BATRINETE Atit de batrin...

Si totusi timpul ce-a trecut E doar un fir ce nimeni nu il vede, Nimeni nu-l ia in seama: Un fir de praf - graunte de nisip. Ce trecatoare-i clipa! Iti construiesti castele-n tinerete Doar ca apoi, la batrinete, Atit de singur sa te plimbi prin ele Si pasii-ti inegali A gol sa sune-n sali de marmura. Satul de-aceiasi piele, Aceleasi riduri in oglinda... Un spirit ce dicteaza, Un corp ce nu mai vrea s-asculte: Un baietel ascuns, pierdut, speriat Fugind de lumea ce il inconjoara, Razand dintr-un batran docil Ce-odata n-asculta de nimeni, Acum... nu-i nimeni sa-l asculte.