Sunteți pe pagina 1din 18

2Masuri generale ale Conventiei Europene a peisajului Florenta Italia 2000 Documente existente legale la nivel national international

in domeniul protectia patrimoniului natural si cultural si de Amenajarea Teritoriului : - Conventia privind protectia ha itatelor naturale din !uropa "erna #$%& - Conventia privind protectia patrimoniului architectural european 'ranada #$() - Conventia cadru privind cooperarea trans*rontaliera a colectivitatilor sau autoritatilor teritoriale - +adrid #$(0 - Conventia privind diversitatea iologica ,io de -aneiro #$$2 - Conventia privind protectia patrimoniului mondial. cultural si national /aris #$%2 D!FI0ITII con*orm Conventiei !uropene a /eisajului A1 /!I2A-34 desemnea5a o parte de teritoriu perceput ca atare de catre populatie. al carui caracter este re5ultatul actiunii si interactiunii *actorilor naturali si6sau umani1 "1 /74ITICA /!I2A-343I este o expresie prin care autoritatile pu lice competente desemnea5a principii generale. strategii si linii directore care permit adoptarea de masuri speci*ice care au ca scop protectia. managementul si amenajarea peisajului1 C1 7"I!CTI8 D! CA4ITAT!A /!I2A'!,A desemnea5a *ormularea de catre autoritatile pu lice competente. pentru un anumit peisaj. a aspiratiilor populatiilor cu privire la caracteristicile peisajere ale cadrului lor de viata1 D1 /,7T!CTIA /!I2A-343I cuprinde actiunile de conservare si mentinere a aspectelor semni*icative sau caracteristice ale unui peisaj. justi*icate prin valoarea patrimoniala derivata din con*iguratia naturala si6sau de interventia umana1 !1 +A0A'!+!0T34 /!I2A-!47, cuprinde actiunile vi5and intr-o perspectiva de de5voltare dura ila. intretinerea peisajului in scopul directionarii si armoni5arii trans*ormarilor induse de evolutiile sociale. economice si de mediu1 Arie de aplicare - pe intreg teritoriul areale natural - rurale- ur ane- su ur ane- supra*ete terestre- ape exterioare- areale marine - se re*era la peisaje considerate deose ite- peisaje o isnuite- peisaje degradate

7 iective:- promovarea protectiei peisajelor- managementul peisajeloramenajarea peisajelor- organi5area cooperarii pentru aceste o iective +asuri generale: a9 recunoasterea juridica a peisajelor ca si:- componenta esentiala a cadrului de viata pentru populatie- expresie a diversitatii patimoniului comun cultural si natural- *undament al indentitatii patrimoniului 9 sta ilirea si implementarea politicilor peisajului cu scopul:- protectia peisajului- managementul peisajului- amenajarea peisajului toate aceste actiuni reali5ate prin masuri speci*ice c9 proceduri de participare a:- pu licului-autoritati regionale- autoritati locale - alti *actori interesatila de*inirea si implementarea politicilor peisagere d9 integrarea peisajului in politicile de:- amenajarea teritoriului- ur anismcultura- mediu- agricole- sociale- economice- altele cu implicare directa sau indirecta +asuri speci*ice: A1 +arirea gradului de constienti5are a: -societatii civile-organi5atiilor private-autoritatilor pu lice "1 Formare si educare: - *ormare de specialisti- programe pluridisciplinare de *ormare privind:politica peisajului- protectia peisajului- managementul peisajuluiamenajarea peisajului- programe destinate:- pro*esionistilor din sectorul privat- pro*esionistilor din sectorul pu lic- asociatii interesate- cursuri : preuniversitare- universitare C1 Identi*icare si evaluare- Identi*icarea peisajului din ansam lul teritoriului propriu- anali5a caracteristicilor- dinamicii- *actorilor pertur antiasumarea trans*ormarilor- proceduri de evaluare- schim de experienta D1 7 iective de calitate peisagera pentru: - peisaje identi*icate- peisaje evaluate !1 Implementarea- introducerea de instrumente care au ca scop: - protectia- managementul- amenajarea peisajului Cooperarea europeana - introducerea dimensiunii peisagere in programele si politicile internationale - cooperare europeana pentru cresterea e*icientei acestor politici - asistenta tehnica si stiinti*ica acumulare de experienta- schim de experienta- cercetare stiinti*ica- schim de specialist- schim de in*ormatii - incurajarea cooperarii trans*rontaliere : locale si regionale 9

Atributiile spatiilor verzi AT,I"3T34 2A07'!0!TIC #1Im unatatirea microclimatului , actiuni directe asupra corpului uman producerea oxigenului si consumarea bioxidului de carbon-influenta pozitiva a starii psihice a ionilor negativi -producerea de ozon -influenta temperaturii 21 Im unatatirea starii psihice stare de calm-satisfactie -meditatie -reverie spatiile plantate pot indeparta starile astenice-ingrijorare -suparare -depresie -tristete ;1 ,educearea gradului de poluare poluarea cu pulberi circulatia rutiera -intreprinderi de prelucrare -ardere combustibili poluarea cu gaze pragul olfactiv -curenti de aer cu puternic efect asupra ariei de raspandire a poluantilor poluarea sonora AT,I"3T34 ,!C,!ATI8 dezvoltarea rapida a societatii a generat periclitarea echilibrului ecologic -suprasolicitarea fiintei umane prin stres pajisti -paduri -ac ua parc -club -parc de distractii -parc de aventuri AT,I"3T34 D!C7,ATI8 natura inglobata in oras ca peisaj cultural !peisaj urban, procent mare de interventie umana" natura din afara localitatilor interventie umana redusa Atributul decorativ se manifesta si in raport cu sistematizarea verticala# AT,I"3T34 3,"A0I2TIC $patiile verzi componenta organica a orasului -sunt implicate in majoritatea activitatilor umane -umanizarea cadrului construit !ex# parcarea unui supermar%et" -medierea la scara orasului !intre functiuni" -delimitarea unor zone!ex# zona de circulatie auto fata de zona pietonala" -sustinerea perspectivelor !arbori si grup de arbori columnari" -completarea fronturilor!introducerea masivelor plantate in fronturi destructurate" -pot introduce unitatea -pot masca sau atenua deficiente ale compozitiei urbane AT,I"3T34 3TI4ITA,-!C707+IC -asanarea terenurilor mlastinoase -fixarea terenurilor nisipoase -ameliorarea solurilor neproductive AT,I"3T34 I02T,3CTI8-F7,+ATI8 -gradina botanica, zoologica -parc dendrologic -muzeu etnografic -parc arheologic -parc de distractie -parc expozitie AT,I"3T34 2TII0TIFIC $patiile amenajate ca si gradini botanice,gradini zoologice,spatiile verzi aferente istitutelor de cercetari,loturile experimentale,zonele de cercetari silvice etc contribuie in mod cert la desfasurarea de activitati stiintifice si de cercetare pe diverse domenii AT,I"3T34 27CIA4 $patiile verzi ,amenajate si neamenajate !naturale "faciliteaza contactul social intre indivizi si socio-grupuri, intre indivizii aceluiasi socio grup ,si creeaza un mediu propice desfasurarii activitatilor care necesita contactul interuman

Aliniamente si plantatii de-a lungul cailor de circulatie - 2patii ver5i reali5ate in aliniamente sau *asii nu au consistenta atri ute aspect decorativ .ritmarea unor des*asurari -animarea unor *ronturi monotone -introducerea unitatii -protectie impotriva poluarii -protectie impotriva curentilor de aer -protectie impotriva soarelui. 5gomotului -con*ort optic -contri utie la siguranta circulatiei 2pecii pre*erate cvercinee: castanul porcesc. platanul. carpenul. nucul. scarusul. ultmul. teiul. *rasinul. platinul -coni*erele sunt mai sensi ile la noxe 4a dispunerea in teren se va avea in vedere speci*icul 5onei -categoria de strada -natura tra*icului -vecinatatile :*unctiunea si inaltimea constructiilor9 -e*ectele estetice urmarite -Distantele intre exemplare in intravilan egale.ritm static -di*erite. ritm dinamic -plantarea pe am ele laturi -plantarea pe o latura Aliniamente de ar ori <i ar usti - plantaii regulate. =n linie. de regul> dintr-o singur> specie i cu exemplare de aceeai *orm> i =n>lime - *unc?ie de: importan?a aleilor. l>rgimea culoarului vi5ual creat. propor?ia =ntre planuri ori5ontale <i -verticale. e*ectul de um rire scontat - pot *i: simple@ du le simetric. distri u?ie intercalat> :se adopt> cAnd distanele =ntre rAnduri sunt mici sau se dorete o ecranare lateral>9 - *oarte rara se *olosesc aliniamente triple sau Buadruple - speciile pentru aliniament. cerin?e: estetice-arhitecturale. ioecologice.*unc?ionale

$cuarul 2C3A,34 - Cea mai mic> unitate de spaiu verde amenajat - 0.; - ;ha C scuarul de tranziie - loc li er - re5ultat la o demolare - destinat unor *unciuni. amenajat sumar. predomin> vegeta ia *loricol>. ar oricol> C scuarul de circulaie - la interseciile cu tra*ic auto i pietonal major pentru asigurarea securit>ii circulaiei. nu se va *olosi vegeta ie =nalt> sau ecrane :talu5uri. 5iduri. etc19 care pot o tura vi5i ilitatea - pastila de giraie .acces la mijloace de transport =n comun su terane sau dot>ri. re*ugii de protecie pentru pietoni. spaii de odihn> de scurt> durat>. nu se *olosete vegetaia =nalta ce lochea5> vi5i ilitatea. agrementat cu lucr>ri de arta C scuarul din zonele rezideniale - amplasat- =n vecin>tatea unor dot>ri :gr>dinie. coli. complexe comerciale. cinematogra*e. clu uri9 - =n vecin>tatea locuinelor. =n general colective - destinat cu prec>dere copiilor i vArstnicilor - echipat cu - supra*ee =nsorite- echipamente de joaca- re*ugii um rite*AntAni sau a5ine - normele din #$%; - sta ilirea m>rimii. presupune ca 20D din popula ia =nvecinata =l *recventea5> simultan. 2)-;0mp6vi5itator ex1 de scuar: Icoanei6"ucureti. 'h1 Doja6Timioara. Alexandru cel "una6Iai C scuarul decorativ - pune =n valoare un o iect repre5entativ. art>. monument istoric. arhitectura. instituie - compo5iia ur an> =i e su ordonat> o iectului ex1:Ateneul ,oman - pre5ena apei - mo ilier ur an Dup> durat>. 2cuarul poate *i - permanent :din interiorul 5onelor re5ideniale. din interiorul unor spaii pu lice *recventate non-stop9 - temporar Forma scuarurilor este in*luenat> de po5iia =n cadrul 5onei sitului1 !lementul vegetal se va reali5a din ar ori i ar uti. grupai sau i5ola i : oschete. aliniamente vegetale9. *lori. ga5on1

&ispunerea spatiilor verzi Dispunerea =n pete - se datorea5> - unui teren accidentat- unei de5volt>ri de5organi5ate- unei de5volt>ri aglutinare. prin alipire a mai multor localit> i- unui amplasament deose it. multe insule i canale. ex1: 2tocEholm- unei politici ur ane urm>rite cu perseveren> :degajarea unor pateuri i trans*ormarea =n insule ver5i9 ex1 /aris-Faussman. deschidere ulevarde1 #();-#(%0 se reali5ea5> gr>dinile +ontsouris. +onceau. "uttes - Chaumont #$%% - /aris 2)& ha spaii ver5i #$%%-#$() se vor crea #02 unit>i ver5i noi: parcuri. gr>dini. scuaruri =n /aris #$(2 - +onaco #GD din supra*aa principatului Avantaje - posi ile speciali5>ri *uncionale - distri uie echili rat> a 5onelor ver5i i de agrement - daca petele sunt mai mari :;-20 ha9- organi5are *unc ional> mai e*icient>. costuri de =ntreinere mici - petele mici - e*icien> sc>5uta =n meta olismul ur an. =ntre inere costisitoare Dispunerea =n pan>6pene - =n general ca5ul - oraelor de deal sau de munte. pe v>i p>trunde vegetaia de lunca - oraul e situat =ntre culmi =mp>durite ce se =nglo ea5> =n intravilan - oraele din jurului gurii de v>rsare a apelor =n mare - apari ia unor pene =ntAmpl>toare sau proiectate - Avantaje - pre5ena consistent> i compact> a vegetaiei lemnoase - *avori5area atri utelor igienico-sanitare posi ilitatea organi5>rii poli*uncionale a panei: parc. p>dure-parc continuitatea agrementului =n extravilan reducerea num>rului a5elor de =ntreinere - crearea unui speci*ic ur an De5avantaje - satis*acerea inechita il> a populaiei - comasarea tuturor atri utelor pe o supra*a > excentric> - dis*uncii ale circulaiei auto - servirea unor cartiere - reali5area centurilor - suprasolicitarea unor artere - distane mari de parcurs pentru locuitorii ce-i au re5iden a =n partea opus> !x1: Can erra - o suit> de lacuri :pene ver5i9 =mpart capitala Australiei =n 2 *iind: - principalul suport al agrementului - generea5> mai multe axe de compo5iie Dispunerea =n *aii6gril> - dac> se *ace re*erire la aliniamente sau *Aii ver5i - dispunere =n gril> :cu ochiuri de diverse *orme i dimensiuni9. radial>. concentric> sau radicalconcentric> - se reg>sete pe schemele tramei majore

!x1:Chandigarh - 4eCor usier. capitala stat /unja - India - ora structurat pe sectoare dreptunghiulare (00 x #000 m ce sunt str> >tute median de o *Aie verde lata de #)0 200 m pe care se amplasea5> dot>rile de educaie H un parc-central ce une te capitoliul cu centrul comercial :pe cursul unei ape9 &ispunerea mixta - peteHpane :Cluj-0apoca. "ucureti. /aris9 - pete H*Aii - de cele mai multe ori - toate la un loc - e*icien> maxim>. depinde de supra*a a verde - minim #)mp6locuitor !x1: +ontreal amenajarea *luviului 2aint 4aurent - parcul arhipelagului cantitatea i calitatea. diversitatea amenaj>rilor i echipamentelor - 7rice modalitate de dispunere a spaiilor ver5i =n ora : - nu tre uie s> neglije5e corelarea cu reeaua 5onelor de agrement. din periur an i jude - necesitatea corel>rii administraiilor locale cu celelalte administra ii i cu cele judee pentru a reali5a un proiect integrat de sistem verde regional care: - elimin> interveniile agresive - =mpiedic> supralicitarea unor arii de atrac ie - *avori5ea5> cooperarea *inanciara - poate etapi5a reali5area investiiilor - continuitatea spaial> a amenaj>rilor intravilane - menine controlul =n extinderea ur anului Centurile 8er5i Fenomenul apare =n Anglia i este asociat politicilor de control al de5volt>rii spaiale ur ane =n raport cu sistemul rural1 /rincipiul constituirii centurilor ver5i se a5ea5> pe ideea reali5>rii =n jurul ora elor a unor 5one care sa *ie re5istente la procesul de ur ani5are. s> r>mAn> cu caracter rural *iind utili5ate ca 5one pentru agricultur>. silvicultur> i 5one de loisir1 !vident aceste centuri sunt traversate cu *unc iuni teritoriale de tip re ele :de transport energie.apa.etc19 cAt i de sistemul de circula ii auto. pietonale. *eroviare1 Aceste 5one din jurul ora elor. pe lAng> atri utul de verde :pre5ena masiv> a vegetalului9 pot *i suportul des*> ur>rii activit>ilor recreative. sport. turism etc1 In #$;). Comitetul de Amenajare a Teritoriului londone5. a propus constituirea primei centuri ver5i. ulterior =n Anglia aceasta ac iune *iind legi*erat>#

$til geometric &enumit si stil arhitectural fancez , regulat clasic, renascentisto-baroc# Evolutia lui incepe odata cu amenajarea gradidilor mesopotamiene intre tigru si eufrat# Caracteristici' vegetatie fasonata in forme geometrice, monumentalul prezent in majoritatea gradinilor cat si canalul de apa practicat anterior la egipteni# &in etapele stilului se pot aminti gradinile maure-moment culminant,dominatia arhitecturii asupra gradini, gradina devine o incapere (fara tavan) a palatului, urmeaza gradinile renasterii italiene in care relatia gradina arhitectura este mai stransa, se promoveaza traseele, elementele in legatura cu arhitectura !ziduri, scari, balustrade", favorizarea apei in miscare, asocierea decorului sculptural cu apa# *radinile clasicismului se revine la ordinea stricta# *radinile sec +, reprezinta perioada de maturitate a stilului geometric# Axe- riguros trasate, ierarhizate, axa centrala de simetrie perp pe cladire, trasee geometrice, ortogonale obtinute din asocierea liniilor drepte si a liniilor curbe, subordonarea spatiilor exterioare fata de obictul de arhitectura, dominaliniamentele i unghiul drept, curbe .n minoritate, - dominant- .n compoziie cl-direa/cl-dirile, .ntreg ansamblu este subordonat construc iei, descre terea interesului de la dominan- !arhitectur-" spre periferie, spre periferie circula ia este cu ochiuri mai mari i vegetaia mai bogat-, necontrolat- formal, punerea .n valoare a axului major prin' deschideri generoase, succesiuni de terase, partere cu decoraii savante, policromie de flori, suprafe e de ap-, ritmuri exprimate categoric !prin arbori, f0nt0ni, arhitectur- minor-, sculpturi", control riguros al rapoartelor, dispunerea planurilor de delimitare al verticalelor i al formelor, statuile - funcie estetic- intrinsec-, .nnobileaz- spatial, creeaz- un ritm, atenioneaz- asupra punctelor de interes, se prefer- perspective de cap-t, nu se poate vorbi de o utilizare categoric- a compozi iilor simetrice Apa - induce - visare, micare, str-lucire, prospe ime, inedit, componentpreferat- a stilului sau uneori dominant- ex'1ila &2Este-3ivoli, forme ale apei bazine - forme geometrice, borduri decorative, f0nt0ni clocot, jeturi, compozi ii acvatice .mpreun- cu sculpture, cascade i grote cu apa, curs de ap-, hele teu 4elieful este adaptat compozitiei, terenul este modelat, terase lungi, denivelari mici preluate prin ziduri de sprijin, scari , rampe, taluzuri, balustrade# 1egetatia in centrul compozitiei mai mult o (forma de arhitectura) animate de culoare, miros, textura# 1egetatia arborescenta asezata regulat# *eometrizata, uneori alcatuind pereti continui, fasonata sub forma de teatre, saloane de intalnire,cabinet, elemete spatial decorative# 5arterul in general are forma regulate, plana, degajeaza punctul compositional central, cladirea element decorative prin component divizat simetric de o alee central ce asigura perspectiva principal, circulatia principal, perpendicular sunt trasate alei secundare, intre alei suprafete vegetale, fasii sau straturi late de +,6-2,6m, continue sau intrerupte, insotesc aleile, incadreaza in mijlocul lor suprafee regulate numite platouri, m-rginite de c-r-ri late de 7,67,,m, platoul central este gazonat ca fond verde dar poate fi compus i cu ronduri, rabate, mozaicuri, elemente ornamentale !busturi, vase, urne etc"# 8a limitele parcului se realizeaz- o leg-tur- vizual- cu zona .nvecinat-, limitrof-# ex#' *r-dina 3uilleries-5aris,parcul $ceaux-5aris,parcul $anssouci-5otsdam,

$til peisager &enumit uneori stilul romantic, structurat in sec +,, are la origini experienta chineza' daoismul si budismul, concepte religioase# Experienta japoneza contemplarea naturii descifrarea legilor naturii, ce guvernau inclusiv fiina uman- motivaie religioas- - gradina o reverie, natura trebuie tr-it-, ea induce unui privitor g0nduri, sentimente, contemplare - principii - a nu .ncorseta natura dar nici de a o copia .ntocmai - descoperirea m-iestriei naturii .n utilizarea elementelor compozi iei, .n c-utarea firescului, .n continuarea gr-dinii dincolo de limitele sale .n peisajul neprelucrat - evitarea prezenei zidului de delimitare - gr-dina peisager- nu a avut un autor de talia stilului geometric !8e 9otre", teoreticienii ei fiind diletani' poei, filozofi, gr-dinari: - gr-dina peisager- va atrage atenia i .n disputa' frumos artistic, frumos natural - ;ant !+<2=-+,7=" -(arta gr-dinii nu este nimic altceva dec0t .mpodobirea p-m0ntului cu acceai diversitate !iarb-, flori, arbuti, copaci, ape, dealuri i v-i" cu care natura .l prezint- privirii### doar combinarea elementelor este alta, care corespunde anumitor idei) Caracteristicile stilului peisager' terenuri cu topologie animata, rupturi de pante, concavitati-convexitati, profil frant in relatii armonice cu restul terenului, inscrierea cat mai firesca a suitelor de forme si curbe, valorificare formelor existente, exclude simetria si aliniamentele, obiectele de arhitectura nu mai dicteaza, cauta o consonanta in cadrul inconjurator, se evita terasele, scarile monumentale colonadele, porticele ample# Aleile nu au forme geometrice# 1egetatia este prezenta sub forma de arbori, arbusti, flori, gazon si este o componenta majora a amenajarii de la peluza pana la masivul plantat, alegerea speciilor are reguli bine stabilite ' dispunere, paleta crmatica, trunchi ,frunze, flori, fructe care sa permita scene pe anotimpuri# 1egetatia lemnoasa este prezenta in functie de esente, marimi, forme asezate astfel incat sa genereze vederi asupra zonelor pitoresti, sa evite monotonia, sa mascheze zone inestetice, constituita din paduri, dumbravi, masive, grupuri de arbori si arbori izolati#> ?lorile se reg-sesc sub form- de' masive, ronduri, platbande, pres-rate pe peluze, la marginea vegetaiei arborescente# !x1: "uttes Chaumont. +ontsouris. +onceau /aris. 2e*ton-4iverpool

+# *radinile japoneze *radinile japoneze sunt influentate de gradinile chinezesti# Elementul predominant este peisajul iar arhitectura esteconceputa ca o componenta a peisajului# Arta gradinilor este guvernata de simbolism filozofic, foloseste toate elementele naturii-reguli compozitionale si sensuri simbolice Elemente componente' muni, coline, lac cu insule, p0r0u cu cascad-, st0nci coluroase, pietre rotunjite, nisip, pietri, arbori, arbu ti, plante i flori# 5rezena arhitecturii' poduri, pavilioane, lanterne din piatr-, ansambluri de coloane din lemn decorativ# *radini specializate' +#*r-dina pentru ceremonialul ritual al ceaiului ' mic-, intim-: sec iuni parcurse succesiv: decor sobru: induce starea spiritual- specific- ceremoniei: - cuprinde ' plante sempervirescente, roci, pietre rituale, garduri i por i interioare, plante specifice, pavilionul tradiional, pasaje din pietre, aleile sunt .nlocuite cu pietre dispuse la distane convenabile, pietre de p-it 2#*r-dinile aride' - destinate contempl-rii din interiorul cl-dirii sau de pe verand-, @#*r-dini vizuale, alc-tuite din material inert - sugereaz- apa' nisip alb, plan, desenat cu v-lurele:.n nisip implantate' roci masive !creeaz- iluzia lacului": - unele gr-dini aride sugereaz- peisaj montan cu p0r0ia e, ex# gr-dina templului &aisen-in !AB=,6m" tablou tridimensional cu peisaj de munte Cn gradinile japoneze vegetatia se integreaza perfect cu peisajul!cirei japonezi, pini, ienuperi, arbuti de ceai, camelii, azalee, bambui, specii de flori, ferigi, muchi9, se observa o legatura puternica cu cultul religios, simbolistica, cultul naturii# -existena arbutilor fasonai' oval, etajat, compozi ii volumetrice, sugereazelemente naturale' roci, muni, valurile m-rii, peisaje colinare - flori puine la num-r, sunt aezate fie separat, fie .n boschete iri i, bujori, crizanteme =#*radinile miniatura' in cutii, pe platouri de bronz sau portelan, destunate decorarii interioarelor# Elemente utilizate ' pietre nisip, lut materiale artificiale pictate, ochiuri de apa cu pestisori rosii, podulete, arbori pitici, bonsai# Aranjamente florale-i%ebana 6#*radinile publice !sec# D1CC"' - amenaj-ri mai detaate de semnificaia religioas- accente pe funcional - apare gazonul influena occidental

2# 5rincipii generale de proiectare a peisajelor #1 3nitatea compo5iional> crearea unui ansamblu unitar, organizat .ntr-un echilibru armonios, .n care unele elemente sunt subordonate altora .ntr-o .nl-nuire logic2# Elemente de compoziie' - centrul compoziional fa- de acesta se dezvolt- .ntreaga compozi ie, subordonarea gradat- a tuturor elementelor constitutive o perspectiv- majornatural- sau construit- perspectiva major- natural- !ex'perspective principal de la 1ersailles" construit- centre compoziionale secundare subordonate unui centru compozi ional principal .n parcurile de mari dimensiuni - concordan- de stil a elementelor de realizare - prezenta unui element unificator al secven elor de peisaj - unitatea .n diversitate diversitatea pe orizontal-' organizarea spa iilor, dispunerea speciilor - diversitatea pe vertical- de la micro la macropeisaj - unitatea .n uniformitate repetarea elementelor identice, mai ales .n amenaj-rile @# 5rincipiul armoniz-rii funciune - sit - acomodarea datelor temei/func iunii la parametrii optimi oferii de sit - punerea .n valoare a calit- ilor sit-ului =# 5rincipiul unit-ii dintre coninut i form- - rela ia sit-func iune va avea corespondent .ntr-o structur- planimetric-, spa ial- adecvat- i unitar- componentele ansamblului trebuie s- contribuie la afirmarea unui caracter !.nscris .ntr-un stil" (o forma 6# 5rincipiul proiect-rii deschise - $imonds - amenajarea peisager- nu trebuie f-cuta pentru o persoan- sau o generaie, ci lu0nd .n considerare evolu ia <# 5rincipiul realiz-rii frumosului ca o necesitate - peisagistica activitate ce produce valori estetice - frumosul creat este acea valoare care atrage, destinde, incit- .ntotdeauna la utilizarea unui spa iu deci este un determinant al funcionalit-ii

@# 5rincipii de proiectare si compozitie unitatea compozitionala +# Enitatea compoziional- crearea unui ansamblu unitar, organizat .ntr-un echilibru armonios, .n care unele elemente sunt subordonate altora .ntr-o .nl-nuire logic-

=# 1egetatia lemnoasa' talie, habitus, frunzis Compusa din arbori, arbusti, si subarbusti# Caracteristicile vizuale ale plantelor lemnoasesunt talia, habitus si frunzisul# 3alia este inaltimea plantelor la maturitate# Arborii se impart in @ categorii' C peste 26 m, CC intre +6-26 m, CCC intre <-+6m Arbustii sunt clasificati tot in @ categorii' inalti, mijlocii, mici Fabitusul' forma coroanei-silueta arborii au cea mai mare energie vizuala ?orma coroanei este influentata de tulpina principala in trunchi unic sau trunchi multiplu, de dispunerea atajata a ramurilor, unghiul de insertie al ramurilor principale, incidenta luminii, presiunea vantului# Arhitectura siluetei'forme dinamice!verticale" columnare, piramidale, ovoidale ?orme statice'globuloase, tubulare, pletoase, cu crestere divergenta ?unzisul' specii cu textura fina-frunze mici, simple sau compuse, lastari subtiri, scoarta neteda si ritidom subtire# -specii cu textura medie -specie cu textura grosiera 6# Caracteristici biologice ale speciilor lemnoase - ritmul de creGtere' - longevitate - capacitate de drajonare, l-st-rire - capacitatea de st0njenire a altor specii - toxicitatea organelor aeriene Ritmul de cretere' - depinde de specie- influenHat de condiHiile de mediu' sol, ap-, clim-, poluare atmosferic- specii repede cresc-toare, - ritm mediu - ritm lent de creGtere' --- I caracter uneori dorit ! Longevitate - influenHat- de condiHiile de mediu Gi de modific-rile antropice ale acestora, de intervenHii dorite sau accidentale asupra plantelor - arbori foarte longevivi, peste @77 ani' - arbori cu longevitate medie, .ntre +67 277 Gi @77 de ani - arbori cu longevitate mic-, 67-+77 ani' - arbuGtii durata de viaH- mai mic- dec0t arborii, puHine specii dep-Gesc 67 JK de ani - arbust cu longevitate de excepHie'" Capacitatea de drajonare !formarea de l-stari crescuHi de pe r-d-cini" - cauzeaz- deteriorarea trotuarelor, aleilor Gi a unor elemente construite sc-ri, ziduri de sprijin, fundaHii plop, tei - util- la fixarea terenurilor erodate 3oxicitatea unor specii - influenHeaz- alegerea formulelor de plantare .n gr-dinile Gcolilor, c-minelor pentru copii Gi .n parcuri, .n vecin-tatea terenurilor de joac- pentru copii

J# Apa in compozitiile peisagistice Apa pentru gradini este o conditie a existentei, un factor compozitional important, dublarea imaginii prin reflexie, animarea compozitieri prin dinamism, modelarea in forme plastice expresive'jeturi si sfere, umezeste si racoreste atmosfera# Cn amenajarile peisagistice apele naturale pot fi integrate ca atare in peisajul proiectat sau pot fi transformate, astfel apa poate fi centru compozitional, centru de perspectiva, ax de perspectiva# $e pot amplasa obiecte pe malul ei'poduri, platforme# Cn acelasi timp ele orienteaza cadrele de vedere, genereaza dispunerea aleilor# Cnterventiile asupra apelor naturale' corectarea traseu-maluri, consolidarea malurilor, adancire, dragare, eliminarea vegetatiei acvatice# Apele create artificial- functie de teren'marime relief, caracteristici hidrogeologice# 5osibilitate de finantare# 5rincipii de proiectare a lacurilor - m-rimea lacului nu va fi dec0t maxim @7L din suprafaHa parcului - forma lacului element vizual important - .n acord cu structura general- a compoziHiei - .n general forme libere, sinuoase, .n concordanH- cu compoziHia parcului - se pot realiza Gi lacuri geometrice ca integrare compoziHional- conceptual4elieful influenteaza forma lacului astfel un lac obtinut prin bararea unui rau va conduce la un lac alungit in vale# Crearea insulelor este posibila la lacur suficient de mari acestea fiind repere vizuale, insulele pot contine amenajari independente# Ape curgatoare se pot realiza pe terenuri inclinate cu panta de curgere, se va tine cont de forta exercitata de apa, depuneri si erodari#5rofilul malurilor'mal erodat mai inalt si scobit la baza, malul opus-mai lin cu depuneri aluvionare# Caderile de apa-denivelarile, terenul accidentat favorizeaza crearea de caderi de apa, apa poate fi dirijata printr-o ingustare intre roci si rezulta o cadere tumultoasa, baza cascadei depinde de 'debit, inaltimea de cadere, se va consolida cu roci# $e pot realiza cascade in suita# Cascadele artificiale prin pomparea apei, iar in arhitectura moderna cascadele sunt caderi de apa fara scene naturale numai cu elemente de arhitectura# <# Mobilier urban

,# Elemente componente ale amenajarilor peisagistice elemente naturale $e impart in cele care nu se pot schimba sub interventia umana si in cele ce se pot schimba Elementele care nu se schimba' mocroreluieful-lanturile de munti, dealuri campii, elemete hidro-geologice'fluvii, rauri,lacuri mari,marile,panza freatica, constitutia geologica a terenului, conditiile de clima, succesiunea anotimpurilor# &intre ecestea unele ai valoare peisagistica directa altele sunt conditii determinante pentru natura peisajului# Elementele diafane soarele luna influenteaza perceperea peisajului# Efectele de lumina sunt determinate si de intensitatea si unghiul de incidenta al razelor # Elementele care se schimba sunt' microrelieful, cursurile mici de apa , mlastinile, solul in anumite limite, vegetatia#

A# Elemente componente ale amenajarilor peisagistice elemente artificiale Elemente artificiale' - construite - funcHionale - ornamentale Componente' - alei Gi drumuri - pavilioane cu diferite destinaHii - terenuri de joac- Gi sport - instalaHii - f0nt0ni - bazine - pergola

+7# ?azele conceptiei si proiectarii peisagistice $e observa elementele construite, elementele mediului de viata, tipurile de poluare, memoria locului, traditia zonei cat si relatiile cu vecinatatile $e elaboreaza un concept-solutie de interventie de interrelationare a elementelor emiotice cu informatiile culese si realizarea unei baze de date# Aceasta etapa contine'prelucrarea datelor si corelarea lor# Ermatoarea etapa este zonificarea peisajului in functie de concept se vor delimita zone de interventie si actiune sau zone de mentinere a peisajului, de modificare lenta, de interventie rigida, mixte de interventie Analiza aspectului estetic obtinut pe baza conceptului pe baza solutiei de interventie, prin metoda simularii grafice, fotografice, pe macheta, pe computer &ecizia de interventie in peisaj-prelucrarea detaliata a datelor, zone si puncte de interes, centre de greutate# 5roiect de peisagistica analizam modul de functionare, calculam posibilitatea de realizare -constatam deficiente ante factum ofera o imagine a modului de ocupare a spatiului ales un model de caracter dinamic conferit de ' evolutia elementelor vegetale, conditii aparute in sit si neluate in calcul, dinamismul beneficiarului, dinamismul indus de costuri, modificarea abuziva a beneficiarului si a executantului#

++# *azonul - peluzele .nierbate covoare verzi - .n parcuri Gi gr-dini - spaHiile deschise .nierbate' plane, .nclinate, concave, convexe - scoate .n eviden- masele de arbori i arbuti, c0t i siluetele izolate sau grupurile situate .n aceste spaii - covoarele de iarb- valenHe picturale 3ipuri de gazon dup- funcHii - decorativ partere, peluze - pentru agrement' jocuri, odihn-, plaj- pentru terenuri de sport - pajiGti .n zonele de agrement - utilitar consolidare sol Aspecte tehnice - modalit-i diferite de realizare a gazonului' - prin sem-nat manual sau/i mecanizat !terenuri cu panta p0n- la @7L" - prin sem-nat cu proiecie hidraulic- !pentru pante medii peste @7L" - sol fertil cel puin 26 cm - uneori, pe terenurile impermeabile, argiloase se impune prevederea unei instalaii de drenaj +2# Atributiile urbanistice ale spatiilor verzi A34CME3E8 E4MA9C$3CC $patiile verzi componenta organica a orasului -sunt implicate in majoritatea activitatilor umane -umanizarea cadrului construit !ex# parcarea unui supermar%et" -medierea la scara orasului !intre functiuni"

-delimitarea unor zone!ex# zona de circulatie auto fata de zona pietonala" -sustinerea perspectivelor !arbori si grup de arbori columnari" -completarea fronturilor!introducerea masivelor plantate in fronturi destructurate" -pot introduce unitatea -pot masca sau atenua deficiente ale compozitiei urbane

*radina botanica -inceputuri inca din antichitate, botanica o anexa a medicinii ,evul mediu, calugarii cultivau plante medicinale -sec D1C !+6=6" se consemneaza axistenta gradinii botanice la universitatea din 5adova *radini botanice' -pe langa universitati -resedinte princiare -resedinte monarhice -in administrarea unor orase -sec D1CC-DCD, gradinile gazduiesc cursuri pentru studenti *radina botanica loc pentru - documentare pentru public -biblioteca -fototeca -expozitii -cercetare -banca de date si de seminte -centru de conservare si distributie a materialului vegetal -organizare de schimburi si expozitii -prezenta serelor puncte de interes, colectii de plante rare -serele prin structura usoara si transparenta, precursoare stilului international Moboli Alegerea terenului evitarea amplasamentelor poluate -relief cu topologie variata -versanti cu expunere diferita -prezenta unui curs, luciu de apa -suprafata de minim 6-< ha -evitarea amplasamentelor periferice -acces facil -acces cu mijlace de transport in comun Nrganizarea functionala conform principiilor dispunerii plantelor -sistematica -fitogeografica -decorativa -combinatii ale acestora Asociatii des intalnite la marile gradini plante decorative la intrarea principala

-rozarium -flora unor zone geografice din tara respectiva sau de pe glob -plante salbatice folositoare -plante de cultura cereale -leguminoase -tehnice -melifere -pomi si arbusti fructiferi -asociatii lemnoase forestiere -culturi experimentale -spatii supuse conservarii mai bine in rezervatii Mod de organizare infrastructura de acces -parcare auto -parcare biciclete -zone de sere -muzeu botanic -institutii de cercetare -pavilion administrativ si cu servicii pentru public -sector de intretinere, in afara traseelor publicului -circulaii interioare, drumuri , alei -locuri de odihna -puncte belvedere -se vor utiliza materiale naturale in lucrarile de amenajare -sistematizare verticala cat mai discrete#

din restante' gradinile japoneze#def peisajului K tipuri de peisaj#conventia europeana a peisajului!def"#atributele spatiilor verzi#scuarul#promenada#stilul geometric#stiul peisager#gradinile din antichitate#