& Summitul Pm6ntului 1 Rio de 7aneiro# 122+ Participani: delegai din !-, de state la cel mai nalt rang (efi de state i guverne)$ Scop: elaborarea unor strategii i msuri care s contribuie la combaterea degrad rii mediului n toate statele lumii, n conte.tul De"voltrii Dura ile8DD)$ /onceptul de (ezvoltare (urabil a fost definit n anul !,-' de ctre /omisia mondiala pentru mediu si dezvoltare,(/omisia Brundtland), n cadrul unui raport special 012 numit 34iitorul nostru comun5. /omisia Brundtland descrie dezvoltarea durabila ca 9De"voltarea care satis$ace necesitatile pre"entului $ara compromiterea a ilita ii %eneraiilor viitoare pentru a satis$ace necesitatile lor:. Documente adoptate: Cinci acorduri multilaterale: Declaraia de principii # Carta Pm6ntului: conine principiile omenirii n relaiile interumane i n relaia 0m 6 1atur. 7unt preluate principiile (eclaraiei de la 7toc89olm la care se adaug , principii noi$ A%enda +1: creeaz premisele de punere n aplicare a principiilor din (eclara ia #io i cuprinde " seciuni: 6 dimensiunile social6economice ale problematicii de mediu$ 6 conservarea i gestionarea resurselor n scopul dezvolt rii durabile$ 6 ntrirea rolului organismelor internaionale n domeniul mediului... 6 mi%loace de e.ecuie$ Convenia Cadru cu privire la modificrile climei: cuprinde anga%amentul ferm al rilor semnatare ca pn n anul &+++ s6i reduc emisiile de gaze cu efect de ser (EGES) Convenia privind iodiversitatea: cuprinde msurile adoptate de state pt. prote%area ecosistemelor i a diverselor forme de via, astfel: - stabilirea de zone prote%ate$ 6 integrarea problemelor biologice n sisteme de dezvoltare pe plan na ional$ 6 asigurarea comunitii umane avanta%ele ce decurg din utilizarea resurselor genetice$ Declaraia de principii privind conservarea i de"voltarea pdurilor tropicale: cuprinde !: principii pentru protecia si folosirea mai durabila a resurselor forestiere. (atorit opoziiei statelor din zona ecuatorial a rmas la nivel de recomandare$ c) Summitul 'ondial pentru De"voltarea Dura ila 1 7o0annes ur%#+;;+: articipani: delegai din !;- de state$ Ordinea de "i:

probleme privind gestionarea raional a resurselor naturale$ combaterea polurii$ eradicarea srciei$ determinarea poluanilor de importan internaional$ etc. Documente adoptate: Planul de Implementare: conine peste <+ de obiective6inta,cum ar fi: = folosirea si producerea raionala a c9imicalelor pina in &+&+$ = crearea unei reele reprezentative a ariilor prote%ate maritime pina in &+!&$ = imbunatatirea accesului tarilor in curs de dezvoltare la alternativele s ntoase pt. mediu fata de c9imicalele ce distrug ozonul pina in &+!+ = #educerea la %umtate a numrului oamenilor fara acces la serviciile sanitare de baza pina in &+!:, etc. Declaraia de la 7o0annes ur% pentru De"voltarea Dura il. <. (O.I,(EA DE 'EDI, I(CO(7,RA.OR SI CEA DE RES,RSE (A.,RALE : 6 0 noiune de baz care fundamenteaz ecologia ca tiin biologic$ Termenul de ecologie: (oi8os6 cas, adpost, mediu de via $ logos 6 vorbire, tiin) 6 introdus n anul !-;; de biologul englez >aec8ell desemneaz studiul relaiilor dintre animale i mediul lor organic i anorganic 6 ca tiin, ecologia folosete date i principii din alte tiine precum : botanica, zoologia, fizica, c9imia, medicina, etc, Termenul de ioecolo%ie : 6 introdus n !,<, de doi cercettori englezi$ 6 definete lapidar ecologia ca tiin a ecosistemelor. Termenul de ecosistem: - desemneaz: pri mai mari sau mai mici din natura vie (biocenoze) care formeaz un ansamblu integrat (o entitate funcional). Totalitatea ecosistemelor alctuiete ios$era. Conform OUG 195/2005, Ecosistem ? un comple= dinamic de comuniti de plante& animale i microor%anisme i mediul a iotic& care interacionea" )ntr#o unitate $uncional> !ioceno"a i iotopul: componente ecologice ma%ore structurale i funcionale ale ecosistemelor$ !iotopul: termenul european pentru a desemna mediul de via al unei biocenoze; ?a itatul: termenul folosit de anglo6sa.oni pentru a desemna mediul de via al unei ioceno"e )mpreun cu spaiul %eo%ra$ic ocupat pe %lo de o specie& o populaie sau un individ denumit areal. !iodiversitate: variabilitatea organismelor din cadrul ecosistemelor terestre, marine, acvatice continentale i comple.elor ecologice$ aceasta include diversitatea intraspecific, interspecific i diversitatea ecosistemelor$ 'ediul )ncon*urtor: (efiniii: 1. .otalitatea )n$ptuirilor& $enomenelor i ener%iilor lumeti care vin )n contact cu o $iin & de care depinde soarta acesteia i care provoac o reaciune )n aa#"isa $iin: ? (@mil #acovi)$ 2. .otalitatea condiiilor ener%etice& $i"ice& c0imice i iolo%ice care )ncon*oar o $iin sau %rupuri de $iine i cu care acestea se %sesc )n relaii permanente de sc0im 3. Ansam lul de condiii i elemente naturale ale .errei: aerul& apa& solul& su solul& aspectele caracteristice ale peisa*ului& toate straturile atmos$erice& toate materiile or%anice i anor%anice& precum i $iinele vii& sistemele naturale )n interaciune& cuprin"6nd elementele enumerate anterior& inclusiv unele valori materiale i spirituale& calitatea vieii i condiiile care pot in$luena unstarea i sntatea omului.8 O,@ 124A+;;4). /omponentele mediului ncon%urtor: a. componenta iotic: 6 atmosfera$ apa, solul i subsolul 6 flora i fauna slbatic$ ariile naturale prote%ate 6 populaia b. componenta a iotic: 6 aezrile umane, toate activit ile omului care oarecum produc sau pot produce un impact negativ asupra mediului Resursele naturale: De$iniie& con$. O,@ 124A+;;4:6 Atotalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot fi folosite n activitatea uman: 6 resurse neregenerabile 6 minerale i combustibili fosili, 6 regenerabile 6 ap, aer, sol, flor, fauna slbatic, inclusiv cele B.PROPRIE.A.EA AS,PRA APEI I( .ARA (OAS.RA rima lege speciala in domeniul apelor a fost adoptata in anul !,&", Begea regimului apelor, declarnd bunuri publice toate apele ce pot produce forta motrice ca si cele ce pot fi utilizate in interes ob tesc si reglementnd folosirea si amena%area lor. #egimul apelor a mai fost reglementat de legea nr. -C!,'", Begea nr:C!,-, , in prezent regimul %uridic de folosin a , conservare si protecie a apelor este stabilit prin Begea apelor nr. !+'C!,,; cu modific rile si completrile ulterioare. Proprietatea asupra apelor in Rom6nia DApele fac parte din domeniul public al statului, art.!<;, alin(<) din /onstitu ia #omniei prevede :apele cu poten ial valorificabil de interes naional , pla%ele , marea teritoriala, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental $ac o iectul e=clusiv al proprietatii pu lice. CBunurile aparinnd proprietatii publice sunt inalienabile , presupunnd o integrare a lor in circuitul economic si %uridic$in acest sens /onstituia prevede ca modalitati %uridice de punere in valoare a bunurilor proprietate publica administrarea& concesiunea& )nc0irierea si darea in $olosina %ratuita instituiilor de utilitate publica. DBunurile pot fi date in administrare regiilor autonome si institu iilor publice. Begea apelor nr !+'C!,,; cu modificrile si completrile ulterioare, prevede ca aparin domeniului public al statului, apele de suprafaa cu: Al iile lor minore cu lungimi mai mari de :8m si cu bazine 9idrografice ce dep esc !+ 8mE, malurile si cuvetele lacurilor , apele subterane , faleza si pla%a marii, cu bog iile lor naturale si potenialul energetic valorificabil , marea teritoriala si fundul apelor maritime. -

Al iile minore cu lungimi mai mici de :8m si cu bazine 9idrografice ce nu dep esc !+8mE, pe care apele nu curg permanent , aparin detinatorilor cu orice titlu ai terenurilor pe care se formeaz sau curg$ Insulele care nu sunt in legtura cu terenurile cu mal la nivelul mediu al apei, apar in proprietarului albiei apei$ Apa su terana poate fi folosita de proprietarul terenului numai in m sura in care este utilizata in mod liber$ Apele de i"vor , conform art.:', / civil , cel ce este proprietarul terenului este si proprietarul izvorului , deoarece izvorul face parte integranta din fond$ D@.cepii de la art.:', / civilD a)proprietarul fondului vecin a dobndit un drept propriu asupra izvorului. )apa izvorului este necesara locuitorilor unei localitati rurale (restric ie adusa dreptului de proprietate). 2. PRO.EC.IA 7,RIDICA A APELOR rotecia apelor are la baza urmtoarele principii: 6 principiul precauiei$ prevenirii$ evitrii daunelor la sursa si cel conform cruia poluatorul pltete$ rotecia %uridica a apelor se realizeaz sub doua aspecte si anume: 6 cantitativ si calitativ CProtecia cantitativa 2tilizatorii de apa sunt obliga i sa respecte normele de consum pe unitatea de produs sau pe activitate si sa si sa economiseasc apa prin folosirea %udicioasa si repetata. 1ormele de consum pe unitatea de produs sau pe activitate se determina si se reactualizeaz periodic .@le se propun utilizatorilor de apa , la nivelul celor mai bune performante ale te9nologiilor folosite , se avizeaz de ministerele interesate si se aproba de ctre *inisterul *ediului si (ezvoltrii (urabile. (aca din cauza seceteiCa altor calamita i naturale debitele de apa nu pot fi asigurate tuturor utilizatorilor de apa se va aplica restricii de folosina temporara a resurselor de apa CProtecia calitativa 6 7e interzice poluarea in orice mod a resurselor de apa. 6 Bimitele de ncrcare cu poluani a apelor uzate evacuate in resursele de apa se aproba prin 9ot rre de Fuvern la propunerea *inisterului *ediului si (ezvolt rii (urabile. 6 Begea apelor prevede ca satisfacerea nevoilor da apa a popula iei este prioritara fata de folosirea apei in alte scopuri. 6Au prioritate apa necesara pt fermele zoote9nice apa necesara rezervei care se constituie dup incendii si apa necesara meninerii ec9ilibrului ecologic si a 9abitatului acvatic De asemenea toi utili"atorii de apa sunt o li%ai: 6 sa economisesc apa si sa elimine risipa. 6 sa reduc poluanii evacuai odat cu apele uzate . 6 sa asigure ntreinerea si e.ploatarea instalaiilor de preluare a calitii apelor. 6 sa epureze apa nainte de evacuare . 6 sa detina planuri proprii de prevenire si combatere a polu rii accidentale 6 G si H care au suferit daune materiale cauzate de o poluare accidentala produsa in amonte sau afectate de distrugerea unei construcii de retenie a apei din amonte au dreptul la desp gubire , de la G sau H care se face vinovata in condi iile prevzute de lege. 6 poluarea intenionata a apei se pedepsete contravenional si penal C Pentru protecia resurselor de apa le%ea prevede o serie de interdicii cum sunt : 6 punerea in funciune de obiective economice noi sau dezvoltarea celor e.istente . 6 darea in folosina de noi ansambluri de locuine. )ntroducerea in obiectivele economice de te9nologii care m resc gradul de ncrcare a apelor uzate fara punerea concomitenta in funciune a reelelor de canalizare si a staiilor de epurare. 6aruncareaCintroducerea in orice mod in albiile cursurilor de apa , in cuvetele lacurilor, in * 1eagra, precum depozitarea pe malurile acestora a deeurilor de orice fel (natura) 6este interzisa evacuarea in apele de suprafaa sau in cele maritime a apelor uzate neepurate provenite de la nave , instala ii plutitoare sau de fora% marin , precum si a produselor petroliere provenite din re eaua de transport. DAtt pentru protecia apelor de suprafaa si subterane cat si a 9abitatelor naturale se instituie zone de protec ie speciala si zone de protecie sanitara cu regim sever sau cu regim de restricie. 1;.POL,AREA C,RS,RILOR DE APA SI A LAC,RILOR I(.ER(A.IO(ALE 2nul dintre primele te.te adoptate in materia prevenirii si combaterii polu rii apelor continentale il constituie 3 RE@,LILE DE LA ?ELSI(DI5, adoptat in anul !,;;. Articolul ;6prevede 3Giecare stat intr6un bazin de drena% interna ional , are dreptul la o cota rezonabila si ec9itabila de utilizare avanta%oasa a apelor bazinului .)n acela i timp , fiecare stat trebuie sa se abtina de a acuza o noua forma de poluare sau orice cretere a gradului de poluare e.istent al apelor unui bazin de drena% interna ional , susceptibila de a provoca pagube importante asupra teritoriului altui stat al bazinului , sa ia masurile rezonabile in vederea reducerii polu rii actuale de aa maniera incat nici6un alt pre%udiciu sa nu fie cauzat teritoriului altui stat al bazinului . /onform regulilor de la >elsin8i & poluarea nu este in sine o utili"are a apelor & ci o alterare a calit ii lor. Ea repre"int o 9sc0im are duntoare:in compo"iia naturala & in coninutul ori calitatea apelor & produsa prin intervenia $actorului uman. )n anul !,;- /onsiliul @uropei a adoptat C?AR.A E,ROPEA(A A APEI , este primul document care emana de la o organizaie interstatala cu desc9idere regionala si care enun a principiile generale in materie . Tot in anul !,;- s6au stabilit liniile de avut in viitor care sunt realitati de necontestat si anume: 6 resursele de apa nu sunt inepuizabile. 6 calitatea apei trebuie prote%ata in funcie de utilizarea ei. 6 apa este un patrimoniu universal. 6 apa nu are frontiere. Tot in anul !,;- a fost semnat un acord european asupra folosirii detergen ilor ne6biodegradabili in procesele de sp lare si curatare.

/onferina de la 7toc89olm din anul !,'& , care a prev zut o noua etapa in prevenirea polu rii care a stabilit principiul potrivit cruia rezidurile de materii to.ice sau alte materii , precum si dega% rile de cldura , care prin cantitatea si natura lor nu pot fi reintroduse in mediu sa fie stopate. )n anul !,'' are loc conferina 1aiunilor 2nite asupra apei de la *ar del lata (Argentina), in ce prive te punerea in valoare a resurselor de apa, se preconizeaz elaborarea in comun a unor programe si punerea in func iune a unor mecanisme pentru amena%area controlata a resurselor da apa. )n anul !,,: /onsiliul @uropei a adoptat (irectiva /adru 3A A5 .Acest document a fost implementat si in legisla ia noastr si conine urmtoarele principii: nivel ridicat de protecie, principiul precauiunii, intervenia la sursa generatoare de poluare, utilizarea celor mai bune te9nologii disponibile, cooperarea interna ionala. )n domeniul proteciei cursurilor de apa si a lacurilor interna ionale e.ista peste <++ de tratate si conven ii internaionale care mpreuna formeaz substana 3(reptului fluvial internaional5 11.PRI(CIPALELE DOC,'E(.E I(.ER(A.IO(ALE PRIEI(D PRO.EC.IA C,RS,RILOR DE APA SI A LAC,RILOR I(.ER(A.IO(ALE Proiectul de Convenie Europeana asupra proteciei cursurilor de apa interna ionale )mpotriva polurii 1 Stras our% # 123F#. reprezint un tratat cadru 6 fiecare parte este obligata sa ia masuri de prevenire a noilor forme de promovare si de reducere graduala a polu rii e.istente in legtura cu apele de suprafaa de pe teritoriul sau si cu fluviile internaionale. 6 in cazul unei poluri grave , partile sunt obligate sa coopereze. )n deversarea substanelor to.ice /onvenia folosete te9nica listelor astfel: !.substantele deosebit de to.ice prevzute de lista A, sau lista neagra, nu pot fi deversate sub nici6o forma. &.cele cu to.icitate medie cuprinse in lista cenu ie sau in lista B pot fi deversate de la caz la caz pe baza unei autoriza ii date de un organ competent. <.toate celelalte substane cuprinse in lista alba sau lista / pot fi deversate in cursurile de apa pe baza unei aprob ri din partea unui organ competent. .ratatul asupra apelor de $rontiera 1Gas0in%ton#12;2 # semnat intre 72A si /anada, scopul$ este prevenirea disputelor referitoare la folosirea apelor de frontiera si soluionarea tuturor problemelor care apar intre cele doua parti. Acordul relativ la calitatea apelor din 'arile Lacuri 1OttaHa #123+ 6 semnat intre 72A si /anada ca o completare a tratatului din anul !,+,, acordul introduce conceptul de 3cercuri concentrice5, in cercul mic este rezervat apelor de frontiera din reeaua marilor lacuri si cercul mare este rezervat ntregii re ele. In anul 12B4 la !ucure ti se semnea" Declaraia privind cooperarea statelor Dunrene in domeniul %ospodririi si )ndeose i a proteciei apelor Dunrii )mpotriva polurii. 6 are ca obiectiv , utilizarea resurselor de apa ale (un rii , prevenirea polurii apelor sale, supraveg9erea calitii lor. In anul 12BI la S"e%ed in ,n%aria s#a semnat Conven ia privind protecia r6ului .isa si a a$luen ilor si 6 partile se obliga sa ia masuri prin intermediul unor organe competente , urm rind producerea si introducerea instalaiilor pentru protecia apei precum si a metodelor progresive mpotriva polurii. Convenia privind protecia cursurilor de apa & trans$rontaliere si a lacurilor interna ionale # ?elsin/i #122+. Convenia privind cooperarea pentru protecia si utili"area dura ila a $luviului Dunrea 1So$ia #122<. Are ca obiectiv gospodrirea durabila si ec9itabila a apelor, inclusiv pentru conservarea , imbunatatirea si utilizarea ra ionala a apelor de suprafaa si a celor subterane, partile se obliga sa depun eforturi pentru controlul pericolelor provocate de accidente cu substane periculoase pentru apa, inundaii si ng9e pe fluviul (unrea. Convenia asupra dreptului relativ la utili"area cursurilor de apa in alte scopuri dec6t navi%a ia # (eH Jor/#1223. 7copul este de a se permite utilizarea , punerea in valoare ,gestionarea si prote%area cursurilor de apa interna ionale, precum si promovarea utilizrii optime si durabile a acestora in beneficiul genera iilor viitoare. 1+.DEFI(I.I APELE .RA(SFRO(.IERE SI I'PAC.,L .RA(SFRO(.IER CO(FOR' PREEEDERILOR CO(EE(.IEI DE LA ?ELSI(DI DI( A(,L 122+. Apele trans6frontiere se pot defini ca fiind 9orice apa de suprafaa sau subterane care marc9eaz frontierele dintre doua sau mai multe state , le traverseaz sau sunt localizate pe acestea , oriunde apele trans6frontiere se vars in mare fara sa formeze estuare.: )mpactul trans6frontier nseamn 9orice efect negativ semnificativ asupra mediului rezultat dint6o sc9imbare in condi iile apelor transfrontiere, cauzata de o activitate umana a c rei origine fizica este situata in ntregimeCpar ial intr6o zona aflata sub %urisdicia altei parti 1F.CARE S,(. PRI(CIPIILE D,PA CARE SE CO(D,C PAR.ILE CO(EE(.IEI DE LA ?ELSI(DI DI( A(,L 122+& I( APLICAREA 'AS,RILOR PRECO(I5A.EK )n luarea masurilor preconizate partile neleg sa se conduc dup urmtoarele principii: 1. Principiul precauiunii6aciunea de evitare a impactului potenial transfrontier nu va putea fi amnata din cauza faptului ca cercetarea tiinifica nu a e.plicat pe deplin leg tura cauzala dintre aceste substan e pe de o parte si impactul poten ial transfrontier pe de alta parte. +. Principiul poluatorul plateste# in baza cruia costurile masurilor de prevenire , control si reabilit rii se suporta de c tre poluator. F. Principiul %ospodririi dura ile a resurselor de apa , a fluviilor si a lacurilor na ionale , internaionale si trans frontiere. .CARE S,(. CA.E@ORIILE DE (OR'E 7,RIDICE PRIEI(D PRO.EC.IA 'ARII .ERI.ORIALE SI A APELOR 'ARI.I'E I(.ERIOAREK 6 2n grup de norme ce reglementeaz operaiile de amestecare a petrolului cu apa in situa iile de balastrare sau curatare a navelor si restriciile in operaiunile de descrcare si transferare a 9idrocarburile din tancurile petroliere. 6 1orme care stabilesc zone pro9ibitive pentru opera iunile de descrcare si transfer de produse poluante de la o nava la alta sau de la nava la uscat.

6 1orme care reglementeaz dreptul de inspectare a navelor b nuite de a fi adus pre%udicii mediului marin , drept recunoscut organelor statului riveran in spa iul marin supus %urisdic iei sale si reglementat ca obliga ie de a reclama navele vinovate tuturor statelor in marea libera. 6 1orme referitoare la pescuit si la conservarea resurselor vii ale marii. 1I.RE@LE'(.ARI (A.IO(ALE I( LE@A.,RA C, PRO.EC.IA 'EDI,L,I 'ARI(. 6 Begea nr. !'C'6August !,,+ cu modificrile si completrile ulterioare. CApele maritime interioare#suprafeele de apa situate intre tarmul marii si liniile de baza, liniile drepte care unesc liniile cele mai avansate ale tarmului , inclusiv ale tarmului dinspre larg al insulelor , ale locurilor de acostare , amena% rilor 9idrote9nice si ale altor instalaii portuare permanente. C'area teritoriala#fia de mare adiacenta tarmului ori dup caz , apelor maritime interioare, avnd l imea de !& mile marine(&&&&"metri) msurata de la liniile de baza. C5ona conti%ua#fia de mare adiacenta marii teritoriale care se ntinde spre largul marii pana la distanta de &" de mile marine(""""-metri) msurata de la liniile de baza. C5ona economica e=clusiva#instituita intre spaiul marin al tarmului romanesc la * 1eagra , situat dincolo de limita apelor marii teritoriale si adiacent acestora , in care #omnia isi e.ercita drepturile suverane si %urisdic ia asupra resurselor naturale ale fundului marii , subsolului acestuia si coloanei de apa de deasupra , precum si in ceea ce prive te diferitele activitati legate de e.plorarea , e.ploatarea, protecia , conservarea mediului si gestionarea acestora. 6 Begea mputernicete organele romane competente sa stabileasc norme si sa ia masuri pentru prote%area si conservarea mediului marin , pentru prevenirea , reducerea si meninerea sub control a polurii acestuia, si sa asigure aplicarea lor in porturi , in apele maritime teritoriale, in marea teritoriala, si in zona economica e.clusiva. Aceste masuri privesc: 6 evacurile de substane poluante provenind din surse terestre, prin atmosfera sau scufundare$ 6 poluarea de ctre nave$ 6 poluarea fcuta de instalaiile utilizate pentru e.plorarea si e.ploatarea resurselor naturale de pe fundul marii si subsolul ei$ /nd sunt motive temeinice sa se cread ca o nava folosita in scopuri comerciale a produs o poluare in apa maritima interioara , organele competente au dreptul: a)sa ceara e=plicaii navei in legtura cu faptele ce i se imputa$ b)sa inspecte"e nava in cazul in care e.plicaiile ii sunt refuzate sau vdit mincinoase$ c)sa retina nava si sa areste"e ec0ipa*ul intentnd o aciune %udiciara$ @ste interzisa in marea noastr teritoriala si in apele maritme interioare: a)orice nava care are la bord arme nucleare sau orice alte arme de distrugere in masa$ b)lansarea , mbarcarea, debarcarea de te9nica militara , scafandri, submarine, instala ii in msura sa fac cercetri acvatice sau subacvatice$ c)mbarcarea, debarcarea de mrfuri , stupefiante si substane psi9otrope , fonduri bneti sau persoane$ d)poluarea deliberata si grava , de orice natura a apei, a mediului marin, a spa iului aerian de deasupra apei sau afectarea deliberata a ecosistemelor marine$ (aca o nava aparinnd unui alt stat surprinsa f cnd activitati de cercetare sau e.plorare a resurselor romane ti fara aprobarea autoritatilor romane ea poate fi urm rita si dincolo de marea noastra interioara cu condi ia ca urmrirea sa nceap in marea noastr teritoriala si sa fie nentrerupta. +;.(O.I,(EA DE ARIE (A.,RALA PRO.E7A.A CA.E@ORII DE ARII (A.,RALE PRO.E7A.E. 6 rima lege pentru ocrotirea naturii , in baza c reia sunt declarate monumente ale naturii 3Gloarea de colt5 si 31uf rul termal5 a fost adoptata in anul !,<+, iar in anul !,<: a fost nfiin at primul parc naional din #omnia in *6ii #etezat. 6 *onumentele naturii 6 sunt speciile de plante si animale rare sau periclitate, arbori izola i, formaiuni si structuri geologice de interes tiinific sau peisagistic. #ezervaiile naturale, monumentele naturii , precum si alte bunuri ale patrimoniului natural , formeaz aria naturala prote*ata. 1 (oiune # # Aria naturala prote*ata se poate de$ini ca $iind "ona terestra &acvatica siAsau su terana &cu perimetrul le%al sta ilit si av6nd un re%im special de ocrotire si conservare & in care e=ista specii de plante si animale s l atice & elemente si $ormaiuni io%eo%ra$ice & peisa%istice& %eolo%ice& paleontolo%ice& speolo%ice sau de alta natura& cu valoare economica& tiini$ica sau culturala deose ita. 6 Ariile naturale prote%ate din reeaua naturala pot fi: 1)De interes naional ?constituite in scopul de a se prote%a 9abitatele naturale si seminaturale de interes na ional , precum si specii indigene de flora si fauna. +)De interes comunitar6constnd in arii de protecie speciala de conservare, care constituie re eaua ecologica 1atura&+++ , instituita prin (irectiva,&C"</@@ privind conservarea 9abitatelor naturale , a faunei si florei s lbatice. # Cate%orii de arii naturale prote*ate a)/ategorii stabilite la nivel naional :rezervaii tiinifice, parcuri naionale, monumente ale naturii, rezerva ii naturale si parcuri naturale. b)/ategorii stabilite prin reglementari internaionale : situri naturale ale patrimoniului natural universal , zone umede de importanta internaionala , rezervaii ale biosferei, arii speciale de conservare si arii de protec ie speciala avifaunistica. )nstituirea acestor arii naturale prote%ate se face in raport de fiecare caz , prin lege , 9ot rre a guvernului sau 9otrre a consiliilor %udeene sau locale. +1.AD'I(IS.RAREA ARIILOR (A.,RALE PRO.E7A.E SI A CELORLAL.E !,(,RI DI( PA.RI'O(I,L (A.,RAL. Administrarea parcurilor naionale, parcurilor naturale, a siturilor de interes comunitar si a ariilor de protec ie speciala avifaunistica, se realizeaz in structuri de administrare special constituite, cu personalitate %uridica aflate in subordinea siCsau coordonarea Ageniei 1aionale pentru Arii 1aturale rote%ate si /onservarea Biodiversitatii. D7tabilirea modalitilor de administrare a ariilor naturale prote%ate revine: 6 *inisterului *ediului si (ezvolt rii (urabile si Academiei #omane pentru ariile naturale prote%ate declarate prin legi si prin 9otrri de Fuvern 6 Autoritatilor administraiei publice locale , pentru ariile naturale prote%ate declarate prin 9ot rri ale acestora .

DAdministrarea propriu zisa se realizeaz prin structuri de administra ie special constituite , sau prin custozi , in cadrul ariilor naturale prote%ate situate pe terenuri proprietatea persoanelor fizice sau %uridice. D/ustozii sunt persoane fizice sau %uridice care au instruirea , calificarea si mi%loacele necesare pentru aplicarea masurilor de ocrotire si conservare a ariilor naturale. D/alitatea de custode se obine prin nc9eierea unui contract. )n conformitate cu dispoziiile prevzute in 02F nr. !,:C&++: privind protecia mediului , in ariile naturale prote%ate sunt interzise: # des$urarea pro%ramelor & proiectelor si activitilor care contravin planurilor de mana%ement sau re%ulamentelor ariilor naturale prote*ate. # sc0im area destinaiei terenurilor & punatul si amplasarea de stane & activitati comerciale de tip am ulant & $ara apro area structurilor de administrare. # distru%erea sau de%radarea panourilor in$ormative si indicatoare & construc iile & )mpre*urimile & arierele & pl cile st6lpii& semnele de marca* a$late in inventarul ariilor naturale prote*ate. # aprinderea si $olosirea $ocului desc0is& a andonarea de eurilor& accesul cu mi*loace motori"ate& e=ploatarea oric ror resurse minerale nere%enera ile. ++.RE@I',L 7,RIDIC AL RE5EREA.IEI !IOSFEREI DEL.A D,(ARII. D/rearea #ezerva iei Biosferei 3(elta (unrii5 este rezultatul lansrii de ctre 21@7/0 in anul !,'! a programului 0mul si 1atura. Activitatea #ezerva iei Biosferei (elta (unrii se desfasoara in temeiul Begii nr-&C!,,< privind constituirea #ezerva iei si a statutului propriu. D#ezervaia este nscrisa pe lista atrimoniului natural mondial , 21@7/0, !,,! si este declarata ca zona umeda de importanta internaionala , ca 9abitat pentru pasrile acvatice (/onvenia de la #amsar, !,'!) D#ezervaia Biosferei (elta (unrii are o suprafaa de :-++8mE , din care (elta (un rii propriu zisa are o suprafa a de "!'-8mE din care cea mai mare parte ,<"";8mE, pe teritoriul #omniei si (-&I) , restul de '<& 8mEin 2craina. DAre peste "++ de lacuri de diferite m rimi cu cea mai compacta si ntinsa zona de stuf ri din lume , are <+ de tipuri de ecosisteme si peste :<++ de specii de flora si fauna. # Con$orm art.+ din Le%ea nrB+A122F prin re"ervaie a ios$erei se )nele%e: 9"ona %eo%ra$ica cu supra$ee de uscat si de ape & in care e=ista elemente si $orma iuni $i"ico#%eo%ra$ice & specii de plante si de animale care ii con$er o importanta io%eo%ra$ica & ecolo%ica si estetica deose ita& cu valoare de patrimoniu natural na ional si universal & $iind supusa unui re%im special de administrare in scopul protec iei si conservrii acesteia prin de"voltarea ae"rilor umane si or%ani"area activitilor economice in corelare cu capacitatea de suport a mediului deltaic si a resurselor sale naturale:. 6#ezervatia biosfera (elta (unrii cuprinde :6 (elta (unrii 6 /omple.ul lagunar #azelm67inoe6(unarea maritima pana la cotul isicii , sectorul )saccea ?Tulcea cu zona inundabila , saraturile *urig9iol6 lopu si litoralul * 1egre de la bra ul /9ilia pana la /apul *idia, inclusiv marea teritoriala pana la izobata de &+m, in vest podi ul (obrogei cu zonele umede si palustre este ntinsa pe teritoriul %udeelor Tulcea , /onstanta , Fala i& supra$eele terestre si acvatice inclusiv terenurile a$late permanent su ape& e=istente in perimetrul Re"erva iei & )mpreuna cu resursele naturale pe care le %enerea" constituie patrimoniul natural al Rom6niei si $ace parte din domeniul pu lic de interes na ional. (e la aceste prevederi fac e.cep ie: 6 terenurile din perimetrul #ezerva iei care sunt proprietatea privata a persoanelor fizice, cele care sunt in proprietate publica sau privata a unit6teritorial administrative, terenurile ocupate de amena% rile agricole si piscicole care sunt adm de /H Tulcea. DJonarea rezervaiei si desfurarea diferitelor activitati . este delimitat de trei categorii de zone: a)5onele cu re%im de protecie inte%rala .# se stabilesc prin >F la propunerea consilierului tiinific al adm rezervaiei , cu avizul Academiei #omane si al *inisterului *ediului si (ezvolt rii (urabile si cuprind: 6 formaiuni fizice si biologice care au valoare universala e.cep ionala dpdv tiinific sau estetic, 9abitatele speciilor de animale si vegetale ameninate care au valoare universala e.cepionala dpdv tiinific sau al conservrii lor, siturile naturale care au valoare e.cepionala dpdv tiinific , istoric, estetic sau conservativ, aceste zone se afla in administrarea directa a Administraie #ezervaiei Biosfera (elta (unrii, in aceste zone se pot desfura activitati care au urmtoarele obiective:6 cercetarea evoluiei zonei, meninerea si conservarea calitilor acesteia, monitorizarea principalilor parametri ce definesc starea de evoluie , cercetarea biologica a zonei , realizarea actiunilor de paza si control asupra zonei. )5onele tampon # cuprind suprafee de teren sau ape care ncon%oar zonele cu regim de protecie integrala, au acelai regim ca cel al zonelor pe care le prote%eaz. c)5onele economice#sunt constituite din suprafee ale #ezerva iei ramase dup delimitarea celor doua zone men ionate mai sus, in aceste zone in baza acordurilor , autoriza iilor de mediu si a permiselor emise de Adm #ezerva iei , se pot desfura activitati economico6sociale tradiionale, turism si alte activitati specifice. D t. refacerea anumitor poriuni din zonele tampon si zonele economice se pot constitui zone de reconstruc ie ecologica in care se pot e.ecuta lucrri de renaturare. D/oncesionarea valorificrii resurselor piscicole din zonele apar innd domeniului public de interes na ional se face prin licitaie publica. D opulaia cu domiciliul in perimetrul rezerva iei poate recolta gratuit & tone de stuf si papura pt. nevoi gospod reti, poate pescui fara ta.e cu mi%loace proprii tradiionale , o cantitate de peste destinata consumului propriu in perioadele si din speciile admise. +<.PRO.EC.IA A.'OSFEREI I( DREP.,L I(.ER(. Documente de a": 02F 1r. !,: din && decembrie &++: privind protec ia mediului$ 02F 1r. &"< din &- noiembrie &+++ privind protec ia atmosferei$ A#T. !(02F &"<) (!) Pre"enta ordonan de ur%en are ca scop stabilirea cadrului %uridic privind prevenirea, eliminarea, limitarea deterior rii i ameliorarea calitii atmosferei, n scopul evitrii efectelor negative asupra sntii omului i mediului, asigurndu6se astfel alinierea la normele %uridice internaionale i la reglementrile comunitare.

(&) #eglementarea activit ilor care afecteaz sau care pot afecta calitatea atmosferei, direct sau indirect, desf urate de persoane fizice i %uridice, i strategia naional n domeniu urmresc asigurarea dreptului fiecrei persoane la un mediu de calitate. A#T. & #egimul %uridic al proteciei atmosferei are la baz respectarea principiului de abordare integrat a proteciei mediului. A#T. < (!) rincipalele obiective ale strategiei naionale privind protecia atmosferei sunt urmtoarele: a) meninerea calitii aerului ncon%urtor n zonele n care se ncadreaz n limitele prevzute de normele n vigoare pentru indicatorii de calitate$ b) mbuntirea calitii aerului ncon%urtor n zonele n care nu se ncadreaz n limitele prevzute de normele n vigoare pentru indicatorii de calitate$ c) adoptarea msurilor necesare pentru limitarea pn la eliminare a efectelor negative asupra mediului, inclusiv n conte.t transfrontier$ d) ndeplinirea obligaiilor asumate prin acordurile i tratatele internaionale la care #omnia este parte i participarea la cooperarea internaional n domeniu. (!K!) 7trategia naional privind protecia atmosferei se adopt prin 9otrre a Fuvernului. (&) 7trategia se reactualizeaz periodic de autoritatea public central pentru protecia mediului i se adopt prin 9otrre a Fuvernului. A#T. ' Autoritatea pu lic central pentru protecia mediului& care este cea mai )nalt autoritate de deci"ie i control )n domeniul proteciei atmos$erei& are urmtoarele atri uii i responsa iliti: a) elaboreaz i promoveaz strategia naional n domeniul proteciei atmosferei i controleaz aplicarea lanului naional de aciune n domeniul proteciei atmosferei, ca parte integrant a strategiei i politicilor naionale de protecie a mediului$ b) coordoneaz i controleaz respectarea i punerea n aplicare a dispoziiilor prezentei ordonane de urgen, precum i a celorlalte acte normative de punere n aplicare a acesteia, n toate sectoarele de activitate$ c) elaboreaz, avizeaz, promoveaz i, dup caz, aprob actele normative, precum i msurile necesare pentru aplicarea unitar pe teritoriul #omniei a prevederilor privind protec ia atmosferei, stabilite prin legisla ia 2niunii @uropene i prin conveniile internaionale privind protecia atmosferei la care #omnia este parte$ d) coordoneaz 7istemul naional de evaluare i gestionare integrat a calitii aerului, care include 7istemul naional de monitorizare a calitii aerului i 7istemul naional de inventariere a emisiilor de poluani atmosferici$ e) coordoneaz elaborarea i reactualizarea normelor i reglementrilor privind calitatea aerului$ f) coordoneaz elaborarea i reactualizarea normelor i reglementrilor privind emisiile de poluani n atmosfer$ g) coordoneaz la nivel naional participarea la programele 2niunii @uropene de asigurare a calit ii datelor$ 9) aprob metodologiile pentru evaluarea calit ii aerului i a emisiilor de poluani n atmosfer, coordoneaz i controleaz aplicarea acestora$ i) aprob metodologiile de determinare a concentra iilor poluanilor n aerul ncon%ur tor, incluznd metode, ec9ipamente, reele i laboratoare$ %) stabilete, prin instituii specializate, metode pentru asigurarea acurate ei msurtorilor i pentru verificarea meninerii acesteia n acord cu standardele europene i internaionale privind asigurarea calitii$ 8) evalueaz calitatea aerului ncon%urtor i dispune luarea de msuri pentru ameliorarea i meninerea acesteia, dup caz, prin intermediul organelor sale descentralizate i al instituiilor specializate$ l) coordoneaz programele de asigurare a calitii datelor privind calitatea aerului ncon%ur tor, provenite din 7istemul naional de evaluare i gestionare integrat a calitii aerului$ m) asigur accesul publicului la informaiile privind calitatea atmosferei, n conformitate cu prevederile legisla iei n vigoare$ n) raporteaz datele n conformitate cu prevederile legislaiei 2niunii @uropene i cu prevederile conveniilor internaionale privind protecia atmosferei la care #omnia este parte. PLA(,L (AIO(AL DE ACI,(E PE(.R, PRO.ECIEA A.'OSFEREI 8?@3FBA+;;<) Cuprinde metodele de ndeplinire a obiectivelor din 7trategia na ional privind protecia atmosferei$ Are )n vedere: 6 aciunile viitoare din rogramul 7ectorial de *ediu$ 6 evaluarea calitii aerului pe baza valorilor limit i de prag n concordan cu standardele 2.@. entru evaluarea calitii aerului a fost creat (71@F)/A)67istemul 1a ional de @valuare i Festionare )ntegrat a /alitii Aerului care cuprinde: a. 7istemul 1aional de *onitorizare a /alitii Aerului (71*/A)$ b. 7istemul 1aional de )nventariere a @misiilor de oluani n Atmosfer (71)@ A). #ezultatele evalurii se aduc la cunotina publicului i se raporteaz la 2.@. de ctre A / din domeniu (*inisterul *ediului i (ezvoltrii (urabile)$ rin ordin al ministrului se elaboreaz Bista cu Jonele i Aglomerrile n care nivelurile poluanilor plus o mar% de toleran sunt mai mari sau mai mici dect valorile limit, ori ntre aceste valori$ (ac e.ist aglomerri n care se constat c nivelurile de poluani depesc pragurile de alert se elaboreaz lanul de Festiune )ntegrat a /alitii Aerului 6 pe baza acestui plan se elaboreaz lanul de Aciune pentru rotecia Atmosferei, ca parte integrant din lanul de rotecie a *ediului. .itularii de activiti ce constituie surse de poluani au o li%aia: o s solicite i s obin Autorizaia de *ediu$ o s participe la programele de reducere a emisiilor de poluan i o s se supun procedurilor legale de prevenire, eliminare sau reducere a emisiilor -n "onele unde sunt depite valorile limit se emit studii de evaluare a impactului asupra mediului i se stabilesc valori mai restrictive dect cele din planuri. O li%aii ale persoanelor $i"ice i *uridice: o 7 respecte reglementrile privind protecia atmosferei$ o 7 adopte msuri te9nologice adecvate antipoluani$

o 7 mbunteasc peformanele te9nologice ale instalaiilor n scopul reducerii emisiilor$ o 7 asigure diminuarea sau ncetarea activit ilor poluante. +4.RE@LE'E(.ARI (A.IO(ALE PRIEI(D PRO.EC.IA S.RA.,L,I DE O5O(. 2. RE@,LI (AIO(ALE PRIEI(D PRO.ECIA S.RA.,L,I DE O5O( /onform Begii nr.-"C!,,< #omnia a aderat la # Convenia privind protecia stratului de o"on& adoptat la Eiena la ++ martie 12B4> 6 Protocolul privind su stanele care epui"ea" stratul de o"on& adoptat la 'ontreal la 1I septem rie 12B3& Si a acceptat 6 Amendamentul la Protocolul de la 'ontreal privind su stan ele care epui"ea" stratul de o"on& adoptat la cea de6a doua reuniune a prilor, de la Bondra, din &' 6 &, iunie !,,+. Ca urmare& a $ost )n$iinat: Comitetul aional !entru "rotecia #tratului de Ozon - organism interministerial, fr personalitate juridic, aflat n coordonarea APC pentru Protecia Mediului Atribuii principale: Analizeaz i propune Fuvernului #omniei, spre aprobare oportunitatea ader rii #o. la actele internaionale privind stratul de ozon$ ropune elaborarea rogramului 1aional de /ercetare tiinific i Te9nologic privind stratul de ozon$ Aprob te9nologia i standardele te9nice n activit ile care cad sub incidena rotocolului de la *ontreal. rin ordine ale conductorului A / * se elaboreaz norme n vederea reducerii emisiilor de substan e care duc la diminuarea stratului de ozon. +I.PRO.EC.IA A.'OSFEREI PE PLA( I(.ER(A.IO(AL. )n domeniul luptei mpotriva polurii aerului prezint interes unele rezoluii , directive si programe$ #12IB#Declaratia de principiu asupra luptei )mpotriva polu rii aerului & adoptata de Consiliul de 'ini tri ai Consiliului Europei. D(eclaraia preconizeaz trei metode in scopul reducerii polurii aerului si anume$ a)instalaiile fi.e susceptibile de a cauza o cre tere a polurii aerului sa funcioneze numai pe baza emiterii unei autoriza ii individuale , care sa specifice condiiile de instalare , construcie, e.ploatare$ b)instalaiile care nu sunt susceptibile de a produce cre teri ale polurii dar care pot provoca o concentra ie nsemnata de poluani sa fie obligate de a instala filtre astfel incat sa nu se nregistreze ma.imum de emisie poluanta. c)4e9iculele cu motor si aparatele fabricate in serie care utilizeaz combustibili prin a c ror ardere rezulta emisii poluante , sa fie supuse unor controale riguroase care sa aib ca obiect starea te9nica a acestora. 61232#@eneva# Convenia si Re"oluia asupra polurii atmos$erice trans$rontiere la mare distanta si Declara ia privind te0nolo%iile de $a ricaie puin poluante sau $ara deeuri & reutili"area deeurilor ? statele parti se anga%eaz sa limiteze , sa reduc in mod treptat si sa previn poluarea atmosferica transfrontiera pe distante lungi. #12B4#Eiena# Convenia pentru protecia stratului de o"on 6 statele parti se anga%eaz sa prote%eze sntatea umana si mediul ncon%urtor mpotriva efectelor adverse care rezulta C pot rezulta din activitati umane care modifica sau ar putea modifica stratul de ozon. #12B3#'ontreal# Protocolul privind su stan ele care epui"ea" stratul de o"on 6 statele parti se obliga sa reduc cu :+I nivelul calculat al consumului de substane aflate sub control cuprinse in grupa 6)6 din Ane.a A .7e interzice importul de substane controlate din statele care nu sunt parti in protocol , si e.pertul lor in astfel de state. rotocolul prevede pentru tarile mai puin dezvoltate un decala% de !+ ani in eliminarea substan elor prevzute fata de tarile dezvoltate ale lumii. #122+# Rio de 7aneiro 1 Conven ia 1cadru a (aiunilor ,nite asupra sc0im rilor climaterice 6 reprezint un anga%ament al statelor semnatare de a realiza un plafon minimal al gazelor cu efect de sera in atmosfera astfel incat sa previn interveniile periculoase ale omului in sistemul climatic. #1223#Protocolul de la DLoto ?prevede restructurarea produciei de cloroflorocarbon astfel incat sa reduc substanial emisiile de antropice de gaze cu efect de sera in atmosfera la nivelul anului !,,+ in perioada &++-C&+!&, partile se obliga sa formuleze programe adecvate pt. a imbunatati calitatea factorilor interni de emisii , a ameliora sc9imb rile climatice si a facilita adaptarea la aceste sc9imbri. +3.PRO.EC.IA SPA.I,L,I EM.RAA.'OSFERIC & AL L,(II SI A CELORLALA.E CORP,RI CERES.I. 6 Au fost nc9eiate mai multe convenii si tratate internaionale care constituie obiectul dreptului spaial$ #12I3# 'oscova # .ratatul privind principiile care %uvernea" activitatea statelor in e=ploatarea si $olosirea spa iului e=traatmos$eric& a Lunii si a celorlalte corpuri cereti. )nca din primul art., tratatul consacra principiul potrivit c ruia e.plorarea si e.ploatarea spa iului e.traatmosferic , al Bunii si al celorlalte corpuri cereti se vor face in mod liber de ctre toate statele, in condi ii de egalitate, fara nici6o discriminare, si in scopuri panice. 7paiul e.traatmosferic si corpurile cere ti sunt bunuri care aparin patrimoniului universal al umanitatii, in art. )4 , statele parti ale tratatului se obliga sa nu amplaseze pe orbita in %urul pamantului nici6un obiect purt tor de arme nucleare sau orice alte feluri de arme de distrugere in masa. 7unt interzise stabilirea de baze, instalaii si fortificaii militare, e.perimentarea oricrui tip de arme si efectuarea de manevre militare. 7tatul care lanseaz un obiect in spaiul e.traatmosferic, sau pe un corp ceresc poarta r spunderea internaionala pentru daunele cauzate de acesta pe pamant , in atmosfera sau in spa iul e.traatmosferic. (aca lansarea obiectului spa ial este fcuta de o organiza ie internaionala rspunderea statelor se dubleaz , in sensul ca pe de o parte r spunde organizaia dar si statele parti la tratat. E=plorarea si e=ploatarea spaiului e=traatmos$eric si a corpurilor cereti trebuie astfel fcute incat sa se evite contaminarea lor duntoare si producerea unor sc9imb ri nocive in mediul terestru prin introducerea de materiale ori substane e.traterestre,7tatul care lanseaz un obiect spaial ramane proprietar asupra acestuia nu numai pe perioada cat se afla pe un corp ceresc ci si atunci cnd revine pe pamant. (aca un astfel de obiect sau parti componente ale sale cadeCcad pe teritoriul altui stat , pe baza datelor de identificare transmise de statul proprietar , primul stat este obligat sa le returneze. (aca obiectul sau parti componente ale acestuia cade Ccad intr6o zona nesupusa %urisdic iei naionale a unui stat , atunci

statele parti la Tratat au obligaia sa colaboreze pentru identificarea si returnarea lui c tre statul proprietar pe baza datelor de identificare transmise de acesta. +2.AEI5,L& ACORD,L SI A,.ORI5A.IA DE 'EDI,. (up efectuarea evalurilor de mediu pentru anumite planuri si programe , aprobarea acestora este condi ionata de e.istenta avi"ului de mediu. 7olicitarea si obinerea avizului de mediu sunt obligatorii in cazul in care titularii de activitati urmeaz sa deruleze sau sa fie supui unei proceduri de vnzare a pac9etului ma%oritar de ac iuni , vnzare de active, fuziune , divizare, concesionare, dizolvare urmata de lic9idare si lic9idare conform legii. Autoritatea competenta pentru protecia mediului emite, avizul de mediu pentru planuri si programe, avizul de mediu pentru stabilirea obligaiilor de mediu si avizul de mediu pentru produse de uz fitosanitar(s ntatea plantelor).Avi"ul de mediu are o vala ilitate de + ani )ncep6nd cu data la care a $ost emis. Acordul de mediu6 este emis de ctre autoritatea competenta pentru protec ia mediului in urma analizei si a accept rii raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului. A* este un act te9nico6%uridic eliberat in scris, prin care se stabilesc condiiile de realizare a proiectului dpdv al protec iei mediului, cu luarea in considerare a observa iilor pertinente fcute de public pe tot parcursul evalurii impactului asupra mediului. 7olicitarea si obinerea acordului de mediu este obligatorie pt proiecte publice sau private de investi ii si modificarea substaniala a celor e.istente, inclusiv pentru proiectele de dezafectare , aferente activitilor cu impact semnificativ asupra mediului. entru proiectele de activitati care se supun evalu rii impactului asupra mediului autorit ile publice pentru protecia mediului emit dup caz , acord de mediu sau acord inte%ral de mediu. Activitile siCsau instalaiile cu impact asupra mediului , precum si proiectele de investiii noi sau modificarea celor e.istente sunt ncadrate dup impactul acestora asupra mediului astfel: 6 activitati cu impact nesemni$icativ (pt. care nu se emite acord de mediu) 6activitati cu impact redus asupra mediului (pt. care se emit doar autoriza ii de mediu, iar proiectele aferente acestor activitati care vizeaz investiiei noi, modificarea celor e.istente , sunt supuse unei proceduri simplificate de avizare de mediu pentru obinerea acordului unic) . 6 activitati siCsau instalaii cu impact semni$icativ asupra mediului pentru care se emit acorduri de mediu sau dup caz , acorduri integrate de mediu. 6 Autoritile competente pentru protecia mediului percep ta.e pentru emiterea acordului de mediu , care se depun la Gondul pentru mediu. Acordul de mediu este un act de reglementare care se emite numai pentru promovarea si aprobarea investiiei si se elibereaz in paralel cu celelalte acte de reglementare emise de autorit ile competente. Autori"aia de mediu @ste necesara solicitarea si ob inerea autorizaiei de mediu pentru desf urarea activitilor e.istente cat si pentru nceperea unor activitati noi pentru care s6a ob inut acordul de mediu. Autoriza ia de mediu se elibereaz dup obinerea celorlalte avize, acorduri , autoriza ii , dup caz , ale autoritatilor competente. 6 Acordul avizul si autorizaia de mediu se elibereaz numai daca proiectele C programele pt conformare privind activit ile e.istente prevd eliminarea consecinelor negative asupra mediului. Avizul, acordul si autoriza ia de mediu sunt supuse revizuirii in cazul in care apar elemente noi cu impact asupra mediului , necunoscute la data emiterii lor. 6 Acordul si autorizaia de mediu se suspenda in cazul nerespect rii prevederilor pe care le cuprind sau ale programelor pentru conformare , dup o somaie prealabila cu termen. 7uspendarea se men ine pana la eliminarea cauzelor care au determinat6o , dar nu mai mult de ; luni. (up e.pirarea termenului de suspendare , autoritatea competenta pentru protec ia mediului dispune oprirea e.ecuiei proiectului sau ncetarea activitati , atunci cnd nu s6au ndeplinit condi iile stabilite in somaie .(ispoziiile de suspendare precum si cele de ncetare a proiectului sau activitati sunt e.ecutorii. Acordul inte%rat si autori"aia inte%rata de mediu 6 Au fost introduse pentru activit ile siCsau instalaiile noi si cele e.istente cu impact semnificativ asupra mediului. )n acest scop autoritatea competenta pentru protec ia mediului are obligaia sa ia masurile necesare pt. ca: a)orice instalaie noua sa fie data in funciune numai cu autorizaia integrata de mediu. b)sa nu se produc nici6o poluare semnificativa. c)autorizarea instalaiilor e.istente sa fie in conformitate cu prevederile legale. Ba eliberarea acordului siCsau autoriza iei integrate de mediu , autorit ile competente trebuie sa tina seama in stabilirea valorilor limita de emisie pentru anumi i poluani susceptibili de a fi evacua i de instalaia respectiva , de cele mai bune te9nici privind condiiile de e.ploatare in situaiile in care mediul risca sa fie afectat de pornirea instala iei , de emisiile fugitive de disfunctionalitati de oprirea temporara sau definitiva a e.ploat rii. eriodic autoritatea competenta pentru protec ia mediului ree.amineaz si actualizeaz daca este necesar , condiiile de emitere a autorizaiei integrate de mediu. Acordare autoriza iei integrate de mediu poate fi refuzata in cazul nendeplinirii condi iilor prevzute de lege,refuzul se motiveaz si va fi comunicat in termen de <+ de zile de la depunerea documenta iei. Titularul activitatii are obliga ia sa ia toate masurile de prevenire a polu rii , sa asigure ca nici6o poluare importanta nu va fi cauzata , sa evite producerea de deeuri, sa utilizeze energia in mod eficient , sa ia masurile necesare pentru prevenirea accidentelor si limitarea consecin elor acestora. 1endeplinirea de ctre titularul activitatii a obliga iilor prevzute de lege constituie contravenie si se sancioneaz cu amenda sau ca sanciune complementara pana la nc9iderea activitatii respective. F;.PRI(CIPIILE SI CO(DI.IILE DESFAS,RARII AC.IEI.A.II (,CLEARE I( RO'A(IA. )n #omnia activitile nucleare se pot desfura in condiii de sigurana nucleara de protecie a personalului e.pus profesional , a populaiei , a mediului ncon%urtor si a proprietatii , cu riscuri minime, in scopuri e.clusiv pa nice , in regim de autorizare , numai de persoanele %uridice sub controlul si ndrumarea statului. /ad sub incidenta prevederilor Begii 6 cadru nr. !!!C!,,; , urm toarele activitati si surse. a)/ercetarea , proiectarea, deinerea, amplasarea , construcia , monta%ul , punerea in func iune de proba , e.ploatarea , modificarea , conservarea, dezafectarea , importul si e.portul instala iilor nucleare . b)*ineritul si prepararea minereurilor de uraniu si toriu. c) roducerea , furnizarea, nc9irierea , manipularea , transferul , depozitarea temporara sau definitiva , tranzitul , importul si e.portul materialelor radioactive si a depozitelor generatoare de radia ii ionizante. d)Gurnizarea si utilizarea aparaturii de control dozimetric si a mi%loacelor containerizare al materialelor radioactive.

e) roducerea , furnizarea , nc9irierea, transferul, de inerea , e.portul , importul materialelor , dispozitivelor si ec9ipamentelor nucleare. f)(einerea , transferul, importul si e.portul informa iilor nepublicate , aferente materialelor , dispozitivelor si ec9ipamentelor pertinente pentru proliferarea armelor nucleare si a altor dispozitive nucleare e.plozive. g)#ealizarea produselor si serviciilor destinate instalaiilor nucleare. DLe%ea inter"ice pe teritoriul Rom6niei , cercetarea, e.perimentarea, dezvoltarea , fabricarea, importul , e.portul , tranzitul, deinerea, sau detonarea de arme nucleare sau a oric rui dispozitiv e.ploziv nuclear. @ste inter"is importul deeurilor radioactive cu e.cepia situaiilor in care importul decurge nemi%locit din prelucrarea in afara teritoriului tarii , a unui e.port anterior autorizat de deeuri radioactive , inclusiv combustibil nuclear ars, in baza prevederilor unor acorduri interna ionale la care #omnia este parte. F1.COOPERAREA I(.ER(A.IO(ALA I( DO'E(I,L FOLOSIRII PAS(ICE A E(ER@IEI (,CLEARE. # Convenia rspunderii civile in domeniul ener%iei nucleare 1Paris#12I;. # Convenia asupra rspunderii civile in materie de pa%u enucleare.#Eiena#12IF. # Protocolul lor comun de aplicare. # Eiena#122B. CDauna nucleara#decesul sau vtmarea corporala a unei persoane , orice deteriorare a bunurilor , care provin sau rezulta din proprietatile radioactive ori dintr6o combinare a acestor proprietati si a proprietatilor to.ice , e.plozive sau a altor proprietati periculoase ale unui combustibil nuclear , ale produselor sau de eurilor radioactive care se afla intr6o instalaie nucleara. CAccident nuclear#orice fapt sau succesiune de fapte care avnd aceea i origine cauzeaz o dauna nucleara. @.ploatantul unei instalaii nucleare rspunde pentru orice dauna nucleara care s6a dovedit a fi cauzata de un accident nuclear$ a)survenit in aceasta instalaie. b)implicnd un material nuclear care provine din instala ie sau este produs in aceasta si care s6a produs$ !.inainte ca rspunderea pentru accidente nucleare sa fi fost asumata in temeiul unui contract scris. &.in absenta unor prevederi e.prese ale unui asemenea contract. <.daca materialul nuclear este destinat unui reactor utilizat de un mi%loc de transport cu sursa de energie , nainte ca persoana autorizata sa e.ploateze acest reactor , sa fi preluat materialul nuclear. ".daca acest material a fost trimis unei persoane aflate pe teritoriul unui stat ne6contractant , nainte sa fi fost desc rcat in mi%locul de transport prin intermediul cruia a a%uns pe teritoriul statului ne6contractant. c)implicnd un material nuclear trimis acelei instalaii , in condiiile prevzute de lege. CRspundere solidara#a mai multor e.ploatanti , daca este imposibil sa se determine cu certitudine care este partea din dauna nucleara imputabila fiecruia. #spunderea e.ploatantului pentru orice dauna nucleara este o iectiva. CE=onerarea e=ploatantului de obligaia reparrii daunei suferite de o persoana daca aceasta face dovada ca dauna nucleara a rezultat , in totalitate sau in parte , din negli%enta grava a victimei care a ac ionat greit sau a omis sa acioneze , cu intenia de a cauza o dauna. @.ploatantul nu rspunde pentru dauna nucleara cauzata de un accident nuclear rezultnd direct din acte de conflict armat , r zboi civil sau insurecie cu e.cepia cazului cnd legea statului pe teritoriul c ruia se afla instalaia prevede altfel, precum si atunci cnd dauna nucleara este consecin a producerii unui fenomen natural catastrofal. (up accidentul de la /ernobil , un grup de e.per i guvernamentali din ;& de state membre ale Agen iei )nternaionale pentru @nergie Atomica si reprezentani a !+ organiza ii internaionale , s6au reunit la 4iena in anul !,-; pentru a redacta te.tul a & convenii internaionale in domeniul siguranei nucleare . # Convenia privind noti$icarea rapida a unui accident nuclear. # Convenia cu privire la asistenta in ca" de accident nuclear sau ur%enta radiolo%ica. #omnia a aderat la aceste /onven ii prin (ecretul nr. &&<C!,,+6 con$orm primei Convenii, statele pari se obliga sa6si notifice reciproc, in mod direct sau prin intermediul Agen iei )nternaionale pt @nergie Atomica orice accident nuclear produs pe teritoriul sau , care a produs sau este pe cale sa produc o dega%are transfrontiera de substan e radioactive, susceptibila sa produc daune pe teritoriul altor state. )nstalaiile si activitatile vizate de /onvenie sunt: 6 orice reactor nuclear oriunde ar fi situat, materiale din ciclul de combustibili nucleari sau instala ie de tratare a deeurilor radioactive. 6 producerea , utilizarea depozitarea , stocarea si transportul radioizotopilor folosi i in agricultura , industrie , medicina, precum si in scopuri stiintifice si de cercetare. 7tatul pe teritoriul cruia s6a produs accidentul nuclear trebuie sa furnizeze informa ii despre: 6 momentul producerii accidentului, localizarea e.acta, instala ia vizata, caracteristicile generale ale dega% rii radioactive, condiiile meteorologice si 9idrologice din zona, masurile luate si prognoze privind comportarea in timp a dega% rilor de substane radioactive. D)n cadrul celei de6a doua /onvenii , partile se obliga ca in astfel de situaii sa6si asigure reciproc asistenta , care poate consta in mi%loace te9nice , personal specializat , sau diverse a%utoare. D(aca asistenta consta in mi%loace te9nice specifice , statul are obligaia de a le recupera dup perioada de asistenta . Convenia privind protecia $i"ica a materialelor nucleare si a instalaiilor nucleare#Eiena#12B;. D#atificata de #omnia prin Begea nr. '-C!,,<. Ds6au prevzut faptele care constituie infraciuni , inclusiv faptele care constituie fapte de terorism nuclear. Dstatele se obliga ca in caz de furt , furt calificat sau orice alt mod de dobndire ilicita a materialelor si instala iilor nucleare sa si acorde reciproc asistenta pentru recuperarea lor si pentru retrimiterea c tre statul proprietar. Giecare stat parte este competent sa %udece infraciunile prevzute de /onvenie atunci cnd: 6 acestea au fost comise pe teritoriul sau , la bordul unei nave sau aeronave nmatriculate pe teritoriul sau$ 6 cnd autorul prezumat al infraciunii este cetatean al altui stat si statul victima nu l e.tr deaz. 6 cnd autorul prezumat al infrac iunii este cetatean al sau , iar acesta se sustrage urm ririi cercetrii sau %udecrii penale , gsindu6se in alt stat si este e.trdat. Convenia privind securitatea nucleara#Eiena#122<. 6 ratificata de #omnia prin Begea nr. "<C!,,:, obiectivele conven iei sunt:

!.atingerea si meninerea unui nivel ridicat de securitate nucleara in ntreaga lume, prin nt rirea masurilor la nivel naional si prin cooperare te9nica in domeniul securitatii nucleare. &.stabilirea si meninerea unui sistem eficient de protec ie in instalaiile nucleare, mpotriva riscurilor radiologice poten iale, in scopul prote%rii indivizilor, societatii si mediului ncon%ur tor mpotriva efectelor nocive ale radiaiilor ionizante emise de aceste instalaii. <.prevenireaaccidentelor care au consecine radiologice si atenuarea urmrilor lor acolo unde s6ar produce astfel de accidente. F+.CO(.ROL,L I(.ER(A.IO(AL AL AR'ELOR (,CLEARE. (in primele norme cu caracter convenional privind legile si obiceiurile conflictelor armate au fost declarate ca inaccepta ile folosirea anumitor tipuri de arme pe timp de r zboi , acestea au efecte nelimitate in timp si spa iu , un caracter net nediscriminatoriu , ne6fcnd distincie intre obiectivele civile si cele militare , intre partile din conflict si cele din afara conflictului , de unde rezulta ca acestea trebuie inter"ise , imediat dup folosirea primei bombe atomice (Bitle boL)si semnarea /artei 012 , e.istnd teama ca aceasta arma ar putea fi folosita din nou , Adunarea Fenerala a 012 (in anul !,";) a stabilit o comisie pentru a se ocupa de problemele ridicate de descoperirea energiei atomice si pentru a propune eliminarea din arsenalele naionale a armelor atomice si a tuturor armelor de distrugere in masa. Golosirea armei nucleare incalca prevederile /onven iei de la 7an8t etersburg din anul !-;- care prevede ca scopul rzboiului este numai sl birea forei militare a inamicului precum si a prevederilor /onven iei de la >aga din anul !,+', care interzice utilizarea de arme, proiectile sau materii de orice natura a pricinui suferin e inutile , prevederile /onven iei de la Feneva din anul !,"- cu privire la genocid , ale /artei 012, precum si ale dreptului interna ional umanitar. C.ratatul privind inter"icerea e=perienelor cu arma nucleara in atmos$era& in spaiul cosmic si su apa#'oscova#12IF. #atificat de #omnia prin (ecretul nr;-;C!,;< , fiecare stat parte se obliga sa interzic , sa previn , si sa nu efectueze nici6un fel de e.plozii e.perimentale cu arma nucleara si nici alte e.plozii nucleare in orice loc aflat sub %urisdic ia sa sau sub controlul sau. 6 )n atmosfera dincolo de limitele sale , inclusiv spa iul cosmic , sub apa inclusiv apele teritoriale si marea libera. 6 )n orice alt mediu , daca o asemenea e.plozie este insotita de c deri radioactive dincolo de limitele frontierelor teritoriale ale statului sub %urisdicia sau controlul cruia se efectueaz o asemenea e.plozie. Dtratatul se refera astfel si la sol , deosebit de contaminat de c derile radioactive din stratosfera care ating pamantul in cteva luni , de unde continua sa emit radiaii deosebit de periculoase si are & scopuri: a)de a constitui o msura de dezarmare. b)de a mpiedica poluarea mediului ncon%urtor. Dtratatul nu diferentiaza aplica iile panice ale e.ploziilor nucleare de cele militare, dpdv al polu rii mediului nu are nici6o relevanta natura e.ploziilor. C.ratatul privind spaiul e=terior #12I3#A $ost desc0is spre semnare la 'oscova& Londra & Gas0in%ton 6 partile se obliga sa nu amplaseze pe orbita in %urul pamantului nici6un obiect purt tor de arme nucleare sau orice alte arme de distrugere in masa si sa nu stabileasc baze militare pe corpurile cereti. C.ratatul privind inter"icerea armelor nucleare in America Latina 1 Ciudad de 'e=ico#12I3# statele parti se obliga sa foloseasc instalaii si materiale nucleare in scopuri e.clusiv pa nice si sa interzic in %urisdicia lor e.perimentarea , folosirea , ac9iziionarea si orice alta forma de posesie a armelor nucleare. C.ratatul de neproli$erare a armelor nucleare 1@eneva#12IB 6 interzice ncura%area sau incitarea sub orice forma , a unui stat care nu poseda arme nucleare , sa le fabrice sau sa le obtina in orice mod , fara sa interzic folosirea energiei nucleare. C.ratatul cu privire la inter"icerea amplas rii de arme nucleare si alte arme de distru%ere in masa pe $undul marilor si oceanelor si in su solul lor.#'oscova#Londra#Gas0in%ton#1231. CProtocolul si Convenia cu privire la inter"icerea utili"rii in scopuri militare sau in orice alte scopuri ostile a te0nicilor de modi$icare a mediului incon*urator1233 C.ratatul de inter"icere totala a e=perienelor nucleare#(eH Jor/#122I.#parti 72A, /9ina, Grana, #usia, *area Britanie. )ndia si a8istanul nu au semnat acest tratat. FF.CO(.ROL,L I(.ER(A.IO(AL AL CELORLAL.E AR'E DE DIS.R,@ERE I( 'ASA I( AFARA CELOR (,CLEARE. A)Armele acteriolo%ice#constau in utilizarea organismelor vii sau a produselor lor to.ice pentru cauzarea mor ii , unei incapacitati sau vatamari omului, animalelor ori distrugerii ale recoltelor. Ad gen 012 in anul !,;, a calificat aceste arme ca fiind arme de distrugere in masa, deoarece folosite mpotriva unor regiuni ntinse sau unor ora e mari provoac pierderi imense de viei omeneti, fara nici6o discriminare. B)Armele c0imice # inca din anul !-'" , in declara ia adoptata la Bru.elles asupra legilor r zboiului se interzice folosirea otrvurilor, documentul a rmas fara forta %uridica nefiind semnat de nici6un stat. D!-,,6>aga6declaratia privitoare la interzicerea folosirii proiectilelor care au ca unic scop r spndirea de gaze a.fisiante sau vatamatoare. D!,&:6 Feneva6protocolul referitor la interzicerea folosirii in r zboi a gazelor a.fisiante, to.ice sau similare si a mi%loacelor bacteriologice de lupta. D!,,<6Feneva ? /onvenia privind interzicerea dezvolt rii producerii, stocrii si utilizrii armelor c9imice si distrugerea acestora. /)Armele incendiare#se pot defini conform celui de al treilea protocol ca fiind arme sau muniii destinate in principal incendierii bunurilor sau provocrii de arsuri persoanelor prin flacra , cldura sau combinaia intre ele, produse prin reacia unei substane c9imice lansata asupra obiectivului prin diferite dispozitive. )n anul !,-+ Ad gen a 012 prin /onven ia privind interzicerea sau limitarea folosirii anumitor categorii de arme clasice care ar putea fi considerate ca producnd efecte traumatice e.cesiv sau care ar lovi fara discriminare. ()Armele laser care produc or irea#arma interzisa in virtutea dreptului internaional umanitar. @)'inele antipersonal # sunt definite ca fiind proiectate sa e.plodeze in prezenta , apropierea sau in contactul cu o persoana si care este destinata sa scoat din lupta , sa rneasc sau sa ucid mai multe persoane, nu intra in aceasta categorie minele construite sa e.plodeze in contact cu un ve9icul sau cu un obiect neinsufletit.

C12B;#@eneva# Convenia privind inter"icerea sau limitarea $olosirii anumitor cate%orii de arme clasice care ar putea $i considerate ca produc6nd e$ecte traumatice e=cesive sau ar lovi $ara discriminare# fiecare parte este rspunztoare pentru toate minele , armele ?capcana6 si se anga%eaz sa le ndeprteze sa le mute , sa le distrug sau sa le intretina. C1223# Oslo# Convenia privind inter"icerea $olosirii & stoc rii & producerii si transportului minelor antipersonal si distru%erea lor # partile se obliga ca niciodat , in nici6o mpre%urare , sa nu foloseasc , sa nu pun la punct , sa nu produc , stoc9eze , conserva sau transfera ctre oricine direct sau indirect mine anti personal. F<.PAR.IC,LARI.ILE ELE'E(.ELOR RSP,(DERII CIEILE DELIC.,ALE Scopul rspunderii delictuale: sancioneaz o conduit reprobabil, antisocial a subiectelor de drept, persoane fizice sau %uridice, care prin faptele lor licite sau ilicite (comisive sau omisive) produc pagube mediului$ Su iecte )ndreptite la repararea daunelor aduse mediului: 6 mediul este o valoare ocrotit prin normele de drept$ el nu este i nu poate fi cel care s cear o reparaie$ rin urmare, n dreptul intern, aceste subiecte pot fi: 6 statul$ 6 o unitate administrativ6teritorial$ 6 persoana fizic sau %uridic (public sau privat) creia i s6a produs un pre%udiciu prin nerespectarea regulilor de protec ie a mediului$ Mn dreptul internaional, subiectul poate fi: 6 statul, dac mediul lezat se afl n limitele teritoriale i de %urisdicie naional$ 6 comunitatea internaional, n ansamblu, atunci cnd mediul lezat este bun al acestei comunit i$ @lementele constitutive ale rspunderii delictuale: Mn dreptul civil: 1. svrirea unei fapte ilicite$ 2. producerea unui pre%udiciu prin fapta ilicit $ 3. e.istena unui raport de cauzalitate: fapt6pre%udiciu$ ". culpa autorului faptei ilicite$ 5. dac fptuitorul este persoan fizic, acesta trebuie s aib capacitate delictual n momentul comiterii faptei. @ste necesar ndeplinirea cumulativ a elementelor, indiferent dac se rspunde pentru fapta proprie sau pentru fapta altuia, ori pentru pre%udiciul cauzat prin fapta lucrului sau a animalului aflat n gri% . Particulariti: 1. $n dre!tul mediului, fa!tele cauzatoare de !re%udicii !ot fi at&t ilicite c&t i licite; 6 pentru faptele ilicite rspunderea este subiectiv, bazat pe e.istena culpei$ 6 pentru faptele licite rspunderea este obiectiv, bazat pe ideea de risc i de garanie fiind n afara oricrei culpe. !eci, n dreptul ci"il regula este cea a r spunderii su#iecti"e, n timp ce n dreptul mediului regula este r spunderea o#iecti", rspunderea su#iecti" fiind o e$cepie 2. $n dre!tul civil e'i(t (ituaii care e'clud caracterul ilicit al fa!tei )*nltur r(!underea delictual+, a(tfel, 6 starea de legitim aprare$ 6 starea de necesitate$ 6 ndeplinirea unei ndatoriri de serviciu$ 6 e.ist consimmntul victimei$ 6 e.ercitarea unui drept. Mn plus, mai pot fi: cazul de for ma%or i cazul fortuit. Mn dreptul mediului se aplic circumstaniat: # starea de necesitate: 6 potrivit /. en. art.": alin.< nu se consider stare de necesitate dac persoana care a acionat putea i trebuia s prevad c prin fapta sa va cauza urmri mult mai mari dect cele care care s6ar fi produs dac pericolul nu era nlturat. E$ "iitura i depozitul de materiale to$ice # $ora ma*or are un caracter e=cepional: 6 n cazul pre%udiciilor ca urmare a activit ilor nucleare, rspunderea operatorului este nlturat: 6 dac paguba este ca urmare a unor acte de conflict armat, rzboi civil sau insurecie armat$ 6 dac se dovedete c paguba se datoreaz victimei care a acionat greit sau a omis s acioneze. # a u"ul de drept : comiterea unor acte de folosin intensiv a solurilor$ tratamente ndelungate cu substan e fitosanitare$ aplicarea neraional a irigaiilor. Mn (.*. se consider c niciun dre!t (ubiectiv, al niciunei !er(oane nu !oate fi con(iderat e'ercitat conform (co!ului i finalitii (ale dac mediul a fo(t !re%udiciatPrivind pre*udiciul& ca element esenial al rspunderii delictuale: # )n D.Civ. acesta const n rezultatul suferit de o persoan ca urmare a faptei ilicite svrite de o alt persoan ori ca urmare a faptei unui animal sau lucru pentru care este inut a rspunde o anumit persoan$ # )n D' pre%udiciul const n vtmarea sau atingerea adus mediului ncon%urtor$ Pre*udiciul N daun ecolo%ic: presupune att paguba suferit de om ct i cea suferit de mediu$ Dac )n dreptul civil e.ist principiul reparaiunii n natur, sau prin ec9ivalent bnesc, )n D' acest principiu nu se aplic deoarece daunele aduse mediului, n ma%oritatea cazurilor au caracter ireversibil > De aici& obligaia cu privire la plata unei sume de bani care, arareori acoper integral c9eltuielile pentru refacerea ec9ilibrului ecologic. i )n D' pre%udiciul trebuie s fie cert, dar n (* este cert att pre%udiciul actual, ct i cel viitor, dac este sigur c se va produce i sunt suficiente elemente pentru a6i determina ntinderea. .- /a!ortul de cauzalitate, -n D' este $oarte %reu de sta ilit:

# anumite pre%udicii pot fi rezultatul faptelor a mai multor persoane 6 pluralitatea de cauze$ condi ie: 6 este necesar ca toate faptele persoanelor respective s aib un scop unic i s cauzeze acelai pre%udiciu. 4. Cul!a-elementul (ubiectiv al r(!underii civile )*n 0r-civ- e(te regula+, $n 01 e(te e'ce!ia deoarece, este foarte greu de dovedit datorit poluanilor, modului de aciune, timpului, etc. 5. Ca!acitatea delictual, Mn (* se aplic aceleai reguli ca i n (./iv. F2.RASP,(DEREA & RE@LE'E(.A.A DE LE@EA EA(A.ORII SI A PRO.EC.IEI AS,PRA EA(A.,L,I )ncalcarea dispoziiilor prezentei legi atrage rspunderea contravenionala, civila sau penala, dup caz. )n astfel de situaii rspunde Autoritatea ublica /entrala pentru rotec ia *ediului daca victima dovede te ca Autoritatea privind rotec ia *ediului nu a luat masurile necesare pentru prevenirea producerii pagubei, iar victima a luat toate masurile in acest scop procedura de acordare a despgubirilor se aproba prin >otrre de Fuvern. Dpentru pagubele aduse culturilor agricole , silvice si animalelor domestice de c tre e.emplarele din speciile de fauna de interes cinegetic, se acorda despgubiri. Dpentru pagubele cauzate de vnatul din speciile admise la vnat r spunde gestionarul fondului de vanatoare. Dpentru pagubele cauzate de vnatul care nu este admis la vanatoare, r spunderea revine unitatilor centrale in vederea lu rii masurilor de protecie. Dobligaiile gestionarilor fondurilor de vanatoare 6 sa asigure paza si protecia vnatului 6 sa asigure 9rana 6 sa creeze posibilitatea 9ibernrii in condiiile normale ale unor specii de animale 6 sa permit e.ercitarea vanatorii <;.PAR.IC,LARI.A.ILE RASP,(DERII CO(.RAEE(.IO(ALE I( DREP.,L 'EDI,L,I. f si p% care desfoar activiti potrivnice normelor de protec ia mediului ori nu6i ndeplinesc obligaiile legale ce decurg din raporturile de drept al mediului, rspund contravenional, proporional cu gradul de poluare cauzat, cu consecin ele i periculozitatea social a faptei. Avnd n vedere obiectul prote%at aceste fapte constituie nc lcri ecologice iar sanciunile contravenionale sunt sanciuni specifice care atrag rspunderea, att a persoanelor fizice, ct i %uridice. Conform %&G '()*+,,) constituie contra"en ii i se sancioneaz cu amend de la - ),, lei (.%/) la ') ,,, lei (.%/), pentru persoane fizice, i de la ), ,,, lei (.%/) la ',, ,,, lei (.%/), pentru persoane juridice, nc lcarea pre"ederilor legale referitoare la0 !. rocedura de reglementare$ 2. #egimul substanelor i preparatelor periculoase$ 3. #egimul deeurilor$ 4. #egimul ngrmintelor c9imice i al produselor de protecie a plantelor$ 5. #egimul organismelor modificate genetic, obinute prin te9nicile biote9nologiei moderne$ 6. #egimul activitilor nucleare$ 7. /onservarea biodiversit ii i arii naturale prote%ate$ 8. rotecia apelor i a ecosistemelor acvatice$ 9. rotecia atmosferei, sc9imbrile climatice, gestionarea zgomotului ambiental$ 10. rotecia solului, subsolului i a ecosistemelor terestre 11. rotecia aezrilor umane$ Re$eritor la prescripie: cauza care nltur rspunderea contra"enional, Con$. art. 1F din O@+A+;;1 (!) Aplicarea sanciunii amenzii contravenionale se prescrie n termen de ; luni de la data svririi faptei. (&) Mn cazul contraveniilor continue termenul prevzut la alin. (!) curge de la data constat rii faptei. /ontravenia este continu n situaia n care nclcarea obligaiei legale dureaz n timp. Con$. AR.. 1< din O@+A+;;1: (!) @.ecutarea sanciunii amenzii contravenionale se prescrie dac procesul6verbal de constatare a contraveniei nu a fost comunicat contravenientului n termen de o lun de la data aplicrii sanciunii. -n D' )n le%tur cu prescripia aplicrii sanciunii, nici 02F !,:C&++: i nici legile speciale care o completeaz nu prevd termene. rin urmare, n (* este oportun s se admit nc o e.cepie de la prevederile 0F &C&++!, adic :aplicarea sanciunii contravenionale s nu fie supus vreunei prescripii <1.RASP,(DEREA PE(ALA I( DREP.,L 'EDI,L,I. 7pecificul anga%rii rspunderii penale este determinat de natura obiectului ocrotit de lege, a c rui atingere este adus printr6o abatere grav svrit cu vinovie, cu un grad ridicat de periculozitate. /lasificarea infraciunilor ecologice: !. dpdv al subiectului: cu subiect simplu$ cu subiect calificat, atunci cnd infractorul a avut o anumit calitate privind protecia mediului, sau anumite obligaii pe care le6a nclcat printr6o infraciune$ 2. dpdv al laturii subiective, infraciunile pot fi comise: din intenie$ din culp <. sub raportul obiectului: infraciuni la adresa elementelor biotice$ infraciuni la adresa elementelor abiotice. In$raciuni ce privesc componentele distincte ale mediului i au la ori%ine aciuni poluante. Codul penal actual prevede la: Art. +32 (einerea, portul, confecionarea, transportul, precum i orice operaie privind circulaia armelor i muniiilor sau funcionarea atelierelor de reparat arme, fr drept, se pedepsesc cu nc9isoare de la & la - ani. Art. +32O1 1erespectarea regimului materialelor nucleare sau al altor materii radioactive

rimirea, deinerea, folosirea, cedarea, modificarea, nstrinarea, dispersarea, e.punerea, transportul sau deturnarea materialelor nucleare ori a altor materii radioactive, precum i orice alte operaiuni privind circulaia acestora, fr drept, se pedepsesc cu nc9isoare de la < la !+ ani i interzicerea unor drepturi. Art. F;+O+ 1erespectarea dispozi iilor privind importul de deeuri i reziduuri. @fectuarea oricror operaiuni de import de deeuri ori reziduuri de orice natur sau de alte mrfuri periculoase pentru sntatea populaiei i pentru mediul ncon%urtor, precum i introducerea, n orice mod, sau tranzitarea acestora pe teritoriul rii, fr respectarea dispoziiilor legale, se pedepsesc cu nc9isoare de la & la ' ani. Art. F11 )nfectarea apei . )nfectarea prin orice mi%loace a surselor i reelelor de ap, dac este duntoare sntii oamenilor, animalelor sau plantelor, se pedepsete cu nc9isoare de la ; luni la " ani sau cu amend. Eiitorul cod penal va avea un capitol distinct # In$raciuni ecolo%ice. <F.RASP,(DEREA O!IEC.IEA SI S,!IEC.IEA A S.A.ELOR. RS: are caracter de e=cepie datorit di$icultilor )n dovedirea culpei> RO: este consacrat )n mai multe documente internaionale& mai ales )n domeniul nuclear: Convenia de la Eiena # 12IF& privind rspunderea civil pentru daune nucleare Convenia de la Paris # 12I;& privind energia nuclear /onveniile de la 4iena i aris prevd c e.ploatantul instalaiei nucleare rspunde obiectiv pentru orice pagub nuclear cauzat de un accident nuclear survenit la instala ia sa, sau prin folosirea materiei prime nucleare ori din depozitarea deeurilor radioactive Convenia de la !ru=elles 1 12I+ referitoare la rspunderea operatorilor de nave nucleare. Proceduri: Ba alegerea # aciunea pentru obinerea reparaiei poate fi depus la tribunalul statului care a emis licenaCla tribunalul statului pe teritoriul cruia s6a produs accidentul /onform /onveniilor (!,;+,;&,;<) dreptul de a intenta ac iunea se prescrie n termen de !+ ani de la data producerii accidentului$ >otrrile definitive pronunate de un tribunal competent sunt recunoscute pe teritoriul oric rui stat n afara cauzelor cnd 9otrrea a fost obinut fraudulos, sau e.ploatantului nu i s6a dat posibilitatea s se apere. <<.RSP,(DEREA PE(.R, DA,(E AD,SE PA.RI'O(I,L,I CO',( AL ,'A(I. II I RSP,(DEREA PE(.R, CRI'E I DELIC.E I(.ER(AIO(ALE Patrimoniul comun al umanitii este $ormat din: Gundul mrilor i oceanelor dincolo de limitele %urisdic iei naionale a statelor$ 7paiul e.traatmosferic$ Antarctica #spunderea este obiectiv, conform: 6 /onveniei de la Feneva ? !,:-, privind *area Biber$ 6 Tratatului de la *oscova !,;', semnat la *oscova, Bondra i Nas9ington, cu privire la utilizarea spa iului cosmic, n urmtorii ;+ de ani 6 /onveniei de la Bondra ? !,'&, privind poluarea marin prin scufundarea navelor$ Rspunderea pentru crime i delicte internaionale: Structura rspunsului: (efiniia crimei internaionale: 34iolarea grav a unei obligaii internaionale privind protecia i conservarea mediului, cum este aceea care interzice Apoluarea masiv a aerului i mrilor5 @.emple de crime internaionale$ (elictul internaional de poluare const n nclcarea obligaiei statelor de a nu polua elementele de mediu. #spunderea penal i apoi material a statelor$ #spunderea pentru delictele internaionale este asemntoare rspunderii contravenionale din dreptul intern. <4.R7 I(.ER( AL PROD,SELOR SI S,!S.A(.ELOR .OMICE DE ORICE (A.,RA8DE ORICE FEL). )n acest caz avem: CRe%imul *uridic al su stanelor si preparatelor c0imice periculoase 7unt supuse reglementarilor prevzute de lege , producerea , deinerea sau orice activitate privind circula ia produselor, subst. si preparatelor to.ice, cultivarea in scop de prelucrare a plantelor care con in subst. to.ice, e.perimentarea subst. to.ice, precum si clasificarea, etic9etarea si ambalarea subst. si preparatelor c9imice periculoase a) Produse si su stane to=ice. rin poluarea& deinerea sau orice activitatii privind circulaia produselor sau substanelor to.ice se inteleg dup caz: fabricarea$ prepararea$ e.perimentarea$ condi ionarea$ livrarea$ procurarea$ folosirea$ ambalarea$ transportul$ depozitarea temporara sau definitiva$ manipularea$ importul si e.portul acestor produse si substan e. Toate aceste activitati sunt supuse unu re%im special de %estionare& fiind e.puse diverselor riscuri si pericole care pot da natere oricnd unor accident grave cu consecin e deosebite asupra vieii si sanatatii oamenilor, a florei si faunei, precum si asupra calitatii mediului in general. Bista substan elor to.ice si a plantelor care con in substane to.ice se stabilete de ctre *inisterul 7anatatii si Gamiliei , activitatile cu produsele si substan ele to.ice vizate de lege pot fi desfasurate de agen ii economici in scop: medical$ sanitar veterinar$ industrial$ agricol$ silvic$ de invatamant$ de cercetare stiintifica si comerciala pe baza autorizaiei de funcionare eliberata de autoritatile prev zute de lege , si a acordului siCsau autoriza iei integrate de mediu. Autorizaia pt. cultivarea plantelor care con in substane to.ice se elibereaz de autoritatea publica centrala pt. s ntate la cererea unitatilor din *inisterul Agriculturii , Alimenta iei si durilor, autorizaia poate fi retrasa daca se constata ca agentul economic nu mai indeplineste condi iile prevzute de lege, agenii economici autoriza i sunt obligai sa se nregistreze in termen de !+ zile la politia mun. Bucure ti sau la consiliile %udeene, la ncetarea activitatii agentul economic este obligat sa depun autorizaia in termen de <+ zile la autoritatea emitenta si sa comunice acest lucru unitatii de politie unde a fost nregistrat. entru elaborarea strategiei si a programelor de ac iune s6a infiintat #egistrul 1a ional al 7ubstanelor /9imice otenial To.ice. ) Su stane si preparate c0imice periculoase. )n cadrul categoriei mari a substan elor to.ice , producerea , utilizarea siCsau comercializarea substanelor si preparatelor c9imice considerate periculoase au un r% special la baza c ruia stau urmtoarele principii:

6 principiul asigurrii unui nivel de protecie adecvat pentru om si mediu. 6 principiul liberei circulaii a bunurilor. 6 principiul progresului te9nic. 7unt considerate substane si preparate periculoase cele $e.plozive$o.idante$e.trem de inflamabile si foarte inflamabile$substantele si preparatele to.ice si foarte to.ice$substantele si preparatele nocive, corosive, iritante, sensibilizate, cancerigene. 1erespectarea condiiilor prevzute de lege cu privire la comercializare atrage dup caz, rspunderea contravenionala sau penala. <I.AD'I(IS.RAREA SI @ES.IO(AREA DESE,RILOR DE ORICE (A.,RA. 7e au in vedere utilizarea proceselor si metodelor care nu pun in pericol s ntatea populaiei si a mediului , autoritatile competente autoriznd si controlnd valorificarea si eliminarea de eurilor in astfel de condi ii , incat sa nu prezinte riscuri pentru sntatea populaiei si pentru apa , aer, sol, fauna si flora , sa nu produc poluare fonica sau miros neplcut, sa nu afecteze peisa%ele sau zonele prote%ate. /ondiiile generale pentru stabilirea amplasamentelor , amena%area acestora func ionarea instalaiilor pentru tratarea si eliminarea deeurilor se stabilesc prin >F otrivit dispoziiilor legale in funcie de natura deeurilor depozitele se clasifica in $ 6 depozite pentru deeuri periculoase 6 depozite pentru deeuri nepericuloase 6 depozite pentru deeuri inerte /onform acelorai dispoziii legale nu se accepta la depozitare a)deeuri lic9ide b)deeurile e.plozive, corosive, o.idante, foarte inflamabile sau inflamabile c)deeurile periculoase sau alte deeuri c9imice periculoase de la unitati medicale sau veterinare d)anvelope uzate ntregi, cu e.cepia celor uzate tiate si acelor folosite ca materiale in construcii e)orice alt tip de deeu care nu indeplineste criteriile de acceptare prevzute de lege. Autoritatea centrala pentru protecia mediului are obligaia sa elaboreze strategia naionala privind reducerea cantitatii de deeuri biodegradabile depozitate care este parte integranta din strategia na ionala privind gestionarea deeurilor. Aceasta strategie cuprinde masuri referitoare la colectarea selectiva , reciclarea, compostarea , producerea de biogaz siCsau recuperarea materialelor si energiei in vederea realiz rii obiectivelor prevzute de lege. /ontrolul privind colectarea si operaiunile de transport in cazul de eurilor periculoase se efectueaz de ctre organele prevzute de lege si are in vedere originea si destinaia lor. <3.RE@I',L DE I'POR. AL S,!S.A(.ELOR PERIC,LOASE SI AL REE5ID,RILOR8DESE,RILOR)DE ORICE (A.,RA8FEL). /onform articolului &;, paragraful & din /onvenia de la Basel la care #omnia este parte, partea #omana declara ca importul si depozitarea pe teritoriul sau na ional a deeurilor periculoase si altor deeuri nu se pot face dect cu autoriza ia prealabila a autoritatilor romana competente si anume: 6 *inisterul *ediului si (ezvoltrii (urabile 6 Agenia 1aionala pentru rotecia *ediului. <B..RA(SPOR.,L PES.E FRO(.IERA AL DESE,RILOR SI 'ARF,RILOR PERIC,LOASE. rin Begea nr. ;C!,,! #omnia a aderat la /onven ia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al de eurilor periculoase si al eliminrii acestora, document de importanta deosebita pentru p strarea calitatii mediului ncon%urtor, fiind considerat cea mai ampla reglementare in domeniul gestionarii de eurilor , cu arie mare de aplicare, semnat si respectiv ratificat , de ma%oritatea statelor lumii. artile la /onvenie trebuie sa adopte masurile necesare pentru a asigura$ 6 ca producerea de deeuri periculoase sau alte reeziduri este redusa la minimum. 6 punerea in funcionare a unor instalaii adecvate de eliminare. 6 transportul peste frontiera va fi efectuat astfel incat s ntatea omului si a mediului ncon%urtor vor fi prote%ate mpotriva efectelor nocive ce ar putea rezulta. 6 partile nu vor autoriza e.portul de de euri periculoase sau de alte reeziduri c tre un stat care nu este parte la /onven ie sau importul da astfel de deeuri intr6un stat care nu este parte. Dtransportul peste frontiera va fi autorizat de pari numai daca: a)statul e.portator nu are capacitatea te9nica si instala iile necesare pentru eliminarea de eurilor respective intr6un mod eficient si raional din punct de vedere ecologic. b)deeurile sunt solicitate ca materii prime pentru reciclare sau recuperare in industria statului importator. c)transportul se conformeaz si altor criterii convenite de parti cu condiia de a nu contraveni obiectivelor /onven iei. @ste considerat a fi trafic ilicit orice deplasare transfrontiera a unor de euri periculoase sau a altor reziduuri daca s6a efectuat$ a)fara 9otrrea e.presa a tuturor statelor interesate, conform prevederilor conven iei$ b)fara consimtamantul unui anume stat interesat sau cu consimtamantul ob inut prin declaraie falsa sau frauda. c)incalcarea prevederilor /onveniei si a principiilor generale ale dreptului interna ional.