Masini electrice -lab 1Incercarea in gol a transformatorului electric

1. Obiectul lucrarii . Masurarea pierderilor si a curentului de mers in gol. Determinarea parametrilor de functionare in gol a transformatorului electric monofazat. In scopul clarificarii fenomenelor din transformator si a scoaterii in evidenta a aspectelor practice din cadrul teoriei transformatorului. Acest regim se realizeaza cand la bornele infasurarii secundare nu este conectat nici un consummator, adica impedanta de sarcina este infinita. In acest caz I 2=0 si I1=I10 .Diagrama de fazori si schema echivalenta corespunzatoare acestui regim sunt date in figura 1.1 .
I10 A $1 %m &'1=$)20 #m # $1 %1 #(1 "#1I10 %1I10 &'1=&$20 10 I10 I1 I10a m

igura 1.1 !chema echivalenta si diagrama de fazori la functionarea in gol a transformatorului 2. Schema de montaj. *
$1

+1

+2

igura 1.2 !chema de monta" la functionarea in gol a transformatorului

3. Tabelele aparatelor utilizate si al obiectului de incercat .

Denumire aparat +oltmetru +1 +oltmetru +2 Ampermetru A *attmetru *

abrica constructiva

Domeniu de masura

,lasa de precizie

Denumire !n aparat de -+A. incercat /ransformator 1000 monofazat

$1n -+. 220

$2n -+. 120

I1n -A. 3.23

I2n -A. 4.21

abrica constructiva

4.Modul de desfasurare a lucrarii In schema din figura 1.2 tensiunea $ 1 din primar se masoara cu voltmetrul +1, curentul cu ampermetrul A si puterea cu 5attmetrul *, iar in secundar , tensiunea cu voltmetrul +2 . recventa retelei de alimentare se considera constanta si egala cu valoarea pentru care a fost construit transformatorul. /ransformatorul se alimenteaza cu o tensiune $1 variabila intre zero si 1,16 $17, iar masuratorile care se fac se trec intr&un table, pe baza carora seconstruiesc curbele I10 = f8$19, :10 = f8$19 si cos 10 = f8$19 .

5.Marimi masurate si marimi calculate

$1 -+.
40 60 00 30 20 =0 100 110 120 110 140 160 100 130 120 1=0 200 210 220 210 240

$2 -+.
04 24 101 113 111 161 103 121 201 216 211 24= 200 221 2== 110 114 161 102 126 400

I10 -mA.
106 116 120 146 100 130 126 200 210 220 246 230 110 140 1=0 410 600 600 010 316 220

cos
0.62 0.22 0.01 0.01 0.623 0.622 0.63= 0.603 0.63 0.64 0.61 0.6 046 0.42 0.1= 0.10 0.11 0.11 0.22 0.20 0.21

sin
0.21 0.63 0.33 0.3= 0.20= 0.202 0.216 0.221 0.22 0.24 0.20 0.200 0.2=1 0.=03 0.=20 0.=12 0.=41 0.=6 0.=0 0.=06 0.=31

i10
0.0144 0.0162 0.0131 0.01== 0.022 0.021 0.026 0.023 0.022 0.0102 0.0113 0.0131 0.0420 0.0403 0.0610 0.06=1 0.0023 0.033 0.0200 0.1011 0.1123

i10 -;.
1.44 1.62 1.31 1.== 2.2 2.1 2.6 2.3 2.2 1.02 1.13 1.31 4.20 4.03 6.10 6.=1 0.23 3.3 2.00 10.11 11.23

:10 -*.
2.46 4.36 4.336 0.226 3.626 = 10.326 12.436 14.436 16.0 13.0 20.4 22.2 24.0 23.0 10.2 11.0 10.0 40 44 43

<10 -.
120.= 414.3 430.2 422.3 600 62=.4 640.6 660 631.4 6=0.= 631.4 666.6 610.1 600 401.6 441.= 400 136 14=.2 112.= 2=2.3

%10 -.
220.= 160.6 2==.= 2=4.6 2=1.6 423.2 111.6 111.2 126.3 11=.1 2=1.4 233.2 212.1 210 120.1 164.1 112 110.1 =3.33 21.16 03.11

#10 -.
102.6 243.2 100.3 121.4 404.6 111.1 440.0 462.0 402.6 4=0.4 4=1.4 421.1 400.= 461.6 424.0 411.2 133.2 160.1 116.2 101.= 224.2

6.Exemple de calcul
cos = : 2,46 cos = = 0,26 $1 I 0 40 106 10 1

i0 =

I 0 106 10 1 = = 0,0144 i 0 ; = 1,44 I 1n 3,23

:10 = 8% 1 + % m 9I102 : = % I 2 % = :10 % + % = % 10 10 10 10 2 I10 1 m 10 $1 <10 = I10 % 10 = <10 cos #10 = <102 % 102

# 10 = <10 sin $ 40 < 10 = 1 <10 = = 120,=6 I 10 106 10 1 % 10 = <10 cos % 10 = 120,=6 0,62 = 220,=61 # 10 = < 10 sin # 10 = 120,=6 0,21 = 102,60

Masini electrice -lab 2Incercarea in scuirtcircuit a transformatorului electric

1. Obiectul lucrarii .Determinarea parametrilor de functionare in scurtcircuit a transformatorului electric monofazat. %egimul de functionare in scurtcircuit este caracterizat prin $2 = 0 si se obtine cand bornele secundarului transformatorului se conecteaza in scurtcircuit, valoarea impedantei circuitului de sarcina fiind < = 0. In acest caz , alimentarea infasurarii primare se face cu o tensiune variabila $ 1> si mult mai mica decat tensiunea nominala $17 . In cazul cand bornele infasurarii secundare sunt scurtcircuitate, iar infasurarea primara este alimentata la tensiunea nominala, regimul de scurtcircuit reprezinta un re im de a!arie caracterizat prin curenti foarte mari. De aceea infasurarea primara se alimenteaza de la o sursa de tensiune reglabila astfel incat curentii prin infasurari sa nu depaseasca 10 & 20 ; peste curentii nominali, ceea ce constituie scurtcircuitul de proba. !chema echivalenta si diagrama de fazori a transformatorului in regim de scurtcircuit este data in figura 2.1 .

<2I1 A $1> # %>=%1?%2 #>=#1?#@2 a $@2=0 A > $>=<>I1 <1I1 %2I1 "#1I1 "#2I1

%1I1 %>I1=8%1?%29I1

"#>I1="8#1?#29I1

igura 2.1 !chema echivalenta si diagrama de fazori la functionarea in scurtcircuit a transformatorului monofazat

". Schema de montaj.

I1!,

A1

$1

$1!,

A2

igura 2.2 !chema de monta" la functionarea in scurtcircuit a transformatorului electric monofazat

3. Tabelele aparatelor utilizate si al obiectului de incercat. Denumire aparat +oltmetru + Ampermetrul A1 abrica constructiva Domeniu de masura ,lasa de precizie

Ampermetru A2 *attmetru *

Denumire !n aparat de -+A. incercat /ransformator 1000 monofazat

$1n -+. 120

$2n -+. 220

I1n -A. 4.21

I2n -A. 3.23

abrica constructiva

4. Modul de desfasurare al lucrarii. /ransformatorul se alimenteaza la retea prin intermediul unui autotransformator pentru a avea posibilitatea reglarii tensiunii in primar ca in secundar sa nu avem un curet de scurtcircuit mare, astfel evitand distrugerea transformatorului. /ensiunea de alimentare a transformatorului $1> se masoara cu voltmetrul + , curentii prin cele doua infasurai cu ampermetrele A 1 si A2 , iar cu 5attmetrul * se masoara puterea absorbita de transformator la scurtcircuit :> . ,u rezultatele obtinute se formeaza un tabel si se traseaza caracteristicile la functionarea in scurtcircuit I1> = f8$1>9, :> = f8$1>9 si cos = f8$1>9, caracteristici a caror alura este reprezentata in figura 2.1 .
I1>,:>

cos>

:>

I>

cos>

igura 2.1 orma caracteristicilor de functionare in scurtcircuit a transformatorului.

5.Tabel cu marimi masurate si marimi calculate.

I1> -A.
0.6 1 1.6 2 2.6 1 1.6 4 4.21

$1> -+.
1 2.3 1.= 6.1 0.0 2 =.4 10.3 11.4

:> -*.
1 1.6 6 3 12.6 1=.6 21 41 60.6

I2> -A.
0.= 1.3 2.66 1.4 4.2 6 6.= 0.0 3.23

cos
0.6 0.66 0.6= 0.00 0.36 0.21 0.2= 0.=6 0.=2

i>1 -;.
11.23 21.36 16.02 43.6 6=.12 31.26 21.11 =6.01 100

i>2 -;.
12.13 21.12 16.03 40.30 63.33 02.33 21.16 =0.32 100

u> -;.
3.0 2.6 2.1= 2.22 1.=4 1.33 1.00 1.61 1.21

6. Exemple de calcul.
I 1> 0,6 i >1 = = 0,1123 = 11,23; I 1n 4,21 I 0,= i > 2 = 2> i > 2 = = 0,1213 = 12,13; I 2n 3,23 :> 1,6 cos = cos = = 0,66 $ 1> I 1> 2,3 1 i >1 =

:> 2 100 = 100 = 0,6; !7 1000 : 1=,6 :> = 2> = 2 = 2,10 I1> 1 %> 2,10 <> = = = 2,03 cos > 0,21 2 # > = <2 > % > = 3,122= 4,0060 = 1,60 $ >r = # > I17 = 1,60 4,21 = 0,60 $ 0,60 u >r >r 100 = 100 = 1,3; $ 17 120 2 2 2 u> = u2 >r + u >a = 0,6 + 1,3 = 1,33; u >a =

Masini electrice -lab 3Masurarea rezistentelor infasurarilor

#.Obiectul lucrarii.Aceasta incercare defineste calitatea unui transformator si de aceea reprezinta o proba individuala. ,omparatia dintrerezistentele indicate in fisa de calcul si cele masurate permite B & controlul calitatii cuprului sau aluminiului privind rezistivitatea si sectiunea, impuse C & verificarea calitatii sudurilor sau lipiturilor la coneAiuni C & verificarea calitatii contactelor de la comutatorul de regla" al tensiunii C & depistarea intreruperilor sau scurtcircuitelor in conductoarele bobinelor .

". Schema de montaj.

A ? $a & +

A ? $a & +

a b igura 1.1 !chema pentru masurarea rezistentei infasurarilor prin metoda ampermetrului si voltmetrului pentru Ba&rezistente de valori miciC b& rezistente de valori mari

3.Tabele cu aparate utilizate si al obiectului de masurat. Denumire aparat +oltmetru + Ampermetrul A Denumire aparat de incercat /ransformator monofazat !n -+A. 400 $1n -+. 220 $2n -+. 1= abrica constructiva abrica constructiva Domeniu de masura ,lasa de precizie

4. Modul de desfasurare a lucrarii. /ransformatorul se alimenteaza in curent continuu, de preferinta de la o sursa care sa aiba curentul bine redresat sau cel mai bine de la un element galvanic 8baterie9, pentru a nu avea nici o componenta alternativa , ca in masuratori sa nu intervina impedante parazite.Da transformatoarele care au infasurari cu prize de regla", rezistenta se va masura pe toate

prizele, urmarind variatia rezistentei de la o priza la alta pentru sesizarea eventualelor defecte. Inainte de masurare si in timpul masurarii este necesar ca temperatura sa fie aceeasi la toate nivelele si sa fie determinata cat mai eAact, incercarea eAecutandu&se cu transformatorul in stare practic rece. :entru realizarea egalizarii temperaturii trebuie ca transformatorul sa fie scos de sub tensiune pe o perioada de minim 1&10 ore, in functie de putrerea transformatorului. %eazistenta infasurarilor in curent continuu se poate determina prin B & metoda voltmetru & ampermetruC & metoda puntii. In aceasta lucrare se va folosii metoda !oltmetru $ ampermetru. Metoda !oltmetru ampermetru. 'ste cea mai folosita datorita simplitatii ei. !e bazeaza pe legea lui Ehm.

'x =

& -. %

undeB & $ & caderea de tensiune masurata la bornele infasurarii in regim stabilizat, in +C & I & curentul prin infasurare in regim stabilizat, in AC & %A& rezistenta ce trebuie determinata. Dezavanta"ul principal al metodei consta in faptul ca citirea aparatelor nu se poate face decat dupa perioada tranzitorie initiala. In cazul masurarii rezistentelor de valoare mica 8de ordinul ohmilor sau sub un ohm9, consumul voltmetrului devine negli"abil si este mai precisa masurarea in schema aval 8figura 1.1,a9. +aloarea rezistententei masurate %A, se obtine cu relatiaB
'x = & & % '! -.

unde B $&tensiunea citita la voltmetru, in +C I&curentul citit la ampermetru in A % v& rezistenta interna a milivoltmetrului in ohmi. In cazul rezistentelor de valoare mare nu se mai poate negli"a consumul voltmetrului si, devenind negli"abila rezistenta ampermetrului se impune schema amonte 8figura 1.1,b9. 5.Tabel cu marimi masurate si marimi calculate la montajul a!al .

Monta" in :rimar !ecundar

$-+. 0.20 0.0=

I-A. 2.6 1

%v->. 20 20

Iv-mA. 0.11 0.0146

%A-. 2.421 0.21

$nde B $&tensiunea masurata la voltmetrul + C I&curentul masurat prin ampermetrul A C %v& rezistenta interna a voltmetrului C Iv&curentul prin voltmetru C %A&rezistenta infasurarii respective.

Puntea simpl (Wheatstone) n regim echilibrat Schema electric de principiu este prezentat n Fig.1.

Fig.1. Puntea simpl (Wheatstone). a,b - rezistene bra de punte (1,10,100,1000); R - rezisten decadic 10 x(0,1+1+10+100+1000); X - rezistena de msurat ; RG - rezistena galvanometrului; RS - rezistena intern a sursei; E - t.e.m. a sursei; Principiul metodei de msurare a rezistenei necunoscute X const n echilibrarea punii prin variaia rezistenei R, momentul echilibrului fiind pus n eviden prin faptul c galvanometrul indic % ( = 0 .

Creterea exactitii msurrii rezistenei electrice cu metoda de punte Wheatstone se poate face utiliznd metoda de substituie (Fig.2). Se fac dou msurtori succesive: - prima etap - se msoar rezistena necunoscut i se obine:
'* = a '1 = )'1 b

- a doua etap - se msoar cu aceeai raport o rezistende precizie cunoscut:

'e = a '2 = )'2 b

Rezult valoarea rezistenei :

' * = 'e '1 '2

Fig.2. Metoda de punte cu substituie.

Fig. 3. Puntea dubl.

Puntea dubl (Thomson) :untea simplF nu se poate utiliza la mFsurarea rezistenGelor mici, pentru cF la conectarea Hn punte, se HnseriazF cu ' * rezistenGe parazite 8 de contact Ii de coneAiuni9 ce pot fi de acelaIi ordin de mFrime cu rezistenGa mFsuratF. :entru a ieIi de sub influenGa rezistenGelor parazite /homson a imaginat rezistenGa cu patru borne. !chema punGii duble este prezentatF Hn ig.1, fiind separate circuitul de mFsurare a curentului Ii cel de mFsurare a cFderii de tensiune. :rincipiul metodei constF Hn alegerea valorilor '2 Ii '4 Ii variaGia rezistenGelor '1 Ii '1 pJnF la aducerea la echilibru a punGii. 6.Exemple de calcul. :entru primar
$ 0,20 Iv = = 0,00011A = 0,11mA %v 20000 I %A = I I v = 2,6 0,00011 = 2,4==0=A $ 0,20 %A = = = 2,4201 I %A 2,4==0= Iv =

:entru secundar
$ 0,0= Iv = = 0,0000146A = 0,0146mA %v 20000 I %A = I I v = 1 0,0000146 = 2,====066A $ 0,0= %A = = = 0,21 I %A 2,====066 Iv =

Masini electrice -lab 4Incercarea la sarcina a transformatorului electric; Elemente de calcul a randamentului.

#.Obiectul lucrarii. Determinarea randamentului , a factorului de incarcare , a variatiei tensiuni u2, si a curentului de sarcina I2. Acest regim se realizeaza atunci cand primarul este alimentat de la tensiunea $1=$17= ct., iar impedanta de sarcina <@0, adica 0K <@K. In aceste conditii intereseaza cum variaza curentii I1 si I2@ si tensiunea $2@, la sarcina <@ variabila.

<1eI1 M#1eI1 %1e=%1?%2L= #1e=#>=#1?#L2 %> I =&IL

1 2

$1 &$L2 1 I1=IL

%1eI
1

a9

b9

igura 4.1 !chema echivalenta simplificata 8schema Napp9 a transformatorului 2 8in ipoteza I10O09 8a9 si diagrama de fazori simplificata 8Napp9 a transformatorului 8b9.

".S chema de montaj

I1 $1

A1

*1 +1

A a

*2 +2 > <s

# A igura 4.2 !chema de monta" la functionarea in sarcina a tranformatorului electric monofazat 3. Tabelele aparatelor utilizate si al obiectului de incercat .

Denumire aparat +oltmetru +1 +oltmetru +2 Ampermetru A1 *attmetru *1 *attmetru *2

abrica constructiva

Domeniu de masura

,lasa de precizie

Denumire !n aparat de -+A. incercat /ransformator 1000 monofazat

$1n -+. 220

$2n -+. 120

I1n -A. 3.23

I2n -A. 4.21

abrica constructiva

4.Modul de desfasurarea al lucrarii. /ransformatorul se alimenteaza de la retea cu tensiunea nominala, astfel ampermetrul A1 masurand curentul I1, 5attmetrul *1 masurand puterea activa :1, iar +1 masurand tensiunea la bornele circuitului primar u.2 In circuitul secundar + 2 va masura tensiunea $2, iar 5attmetrul *2 puterea activa in circuitul secundar. <s este impedanta de cos2K18inductiv9 sarcina care poate fi de tip %, D sau , , > este un intrerupator bifazat. Astfel cu aceste date se vor trasa graficele $2=f8I29, u2=f89, =f89. Dependenta $2=f8I29 cand $1=constant si cos2=constatnt, reprezinta caracteristica eAterna a transformatorului si este reprezentata in figura 4.1 . cos =18rezistiv9
2

cos2K18capacitiv9

$2
cos2K18capacitiv9

$20

cos2=1 cos2K18inductiv9

I27

I2

igura 4.1 ,arcteristicile eAterne $2=f8I29

igura 4.4 +ariatia tensiunii secundare in functie de sarcina

igura 4.4 reprezinta u2=f89, in conditiile $1 = constant, cos2=constatnt. ,um se observa din figura 4.4, caderea de tensiune u2 este pozitiva 8la sarcina rezistiva si inductiva9, sau poate fi negativa 8la sarcina capacitiva cand 2 K 09C in cazul in care u2 P 0 tensiunea la bornele secundare ale transformatorului la functionarea in sarcina, este mai mica decat la functionarea in gol 8$ 2 K $209. In cazul in care u2 K 0 , tensiunea la bornele secundare ale transformatorului la functionarea in sarcina, este mai mare decat la functionarea in gol 8$2 P $209.

0..26

0.6 0.36 1.0

igura 4.6 ,racteristica randamentului unui transformator

Avand pierderile in fier determinate din incercarea de functionare in gol si pierderile in infasurai determinate din incercarea de functionare in scurtcircuit pentru I = I 7 8adica pentru = 1 9, se poate determina caracteristica randamentului cu relatia 84.19, dand diferite valori lui 8deci curentului9. ,aracteristica randamentului pentru un transformator, este reprezentata in figura 4. 5.Tabel cu marimi masurate si marimi calculate lafunctionarea in sarcina a transformatorului electric monofazat. I1 -A. 0.2 0.2 1.1 1.3 2.2 2.0 1 1.46 1.= 4.1 $1 -+. 401 402 402 402 402 401 401 401 401 401 $2 -+. 242 241 240 240 21= 21= 212.6 212 213 213 :1 -*. 120 240 100 440 620 040 300 220 1000 1020 :2 -*. 100 200 120 420 620 040 340 240 =40 1040 I2 -A. 0.111 1.123 2.113 2.243 1.301 4.102 6.06 6.213 0.6=2 3.236 0.046 0.122 0.2== 0.1=1 0.60= 0.6== 0.0=4 0.3== 0.=03 1
eAp

-;. 0.211 &0.211 0.211 &0.410 0.222 0 0.=64 0 Q 0.410 Q 0.410 0.=31 0.026 0.=64 0.211 0.=4 1.26 0.=02 1.26

u2eAp

> 0.0 0.0026 0.6=3 0.6=3 0.6=4 0.6=0 0.6=4 0.6=1 0.6=1 0.6=1

6.Exemple de calcul.
$2 242 >= = 0,0 $1 401 I I 0,2 > = 1 I2 = 1 I2 = = 0,111A I2 > 0,0 I 0,111 = 2 = = 0,046 = 4,6; I 2n 3,232 : 100 = 2 = = 0,211 :1 120 $ $2 240 242 $ 2 = 20 100 $ 2 = 100 = 0,211; $ 20 240 >=

Masini electrice -lab 5Determinarea grupelor de cone iuni

#.Obiectul lucrarii. Ducrarea are ca scop determinarea grupei de coneAiuni a unui transformator trifazat. ,ele mai folosite metode eAperimentale de determinare a grupei de coneAiuni a unui transformator sunt urmatoarele B & metoda compensarii C & metoda directa 8cu fazmetrul9 C & metoda celor doua voltmetre C & metoda alimentarii in curent continuu. In aceasta lucrare se va folosii metoda celor doua voltmetre.

".Schema de montaj.

, c b

A a n

7 c

, b

A a n

igura 6.1 !chema de legaturi pentru determinarea grupei de coneAiuni alimentand transformatorul trifazat pe M./. 8a9, respectiv pe I./. 8b9

3.Tabele cu aparate utilizate si al obiectului de incercat

Denumire aparat +oltmetru +1 +oltmetru +2

abrica constructiva

Domeniu de masura

,lasa de precizie

Denumire !n aparat de -+A. incercat /ransformator 1000 monofazat

$1n -+. 220

$2n -+. 120

I1n -A. 3.23

I2n -A. 4.21

abrica constructiva

4.Modul de desfasurare al lucrarii.

:entru verificarea grupei de coneAiuni prin metoda metoda celor doua !oltmetre se conecteaza impreuna bornele a si A, iar transformatorul se alimenteaza in gol pe oricare din cele doua infasurari 8figura 6.19. !e masura mai intai tensiunile de faza si cele de linie, iar dupa aceea se va masura succesiv tensiunea la borneleA&b, A&c, R&b, ,&b, R&c si ,&c. Dupa aceea, pe hartie milimetrica cu a"utorul datelor masurate se va determina grupa de coneAiuni corespunzatoare transformatorului incercat.

5.Tabel cu date masurate. %n cazul # $A0=$R0= $AR=$R,= =$,0 =$,A 212 406 %n cazul " $A0=$R0= $AR=$R,= =$,0 =$,A 212 406 $Ac 13 $Rb 100 $Rc 124 $Ab 13 $,c 10= $,b 120 $Ac 13.6 $Rb 440 $Rc 420 $Ab 13.1 $,c 446 $,b 423

Masini electrice -lab 1!" Instructa# de protectia muncii la e ecutarea lucrarilor de laborator

Masuri de te$nica securitatii muncii in laboratoarele cu profil electric (eneralitati a+,ccidente electrice aptul ca in instalatiile electrice pericolul de electrocutare nu este semnalat prin simturi ne obliga sa luam masuri riguroase de prevenire. Din practica s&a constatat ca in instalatiile de "oasa tensiune sub 1000 +, numarul de accidente prin electrocutare este mult mai mare decat in instalatiile de tensiuni inalte,

datorita nerespectarii regulilor de tehnica securitatii muncii, considerandu&se in mod gresit tensiunea sub 1000 + mai putin periculoasa. 'fectele patologice ale trecerii curentului electric prin organele vii poarta numele de electrocutare. 'fectele produse de electrocutari sunt electrotraumatismele si socurile electrice. In categoria electrotraumatismelor se incadreaza o serie de accidente care produc de obicei vatamari eAterne B & arsura electrica, este un traumatism produs de actiunea curentului electric. Acest accident poate avea loc si in cazul conectarilor gresite a unor intrerupatoare sau in cazul inlocuirii unor sigurante fara a se fi remediat scurtcircuitul din retea C & semnele electrice, apar la locul de contact al conductorului electric cu pielea sub forma de leziuni, umflaturi sau pete C & electrometalizarea este un traumatism electric produs prin acoperirea unei parti din suprafata pielii cu o pelicula metalica provenita din metalul volatilizat prin caldura arcului electric C & vatamarea ochilor prin lumina puternica a arcului electric, care produce orbirea temporara sau slabirea definitiva a vederii C & vatamarea prin cadere aparuta ca urmare a contractiilor muschilor involuntare produse in cazul electrocutarii . b+,ctiunea curentului electric asupra corpului omenesc. ,urentul electric strabatand corpul omenesc actioneaza asupra centrilor nervosi si asupra muschilor inimii, putand provoca in cazuri grave stop respirator, stop cardiac si moartea prin electrocutare. 'lectrocutarea se poate produce atunci cand omul atinge simultan doua puncte care au intre ele o diferenta de potential mai mare de 40 +. Sravitatea unui accident produs prin electrocutare depinde prin urmatorii factori B & starea pielii si zona de contact C & suprafata si presiunea de contact C & marimea, felul si durata de aplicare a tensiunii electrice C & frecventa tensiunii electrice C & traseul cai de circuit prin corpul accidentatului . Curentii nepericulosi mai mici decat 60 mA in curent continuu C mai mici de 10 mA in curent alternativ. Curenti periculosi B 60 & =0 mA in curent continuu C 10 & 60 mA in curent alternativ. Curenti letali B mai mare de =0 mA in curent continuu C mai mare de 60 mA in curent alternativ. Masuri de protectie personala in laboratoarele de profil electric %eguli de protectia muncii B & nu se vor atige cu mana partile aflate sub tensiune 8la tablourile de distributie sau la instalatiile aflate sub tensiune9 C & nu se va lucra cu mainile ude C

& la realizarea monta"elor se vor respecta schemele de lucru indicate, punerea sub tensiune a monta"ului se face numai dupa verificarea acestuia de catre conducatorul de lucrare C & eAecutarea coneAiunii monta"ului se va face cu atentie pentru a se evita desfacerea lor accidentala in timpul lucrului sub tensiune C & nu se va efectua nici un fel de modificari asupra monta"ului atata timp cat acesta se afla sub tensiune. Masuri de prim a#utor in caz de electrocutare & rapiditatea in interventie si in aplicarea primului a"utor C & dega"area accidentatului C & respiratie artificiala.

Masini electrice -lab 2!%onstructia transformatorului electric

-efinitie. &ransformatorul electric este un aparat static cu doua sau mai multe infasurari cuplate magnetic, cu a"utorul caruia se schimba valorile marimilor electrice ale puterilor in curent alternativ 8tensiune si curentul 9 frecventa ramanand constanta. unctionarea transformatorului are la baza fenomenul de inductie electromanetica. :entru realizarea unui cupla" magnetic cat mai strans, infasurarile sunt asezate pe miez feromagnetic . Da frecvente mai mari de 10 >Tz transformatorul se realizeaza fara miez magnetic. &ransformatorul trifazat se realizeaza ca o unitate separata, avand miezul feromagnetic de o constructie proprie . Da puteri foarte mari, transformatorul trifazat este construit din trei transformatoare monofazat, ale caror infasurari primare sunt legate in stea 8U9 sau in triunghi 8D9. ,ele mai importante elemnte constructive ale transformatoarelor sunt B & miezul feromagnetic C & infasurarile C & schela C & constructia metalica C & accesoriile. a9 Miezul feroma netic denumit in unele lucrari prescurtat miezul magnetic, reprezina calea de inchidere a fluAului magnetic principal al transformatorului, fluA produs de solenatia de magnetizare a infasuraii primare care se alimenteaza de la o tensiune alternativa.

Miezul feromagnetic se construieste din 0.16 mm grosime taiate din tabla silicioasa puternic aliata, laminata la cald sau teAturata, tolele sunt izolate intre ele cu hartie, lac sau oAizi ceramici 8carlit9. Miezul feromagnetic este format din coloane si "uguri, pe coloane se aseaza infasurarile. Deoarece infasurarile se eAecuta in afara miezului si ulterior se monteaza pe coloanele transformatorului C miezul feromagnetic se construieste dindoua parti separbile, sau se eAecuta din tole cu "ug separabil.

orme ale sectiunii miezului

orme ale sectiuni coloanei

orme ale sectiunii "ugurilor

& la transformatoarele de puteri 8mai mici 1>+A9 sectiunea miezului este patrata sau dreptunghiulara C & la transformatoarele de puteri mari 8mai mari sau egale 1>+A9, miezul feromagnetic are sectiunea realizata cu doua sau mai multe trepte pentru a sporii factorul de umplere al sectiunii transversale a bobinei. Mugul este realizat de asemenea in trepte, de sectiune corespunzatoare, pentru a asigura inchiderea fluAului in directia aAiala de la o treapta a coloanei la treapta corespunzatoare a "ugului evitandu&se astfel inchiderea campului transversala pe pachetul de tole, ceea ce ar avea ca urmare aparitia unor pierderi suplimentare in zona de bobinare a "ugului cu coloane.

Imbinarea miezurilor

a9 b9 c9 d9

"ug suprapus C "ug intretesut cu coloana la unghi de =00 C "ug intretesut cu coloana la unghi de 100V000 C "ug intretesut cu coloana la unghi de =60. /ipuri de miez

& in coloane

2a

& in manta

a 2

1 a 2

aV2

aV2

/ipuri constructive ale infasurarilor

i.t ".t

".t i.t

i.t

".t

a9concentrice

b9biconcentrice

c9galeti alternanti

Miezurile feromagnetice ale transformatoarelor se pot clasifica dupa mai multe criterii. Dupa forma constructiva a coloanei se deosebesc B & miezuri cu sectiunea dreptunghiulara sau patrata C & miezuri cu sectiunea in trepte urmarindu&se inscrierea sectiunii coloanei intr&un cerc, astfel incat coeficientul de umplere cu fier al cercului sa fie cat mai mare. Dupa modul de racire al miezului eAista B & miezuri compacte & fara canale C & miezuri divizate & cu canale folosite la transformatoarele mari, prin canale circuland uleiul de racire. Dupa forma tolei utilizate se intalnesc B & miezuri impachetate din tole simple C & miezuri impachetate din tole profil C & miezuri magnetice spiralizate C Dupa numarul de coloane se deosebesc B & miezuri cu doua coloane C & miezuri cu trei coloane C & miezuri cu cinci coloane, intalnite, de regula, la transformatorul trifazat in manta C & miezuri in manta. Dupa felul strangerii miezului se intalnesc B & miezuri cu strangere mecanica 8cu buloane, cu ti"e etc9 C & miezuri lipite 8cu lac de incleiere9. Infasurarile se clasifica in doua tipuri pincipaleB & infasurari concentrice & bobinele de inalta respectiv "oasa tensiune cu inaltimi aproAimativ egale, infasurarea de inalta tensiune avand in mod obisnuit, diametrul mai mare, deoarece este asezata pe cea de "oasa tensiune, iar infasurarea de "oasa tensiune, diametrul mai mic asezata in imediata apropiere a coloanei miezului feromagnetic C & infasurari alternante & diametrele bobinelor de inalta respectiv "oasa tensiune sunt egale, in schimb pe inaltimea coloanei transformatorului, bobinele de inalta alterneaza cu cele de "oasa.

Dupa forma constructiva bobinele pot fi B & cilindrice C & stratificate C & in galeti C & continue C & spiralate . ,onstruirea schelei :rin schela se intelege ansamblul constructiei care indeplineste urmatoarele roluri B & strangerea "ugurilor miezului magnetic C & consolidarea aAiala a infasurarilor C & consolidarea coneAiunilor dintre infasurari C a celor ale comutatorul deregla" si de la izolatoarele de trecere C & ridicarea intregii parti decuvabile a transformatorului. !chela unui transformator cuprinde B & profiluri de otel 8denumite console9 pentru strangerea "ugurilor C & profiluri de otel cu sectiune mai mica, care servesc la spri"inirea partii decuvabile de fundul cuvei 8in partea inferioara9 si la adaptarea tirantilor de suspensie 8in partea superioara9 C & tirantii fiAati intre console, care servesc la strangerea aAiala a infasurarilor C & tirantii de suspensie care servesc la fiAarea schelei de capac si la ridicarea partii decuvabile. Aceasta constructie a schelei este adapatata in general la transformatoarele cu putere pana la 6000 >+A. Da puteri mai mari se foloseste un alt sistem constructiv, in care transformatorul se reazema pe fundul cuvei. ,onstructia metalica se eAecuta numai pentru transformatoarele cu racire in ulei si se refera la cuva, capac si conservator. Accesoriile transformatoarelor ,ele mai importante accesorii ale transformatoarelor sunt B izolatoarele de trecere C releul de gaze C supapa de siguranta C indicatoarele de temperatura C comutatorul de reglare a tensiunii C filtrul de aer.

& & & & & &

,lasificarea transformatoarelor Dupa modelul de utilizare B a9 transformatoare de putere C b9 autotransformatoare C c9 transformatoare de masura C d9 transformatoare de putere cu caracteristici speciale C e9 transformatoare deputere mica . Dupa modul de racire B

a9 uscate 8cu racire in aer9 C b9 cu racire in ulei C Dupa numarul de faze B a9 monofazate C b9 polifazate.

Masini electrice -lab '%onectarea si functionarea in paralel

#.Obiectul lucrarii. Ducrarea are ca obiect determinarea functionarii in parallel a doua transformatoare monofazate Doua transformatoare functioneaza in paralel in cazul in care au bornele legate la aceeasi retea de alimentare, iar bornele secundare sunt legate la o retea receptoare ca in figura 1.
$1

/a

/b I2

$2

I2a

I2b

In eAploatarea sistemului energetic intervine necesitatea functionarii transformatoarelor trifazate in paralel in urmatoarele situatii B & pentru a scoate din functiune un transformator in scopul reviziei si al inlocuirii cu un altul,fara a intrerupe consumatorul, este necesar sa se conecteze in paralel doua transformatoare pentru ca ulterior sa fie deconectate de la retea transformatorul in cauza. & in cazul in care dezvoltarea unui consumator duce la cresterea puterii solicitate, mai mare decat puterea nominala a transformatorului, se procedeaza la inlocuirea transformatorului cu un altul de putere mai mare , fie se monteaza in paralel cu acesta, un alt transformator si functioneaza impreuna in paralel transformatoare care au acelasi numar de faze. :entru ca mai multe transformatoare sa functioneze in paralel normal, trebuie satisfacute urmatoarele cerinte B a9 la functionarea in paralel in gol curentii prin infasurarile secundare sa fie nuli, ca in cazul functionarii lor separate C pierderile provocate provocate de curentii de

circulatie incalzesc infasurarile , scade randamentul si limiteaza capacitatea de incalzire a transformatorului la o putere mai redusa decat cea nominala C b9 la functionarea in sarcina fiecare transformator sa se incarece cu o putere proportionala cu puterea nominala, iar curentii de sarcina ai tuturor transformatoarelor sa fie in faza, in acest fel curentul dat prin circuitul receptor, pirderile in infasurarile transformatorului sunt minime . :entru a se realiza prima conditie trebuie ca tensiunile electromotoare induse in infasurarile transformatorului sa fie egale si in faza . In acest scop este necesarsa fie satisfacute urmatoarele conditii B 1. /ensiunile nominale primare ale transformatorului sa fie egale C 2. /ransformatoarele sa faca parte din aceeasi grupa de coneAiuni C 1. /ransformatoarele conectate in paralel sa aiba acelasi raport de transformare C 4. ,urentii de functionare in gol sa produca caderi de tensiune egale si in faza infasurarii primare. :entru realizarea celei de&a doua conditii, este necesar sa fie satisfacute urmatoarele conditii B 1. /ensiunile de scurtcircuit nominale ale transformatorelor sa fie egale in modul si in faza, adica sa aiba si componentele active si cele reactive egale B u>a = u>a si u>r = u>r C 2. $nghiul intern de scurtcircuit sc al transformatoarelor sa fie acelasi. sc = arctg#scV%sc :rin norme, sunt permise anumite abateri si functionarea transformatoarelor in paralel este permisa numai in anumite limite. Astfel, pentru raportul de transformare B0.6;, iar pentru tensiunea de scurtcircuit B 10;. Abaterile caderilor de tensiune produse de curentul de mers in gol, precum si abaterile unghiurilor interne nu sunt standardizate. ".Schema de montaj 8tensiunea primara din primul transformator9 & ,* = 210/ 8tensiunea primara din al doilea transformator9 & ax = 21 / 8I transformator, tensiunea secundara9 & a x = 21/ 8II transformator ,tensiunea secundara9 $ AA = 0 se pot conecta in paralel .
$ A# = 210 +

A@

#@

a@

A@

$ a A = 21+
$ aA = 21+

A@

#@

$ A a = 42+ nu se pot conecta

bornele a cu AL .

a@

A@

A@

#@

,onectate A cu AL I = 0
a A

a@

A@

A@

#@

,onectarea transformatoarelor are loc cu raport de transformare diferit & curentul de circulatie I = 0,01 A
$ a A = 11+

$ aA 1 = 10+

a A

A1

(bateri
Intrucat in productia curenta din cauza tolerantelor de eAecutie, apar abateri de la valoarile de calcul ale raportului de transformare ai ale tensiunii de scurtcircuit !/A! 1301V1 & 20 admite abateri pentru rapoartele de transformare in limitele 0.6; din raportul de transformare garantat, pentru tensiuni de scurtcircuit abaterile 10; din u>7 iar defaza"ul maAim dintre tensiunea de scurtcircuit sa nu depaseasca 160 . Edata stabilite aceste abateri, reiese ca pentru o functionare normala, sa nu se cupleze in paralel transformatoare ale caror puteri nominale se gasesc intr&un raport mai mare de 6.

Masini electrice -lab )%oordonarea izolatiei principale - masurarea distantelor de izolatie

+alorile distanGelor de izolaGie necesare, Hn funcGie de tensiunile nominale ale HnfFIurFrilor transformatoarelor Hn ulei Ii uscate, sunt indicate Hn tabelul 1. a9 DistanGele de izolare pentru transfornatoarele Hn ulei, Hn cm. /abelul 1
8a9W 8b9W $78Hnf9 $inc ->+. ->+. 1 1 0 10 20 16 00 110 6 10 22 22 60 20 140 126 M/ faGF de miez WW am" 0,1Y0, 4 0,0 0,0 0,0 0,2 1,4 1,2 2,0 gm" 0,1 0,1 0,1 0,1 0,4 0,0 0,2 1,0 !"c & 0,2 1 1 2 4 2,6 12 Xnf faGF de "ugWW !4,!"m,!
im

Xntre M/ Ii I/ a"i g"i & 0,0 0,2 0,2 1,2 1,2 1,4 4,0 & 0,1 0,1 0,1 0,4 0,0 0,2 1

Xntre I/ Ii I/ 8Hntre bobinele de I/ vecine9 aii gii !c & 0,0 0,3 0,2 1 1,0 1,2 2,0 & & & 0,1 0,4 0,6 0,2 1,0 & 1 1,2 1,6 2 4,6 = 12,6

2 2 2,2 2,6 1 0 11,6 16

W8a9 Xn !/A! 1301V1&20, Hn loc de $7 se prevede $m 8tensiunea cea mai ridicatF a HnfFIurFrii Zvaloare eficace9 8b9 :entru $m Ii $inc Z vezi tabelul de la Hncercarea cu tensiune aplicatF.

WW DistanGele faGF de masa miezului se determinF pentru fiecare HnfFIurare, Hn funcGie de tensiunea nominalF $7, a acestuia. 'Aemplu B am", !"m Z pentru $7", !im Z pentru $7i. DistanGele Hntre HnfFIurFri 8a"i Ii aii9 se determinF pentru tensiunea HnaltF $7i. 819 DistanGa !4 serveIte la dimensionarea cuvei. EbservaGieB Toate distanele sunt indicate din punct de vedere al izolrii. Pentru scoaterea bornelor i pentru ecranele de protecie se mresc distanele respective c spaiul necesar acestora. 8b9 DistanGele de izolare pentru transformatoarele uscate, Hn cm. Not: 19 Dimita maAimF a distanGei am", este indicatF din punct de vedere al rFcirii. 29 DistanGele a"i Ii aii din tabel sunt considerate minime din punct de vedere al izolFrii Ii nu sub aspectul circulaGiei de rFcire. 19 ,Jnd HnfFIurarea de M/ este spiralatF, la $7=1>+ se ia am" [ 2 cm, iar gm" = 0,4 mm.

,oloana 1

Mugul magnetic gp=0.1cm gip

!"m

!"c

!ic

!im

g"i

gii Dc I/ JT aii ai a"i a" am" / Dm1

JT

gm" ac" am" a" a"i ai

Distantele de izolare la transformatorul de inalta tensiune

TRi

TR"

I/

Dm2

,oloana 2

/abelul 2
$78Hnf9 $inc ->+. ->+. M/ faGF de miez am" 1 1 0 10 16 20 1 10 20 22 12 60 1Y2 1Y2 1Y2 1Y2 1Y2 1Y2 gm" & & 0,1 0,4 0,6 0,6 !"c & & 4,6 3,0 10 12 Xnf faGF de "ug !4,!"m,!
im

Xntre M/ Ii I/ a"i g"i 1,0 1,6 2,6 1,6 1,2 4 & & 0,1 0,4 0,6 0,6

Xntre I/ Ii I/ 8Hntre bobinele de I/ vecine9 aii gii !c 1 1,0 2,6 4 4,6 4,6 & & 0,4 0,0 1 1 & & 4,6 3,0 10 12

1,6 2,0 6,6 2,0 11,0 11,0

/abelul 2 Z Dimensiunile radiale ale conductoarelor profilate utilizate la realizarea HnfFIurFrilor cilindrice Ii stratificate pentru ca factorul >r de ma"orare a pierderilor Hn curent alternativ la 60 Tz, Hn aceste conductoare, sF nu depFIeascF anumite valori admisibile 8dimensiunile conductoarelor Hn mm9.
7umFru l de straturi al Hnf. 1 2 1 4 6 0 3 2 = 10 XnfFsurFri de cupru Nr mai mic caB 1,10 1,16 11,2 2,0 0,1 6,0 6,0 4,36 4,26 4,0 1,36 1,66 12,6 2,6 3,1 0,1 6,0 6,0 4,36 4,6 4,26 4,0 XnfFsurFri de aluminiu Nr mai mic caB 1,10 1,16 11,6 10,0 2,0 0,= 0,4 6,= 6,6 6,1 4,3 4,4 16,0 10,2 =,1 2,0 0,= 0,4 0,0 6,6 46,1 6,1

1,06 10,0 3,1 6,0 4,36 4,0 1,36 1,66 1,16 1,16 1,0

1,20 11,2 =,6 3,6 3,1 0,0 6,0 6,0 4,36 4,6 4,26

1,06 11,0 2,0 0,4 6,= 6,1 4,3 4,4 4,1 1,2 1,2

1,20 10,2 11,0 10,0 2,0 3,4 0,= 0,6 0,0 6,6 6,6

Masini electrice -lab *Determinarea rezistentei si a coeficientului de absorbtie

MFsuarea rezistenGei de izolaGie a HnfFIurFrilor transformatorului % iz00 Ii a coeficientului de absorbGie Ns=%iz00V%iz16, se eAecutF conform !/A! 1301V3&20 Ii a

instrucGiunilor de eAploatare. Aceste mFsurFtori se fac Hnainte de determinarea tangentei \ Ii a capacitFGii HnfFIurFrilor, precum Ii Hnainte Ii dupF proba cu tensiune mFritF. :entru a putea face o comparaGie cu valorile mFsurate anterior, se recomandF folosirea aceluiaIi tip de megohmetru Ii anume avJnd tensiunea de B & 1000 +, pentru HnfFIurFri pJnF la 10 >+ inclusiv & 2600 +, pentru HnfFIurFri peste 10 >+ inclusiv !e roteIte uniform manivela megohmetrului cu viteza de aproAimativ 120 rotVmin timp de 00s, notJndu&se indicaGiile aparatului la 16s8% iz169 Ii la 00s 8%iz009. MFsurFtorile se vor eAecuta la o temperaturF a izolaGiei apropiatF de cea indicatF Hn buletinul fabricii constructoareC abaterea maAimF pentru transformatoarele de peste 10 M +A este de ] 6^,. Da transformatoarele sub 10 M+A, coeficientul N1, de variaGie a rezistenIei de izolaGie Hn funGie de diferenGa de temperaturF _t = t2 Z t Hn ^,, dintre cea indicatF Hn buletinul fabricii constructoare %iz00 8t29 Ii cea care ar fi rezultat Hn fabricF la temperatura t 1, de la punerea Hn funcGiune %iz00 8t19 este dat Hn tabelul 1. :entru transformatoarele noi, la punerea Hn funcGiune se face la altF temperaturF t1, diferitF de cea indicatF Hn buletinul fabricii constructoare t 2, atunci, Hn scopul comparFrii valorilor obGinute la mFsurare cu cele din buletin, este necesarF mai HntJi recalcularea valorii din fabricF la temperatura t, care se face astfelB a9 dacF t2Pt1 %iz00 8t19 = N ` %iz00 8t29C 1 b9 dacF t2Kt1 %iz00 8t19 = ` %iz00 8t29
0

+aloarea mFsuratF deci, se comparF cu cea recalculatF. De eAemplu Hn buletinul de fabricF %iz00 8t29 mFsuratF Hntre HnfFIurarea de HnaltF tensiune Ii HnfFIurarea de "oasF tensiune pusF la masF, este 1460 Ma la t2 = 21^,. Xn timpul mFsurFrii la punerea Hn funcGiune, temperatura din tabelul 1 rezultF N1 = 1,11. Deci rezistenGa de izolaGie din buletin recalculatF la 12^, va fiB %iz00 8t19 = 1460`N1 = 1460`1,11 = 101= Ma ,um la punerea Hn funcGiune a transformatorului valoarea lui %iz00 8mFs9 nu trebuie sF scadF sub 30; din valoarea de fabricF, rezultF cF % iz00 8mFs9 este bunF dacF se obGine la mFsurFtoare valoarea %izmFs [ 0,3`101==1134 Ma. DacF t1 ar fi fost mai mare decJt t2 atunci Hn relaGia de mai sus , %iz00 8t29 ar fi scFzut de N1 ori 8Hn loc de inmulGire cu N1 trebuia efectuatF HmparGirea cu N19. $lterior Hn eAploatare, valoarea %iz00 nu va scadea sub valorile minime admise indicate Hn tabelul 2. :entru HnfFIurFrile cu $7 b 600+, la care nu eAistF buletine ale fabricii, valoarea minimF a rezistenGei de izolaGie la 20^,, va fi de 2 Ma. ,oeficientul de absorbGie pentru transfoarmatoarele de"a aflate Hn eAploatare, cosniderJnd o stare satisfFcFtoare a izolaGiei interne, trebuie sF aibF la 20^, valorileB Ns [ 1,2 pentru transformatoarele cu $7 K 110 >+. Ns [ 1,1 pentru transformatoarele cu $7 [ 110 >+. ,a urmare a umezirii izolaGiei sau aunor defecte ale acesteia, valoarea lui Ns se micIoareazF, apropiindu&se de 1. /abelul 1
_t -c,. 1 2 1 4 6 10 16 20 26 10 16 40 46 60 66 00 06 30

N1

1,04

1,04

1,11

1,13

1,22

1,6

1,24

2,26

2,36

1,4

4,16

6,1

0,2

3,6

=,2

11,2

11,=

13

,oeficientul N1 de variaGie a rezistenGei de izolaGie Hn funGie de diferenGa de temperaturF Hntre mFsurFtorile %iz00 Hn fabricF Ii la punera Hn funcGiune. +alorile minime admise de rezistenGele de izolaGie 8% iz009 Hn Ma, a transformatoarelor eAistente Hn eAploatare la temperaturile izolaGiei de 20^, Ii 60^,. /abelul 2 $7 ->+. %iz00 -Ma. 20^, 60^, b 00 100 =0 110Y220 000 120 400 1000 100

Masini electrice -lab +Masurarea rigiditatii dielectrice si a ung$iului de pierderi dielectrice ale uleiului de transformator
#.Scopul lucr1riiB Ducrarea are ca scop determinarea rigiditFGii dielectrice, la frecvenGa industrialF 60 Tz, a unei monstre de ulei de transformator precum Ii mFsurarea unghiuluide pierderi. ".2onsidera3ii teoretice: rigiditatea dielectricF a materialelor caracterizeazF proprietatea acestora de a rezista la strFpungere atunci cJnd sunt supuse unui cJmp electric. 's= $sVd undeB $s = valoarea efectivF a tensiunii de strFpungere d = distanGa dintre electrozi 's = rigiditatea dielectricF !&au formulat diferite teoriiB teoria ionizFrii, la lichide moleculele fiind mai apropiate decJt la gaze, drumul liber ionizat este mai mic Ii ca urmare, rigiditatea dielectricF ' str este mare decJt la gaze. Xn teoria pur electricF, se considerF cF Hn procesul de strFpungere, sunt determinaGi electronii emiIi de electrozi, Hn urma prezenGei pe suprafaGa lor a cJmpului electric. Xn urma strFpungerii termice, se considerF cF, datoritF HncFlzirii lichidului la trecerea unui curent electric, se formeazF Hn lichid bule de vapori care, Hmpinse de forGe ale cJmpului de&a lungul liniilor de cJmp electric formeazF punGi gazoase Hntre electrozi, prin ionizizFri, apar Fn primele faze, descFrcFri electrice Hn punGile gazoase, care iniGiazF strFpungerea lichidului. :e baza acesto teorii se pot eAplica Ii influenGele unor factori eAterni asupra riguditFGii dielectrice cum ar fiiB a9 influenGa impuritFGilor b9 influenGa temperaturilor c9 influenGa presiuniii d9 influenGa distanGei dintre electrozi f9 influenGa frecvenGei. Determinarea rigidit,-ii dielectrice la temperatura camerei

-eterminarea ri idit13ii dielectrice la temperatura camerei pentru uleiul de transformator de face conform ST,S 4"56$63. $leiul trebuie uscat Hnainte de Hncercare prin HncFlzire Hntr&un vas deschis la 11 ] 6^,, timp de 1 ore apoi rFcit la temperatura camerei Hn sticle. $leiul trebuie sF umple Hntregul volum al sticleiC nu seadmit bule de aer sub dopC trebuie Hncercat, fFrF a fi deshidratat. 4.Modul de lucru. !e aplicF tensiunea, care se ridicF uniform de la 0 pJnF la strFpungere cu o vitezF de maAim 2 >+ pe secundF.

Determinarea rigidit,-ii dielectrice la temperatura .ariabil,

!e studiazF variaGia rigiditFGii dielectrice a uleiului mineral Hn funcGie de temperaturF. MenGionFmB a9 dependenGa mFrimii $s 8respectiv 's9 de temperaturF a umiditFGii uleiului. b9 Hn cazul Hn care uleiului deshidratat mFrimea $ s este practic independentF de temperaturF, pJnF la valoarea acestuia la care lichidul Hncepe sF se vaporizeze cJnd $s scade cu temperatura c9 Hn cazul uleiiului nedeshidrat se observF o creItere iniGialF a mFrimii $s cu temperatura care se datoreazF scFderii umiditFGii uleiului din cauza reacGiilor chimice dintre moleculele de apF Ii de ulei, care micIoreazF numFrul moleculelor de apF libereC apoi ca Hn cazul uleiului deshidratat, urmeazF o scFdere a mFrimii $ s datoritF vaporizFrii uleiului. M,surarea pierderilor dielectrice :ierderile dielectrice devin hotFrJtoare pentru tensiunile Hnalte Ii foarte Hnalte, Hn timp ce pentru tensiunile sub 16 >+ are un rol secundar, factorul esenGial Hn acest caz fiind formarea depunerilor 8la transformatoarele de distribuGie din posturile de transformare9. !&a constatat cF apariGia pierderilor dielectrice poate sF preceadF Hnceperea formFrii de depunderi. ,reIterea tangentei unghiului de pierderi dielectrice 8tg \9 a uleiului este determinatF atJt de prezenGa Hn ulei a produselor de contaminare solubile care adesea se datoresc materialelor dizolvate care intrF Hn construcGia transformatorului cJt Ii de prezenGa umiditFGii Hn ulei. MFsurarea tg \ a uleiului are avanta"ul de a a"uta la depistarea HnrFutFGirii parametrilor uleiului mai devreme Ii mai bine, decJt mFsurarea oricFrei alte caracteristici. /angenta unghiului de pierderi dielectrice a uleiului este o mFsurF a pierderilor dielectrice Hntr&un condensator, cJnd dielectricul acestuia se compune eAclusiv din uleiul considerat. :entru determinarea tg \, uleiul se introduce Hntr&o celulF specialF, care se HncFlzeIte Hntr&un vas de termostatare. ,Jnd s&a a"uns la temperatura prescrisF, acesta se menGine constantF, celula fiind racordabilF la braGul punGii de mFsurare cu care se determinF tg \.

3.7relucrarea datelorB MFrimea $s se calculeazF efectundu&se media tensiunii de strFpugere, obGinJndu&se prin n HncercFri succesive de stFpungere. !e calculeazF Ii dispersia mFrimilor determinate.

8x
i =1

x9 2 100

Hn care Ai este valoarea individualF a mFrimii, iar

nx

x=

x
i =1

este valoarea medie obGinutF Hn cele n HncercFri.

4.-ate experimentale: d = 1,6 mm, $1 = 13 >+, $2 = 26 >+, $1 = 1= >+, $4 = 20 >+, $6 = 12 >+, $0 = 24 >+, $3 = 20 >+, $2 = 10 >+, $= = 20 >+, $10 = 23 >+, $11 = 16 >+, materialul = ulei de tranformator. Din calcule se va eAclude cea mai micF Ii cea mai mare valoare, deciB $10 = 23 >+, $11 = 16 >+ . 5.Exemplu de calcul.
E1 = & 1 13 10 1 = = 11,11 d 1,6

>+Vmm

& s mediu = x =
n

x
i =1

813 + 26 + 20 + 12 + 24 + 20 + 10 + 209 10 1 >+ = 20,66 =

8x
i =1

x9 2 100 =

nx

104,2226 100 = 0,36; = 20,66

MFsurFtori pentru ulei de transformator regenerat cu _t d const.

7r. det. 1 2 1 4 6 0 3 2 = 7r. det. 1 2 1 4 7r. det. 1 2 1 4 6 0 3 Materialul DistanGa dintre electrozi -mm. $s ->+. 13 26 1= 20 12 24 20 10 20 $s ->+. = = 12 10 $s ->+. 16 13 13 13 26 20 20 $s mediu ->+. 's ->vVmm. 11,11 10,00 12,00 13,11 12 10 11,11 10,00 11,11 's ->vVmm. 0 0 2 0,00 's ->vVmm. 10 11,11 11,11 11,11 10,00 11,11 11,11 (

ulei de transf.

1,6

20,66

0,36;

MFsurFtori pentru ulei de transformator neregenerat cu _t = const.

Materialul DistanGa dintre electrozi -mm. 1,6 $s mediu ->+. 10 (

ulei de transf.

0,12;

MFsurFtori pentru ulei de transformator regenerat cu _t = const.

Materialul DistanGa dintre electrozi -mm. $s mediu ->+. (

ulei de transf.

1,6

12,31

0,4=;

Masini electrice -lab 1/Incercarea cu tensiune indusa

/ransformatoarele de putere pentru tensiunii foarte Hnalte 8 [110 >+9, ca Ii unele tipuri de transformatoare pentru 16 >+ se eAecutF, Hn general cu izolaGie parGial gradatF. Acest sistem de izolaGie presupune o tensiune de Hncercare pentru bobina de linie a transformatorului Ii o altF tensiune de Hncercare pentru bobina de neutru Ii deci este

imposibilF Hncercarea cu tensiune aplicatF. Xn acest caz, izolaGia principalF a HnfFIurFrii se HncearcF numai prin tensiune indusF. Xncercarea se eAecutF diferit, Hn funcGie de tipul izolaGiei HnfFIurFrii Ii de mFrimea tensiunii maAime $m, dintre faze. +aloarea tensiunii de Hncercare care rezultF din valoarea de vJrf HmpFrGitF la 2 , trebuie sF fie egalF cu valoarea tensiunii 8/.X.9. Xncercarea trebuie sF HnceapF de la o tensiune egalF cu cel mult o treime din valoarea tensiunii de Hncercare specificatF, tensiunea fiind adusF la acestF valoare atJt de repede cJt permite mFsurFtoarea. Xnainte de Hntreruperea HncercFrii, tensiunea trebuie redusF rapid la o valoare mai micF de o treime din tensiunea de Hncercare. Durata aplicFrii tensiunii de Hncercare este de 00 secunde pentru orice frecvenGF de Hncercare, mai micF sau egalF cu de douF ori frecvenGa nominalF. DacF frecvenGa de Hncercare depFIeste dublul frecvenGei nominale, durata HncercFrii tHnc trebuie sF fie datF de relaGiaB
frec!enta e no min ala 8s9 frec!enta e de e incercare

t inc = 120

dar nu mai micF de 16 secunde. recvenGa ridicatF este necesarF pentru a nu avea curent de eAcitaGie prea mare Hn HnfFsurarea transformatorului, la tensiunea mult mFritF faGF de regimul nominal.

Obser!a3ie0 !e stie cF B $1f'1=

2 fg

Xn cazul Hn care $1 este foarte mare, ceea ce ar necesita o solenaGie 8deci un curent de eAcitaGie9 foarte mare. De aceea se preferF marimea frecvenGei f. Da Hncercarea transformatorului cu izolaGie neuniformF Ii cu $m b 246 >+, tensiunile de Hncercare la care se supun capetele HnfFIurFrii 8Hntre fazF Ii pFmJnt9 sunt cele din tabelul 1. Xn cazul transformatoarelor monofazate, Hncercarea se eAecutF, Hn mod normal, cu capFtul neutru la pFmJnt. 8!/A! 1301V1&209. Xncercarea izolaGiei principale a transformatoarelor trifazate cu izolaGie gradatF nu se poate eAecuta prin alimentare trifazatF deoarece, Hn acest caz, tensiunea de Hncercare dintre bornele HnfFIurFrii de X./. va fi de 1 ori mai mare decJt tensiune faGF de pFrGile puse la pFmJnt 8neutrul HnfFIurFrii de X./. fiind legat la pFmJnt9.

:entru un tranformator trifazat, se eAecutF trei HncercFri, cu tensiune de Hncercare monofazatF, legJnd de fiecare datF, la pFmJnt, diferite borne ale HnfFIurFrii. /ransformatoarele trifazate cu izolaGia HnfFIurFrii neuniforme, cu neutrul dimensionat sF reziste cel putin o treime din tensiune de Hncercare, se HncearcF dupF schema din figura 1. ,ele 2 faze eAtreme A Ii , se HncarcF dupF una din schemele 1,a Ii b, cJnd fazele neHncercate se leagF HmpreunF la pFmJnt, iar HnfFIurarea de "oasF tensiune se alimenteazF direct Hntre douF borne de linie. :rin alimentarea monofazatF a HnfFIurFrii de "oasF tensiune conectatF Hn triunghi, fluAul Ii respectiv tensiune indusF Hn faza HncercatF vor fi duble Ii Hn opoziGie de fazF faGF de cele din fazele neHncercate. aGF de pFmJnt, pe borna fazei Hncercate se va aplica Hntreaga valoare a tensiunii nominalizate de Hncercare, iar la neutru o treime din aceasta. aza R se HncearcF dupF schema 1c. Da strFpungerea netF a izolaGiei de ulei Ii hJrtie sau a intervalului de ulei, Hn cazul HncercFrii izolaGei principale cu tensiunea indusF, de regulF, amorseazF Ii eclatoarele de protecGie 8dacF sunt montate9, conectate la neutrul transformatorului. Da reanclanIarea sursei de tensiune HnaltF, uneori tensiune poate sF fie ridicatF, aproape pJnF la tensiunea de Hncercare, dupF care se produce o nouF descFrcare sau o nouF amorsare a eclatorului de protecGie. Xn unele cazuri HnsF, la reanclanIarea tensiunii Ii la creIterea tensiunii pJnF la tensiune de Hncercare nu se strFpunge din nou izolaGia.

enomenul se eAplicF prin faptul cF, dupF strFpungerea intervalului disruptiv, produsele de descompunere a izolaGiei sunt deplasate din canalul de arc, refFcJndu&se rigiditatea dielectricF a intervalului, astfel HncJt sF reziste la tensiunea de Hncercare. Xn acest caz, este necesar ca tranformatorul respectiv sF fie Hncercat obligatoriu la impuls de tensiune.
$ , R 1V1$n A 7 , $I/ R 1V1$I/ A 7

a9

b9

!chema pentru Hncercare cu tensiune sinusoidalF indusF la 60 Tz a transformatoarelor cu izolaGie neuniformFB a, b Z Hncercarea fazelor eAtreme

Masini electrice -lab 11Incercarea cu tensiune aplicata

Dupa verificarea starii izolatiei prin metode nedistructive pe platforma de incercare a fabricii constructoare, transformatorul este supus la o serie de incercari distructive, cu tensiune inalta sinusoidala. - incercarea cu tensiune aplicata, cand tensiunea se aplica infasurarii de incercat a transformatorului de la o sursa eAterioara C - incercarea cu tensiune indusa, obtinuta chiar de la transformatorul de incercat. Instalatiile pentru producerea tensiunii sinusoidale cuprind, de obicei o sursa de alimentare cu tensiune reglabila, un transformator de incercare pentru incercarea cu tensiune aplicata si transformatoare intermediare pentru incercarea cu tensiune indusa. ,urentul de scurtcircuit pe partea de tensiune inalta, trebuie sa fie suficient pentru a produce un defect vizibil prin strapungerea izolatiei interne sau conturnarea celor eAterne, iar puterea de scurtcircuit a instalatiei de incercare trebuie sa fie suficienta pentru ca sa nu se produca fenomene de autoeAcitatie . Incercarea cu tensiune aplicata trebuie sa se eAecute cu o tensiune alternativa monofazata, avand forma cat mai apropiata de cea sinusoidala si o frecventa convenabila, dar nu mai mica de 40 Tz. +aloarea de varf a tensiunii de incercare impartita la 2 , trebuie sa fie egala cu valoarea eficace a tensiunii de incercare . :entru transformatoarele cu izolatie uniforma, valoarea tensiunii aplicate 8/A9 este cea prevazuta in tabelul 1, conform !/A! 1301V1&20. Da transformatoarele avand una sau mai multe infasurari cu izolatie neuniforma, tensiunile de incercare sunt determinate, atat la tensiunea aplicata cat si la cea indusa, de infasurarea pentru care valoarea $m 8tensiune cea mai ridicata a infasurarii9 este cea mai ridicata. Incercarea trebuie sa inceapa de la o tensiune egala cu cel mult o treime din tensiunea de incercare specificata, tensiune fiind adusa la valoarea impusa atat de repede cat permite masuratoarea. D asfarsitul incercarii se reduce rapid tensiunea la o valoare mai mica decat o treime din tensiunea de incercare inainte de a o intrerupe 8!/A! 1301V1&209.

In figura 1 este reprezentata schema de principiu a unei instalatii de incercare la frecventa industriala. In schema sunt indicate elementele de masura si de protectie. Alimentarea transformatorului de incercare se aplica transformatorului de incercat, verificandu&se izolatia fiecarei borne a transformatorului fata de masa 8fata de miez, fata de cuva, fata de schela, etc.9 si izolatia fata de celelalte bobine, legate impreuna la masa. :entru aceasta, bornele bobinei incercate sunt legate impreuna la borna de inalta tensiune, iar bornele bobinelor neincarcate sunt conectate impreuna la borna de legare la pamant a transformatorului care, la randul ei, e conectata la pamant. :entru controlul si supravegherea incercarii, schema este prevazuta cu doua ampermetre, dintre care unul 8A9, masoara curentul din infasurarea primara a transformatorului de incercare, iar celalalt 8A19 masoara,prin intermediul unui transformator de curent, curentul Ic din bobina secundara a transformatorului de inalta tensiune. /ensiunea de incercare se va aplica timp de 00 de secunde. In cazul strapungerii transformatorului care se incarca, deconectarea sursei de alimentare trebuie sa se faca printr&un intreruptor automat, de actiune rapida, iar generatorul de alimentare trebuie dezeAcitat printr&un automat de dezeAcitare rapida. Acest lucru este necesar pentru a limita amplitudinea oscilatiilor proprii ale circuitului de inalta tensiune, iar distrugerile provocate de strapungere sa nu fie prea mari, putandu&se stabilii cauzele strapungerii. !e considera ca transformatorul a corespuns la incercarea cu tensiune aplicata daca, in timpul incercarii, nu s&au produs strapungeri sau conturnari ale izolatiei sesizate vizual, auditiv, din indicatiile aparatelor de masurat 8voltmetru, ampermetru9 sau din datele aparatelor de inregistrare. !trapungerea neta, prin ulei, a izolatiei 8de eAemplu strapungerea izolatiei fata de "ug, strapungerea sau conturnarea pieselor izolante de consolidare a coneAiunilor, etc.9 este insotita de un zgomot surd in cuva transformatorului,de cresterea curentului absorbit de transformatorul incercat si de actionarea declansatorului automat al statiei de inalta tensiune. !trapungerea neta a izolatiei de ulei si hartie sau a intervalelor de ulei 8de eAemplu, a izolatiei dintre infasurari, a izolatiei dintre infasurari si cuva transformatorului9 este insotita de un zgomot puternic, ascutit, in interiorul cuvei, de o crestere brusca a curentului absorbit si de trepidarea acului indicator al voltmetrului.
O 6o Tz /., // A + A /.I./ r , R A

r ,m Rm Am

'

ig.1.

!chema de principiu a unei instalatii de incercare la frecventa industriala. 'lemente componenteB /.I./.&transformator de inalta tensiune /&transformator de incercat r&rezistenta de protectie /.,.&transformator de curent /./&transformator de tensiune '&eclator cu sfere.

. /abelul 1
Domeniul de tensiune /ensiunea cea mai ridicata a infasurarii,$m 8valoare eficace9 -Nv. /ensiunea nominala de tinere de impuls de tensiune de trasnet 8I././.9,unda plina sau taiata 8valoare de varf9 ->+. 40 00 36 =6 126 160 1=6 126 460 260 1426 /ensiunea nominala de tinere la impuls de tensiune de comutatie 8I./.,.9unda plina 8valoare de varf9 -Nv. & & & & & & & & & & 1060 /ensiunea nominala de tinere pentru inceracarea de scurta durata cu tensiune aplicata 8/.A.9 si tensiune indusa 8/.I.9 la frecventa industriala 8valoare eficace9 ->+. 10 22 22 12 60 00 20 140 126 100W 010

1,0 3,2 12,0 13,6 24,0 10,0 42,0 32,6 121 216 420

:entru izolatoarele de trecere incercate, separat, tensiunea de incercare este de 1=6>+.

Schema de montaj
A / + /.I

S!

'lementele componenteB S.!.& generator sincron A& ampermetru +& voltmetru /&transformator /.I.& transformator de incercat.