Pentru cititorul modern, probabil, cele mai interesante ale scrierilor lui Cicero voluminoase sunt scrisorile sale

ctre Atticus, prietenul lui cel mai bun, de a Quintus, fratele su, de a Brutus, conspirator, de a Caelius, un alt prieten apropiat, precum i persoanelor diverse. Lucrarile sale filozofice, care sunt, n general, stoic, includ e Amicitia !pe prietenie"# officiis de !de serviciu"# senectute e !pe limit de v$rst", sau Cato ma%ore# finibus e !pe capete", un dialog cu privire la bun# isputations &usculan# i e eorum 'atura !cu privire la natura zeilor", un atac asupra filosofii diferite, n special (picurism.. Lui Cicero lucrri retoric sunt de interes general, mai pu)in.. e oratore, adresat fratele su, este un fel de manual pentru orator tinerilor# Brutus este un cont de romane oratorie i *rator este o discu)ie de orator ideal. Cele mai citite a operelor lui Cicero sunt discursuri lui, care au devenit standardul de latin. Cele mai cunoscute dintre acestea sunt iscursuri mpotriva Catilina, cu ocazia conspira)ie, i P+ilippics mpotriva Antoniu. Alte discursuri celebre sunt mpotriva ,erres, privind legea -anilian, n numele Arc+ias, n numele Balbus, i n numele .oscius. /tilul lui Cicero literar i oratoric este de cea mai mare puritate, i reputa)ia sa ca maestru nentrecut de proza Latin nu a diminuat. &e0tele cincizeci1apte discursurile au supravie)uit i Cicero livrate de cel pu)in cincizeci mai mult, aproape toate din care au fost publicate, dar au fost ntre timp pierdut * colec)ie de discursurile e0istente, este impresionant at$t pentru produse n vrac i calitatea acesteia in discursurile %uridice, 2Pro Cluentio2 344 .5r.6 este cea mai lung i mai complicate, dar ofer o imagine vie a vie)ii ntr1un orel italian. -ult mai scurt 2Pro Arc+ia2 347 .5r.6 este notabil pentru aprare sale sincere i convingtoare a unei vie)i dedicate preocupri literare. in discursurile politice Catilinarians 2,2 sunt cele mai faimoase. Paisprezece 2P+ilippics2 sunt probabil cele mai fine, cu toate acestea, pentru c n ele Cicero a concentrat toate sale de energie i de calificare, cu o sinceritate c nu atinge ntotdeauna. Aproape toate lucrrile lui Cicero pe filosofie, politica, sau retorica 3studiul de a vorbi6 sunt sub form de dialog. (le au fost scrise n limba latin elegant, din care Cicero a fost un astfel de maestru. -ai multe sunt dedicate n etic, religie, precum i alte subiecte filosofice. (le sunt e0trem de valoroase pentru c n ele el a reprodus teorii a multor filosofi greci de conducere a colilor post1aristotelice, cum ar fi stoici i (picureans, ale cror lucrri proprii nu a supravie)uit. Un alt grup de lucru a lui Cicero este preocupat de teoria politic, n special "Repblica de" (54-51 .Hr. , din care abia o trei!e supra"ie#uie$te, $i "%e legibus," a nceput n 5& .Hr., dar, poate, niciodat 'inali(at. )ceste lucrari au 'ost, de ase!enea, ntr-o oarecare !sur, ba(ate pe idei grece$ti. Scrisori * colec)ie de scrisori lui Cicero este, fr ndoial, cele mai interesante i valoroase parte din toate produc)iei sale enorme literare Acesta include aproape opt sute de scrisori scrise de el, i aproape o alt sut scrise de el printr1o mare varietate de coresponden)i. /crisorile supravie)uitoare apartin n principal la ultimii ani. (0ist doar dousprezece dat$nd nainte de a consulatului su, n timp ce mai mult de un sfert de colectare a fost scris in ultimele luni de optsprezece vie)ii sale. 8nele dintre scrisori au fost compuse fel de atent ca i discursuri sau dialoguri. Cele mai multe dintre ele, n special a celor cu fratele su pentru a nc+ide sau de prieteni ca Atticus, au o originalitate care lipsete de multe ori n opera sa mai calculat. 9n aceste scrisori intime Cicero a folosit un stil foarte informale, cu utilizarea frecvent a argou i cuvinte sau fraze n limba greac. /crisorile acoper o gam imens de subiecte, dar mai presus de toate, acestea dau o imagine incredibil de viu al Cicero nsui. emonstra scrisorile sale de energie i industrie, cura%ul, loialitatea lui, i onestitate su de baz, fapt bun, i a umanit)ii. *crierile lui Cicero sunt !pr#ite n patru grupuri distincte, corespun(toare la !odul n care +oeb Classical +ibrar, le-a grupat. Cu toate c gruprile +oeb sunt, 'r ndoial, de 'cut pentru a 'acilita publicarea operelor sale, acest lucru nc pare s 'ie cea !ai bun !odalitate de a-$i !pr#i n "edere nu!rul !are de te-te Ciceronian. .n cadrul 'iecrui grup de lucrri sunt plasate n ordine al'abetic. )ni listate pentru 'iecare dintre lui Cicero lucrri pro"in de la /-'ord Co!panion de la clasic +iteratura, /-'ord U0, 1112. A. retorice Tratate &:&L8 A'8L scrise 3fcute publice6

3rutus %e 4ato %e 5n"entione %e /pti!o 6enere /ratoru! %e /ratore, +iber 5-555 %e 0artitione /ratoria /rator /rator 0arado-a *toicoru! R7etorica ad Herenniu! 8opica 8opica B. Orations Discursuri B. 8858+U %e %o!o *ua %e Haruspicu! Responsis %e 5!perio Cn. 0o!pei (sau 0ro +ege ;anilia %e +ege )graria Contra Rullu! 5-555 %e 0ro"inciis Consularibus 5n Catilina! 5-5= 5n C. =erre! )ctio 5 5n C. =erre! )ctio 55 +iber 5= 5n 0isone! 5n @. Caeciliu! 5n =atiniu! 07ilippics 5-A5= 0ost Reditu! in *enatu

;41;; .5r. ;; .5r. 9nainte de <= .5r. Poate c >7 .5r. sau ;41;; .5r. P$n la sf$ritul anului >> .5r. Late >?@s .5r. ;41;; .5r.

;41;; .5r.

)9U+ scrise ('cute publice +ate 5: .Hr. +ate 5: .Hr. << .Hr. <2 .Hr. 5< .Hr. 9o"e!ber >t7-%ece!ber 5t7, <2 .Hr. :? .Hr. :? .Hr. (tiprite, dar nu "orbite n instan# 5< .Hr. (dupa %e 0ro"inciis Consularibus :? .Hr. (nainte de in C. =erre! )ctio 5 5< .Hr. *ept. 44 .Hr. pBn la Cu!tatea anului 42 0ost-septe!brie 5: .Hr.

0ost Reditu! ad 0ro ). +icinio )rc7ia 0oeta 0ro 3albo 0ro Caecina 0ro Caelio 0ro ). Cluentio Habito 0ro 0lancio 0ro +. 4lacco 0ro ;. 4onteio 0ro @. +igario 0ro ;. ;arcello 0ro 8. )nnio ;ilone 0ro ;urena 0ro @uinctio 0ro Rabirio 0erduellionis Reo 0ro Rabirio 0ostu!o 0ro Rege %eiotaro 0ro *e-. Roscio )!erino 0ro @. Roscio Co!oedo 0ro *cauro 0ro *estio 0ro *ulla C. Philosophical Treatises C. filosofica Tratate 858+U

0ost-septe!brie 5: .Hr. <& .Hr. 5< .Hr. <1 .Hr. 5< .Hr. << .Hr. 54 .Hr. 51 .Hr. <1 .Hr. 45 .Hr. 4< .Hr. 5& .Hr. <2 .Hr. >1 .Hr. <2 .Hr. 54 .Hr. 45 .Hr. >? .Hr. c. :: .Hr. 54 .Hr. 5< .Hr. <& .Hr.

)9U+ scrise ('cute publice

)cade!ica 5-55 Cato ;aior de *enectute %e %i"inatione %e 4inibus 3onoru! et %e +egibus %e 9atura %eoru! %e /''iciis %e Re 0ublica +aelius de )!icitia 8usculanaru! %isputationu! +ibri D. Letters Scrisori D. 858+U Co!!entariolu! 0etitionis Fpistula ad /cta"ianu! Fpistula ad /cta"ianu!

45 .Hr. 44 .Hr. 44 .Hr. 45 .Hr. 5&-45 .Hr. 44 .Hr. 44 ..Hr. ter!inate 44 noie!brie +ate 5?Ds .Hr. +ate 44 .Hr. 45-44 .Hr.

)9U+ scrise ('cute publice %e incertitudine cu pri"ire la autor ade"ratE, e"entual, scris de 'ratele ;arcus ", @uintus 9oG belie"ed to not be b, Cicero )cu!, crede c nu trebuie s 'ie de Cicero

Fpistularu! ad )tticu! ;. 8ulli Ciceronis +ibri *edeci! Fpistulae ad 3rutu!

<>-42 .Hr. 42 .Hr.

Fpistulae ad @uintu! 4ratre! 0reponderent 51-54 .Hr. Fpistularu! ad 4a!iliares ;. 8ulli Ciceronis +ibri *edeci! 0ublis7ed post7u!ousl, b, ;. 8ullius 8iro, 'reed e-sla"e o' Cicero 0ublicat postu! de ;. 8ullius 8iro, eliberat e--sla"e de Cicero De Oratore Libri Tres de Marcus Tullius Cicero 0re(entare ".n ti!pul de 5?, ca el HCiceroI sa retras din lu!ea declin de politic republican, el a gsit consolare n scris, pe 'iloso'ie $i retoric, $i argu!entBnd !potri"a antagoni$tilor sau literar, care au 'ost n principal 5ulius Ce(ar, Cal"us, ;arcus 3rutus, $i )sinius 0ollio . 0Bn la s'Br$itul anului 55 el a ter!inat De Oratore, un tratat n trei cr#i despre retoric, destinat s nlocuiasc !unca sa ti!puriu pe aceea$i te!, De inventione ( Don in"en#ie " , scris nainte de el a 'ost de &5,..."

. ";eritelor sale el nsu$i a a"ut scopul de ridicatJ tonul pe care scrie el a acesteia, ca )tticus este 'oarte di'erit de !odul n care apologetic (ece ani !ai tBr(iu, el a "orbit despre lucrrile sale 'iloso'iceE... +ucrarea de 'a# este ntr-ade"r de!n de cel !ai !are dintre oratori Ro!an, care ceea ce pri"e$te oratorie ca de o i!portan# supre! practice n ndru!area a'acerilor, $i care se re!ite, n ti!p ce !intea lui este nc "iguros $i puternic, s $i consacre ti!p liber sa pus n aplicare pentru introducerea pe nregistra roadele e-perien#ei sale, pentru instruirea de stat "iitoare. 87e treatise is co!posed in t7e 'or! o' a con"ersation, t7oug7 its !et7od is "er, di''erent 'ro! t7at o' t7e dialogues o' 0lato. 5n t7ose t7e con"ersational 'or! is e!plo,ed to con"e, t7e 'eeling o' corporate researc7 into co!plicated abstract Kuestions, progressing toGards t7e trut7 but not attaining Git7 su''icient certaint, and co!pleteness to Custi', its being e-pounded dog!aticall,J t7e positi"e results, so 'ar as an, can be elicited, are !erel, tentati"e. 8ratat este co!pus sub 'or! de o con"ersa#ie, de$i !etoda sa este 'oarte di'erit de cea a dialogurilor lui 0laton. .n aceste 'or! de con"ersa#ie este angaCat pentru a trans!ite senti!entul de cercetare corporati"e n co!plicate ntrebri abstracte, a"ansrii spre ade"rul, dar nu atingerea cu su'icient certitudine $i co!plete pentru a Custi'ica sale 'iind e-puse dog!aticJ re(ultate po(iti"e, n !sura n care orice se poate ob#in, sunt doar tentati". 5n CiceroDs dialogues on t7e contrar, t7e 'acts in respect to t7e !atter under consideration are regarded as alread, ascertainedJ doctrines are e-pounded as dog!atic trut7s, t7e dialogue 'or! being adopted as a "i"id !et7od o' e-7ibiting t7e !an,-sided nature o' t7e subCect and t7e depart!ents into G7ic7 a s,ste!atic treat!ent o' it 'alls. 5' di''ering opinions about it are introduced, t7e parts o' t7e! t7at are "alid are accepted and put toget7er in a single s,ste!." .n dialogurile lui Cicero, di!potri", 'aptele cu pri"ire la subiectul n cau( sunt considerate ca 'iind deCa constatatJ doctrinele sunt e-puse ca ade"ruri dog!atice, sub 'or! de dialog 'iind adoptat ca !etod "ie a e-po(ante naturii !ultilateral a subiectului $i departa!entele n care un trata!ent siste!atic a acesteia scade. .n ca(ul n di'erite opinii despre aceasta sunt introduse, pr#ilor din acestea care sunt "alide sunt acceptate $i puse !preun ntrun singur siste!. " Pro Lege Manilia Oratio by Marcus Tullius Cicero de Marcus Tullius Cicero 5ntroduction 0re(entare "87e last serious resistance to t7e Ro!an poGer in t7e Fast Gas o''ered b, ;it7ridates =5., Ling o' 0ontus, t7e !ost 'or!idable ene!, encountered b, Ro!e since t7e deat7 o' Hannibal. 87e do!inions o' ;it7ridates e!braced t7e G7ole eastern coast o' t7e 3lacL *ea (0ontus Fu-inus , including t7e Lingdo! o' 3osporus (Cri!ea on t7e one 7and, and 0ap7lagonia on t7e ot7er, G7ile t7e Ling o' )r!enia also Gas closel, allied to 7i! b, !arriage. 87ere Gere t7ree ";it7ridatic Mars." 5n t7e 4irst t7e Ro!ans Gere co!!anded b, *ulla (>>->4 3C , G7o gained great successes, and 'orced ;it7ridates to pa, a large su! o' !one,. 5n t7e *econd (>2->& , a s7ort and uni!portant a''air, ;urena, t7e Ro!an co!!ander, Gas Gorsted. 87e 87ird broLe out in 3C :4, and Gas success'ull, conducted b, +ucius +icinius +ucullus, t7e ablest general o' t7e aristocrac,. "Ulti!a re(isten# serioas pentru puterea ro!an n Fst a 'ost o'erit de ctre ;it7ridates =5., Regele 0ontului, du$!anul cel !ai 'or!idabil ntB!pinate de la Ro!a de la !oartea lui Hannibal. %o!inioanele de ;it7ridates !br#i$at ntreaga coast de est a ;rii 9egre ( 0ontului Fu-in , inclusi" regatul 3os'or (Cri!eea , pe de o parte, $i 0ap7lagonia pe de alt parte, n ti!p ce regele )r!enia, de ase!enea, a 'ost strBns aliat cu el prin cstorie. )u e-istat trei ";it7ridatic Mars." .n pri!ul rBnd de ro!ani au 'ost co!andate de *ulla (>>->4 .Hr. , care a ob#inut !ari succese, $i ;it7ridates 'or#at s plteasc o su! !are de bani. n a doua (>2->& , o a'acere de scurt $i nei!portante, ;urena, co!andantul ro!an, a 'ost lBn pieptnat . treia a i(bucnit n :4 .Hr., $i a 'ost reali(at cu succes de ctre +ucius +icinius +ucullus, ablest general al aristocra#iei. M7en t7is Gar 7ad continued 'or se"eral ,ears, t7e de!ocratic 'action ( populares tooLe ad"antage o' so!e te!porar, re"erses sustained b, +ucullus, and o' t7e unpopularit, o' 7is ad!inistration, to re"oLe 7is co!!and and gi"e to t7e consul o' 3C <:, ;D. )cilius 6labrio (t7e sa!e G7o 7ad presided at t7e trial o' =erres , t7e eastern Gar as 7is "pro"ince." )tunci cBnd acest r(boi a continuat ti!p de !ai !ul#i ani, 'ac#iunea de!ocratice (populare) a"antaCul tooLe a unor te!porare in"ersea( sustinuta de +ucullus, $i a unpopularit, ad!inistra#iei sale, pentru a re"oca co!anda sa $i s dea la consulul de 3C <:, ; D. )cilius 6labrio (aceea$i care au pre(idat la procesul de =erres , r(boiul de Fst ca pro"incia lui "." 87e laG a''ecting t7is c7ange Gas proposed b, t7e tribune ). 6abinius, one o' t7e !ost acti"e de!agogues o' t7e ti!e. +egea care a'ectea( aceast sc7i!bare a 'ost propus de ctre tribuna ). 6abinius, unul dintre cele !ai acti"e de!agogi de la ti!p. )not7er laG ( lex Gabinia , proposed 3C <: b, t7e sa!e politician, reKuired t7e *enate to appoint a co!!ander o' consular ranL, Git7 e-traordinar, poGers 'or t7ree ,ears

b, land and sea, to suppress t7e pirac, G7ic7 in'ested e"er, part o' t7e ;editerranean, 7a"ing its c7ie' seat in Cilicia. 5t Gas understood as a !atter o' course t7at 6naeus 0onpe,, G7o 7ad been li"ing in retire!ent since 7is consuls7ip, 3C :?, Gould recei"e t7is appoint!ent. Un alt drept (lex Gabinia), a propus <: .Hr. de ctre acela$i o! politic, necesare *enatului de a nu!i un co!andant de rang consulare, cu puteri e-traordinare de trei ani, pe uscat $i pe !are, pentru a supri!a pirateriei care in'estate 'iecare parte a ;rii ;editerane, a"Bnd sediul su principal n Cilicia. Fa a 'ost n#eleas ca o c7estiune de curs care 6naeus 0onpe,, care a 'ost triesc n pensionare de la consulatul sale, 3C :?, ar pri!i aceast nu!ire. 0o!pe, acco!plis7ed 7is tasL Git7 t7e !ost brilliant success, and in t7ree !ont7s 7ad t7e seas co!pletel, cleared. 0o!pei reali(at sarcina sa cu succes cele !ai strlucite, $i n trei luni a a"ut !area co!plet nc7ise. ;eanti!e 6labrio 7ad s7oGn 7i!sel' G7oll, inco!petent to conduct t7e Gar against ;it7ridates, and earl, in 3C <<, t7e tribune 6aius ;anilius proposed a laG e-tending 0o!pe,Ds co!!and o"er t7e entire Fast. .ntre ti!p 6labrio a artat el nsu$i n totalitate inco!peten#i s e'ectue(e r(boi !potri"a ;it7ridates, $i la nceputul anului, n << .Hr., tribuna 6aius ;anilius a propus o lege de e-tindere co!anda 0o!pei asupra ntregului Fst. 0oGer liLe t7is Gas Kuite inconsistent Git7 t7e republican institutions o' Ro!e and Git7 t7e establis7ed aut7orit, o' t7e *enateJ so t7at t7e laG Gas o' course opposed b, t7e aristocrac, ( optimates , led b, Hortensius and Catulus. 0uterea ca aceasta a 'ost destul de inco!patibil cu institu#iile republicane de la Ro!a $i cu autoritatea stabilite de *enatJ pentru ca legea a 'ost, desigur, s-au opus de ctre aristocra#ia (optimailor), condus de Hortensius $i Catulus. Cicero Gas noG prNtor. Cicero a 'ost acu! 0retor. He Gas no de!ocrat o' t7e sc7ool o' 6abinius and CNsarJ but on t7e ot7er 7and 7e 7ad no 7ereditar, s,!pat7ies Git7 t7e *enate, and 7e probabl, 'ailed to recogni(e t7e re"olutionar, c7aracter o' t7e proposition and considered !erel, its practical ad"antages. Fl a 'ost nici de!ocrat al $colii de 6abinius $i Ce(ar, dar, pe de alt parte, el nu a"ea nici si!patiile ereditare cu *enatul, $i el, probabil, nu a reu$it s recunoasc caracterul re"olu#ionar al propunere $i considerate doar a"antaCele sale practice. He t7ere'ore ad"ocated t7e passage o' t7e ;anilian laG Git7 ardor. Fl a sus#inut, prin ur!are, trecerea legii ;anilian cu ardoare. 87e laG Gas passed, and 0o!pe, 'ul'illed t7e !ost sanguine e-pectations o' 7is 'riends. +egea a 'ost adoptat, iar 0o!pei ndeplinit a$teptrile cele !ai sanguine din prietenii lui. He broug7t t7e ;it7ridatic Mar to an end, organi(ed t7e Ro!an poGer t7roug7out t7e Fast, and returned 7o!e, 3C <1, Git7 greater prestige and glor, t7an 7ad e"er been Gon b, an, Ro!an be'ore 7i!. Fl a adus al doilea r(boi ;it7ridatic la un capt, organi(at de putere ro!an tot de Fst, $i sa ntors acas, 3C <1, cu !ai !are prestigiu $i glorie decBt a 'ost "reodat cB$tigat de ctre orice ro!an din 'a#a lui. 87e /ration on t7e ;anilian +aG Gas CiceroDs 'irst political speec7. %iscursul pri"ind dreptul ;anilian a 'ost pri!a lui Cicero discurs politic. 8ill noG 7e 7ad been a public-spirited laG,erJ 'ro! t7is ti!e on 7e Gas essentiall, a politician, and it is not 7ard to see 7oG un'a"orabl, 7is c7aracter Gas in'luenced b, contact Git7 t7e corrupt politics o' t7at da,." 0ana acu! el a 'ost un parteneriat public-a"ocat nsu'le#itJ din acest !o!ent, el a 'ost, n esen#, un o! politic, $i nu este greu de "(ut cu! ne'a"orabil caracterul su a 'ost in'luen#at de contactul cu politica corupte din acea (i. "

Orationes n Catilina by Marcus Tullius Cicero de Marcus Tullius Cicero 5ntroduction 0re(entare 87e Catiline /rations are 'our speec7es t7at Cicero ga"e as 7e presented e"idence and prosecuted Catiline in t7e *enate and ga"e e-planations to t7e people 'or CatilineDs alleged atte!pts to sei(e poGer b, 'orce o' ar!s against t7e *enate. 87eir polis7ed r7etoric and t7e sLill Git7 G7ic7 Cicero deli"ered t7e speec7es ga"e t7e! t7e !eans to sur"i"e to t7e present da,, Git7 supporting !aterial t7at alloGs us to pinpoint t7e e-act da,s t7at t7e, Gere presented. %iscursuri Catilina sunt patru discursuri pe care Cicero a dat ca el a pre(entat ele!ente de prob $i Cudeca#i Catilina n *enat $i a dat e-plica#ii pentru a poporului pentru ncercrile de Catilina pretinsa s preia puterea prin 'or#a ar!elor !potri"a *enatului. Retorica lor sle'uita si !aiestria cu care Cicero li"rate discursuri le-a dat !iCloacele de a supra"ie#ui $i pBn n pre(ent, cu suport !aterial care ne per!ite s indica#i (ile e-act pe care au 'ost pre(entate. 4or a t7oroug7 description o' t7e e"ents t7at transpired during t7is tu!ultuous ti!e, t7e introductions in t7e +oeb Classical =olu!e o' CiceroDs Orationes In Catalinam are 7ig7l, reco!!ended. 0entru o descriere a!nun#it a e"eni!entelor care transpired n aceast perioad tu!ultuoas, introduceri n clasic +oeb =olu!ul de Orationes lui Cicero n Catalinam sunt reco!andate. 5ncluded 7ere is a brie' su!!ar, o' t7e

e"ents in t7e order t7at t7e, occurred. 5ncluse aici este un scurt re(u!at al e"eni!entelor n ordinea n care au a"ut. Oul,E 5ulieE 87e consular elections are 7eld a'ter a dela, to enable t7e *enate to debate CatilineDs election address. )legerile consulare sunt organi(ate dup o ntBr(iere pentru a per!ite *enatului de a de(bate adresa lui Catilina electorale. %eci!us Ounius *ilanus and +ucius +icinius ;urena are elected. %eci!us Ounius *ilanus $i +ucius +icinius ;urena sunt ale$i. Catiline starts to i!ple!ent plans to sei(e poGer b, 'orce o' ar!s. Catilina ncepe s pun n aplicare planurile de a acapara puterea prin 'or#a ar!elor. Crassus brings anon,!ous letters to Cicero. Crassus aduce scrisori anoni!e de a Cicero. Cicero in'or!s t7e *enate. Cicero in'or!ea(a *enatului. 87e consuls are ordered to !aLe a special in"estigation. Consulii sunt ordonate pentru a 'ace o in"estiga#ie special. Cicero recei"es !ore detailed in'or!ation. Cicero pri!e$te in'or!a#ii !ai detaliate. 87e Senatus consultum ultimum is passed. Ultimum consultum senatus este trecut. ;anlius in open insurrection. ;anlius n insurec#ie desc7ise. 87e *enate is in'or!ed about ;anlius. *enatul este in'or!at cu pri"ire la ;anlius. 87e conspirators !eet at +aecaDs 7ouse. Conspiratorii +aeca reune$te la casa lui. )borti"e atte!pt on CiceroDs li'e. .ncercarea de aborti"e la "ia#a lui Cicero. Cicero deli"ers First Speec a!ainst Catiline in t7e *enate. Cicero o'er "rima Discurs #mpotriva Catilina n *enat. Catiline lea"es Ro!e. Catilina 'run(e de la Ro!a. Cicero deli"ers Secon$ Speec a!ainst Catiline to t7e people. Cicero o'er n al $oilea r%n$ Discursul #mpotriva Catilina la oa!eni. Catiline and ;anlius outlaGed. Catilina $i ;anlius scos n a'ara legii. 8rial and acKuittal o' ;urena on a c7arge o' electoral corruption. 0roces $i ac7itarea ;urena pe o ta-a de corup#ie electorale. (*ee "ro &urena . () se "edea "ro &urena). )rrest o' t7e conspirators at t7e ;ul"ian 3ridge. )restarea a conspiratorilor de la 0odul ;ul"ian. F-a!ination o' t7e arrested conspirators be'ore t7e *enate. F-a!inarea conspiratori arestat n 'a#a *enatului. Cicero deli"ers ' ir$ Speec a!ainst Catiline to t7e people. Cicero o'er n al treilea r%n$ Discursul #mpotriva Catilina la oa!eni. %ebate in t7e *enate to decide t7e 'ate o' t7e arrested conspirators. %e(batere n *enatul pentru a decide soarta conspiratori aresta#i. Cicero deli"ers Fourt Speec a!ainst Catiline . Cicero o'er vorbire n al patrulea r%n$ #mpotriva Catilina. F-ecution o' t7e conspirators. F-ecutarea conspiratori. Oratio in C. !erre Actio Pri a by Marcus Tullius Cicero de Marcus Tullius Cicero 5ntroduction 0re(entare "6aius =erres, a !an o' noble birt7, but notorious 'or 7is cri!es and e-actions in t7e ci"il Gar and in t7e o''ices 7e 7ad 7eld since, Gas cit, praetor ( praetor urbanus 3C :4. )t t7e close o' 7is ter! o' o''ice, 7e Gent, in accordance Git7 t7e laG, as propraetor, to go"ern t7e pro"ince o' *icil,. 3, reason o' t7e disturbed condition o' 5tal,, 'ro! t7e re"olt o' *partacus, 7e Gas not relie"ed at t7e end o' a ,ear, as t7e laG reKuired, but continued tGo ,ears longer in t7e go"ern!ent o' t7e pro"ince, G7en 7e Gas succeeded b, +ucius Caecilius ;etellus. %uring t7ese t7ree ,ears 7e Gas guilt, o' t7e !ost abo!inable oppressions and e-actionsJ and t7e *icilians, as soon as t7e, Gere relie"ed o' 7is presence, broug7t suit against 7i! in t7e court o' (epetun$ae (t7at 'or t7e trial o' cases o' e-tortion , t7en presided o"er b, t7e praetor ;anius )cilius 6labrio. 8o conduct t7e prosecution t7e, 7ad recourse to Cicero, G7o alread, stood 7ig7 a!ong

1> /ct.E 1> octo!brieE 11 /ct.E 11 octo!brieE 11-&? /ct.E 11-&? /ct.E &1 /ct.E &1 octo!brieE &: /ct.E &: octo!brieE 1 9o". (appro-. E 1 noie!brie (apro-. E < 9o".E < noie!brieE : 9o".E : noie!brieE > 9o".E > noie!brieE 1 9o".E 1 noie!brieE 1: 9o". (appro-. E 1: noie!brie (apro-. E +ate 9o". or +ate noi sau de earl, %ec.E dec de"re!eE &P2 %ec.E & P 2 %ec.E 2 %ec.E 2 dece!brieE

5 %ec.E 5 dece!brieE

Ro!an ad"ocates, and G7o Gas personall, LnoGn and trusted b, t7e *icilians on account o' 7is 7onorable ad!inistration o' t7e Kuaestors7ip in t7eir island in 3C ::. Cicero Gillingl, tooL c7arge o' t7e case, t7e !ore so as t7e counsel 'or =erres Gas Hortensius, t7e leading laG,er o' t7e ti!e, against G7o! 7e Gas eager to !easure 7is strengt7. "6aius =erres, un o! de na$tere nobil, dar notoriu pentru cri!e su $i e-actions n r(boiul ci"il $i n birourile a a"ut loc, deoarece, a 'ost 0retor Cit, ("retor urbanus) .Hr. :4. +a nc7eierea !andatului su, el a a !ers, n con'or!itate cu legea, a$a cu! propraetor, care s regle!ente(e pro"incia *icilia. 0rin ur!are a strii deranCat de 5talia, de la re"olta de *partacus, el nu a 'ost eliberat la s'Br$itul unui an, a$a cu! cere legea, dar a continuat cu doi ani !ai n gu"ern al pro"inciei, cBnd a 'ost ur!at de +ucius Caecilius ;etellus. .n ti!pul acestor trei ani a 'ost gsit "ino"at de cele !ai abo!inabile oppressions $i e-actions $i sicilieni, de ndat ce acestea au 'ost scuti#i de pre(en#a lui, a adus costu! !potri"a sa n 'a#a instan#ei de (epetun$ae (pentru care procesul de ca(uri de e-torcare , apoi pre(idat de 0retor ;anius )cilius 6labrio. 0entru a proceda la ur!rirea penal au recurs la Cicero, care deCa a 'ost ridicat n rBndul a"oca#i Ro!an, $i care a 'ost personal cunoscut $i de ncredere, de sicilieni pe contul de ad!inistrare su de onoare al Kuaestors7ip n insula lor n .Hr. ::. Cicero de bun "oie a preluat conducerea ca(, !ai !ult cu cBt a 'ost consilier pentru =erres Hortensius, a"ocat de 'runte al ti!pului, !potri"a care era dornic s se !soare puterile lui. )lt7oug7 t7e cruelt, and rapacit, o' =erres Gere notorious, ,et 7is relations to t7e Ro!an nobilit, insured 7i! o' strong supportE not onl, Hortensius, but Curio, a !an o' e-cellent reputation, Git7 !e!bers o' t7e e!inent 'a!ilies o' *cipio and ;etellus, stood 'ir!l, b, 7i!. %e$i cru(i!ea $i rapacitatea de =erres au 'ost notorii, legturile sale nc nu a nobili!ii ro!ane asigurat-l de un spriCin puternicE nu nu!ai Hortensius, dar Curio, un o! de reputa#ie e-celent, cu !e!bri ai 'a!iliilor de e!inen#i $i ;etellus *cipio, a stat cu 'er!itate de ctre pe el. 87e onl, 7ope o' =erres la, in pre"enting a 'air and speed, trial. 4irst 7e tried to obtain a prosecutor G7o s7ould be in collusion Git7 7i!, and Gould not pus7 7i! too 7ard. *ingura speran# a =erres stabili n pre"enirea un proces corect $i rapid. .n pri!ul rBnd el a ncercat s ob#in un procuror care ar trebui s 'ie n co!plicitate cu el, $i nu ar !pinge-l prea tare. 4or t7is purpose one Caecilius Gas put 'orGard, an insigni'icant person, but a nati"e o' *icil,. .n acest scop, o Caecilius a 'ost in"ocat, o persoan nese!ni'icati", dar originar din *icilia. CiceroDs 'irst speec7 in t7e case ( In. ). Caecilium Gas t7ere'ore a preli!inar, argu!ent be'ore t7e praetor 6labrio in person, to s7oG t7at 7e, rat7er t7an Caecilius, s7ould be alloGed to conduct t7e case. %iscursul lui Cicero, n pri!ul ca( (in ). Caecilium) a 'ost, prin ur!are, un argu!ent preli!inar nainte de a 6labrio 0retor n persoan, pentru a arta c el, !ai degrab decBt Caecilius, ar trebui s li se per!it s e'ectue(e ca(. 87is Gas not 7ard to do, and 7e set out at once 'or *icil, to collect e"idence, 'or G7ic7 purpose 7e Gas alloGed one 7undred and ten da,s. )cest lucru nu a 'ost greu s 'ac, $i el stabilite la o dat pentru *icilia pentru a colecta probe, !oti" pentru care i sa per!is o sut (ece (ile. 8o consu!e ti!e t7e opposition 7ad planned to bring be'ore t7e sa!e court a tru!ped-up action against anot7er pro"incial go"ernor G7ic7 s7ould 7a"e precedence o"er t7e trial o' =erres. 0entru a consu!a ti!p de opo(i#ie au plani'icat pentru a aduce n 'a#a instan#ei acela$i o tru!ped-up de ac#iune !potri"a unui alt gu"ernator de pro"incie, care ar trebui s aib prioritate 'a# de procesul lui =erres. 8o t7is end t7e, 7ad procured 'or t7e prosecutor in t7e ri"al suit an alloGance o' one 7undred and eig7t da,s 'or collecting e"idence in )c7aia--or tGo da,s less t7an t7e ti!e G7ic7 Cicero Gas e-pected to need. .n acest scop, au ob#inut-o pentru procuror n costu! de ri"alul o inde!ni(a#ie de o sut opt (ile pentru a aduna probe, n )c7aia - sau dou (ile !ai !ic decBt ti!pul pe care Cicero a 'ost a$teptat la ne"oie. 87is intrigue Gas 'oiled b, CiceroDs industr, and sLill. )ceast intriga a 'ost deCucate de ctre industrie $i priceperea lui Cicero. He used not Kuite 7al' o' t7e ti!e alloGed 7i!, arri"ing in Ro!e, Git7 a!ple e"idence, not onl, be'ore t7e prosecutor in t7e ri"al case Gas read,, but e"en be'ore t7e latter 7ad le't 5tal, on 7is pretended tour o' in"estigation. Fl a 'olosit nu destul de Cu!tate din ti!pul de per!is el, "enind de la Ro!a, cu nu!eroase do"e(i, nu nu!ai n 'a#a procurorului, n ca(ul ri"ale a 'ost gata, dar c7iar $i nainte de acesta din ur! a prsit 5talia, la turneul su pre'acut de in"estiga#ie. 87e trial o' =erres Gas noG 'i-ed 'or )ug. 5, 3C :? (consuls7ip o' 0o!pe, and Crassus . 0rocesul de =erres acu! a 'ost stabilit pentru 5 august, 3C :? (consulatul lui 0o!pei $i Crassus . ;eanti!e (in t7e latter part o' Oul, t7e elections Gere 7eld 'or t7e ne-t ,ear. .ntre ti!p (n ulti!a parte a lunii iulie , au a"ut loc alegeri pentru anul "iitor. )s Gas t7e custo! in Ro!e, t7ese occurred se"eral !ont7s be'ore t7e neGl, elected !agistrates Gere to enter upon t7eir o''ices. %up cu! era obiceiul la Ro!a, acestea au a"ut loc !ai !ulte luni nainte de !agistra#i nou ale$i au 'ost de a intra n birourile lor. 87e success'ul candidates, under t7e title o' $esi!nati , enCo,ed a dignit, al!ost eKual to t7at o' t7e actual !agistrates, alt7oug7 Git7 no real poGer. Candida#ilor de succes, sub titlul de $esi!nati, sa bucurat de o de!nitate aproape egal cu cea a !agistra#ilor reale, de$i cu nici o putere real. 5n t7ese elections Cicero Gas designated aedileJ but 7is ri"al Hortensius Gas c7osen consul, Git7 @uintus ;etellus Creticus, =erresD 'ast 'riend, as 7is colleague. .n aceste alegeri Cicero a 'ost dese!nat Fdil, dar Hortensius sale ri"ale a 'ost ales consul, cu @uintus ;etellus Creticus, prieten =erres "rapid, dup cu! colegul su. ;ore t7an t7is,

;arcus ;etellus, brot7er o' @uintus, Gas c7osen praetor, and t7e lot 'ell to 7i! to preside t7e ne-t ,ear in t7e court o' (epetun$ae . ;ai !ult de acest lucru, ;arcus ;etellus, 'ratele lui @uintus, a 'ost ales 0retor, precu! $i a sc(ut 'oarte !ult la el s pre(ide(e anul "iitor, n 'a#a instan#ei de (epetun$ae. 5' noG t7e trial could be put o"er till t7e ne-t ,ear, G7en Hortensius and t7e tGo ;etelli Gould be in t7e t7ree !ost in'luential positions in t7e *tate, =erres 'elt Kuite sure o' getting clear. %ac acu! la proces ar putea 'i puse pe pana in anul "iitor, atunci cBnd Hortensius $i ;etelli doi ar 'i n cele !ai i!portante trei po(i#ii in'luente n statul, =erres si!#it destul de sigur de a ob#ine clare. 9eit7er did it see! as i' t7is Gould be "er, 7ard to bring aboutJ 'or t7e last si- !ont7s o' t7e Ro!an ,ear Gere so 'ull o' 'esti"als and ot7er da,s on G7ic7 t7e court could not sit, t7at t7e case Gould be liable to constant interruptions and dela,s. 87e postpone!ent Gould 7a"e disappointed Cicero sorel,, 'or, b, good lucL in draGing t7e na!es, and sagacit, in c7allenging, 7e 7ad a Cur, t7at 7e could trust, and 7e Gas not Gilling to run t7e risL o' a c7ange. 9ici a 'cut-o prea ca $i cu! acest lucru ar 'i 'oarte greu pentru a deter!ina, pentru ulti!ele $ase luni ale anului ro!ane au 'ost atBt de plin de 'esti"aluri $i alte (ile n care Curtea nu a putut sta, c acest ca( ar 'i de natur s ntreruperile constante $i ntBr(ieri. a!anare s-ar 'i de(a!git Cicero do"ede$te, pentru, de noroc, n desen nu!ele, $i perspicacitate n pro"ocatoare, el a a"ut un Curiu c el ar putea ncredere, iar el nu a 'ost dispus s risc s o sc7i!bare. Under t7ese circu!stances Cicero !ade t7e second speec7 o' t7e =errine group--t7at G7ic7 is noG LnoGn as t7e *ctio "rima . .n aceste condi#ii Cicero a 'cut discurs a doua a grupului de =errine - ceea ce este acu! cunoscut sub nu!ele de "rima *ctio. 5n t7is oration 7e declared 7is intention o' departing 'ro! t7e usual course o' procedure in order to pus7 t7e trial t7roug7 be'ore t7e 9eG Qear. .n acest discurs el a declarat inten#ia de a cu plecare de pe cursul de obicei de procedur n scopul de a !pinge nainte de proces, prin )nul 9ou. 5t Gas custo!ar, 'or t7e prosecutor, a'ter opening t7e case (as in t7e present speec7 , to present 7is proo's and argu!ents in a long connected oration (or a series o' orations J t7ere 'olloGed a repl, 'ro! t7e de'endantDs counsel, and t7en t7e Gitnesses Gere introduced. )cesta a 'ost obi$nuite pentru procuror, dup desc7iderea ca(ul (ca n discursul pre(ent , de a pre(enta do"e(i $i argu!entele sale ntr-un discurs lung conectat (sau o serie de discursuri J acolo a ur!at un rspuns de a"ocat pBrBtului, $i apoi !artori au 'ost introduse. Cicero, o!itting t7e long state!ent Cust described, proceeded to bring 'orGard 7is Gitnesses i!!ediatel,. Cicero, o!i#Bnd declara#ia lung doar descrise, a nceput s pre(inte !artorii lui i!ediat. *ince t7e onl, 7ope o' t7e de'ence la, in putting o'' t7e trial, CiceroDs pro!ptitude Gas decisi"eE Hortensius soon t7reG up 7is case, and =erres Gent into e-ile, Git7 a na!e 'ore"er associated Git7 e-tortion and !isgo"ern!ent. )"Bnd n "edere c speran#a nu!ai de aprare consta n punerea n largul proces, pro!ptitudinea lui Cicero a 'ost decisi"E Hortensius curBnd "o!itat ca(ul su, $i =erres a plecat n e-il, cu un nu!e asociat pentru totdeauna de deturnare de 'onduri $i gu"ernare. 4ull restitution o' t7e plunder Gas, 7oGe"er, not obtainedE a co!pro!ise Gas !ade, b, G7ic7 a less su! Gas paid in satis'action o' t7e clai!s. Restituirea co!pleta de Ca' a 'ost, cu toate acestea, nu a ob#inutE un co!pro!is a 'ost 'cut, prin care o su! !ai !ic a 'ost pltit n satis'acerea cererilor de despgubire. 87e 'i"e speec7es LnoGn as t7e ")ccusation" propter ( *ctio Secun$a Gere ne"er deli"ered, but Gere Gritten out and publis7ed in order to put on record t7e 'acts Git7 Cicero 7ad gat7ered Git7 so !uc7 pains, and to gi"e a speci!en o' 7is poGers in t7e Ga, o' 'orensic co!position." Cele cinci discursuri cunoscut ca acu(area "" propter (*ctio Secun$a) nu au 'ost li"rate, dar au 'ost scrise dintr-$i publicate n scopul de a pune la dosar 'aptele cu Cicero-au adunat cu dureri atBt de !ult, $i pentru a da un speci!en al co!peten#elor sale n la !odul de co!po(i#ie !edico-legale. " "n !erre Actionis Secundae M. Tulli Ciceronis Libri #uinti M. Tulli Ciceronis Libri $uinti 5ntroduction 0re(entare 87ese 'i"e orations Gere ne"er spoLenJ t7e, Gere publis7ed a'terGards as t7e, 7ad been prepared and intended to be spoLen i' =erres 7ad !ade a regular de'enseJ 'or as t7is Gas t7e onl, cause in G7ic7 Cicero 7ad been engaged as accuser, 7e Gas Gilling to lea"e t7ese orations as a speci!en o' 7is abilities t7at Ga,, and as a pattern o' a Cust and diligent i!peac7!ent o' a corrupt !agistrate. )ceste cinci discursuri nu au 'ost niciodat "orbitJ acestea au 'ost publicate dup aceea n care acestea au 'ost pregtite $i destinate a 'i "orbit dac =erres a 'cut o aprare regulat, pentru ca aceasta a 'ost cau(a nu!ai n care Cicero a 'ost angaCat ca acu(ator, el a 'ost dispus s plece aceste discursuri ca ntr-o prob de abilit#i sale n acest 'el, $i ca un !odel de doar o sBrguincios $i punerea sub acu(are a unui !agistrat corupt. 3ut Hortensius 7ad been so con'ounded b, t7e no"elt, o' CiceroDs !ode o' conducting t7e prosecution, and b, t7e strengt7 o' t7e case broug7t against 7is client (see In +errem Oratio "rima , t7at 7e Gas Kuite unable to !aLe an, de'ense, and =erres Gent into "oluntar, e-ile. %ar Hortensius au 'ost atBt de a'ectate de noutate de !odul

lui Cicero de e'ectuarea ur!ririi penale, precu! $i de puterea de procedur !potri"a clientului su (a se "edea #n +errem Oratio "rima), c el a 'ost destul de i!posibilitatea de a 'ace orice aprare, $i a intrat n =erres e-il "oluntar. 5n booL 1 Cicero i!agines =erres to be present, and to be prepared to !aLe 7is de'enseJ but be'ore 7e proceeds to t7e !ain subCects o' t7e prosecution, G7ic7 occup, booLs &-5 o' t7is GorL, 7e de"otes booL 1 to an e-a!ination o' 7is pre"ious c7aracter and conduct as a public !an, as Kuaestor, as legatus, as praetor urbanus, and as praetor in *icil,J in order to s7oG t7at 7is pre"ious conduct 7ad been suc7 as to Garrant an,one in belie"ing t7e c7arges 7e Gas noG bringing against 7i!. .n cartea 1 Cicero i!aginea( =erres de a 'i pre(en#i, $i de a 'i pregtite s 'ac aprarea lui, dar nainte de a purcede la principalele subiecte de ur!rire penal, care ocup cr#ile &-5 a acestui lucru, el dedic carte de la 1 la o e-a!inare a lui caracter anterioare $i conduit ca un o! public, c7estor, ca +egatus, ca urbanus 0retor, $i ca 0retor n *icilia, n scopul de a de!onstra c acti"itatea sa anterioar ar 'i 'ost, cu! ar 'i s Custi'ice oricine crede n tari'ele de el a 'ost acu! aduce !potri"a lui . 5n booL & Cicero co"ers t7e part o' 7is accusation co"ering =erresD Cudicial corruption and e-tortion, G7ile praetor in *icil,. .n cartea & Cicero acoper o parte a acu(a#iei sale care acoper corup#iei =erres "Cudiciare $i e-torcare de 'onduri, n ti!p ce preturile din *icilia. He does not attend to t7e c7ronological order o' =erresD o''enses, but taLes t7e instances according to t7e di''erent classes under G7ic7 t7e, see! to 'all, and according to t7eir i!portance. Fl nu participa la ordinea cronologic a in'rac =erres ", dar care s ia instan#e n 'unc#ie de di'erite clase n care acestea par s scad, $i n 'unc#ie de i!portan#a lor. 5n booL 2 Cicero is occupied Git7 c7arges against =erres o' e-tortion co!!itted Git7 respect to t7e decuriae or tent7s. .n cartea 2 Cicero este ocupat cu acu(a#iile !potri"a =erres de e-torcare co!ise cu pri"ire la decuriae sau (eci!i. 87ese tent7s Gere basicall, a tit7e o' ten percent le"ied upon t7e culti"ators ( aratores or occupiers ( possessores o' 'ar! lands. )ceste (eci!i au 'ost n principiu, un (eciuial de (ece la sut percepute la culti"atori (aratores) sau ocupan#i (possessores) a terenurilor agricole. )s Cicero 7i!sel' points out in t7is booL, "t7e re"enues G7ic7 Ro!e deri"ed 'ro! conKuered countries, consisting c7ie'l, o' tolls, tit7es, 7arbor duties, etc...Gere c7ie'l, let out, or sold b, t7e censors in Ro!e itsel' to t7e 7ig7est bidders (t7e publicani ." (Cic. c. =err. 55.2.: . %up cu! Cicero nsu$i sublinia( n aceast carte ", "eniturile pro"enite de la Ro!a, care a cucerit de #ri, constBnd n principal din ta-e de utili(are, (eciuiala, ta-e Harbor, etc .. au 'ost lsa#i n principal, sau "Bndute de cen(orii din Ro!a-se la cel !ai nalt o'ertan#ilor (publicani). "(Cic. c. =err. 55.2.: . 87e tit7es raised in t7e pro"ince o' *icil,, Git7 t7e e-ception o' t7ose o' Gine, oil, and garden produce, Gere not sold at Ro!e, but in *icil, itsel'. Reciuial ridicate n pro"incia din *icilia, cu e-cep#ia celor de "in, ulei, $i produc gradina, nu au 'ost "Bndute la Ro!a, dar, n *icilia sine. 87e publicani Gould gi"e securit, (in ot7er Gords, pre-pa,!ent to t7e state 'or t7e su! t7at Gas to be collected in a particular pro"ince, and i' t7e, collected !ore t7an G7at t7e, 7ad paid as a bid, t7at Gas t7eir pro'it. 0ublicani ar 'i dat de securitate (cu alte cu"inte, pre-plat la stat pentru su!a care a 'ost de a 'i colectate ntr-o pro"incie special $i n ca(ul n care colectat !ai !ult decBt ceea ce au pltit ca o o'ert, care a 'ost pro'itul lor. *ince a pro"incial ta- total Gas !ore t7an G7at an, one person could pa,, eKuites Gould Coin into groups, to pa, t7e ta- toget7er, and t7en collect pro"incial ta-es as a group. %eoarece un nu!r total de pro"incie de i!po(itare a 'ost !ai !ult decBt ceea ce orice persoan care s-ar putea plti, FKuites se "or altura n grupe, la plata ta-ei, !preun, $i apoi a colecta ta-ele pro"inciale ca un grup. 87e rub Git7 =erres la, in t7e laG t7at said no Ro!an !agistrate, or pro"incial go"ernor, Gas alloGed to taLe an, s7are G7atsoe"er in a co!pan, o' publicani, G7ic7 Gas ob"iousl, designed to pre"ent oppression b, a !agistrate against t7e in7abitants o' t7at pro"ince. =erres broLe t7is laG, and as 7e 7ad a personal interest in increasing t7e ta-es, 7e co!!itted une-a!pled acts o' e-tortion 7i!sel', and protected t7ose G7o co!!itted si!ilar acts. 4reca#i cu =erres consta n legea care a spus nici un !agistrat ro!an, sau de gu"ernator al pro"inciei, i sa per!is s ia orice 'el de parts ntr-o co!panie de publicani, care a 'ost proiectat n !od e"ident, pentru a pre"eni opresiunea de !agistrat !potri"a locuitorilor acestei pro"incii. =erres rupt aceast lege, $i, ca el a a"ut un interes personal n cre$terea i!po(itelor, el a co!is acte nease!uit de e-torcare el nsu$i, $i proteCate cei care au co!is acte si!ilare. 5n booL 4 Cicero deals Git7 t7e !anner in G7ic7 =erres 7ad plundered not onl, pri"ate indi"iduals, but e"en so!e te!ples, o' "aluable statues, and ot7er GorLs o' art. .n cartea 4 se re'er Cicero cu !odul n care au Ce'uit =erres persoane 'i(ice, nu nu!ai pri"at, dar c7iar $i unele te!ple, statui de "aloroase, precu! $i alte lucrri de art. Hortensius 7ad soug7t to re'ute t7is c7arge during t7e trial, but Cicero brings up t7e point in t7is booL t7at it Gas against t7e laGs 'or a !agistrate to purc7ase an, suc7 articles in 7is pro"ince, and also s7oGs t7at t7e prices alleged to 7a"e been paid are so G7oll, disproportionate to t7eir "alue, t7at it is ridiculous to assert t7at t7e t7ings 7ad been purc7ased and not taLen b, 'orce. Hortensius a ncercat s resping aceast ta- n ti!pul procesului, dar Cicero aduce pBn n punctul n aceast carte c era !potri"a legilor pentru un !agistrat pentru a ac7i(itiona orice ast'el de articole n pro"incia sa, $i, de ase!enea, arat c pre#urile presupune c au 'ost pltite sunt ast'el ncBt n ntregi!e

dispropor#ionate 'a# de "aloarea lor, c este ridicol s se a'ir!e c lucrurile au 'ost cu!prate $i nu au 'ost luate cu 'or#a. 3ooL 5 is di"ided into t7ree di"isions. Re(er"a#i 5 este !pr#it n trei di"i(ii. 4irst o' all Cicero speaLs o' t7e conduct o' =erres Git7 respect to t7e Gar o' t7e runaGa, sla"es, G7ic7 arose out o' t7e relics o' t7e Gar o' *partacus, G7ic7 Gas broug7t to a ter!ination Cust be'ore t7e end o' =erresD praetors7ip. ;ai ntBi de toate Cicero "orbe$te despre co!porta!entul =erres cu pri"ire la r(boiul de scla"i RunaGa,, care au luat na$tere din !oa$tele de r(boi de *partacus, care a 'ost adus la o ncetare c7iar nainte de s'Br$itul praetors7ip =erres ". 5n t7e second place 7e speaLs o' =erresD conduct Git7 respect to t7e pirates and banditti, G7o at t7at ti!e in'ested t7e sea and t7e coasts o' *icil,. .n al doilea rBnd "orbe$te de conduit =erres "cu pri"ire la pira#i $i banditti, care la acea dat in'estat !are $i coastelor *iciliei. )nd in t7e t7ird place 7e i!peac7es =erres on account o' t7e punis7!ents 7e 7ad in'licted on Ro!an citi(ens. Si n al treilea rBnd el a i!peac7es =erres pe sea!a de pedepse el a cau(at pe cet#eni ro!ani. 5n t7e 'irst tGo di"isions o' t7is booL Cicero is !ainl, occupied in repl,ing to Hortensius, G7o 7ad 7ig7l, e-tolled =erresD !ilitar, conduct and "alor. .n pri!ele dou di"i(ii din aceast carte Cicero este n principal ocupat n a rspunde Hortensius, care au ludat e-tre! de conduit =erres "!ilitare $i "alor. "n #. Caeciliu M. Tulli Ciceronis Oratio #uae Di%inatio Dicitur Oratio #uae Di%inatio Dicitur 5ntroduction 0re(entare 87e pro"inces o' t7e Kuaestors being distributed to t7e! b, lot, t7e pro"ince o' *icil, 'ell to CiceroJ *e-tus 0educaeus Gas t7e praetor. 0ro"incii ale c7estorilor 'iind distribuite la ele prin tragere la sor#i, pro"incia a *iciliei a sc(ut la CiceroJ *e-tus 0educaeus a 'ost 0retor. 5n 7is disc7arge o' t7e duties o' 7is o''ice Cicero "er, !uc7 ingratiated 7i!sel' Git7 t7e *icilians, and at 7is departure 7e assured t7e! o' 7is assistance in G7ate"er business t7e, !ig7t 7a"e in Ro!e. .n sale de descrcare de gestiune a drepturilor de biroul su Cicero 'oarte !ult ingratiated nsu$i cu sicilieni, $i la plecare, el le-a asigurat asisten# sale n orice a'acere care ar putea a"ea de la Ro!a. 87ree ,ears a'ter 7is return 'ro! *icil, 7e Gas elected to t7e aediles7ip, noG in 7is 2:t7 ,ear, t7e earliest age at G7ic7 a !an could be aedile. +a trei ani dup ntoarcerea sa din *icilia a 'ost ales pentru a aediles7ip, acu! n anul su 2:t7, cea !ai 'raged "Brst la care un o! ar putea 'i Fdil. 3e'ore 7is entrance into t7is o''ice 7e undertooL t7e prosecution o' 6aius =erres, late praetor o' *icil,, G7o Gas accused o' 7a"ing treated t7e *icilians Git7 t7e greatest rapacit, and t,rann,. .nainte de intrarea lui n aceast 'unc#ie el a ini#iat ur!rirea penal a 6aius =erres, 0retor ntBr(iere din *icilia, care a 'ost acu(at de a 'i trata#i sicilieni cu cea !ai !are a"iditate $i tirania. )ll t7e cities o' *icil, concurred in t7is prosecution e-cept *,racuse and ;essana, as =erres 7ad Lept on good ter!s Git7 t7e! 'or 'ear o' t7eir ric7es and in'luence. 8oate ora$ele din *icilia, au 'ost de acord n acest ur!ririi penale, cu e-cep#ia *iracu(a $i ;essana, ast'el cu! =erres a pstrat n ter!eni buni cu ei de tea!a de a bog#iile lor $i in'luen#. 87e ot7er toGns all b, a Coint petition to Cicero entreated 7i! to taLe t7e !anage!ent o' t7e prosecution, and 7e consentedJ =erres Gas supported b, t7e *cipios, b, t7e ;etelli, and Hortensius. )s soon as Cicero 7ad agreed to undertaLe t7e prosecution, @uintus Caecilius 9iger ca!e 'ort7, a *icilian b, birt7, G7o 7ad been Kuaestor to =erres, and (being in realit, t7e tool o' =erres, and !Laing t7is de!and in order to sti'le t7e prosecution de!anded t7at t7e !anage!ent o' it s7ould be entrusted to 7i!J partl, on t7e ground t7at 7e Gas a *icilian, partl, because 7e Gas, as 7e stated, a personal ene!, o' =erresJ also 7e alleged, t7at 7a"ing been =erresD Kuaestor in *icil,, 7e LneG better t7an Cicero could LnoG t7e cri!es G7ic7 =erres reall, 7ad co!!itted. )lte orase de toate de o peti#ie n co!un la Cicero a rugat s ia de gestionare a ur!ririi penale, $i el a consi!#itJ =erres a 'ost spriCinit de *cipios, de ;etelli, $i Hortensius. %e ndat ce Cicero a 'ost de acord s e'ectue(e ur!rirea penal, @uintus Caecilius 9iger ie$it, un sicilian de na$tere, care a 'ost la C7estor =erres, $i ('iind n realitate instru!ent de =erres, $i de a 'ace aceast cerere, n scopul de a nbu$i ur!ririi penale , a cerut ca de gestionare a acesteia ar trebui s 'ie ncredin#at luiJ par#ial pe !oti" c el a 'ost un sicilian, n parte pentru c el a 'ost, dup cu! a declarat acesta, un du$!an personal al =erresJ de ase!enea, el a pretins c a 'ost c7estor =erres "n *icilia, el $tia !ai bine decBt Cicero a putea $ti cu ade"rat cri!e de care =erres -au co!is. Cicero replies to t7is Git7 !an, reasons G7, t7e conduct o' t7e prosecution s7ould be co!!itted to 7i!, especiall, because 7e did not "olunteer to taLe it up, but is urged b, a sense o' dut,, being begged to do so b, all t7e *iciliansJ and also because 7e is in e"er, respect Gell able to conduct it, 'ro! 7is acKuaintance Git7 t7e countr, and Git7 t7e *icilians. Cicero rspunsurile la acest lucru cu !ulte !oti"e pentru des'$urarea ur!ririi penale ar trebui s 'ie angaCat cu el, !ai ales pentru c el nu a "oluntar s o ia n sus, dar este solicitat de un senti!ent de ta-e, 'iind rugat s 'ac acest lucru de ctre toate sicilieniJ $i , de ase!enea, pentru c el este din toate punctele de bine capacitatea de a reali(a

aceasta, de la cuno$tin# sale cu #ara $i cu sicilieni. 87er is so!e Kuestion G7, t7is speec7 is called %i"inatio, and di''erent reasons 7a"e been alleged 'or itJ so!e sa,ing t7at it is because it re'ers to G7at is to be done, not to G7at 7as been doneJ ot7ers, t7at it is so called because no Gitnesses and no docu!ents are produced, and t7e Cudges, 7a"ing to decide on t7e argu!ents o' t7e speaLers alone, are 'orced to guess t7eir Ga,. F-ist unele ntrebarea de ce acest discurs este nu!it %i"inatio, precu! $i di'erite !oti"e au 'ost in"ocate de acestaJ unii declarBnd c aceasta se datorea( 'aptului c se re'er la ceea ce este de 'cut, nu la ceea ce a 'ost 'cut, iar al#ii, c este a$anu!itul, deoarece nici un !artor $i nu docu!ente sunt produse, precu! $i Cudectorii, care au de a decide cu pri"ire la argu!entele de "orbitori singur, sunt 'or#a#i s g7iceasc calea lor. Cicero carried 7is point, and t7e prosecution Gas entrusted to 7i!. Cicero e'ectuate punctul de "edere, $i ur!rirea penal a 'ost ncredin#at lui. Cato Maior de Senectute by Marcus Tullius Cicero de Marcus Tullius Cicero 5ntroduction 0re(entare Ti e of Co position Ti pul de Co po&itie 5n 45 Cicero e-perienced a great personal berea"e!ent in t7e deat7 o' 7is daug7ter 8ullia, and t7is sorroG o' 7is later ,ears Gas increased b, 7is grie' at t7e condition o' a''airs in t7e state, t7e doGn'all o' t7e Republic, and t7e dictators7ip o' Caesar. .n 45 Cicero a su'erit o pierdere !are cu caracter personal n 8ullia !oartea 'iicei sale, $i aceasta durere de ani !ai tBr(iu a 'ost !aCorat cu durerea lui, la starea de lucruri din stat, cderea Republicii, $i dictatura lui Caesar. 87ese 'eelings Gere still strong G7en t7e deat7 o' Caesar, ;arc7 15, 44, ga"e a !o!entar, 7ope t7at t7e state Gould be restored, a 7ope t7at Gas 'olloGed, 7oGe"er, b, greater disgust and an-iet, because o' t7e poGer o' )ntonius (;arL )nton, . )ceste senti!ente erau nc puternic atunci cBnd !oartea lui Ce(ar, 15 !artie, 44, a dat o speran# de !o!ent ca statul ar 'i restaurat, o speran# care a 'ost ur!at, cu toate acestea, de o !ai !are de(gust $i an-ietate din cau(a puterii de )ntonius (;arc )ntoniu . 5t is probabl, to t7ese appre7ensions, G7ic7 Gere s7ared b, )tticus, t7at Cicero !aLes re'erence in section 1. )cesta este, probabil, la aceste te!eri, care au 'ost !prt$ite de )tticus, c Cicero 'ace re'erire n sec#iunea 1. Cicero appears also to approac7 "er, closel, to 7is oGn sorroG G7en 7e alludes to CatoDs 'ortitude at t7e ti!e o' 7is sonDs deat7, 1&J and t7e 7ope o' i!!ortalit, e-pressed at t7e close, >5, is no doubt t7e senti!ent o' CiceroDs oGn 7eart, t7oug7 placed in t7e !out7 o' Cato. Cicero pare, de ase!enea, s se apropie 'oarte strBns pentru durerea lui atunci cBnd acesta 'ace re'erire la 'ortitude Cato n !o!entul de !oartea 'iului su, 1&J $i speran#a ne!uririi e-pri!ate la aproape, >5, este 'r ndoial senti!entul ini!ii lui Cicero proprii, de$i introduse n gur de Cato. 87ese 7ints, toget7er Git7 allusions to t7e Cato &aior in t7ree letters addressed to )tticus (14, &1, 2J 1<, 2, 1J 1<, 11, 2 lead us to place t7e date a 'eG GeeLs a'ter t7e assassination o' Caesar, ie in )pril, 44. )ceste indicii, !preun cu alu(ii la Cato &aior n trei scrisori adresate )tticus (14, &1, 2J 1<, 2, 1, 1<, 11, 2 s ne conduc la locul de la data la cBte"a spt!Bni dup asasinarea lui Ce(ar, $e exemplu, n aprilie, 44. 'or of the (or) 'or a de lucru

)s in ot7er p7ilosop7ical Gritings, Cicero 7as selected 'or 7is treatise on old age t7e dialogue 'or!, G7ic7 Gas a 'a"orite !et7od o' literar, presentation o' p7ilosop7ical t7eories a!ong t7e ancients. Ca $i n alte scrieri 'iloso'ice, Cicero selectat n tratatul su pe li!it de "Brst sub 'or! de dialog, care a 'ost o !etoda pre'erata de pre(entare literare de teorii 'iloso'ice printre anticilor. 87e *ocratic dialogue, as 'ound in t7e GorLs o' 0lato, consists o' a continual discussion and debate, in G7ic7 t7e principal c7aracters taLe t7e !ost i!portant part. %ialog socratic, ca n operele lui 0laton, const ntr-o continu discu#ii $i de(bateri, in care personaCele principale s ia cea !ai i!portant parte. Cicero, 7oGe"er, intending to set 'ort7 7is oGn t7eories Git7 slig7t interruption, and ,et desiring to arouse interest b, t7e introduction o' additional c7aracters, 7as rat7er 'olloGed t7e )ristotelian plan, and 7as co!bined t7e lengt7 e-position o' t7e principal speaLer Git7 brie' and co!parati"el, uni!portant re!arLs on t7e part o' t7e ot7er !e!bers o' t7e co!pan,. Cicero, cu toate acestea, care inten#ionea( s stabilite teoriile sale, cu !ici ntreruperi, $i totu$i dorind de a stBrni interesul prin introducerea de caractere supli!entare, a ur!at !ai degrab a planului de aristotelice, $i a co!binat e-punerea lungi!ea a "orbitorului principale, cu scurte $i relati" nei!portant obser"a#ii din partea celorlal#i !e!bri ai societ#ii. 87e dialogue purports to be a con"ersation 7eld in t7e ,ear 15? 3C betGeen Cato, t7en eig7t,-t7ree ,ears o' age, and tGo ,oung

!en, representati"es o' t7e neG generation, G7o Gere soon to Gin t7e 7ig7est distinction in t7e state, *cipio )'ricanus t7e ,ounger, about t7irt,-'i"e ,ears old, and C. +aelius t7e ,ounger, about one ,ear older. %ialogul pretinde a 'i o con"ersa#ie a a"ut loc n anul 15? .Hr. ntre Cato, repre(entan#i ai atunci opt(eci $i trei ani de "Brst, $i a doi tineri, pe de o nou genera#ie, care au 'ost n curBnd s cB$tige cea !ai nalt distinc#ie n stat, *cipio )'ricanul !ai tineri, "reo trei(eci $i cinci de ani, $i C. +aelius !ai tineri, apro-i!ati" un an !ai n "Brst.