Aniversarea Unirii Principatelor la Chiinu

La Chiinu a fost marcat unirea de la 1859 a celor dou principate romne, oldova i untenia!

Mi*ai +impoi, %re"edintele , -criitorilor

n Republica Moldova aceast dat pare ns s aib legtur direct cu o alt unire, cea a Basarabiei cu Romnia, n 1918.

"Revista ia!a Basarabiei "i#a pus nc n articolul program publicat n primul numr scopul de a promov valorile romne"ti din Basarabia "i, n special, tinerii scriitori. $icea %an &alipa c 'am doi ca tinerii scriit basarabeni s se nscrie n conte(tul larg al literelor romne"ti), a declarat Mi*ai +impoi, %re"edintele ,n -criitorilor.

Revist ia!a Basarabiei, lansat, acum ./ de ani, n aceea"i 0i, pe 12 ianuarie, n care, la 18/9, 3le(an +u0a era ales domn al Moldovei "i Munteniei. 5ar ct de important mai este ast0i pentru Basarabia unirea de la 18/9, n condi!iile n care Romnia parte din ,niunea 7uropean, iar Republica Moldova rmne n a6ara ei8

",nirea de la 18/9 este pentru noi un e(emplu, este un model de comportament politic pentru c numa unire noi putem deveni ceva n 7uropa "i, studiind lec!iile istoriei noi vom reu"i s convingem clasa polit Republica Moldova c drumul nostru spre 7uropa este drumul comun cu Romnia", a declarat %re"edinte 3scocia!iei 4storicilor din Republica Moldova, 9*eorg*e %aladi.

+*iar dac actul de la 18/9 a curpins doar Muntenia "i Moldova de dincolo de %rut, se pare c nici basar direct sau indirect, nu au 6ost strini de unirea celor dou principate romne"ti. %ublicistul "i scriitorul 4urie +olesnic e(plic cum s#a ntmplat acest lucru.

"+ntarea Romniei a 6ost scris de Russo, un basarabean de la -tr"eni. 7ste acel imn secret care a un Romnia. 3le(andru 4oan +u0a, primul domnitor, prin strbunicul su, originar din &otin, din nordul Bas Mi*ail :oglniceanu, omul care a proiectat unirea, este originar, prin mama sa +tinca -tvil, tot din Basarabia. asile 3lecsandri, prin rudele sale pe care le#a avut n Basarabia este tot basarabean, vi! di nu mai 0ic c ;icolae 3lecsansdri, nepotul lui asile 3lecsandri, a 6cut unirea de la 1918, a 6ost pre"edi vrst a -6atului <rii. 5eci, istoria ne oblig s credem n consicutivitatea repetrii unor evenimente "i contea0 6ormula n care se repet", a spus 4urie +olesnic. n 18/9, numai trei =ude!e din sudul Basarabiei, 40mail, +*ilia "i +etatea 3lb au intrat n componen!a %rincipatelor ,nite. >i asta doar pn n 18.8, cnd au reintrat n componen!a 4mperiului <arist.

Revista Viata Basarabiei editat la Chisinu, redactor Pan Halippa(1883-1979). Revist de cultur, istorie, literatur si preocupri ale oamanilor din acele vremuri. Printre personalittile ce au activat la ea amintim pe Nicolae N. Alexandri(1859-1931),Ion Buzdugan, Stefan io!anu, "i#ail eac#ir, $ala $alaction, %etre Stef&nuc&, '.a. ... O revist pe ntelesul iecruia. !iata "asara#iei (193$-19%%)

Pe $% ianuarie $&&7 s-au implinit 7' de ani de la aparitia revistei literare (!iata "asara#iei), revista culturala inter#elica, editata intre anii 193$- 19%%, de *sociatia culturala (+uv,nt -oldovenesc., o asociatie pentru crearea, a/utorarea si sustinerea aptelor de cultura nationala si educatie cetateneasca., 0va a/uta populatia din "asara#ia n scop de-a pro1resa pe calea culturei nationale, educatiei cetatenesti si n domeniul economic, ncura/,nd-o si spri/inind-o n toate nceputurile #une.., al carei presedinte era Pan 2alippa. )3a tina din adunarile intime ale cola#oratorilor revistei, am spus ca doresc sa stiu (!iata "asara#iei. nu opera mea, ci a tuturor participantilor cu scrisul. 4e data aceasta mai adao1, ca vreau sa stiu (!iata "asara#iei. n 1ri/a tuturor acelora cari simtesc rom,neste, cari cu1eta la ntarirea rom,ni5mului n "asara#ia, cari si dau seama ca naltarea neamului si statului rom,n nu se poate ara #asara#eni, cari ntale1 ca la m#o1atirea te5aurului cui-turei rom,nesti s,nt c6emati toti rom,nii, de ori unde s7ar tra1e, deci si #asara#enii8 cari stiu, cum, stim si noi, ca madularul cel mai vulnera#il n or1ani5mul rom,nesc si partea cea mai amenintata a statului national rom,n este "asara#ia, deci aici tre#ue sa se adune toata puterea de re5istenta a neamului, aici - - toata atentia conducatorilor statului, aici 9 toata puterea de creatiune a oamenilor daruiti de 4umne5eu, aici 9 toata /ert a cetatenilor cu simtul de raspundere, aici 9 pre1atirea pentru supremul e ort rom,nesc, daca puteri dusmane neamului si statului nostru ar ncerca cu arma sa ne ta1aduiasca dreptul la viata. *cesta ne-a ost 1,ndul calau5itor, c,nd am conceput revista (!iata "asara#iei. si acesta ni este cuv,ntul, cu care ne ndreptam catra intelectualii rom,ni de pretutindeni. 4aca lucrul nu s7ar i va5ut ndea/uns din :o. ntai al pu#licatiunii noastre, mai spunem si de data aceasta ca (!iata "asara#iei. vrea sa ie o revista de cultura rom,neasca si, n masura puterilor, de ndrumare n cultura 1enerala. ;a vrea sa cuprinda domenii c,t mai ntinse si sa ie de olos c,t mai multor doritori de adevar, rumos si #ine. !a reusi, n masura n care va i spri/init < cu scrisul a-celor cari vor raspunde la c6emarea noastra si cu #anul acelora cari vor consimti la mica /ert a ce le-o cere (!iata "asara#iei. - aceasta scria Pan 2alippa in )!iata "asara#iei., anul =. no.$ din e#ruarie 193$. =n colectie proprie se a la un numar dedicat )>u#ileului a ?& de ani de viata si 3' de ani de activitate national-o#steasca a d-lui =on Pelivan), numar aparut in lunile iulie-au1ust 193?, su# in1ri/irea )d-lui !ladimir -. :ea1a) . :umarul se desc6ide cu un editorial )Oma1iu "asara#iei romanesti) - semnat de !ladimir :ea1a, urmat de

te@tul con erintei tinute de Pan 2alipa in sala istorica a )Palatului A atului Barii) la sar#atorirea /u#ileului lui =on Pelivan8 un articol istoric se re era la )Pamintenia "asara#eana din 4orpat (19&&-19&$))8 B6eodor =nculet semnea5a articolul )=on Pelivan si 5iarul )"asara#ia)8 sunt pu#licate scrisori si tele1rame primite de =on Pelivan, precum si versuri dedicate lui8 :icolae =or1a semnea5a articolul )Cn sol al "asara#iei). Aumarul este completat de o revista a revistelor (este comentata revista #asara#eana )4in trecutul nostru), ondata in anul 1933, si care contine de asemenea un oma1iu adus lui =on Pelivan), precum si o recen5ie de carte.