"Sa fie berechet! De la fiecare vi - o bani (de struguri), de la fiecare butuc - cte un ciubr (de vin)!

OBICEIUL DE ZAREZAN Societatea contemporan, pe terenul confruntrilor sociale, este supus erupiei fenomenului cultural !dentitatea culturala este esena perenitii popoarelor, ea conferind omului specificitate, iar grupurilor unitate, constituind legtura intre trecutul, pre"entul si viitorul # vorbi despre un obicei, despre o tradiie $ fie ca este ea revendicata in termeni absolui $ de o naiune sau alta $ ofer posibilitatea ca acestea sa dinuie in timp si spaiu, conferind statutul e%istenial al acelor naiuni &dcinile acestor obiceiuri sunt solid 'nfipte intr-o epoca str-strveche, cnd nici "eii nu fuseser inventai sau ierarhi"ai (redinele, obiceiurile, ceremonialurile din epoci imemoriale, e%istente la popoarele noastre, s-au amestecat, s-au suprapus in decursul vremii, cu idolatria si mitologia greco-romanoorientala, mai concreta si la obiect, la care s-a adugat, mult mai tr"iu cre)tinismul !n fond aceste obiceiuri reflecta viata social-istorica a popoarelor cum ar fi* organi"area sociala, ierarhia, ocupaia, legturile familiale, n"uinele, spiritul practic al ranului, geniul sau artistic Daca ar fi sa ne referim la srbtoarea tradiional de ast"i, +are"an, ,rifon-+are"an, #ri"anul sau -urbanul viilor, in "iua de Sf .c ,rifon, aceasta srbtoare are un fond social vechi, generat de nevoile practice ale omului $ in special 'nceperea noului an de munca la cmp $ aici tiatul viei-de-vie /odgorenii din partea de sud a &omniei ies 'n cmp cu cruele pentru ca, de srbtoarea Sfntului ,rifon, s bote"e viile, ca s rodeasc si s fie ferite de duntori, grindin si secet /reoi, citind lnga butuci blestem crunt 'mpotriva duntorilor, sunt convinsi , ca tot poporul dealtfel, c bote"ul va aduce recolte bogate 01ste bine s le stropeasc printele cu ap sfintit, pentru c si via este ca si omu2, are nevoie de curtire, ca s-i fie mai bine3, spun de fiecare dat localnicii 4n glas cu preotul paroh, podgorenii l-au rugat pe Sfntul ,rifon s dea viei binecuv'ntare si 0s 'ndeprte"e de la ea toata fiara, slbticiunea, viermele si musca, seceta, rugina, arsita si v'nturile care aduc stricciune3, si au rostit blestemul 'mpotriva g'ndacilor, una din putinele oca"ii 'n care preotul blesteam si 'n biseric Dup bote", stenii 'ntind mesele l'nga butucii 'n"pe"iti de vit-de-vie, 'ncing grtarele si multumesc si sf'ntului de anul trecut, prin 'nchinare cu vin vechi, din belsug, ca s fie spor 4n vie sunt adusi si lutarii, iar brbatii 5oac hore fecioresti si chiuie pn noaptea tr"iu, feriti de ochii nevestelor si de vorbele lor pctoase3

+are"eanul sau +ere"eanul, -urbanul sau #re"eanul se desf)oar, intr-o varietate de forme populare, la (alomfiresti, 6asturelu, /ietrosani, /oroschia, 7ragadiru, (ontesti, #ntonesti(alinesti, 6anov, (ervenia, dar si la +imnicea si #le%andria !n sudul 5udeului, la !"voarele, 8

de pilda, se obi)nuie)te alegerea 9'mpratului viilor9 dintre gospodarii cu cel mai bun vin din comuna, titlul primit fiind 'nsoit de o mare petrecere Strvechiul obicei este o srbtoare incarcata de simboluri, avand un caracter dual, atat sacru cat si festiv (uprinde in esenta ritualul binecuvantarii roadelor pamantului, dupa randuiala satului crestin-ortodo%, marcand debutul muncilor agricole in noul an :a bulgari aceasta sarbatoare o gasim sub numele de ,rifon +are"an ;biceiul are doua parti* distincte* taierea viilor si alegerea unui rege al podgoriilor #ici $ in aceasta "ona - gasim atat petrecerea la camp cat si alegerea tarului si continuarea petrecerii acasa la acesta !n iconografie, S< ,rifon $ este infatisat cu un cosor in mana, fiind considerat patronul podgorenilor, al gradinarilor si carciumarilor :egenda spune c Sfntul ,rifon, nscut 'n <rigia, 'n secolul !!! e n , avea putere s tmduiasc toate bolile si mai ales s alunge diavolii Sfntul a fost prigonit si canoni"at la 8 februarie si, de atunci, 'n aceast "i, crestinii 'l pomenesc si se roag sf'ntului s curete viile de gndaci si s le fereasc de man, grindin si secet ,otodata ,rif este o repre"entare mitica a calendarului popular, patron al omi"ilor, lacustelor si gandacilor /entru a prote5a holdele de stricaciuni, acesta este sarbatorit prin diferite interdictii de munca in "iua de 8 februarie

Credine i obiceiuri populare de Sfntul Trifon

Srbtoarea Sfntului ,rifon, de la 8 februarie, prefaea" anul pomi-viticol 4n trecut, viticultorii )i pomicultorii ineau post 'n aceast "i, pentru ca Sfntul ,rifon, considerat de ei drept patron al viilor )i al live"ilor, s-i a5ute s aib un an bun, bogat 'n recolte de struguri )i fructe 4n satele din .untenia, 'n dimineaa srbtorii, viticultorii chemau preotul s le binecuvinte"e via )i s-o stropeasc cu aghea"m, ca aceasta s rodeasc )i s fie ferit de grindin sau de secet 4n partea de sud a ;lteniei, se practica un ritual comple% de pregtire a viei pentru noul se"on, ce urma s 'nceap peste cteva sptmni, cunoscut sub numele de #re"eanul (,aiatul) viilor Denumirea de #re"ean, ca, de altfel, )i obiceiul 'ntlnit numai 'n "ona amintit, pare a fi un 'mprumut de la bulgari, care numesc srbtoarea ,rifon +are"an, adica ,rifon ,aietorul =i aceasta, pentru c unul dintre principalele acte ale obiceiului se a%ea" pe operaia tierii rituale a cor"ilor de vi-de-vie /entru fertili"area viilor )i prote5area lor de agenii dunatori, viticultorii aprind focuri la marginea plantaiilor )i vars vin 'n 5raticul aprins ,otodat, ei sar peste foc pentru a fi ferii de boli )i a se fortifica, 'n acelasi sens, de a putea re"ista muncilor solicitante de la vie ; alta practic profilactic, utili"at 'n paralel cu aprinderea focurilor, consta 'n afumarea viei cu o crp aprins Se preintampina astfel ptrunderea 'n spaiul viei a spiritelor malefice sau erau alungate acele duhuri care reu)isera sa se cuibareasca printre frun"e si gunoaie ;dat ce ritualul de la vie era 'ncheiat, viticultorii se 'ndreptau 'n alai ctre cas /e drum, ei cntau, chiuiau )i dansau #ceste manifestri de veselie trebuiau s fie de bun augur pentru >

noul se"on viticol Dar, pe de alt parte, faptul c ele erau manifestri "gomotoase a fcut s li se atribuie )i o alt funcionalitate* de a 'ndeprta, din prea5ma omului, spiritele rufctoare #cas, viticultorii erau a)teptai cu masa 'ntins, 'ncrcat cu produse tradiionale )i cu mult vin .asa trebuia s fie ct mai abundent, pentru a induce bogaie, mai ales 'n ceea ce prive)te producia viticol De aici )i sensul ca masa s fie stropit cu mult vin ; can cu vin era destinat Sfntului ,rifon (tiva stropi din acest vin se vrsau pe pmnt, iar restul se bea pentru acest sfnt protector al viilor 4n felul acesta, viticultorii sperau s capte"e bunvoina patronului lor, pentru ca acesta s le apere viile )i s-i a5ute s obin recolte bogate de struguri 4n satele din 7anat era obiceiul s se rostogoleasc o roat aprins din vrful dealurilor cu vii spre vale Sensul obiceiului era de a fertili"a via )i a 'ndeprta de ea duhurile nefaste, 'ntre care )i spiritul nociv al iernii #cest ritual se repeta 'n noaptea lsatului de sec )i sub diverse alte variante 4n "ona Sucevei, de Sfntul ,rifon, oamenii stropeau pomii cu aghea"m, pentru a-i feri de omi"i )i a le stimula rodirea 4n unele sate din aceea)i regiune, ritualul se aplica )i 'n ca"ul grdinii de "ar"avat Anul nou viticol 4n calendarul popular prima "i a lunii februarie corespunde cu #nul 6ou ?iticol, de fapt 'nceputul unui nou se"on delucru pentru cei care cultiv cea mai 'ndrgit plant, din fructele creia se revars nectar )i ambro"ie, bucurie )i uitare@ :egendele spun c prima plant sdit de ctre 6oe, pe pmntul uscat de ape, ar fi fost via de vie Dar pentru c primii struguri erau acri, el a 5ertfit patru animale* un miel, un leu, o maimu )i un porc, care au 'ndulcit bobul de strugure dar au )i imprimat caracterul lor vinului ; legend noldoveneasc identic spune c atunci cnd 6oe a dorit s sdeasc via de vie, Diavolul a cerut voie s-l a5ute 1l a adus acelea)i animale, pe care le-a sacrificat )i cu sngele lor a udat planta sdit /uterea lor s-a transferat viei de vie, astfel vinul are calitatea de a-l schimba pe om, dup msura )i numrul paharelor 4nti 'l face blnd ca un miel, apoi cura5os ca un leu, penibil )i caraghios ca o maimu )i 'n final 'l transform 'n porc Datorit abu"urilor care se fceau, mai ales 'n timpul marilor srbtori, 7urebista $ prin intermediul preotului su Deceneu, a dorit s strpeasc via de vie Iat cteva cugetri legate de vin: 3:a buciumul viei trei vlstari cresc, unul al sntii, unul al bucuriei )i unul al turbriiA- # /ann #rama este oglinda 'nfi)rii, iar vinul oglinda sufletuluiA $ 1schil ?inul bun este o fiin apropiat, dac )tii s te pori cu elA Dar 'n acela)i timp, a)a cum spune (assio 'n ;thelo* ; tu spirit nev"ut al vinului, dac 'nc nu ai un nume, cel care te cunoa)te te poate numi DiavolA - B ShaCespeare !n vino veritasA spunea poetul #lceu, cu mai bine de )ase secole ' e n /e vremea lui, pentru a se afla adevrul, celor bnuii de fapte antisociale li se da s beie vin foarte tare, iar la beie, spuneau tot un adevrat detector natural de minciuni (a un contrapunct la aceast ma%im, poetul german <riedrich &DcCert, a dat $ peste secole, o replic satiric* Die Bahreit ist im BeinE F Das heiGt* !n unsern ,agen, F .uG einer betrunCen sein, F Hm lust "u haben, die Bahreit "u sagenA ( #devrul e 'n vinE F #sta 'nseamn c 'n "ilele noastre, F ,rebuie s fie cineva beat, F (a s aib chef s spun adevrul ) lucru se pare valabil 'n toate timpurile Dionysos mozaic n Delos /rima cultur a viei de vie, datea" cu IJJJ de ani ' e n 'n #sia .ic )i 1gipt unde era considerat re'ncarnarea lui ;siris 4n tradiia paleo-oriental ea a fost identificat cu /omul I

vieiiA, la sumerieni semnul pentru viaA era o frun" de viA iar "eia ei era -eschtinanna considerat via ceruluiA -recii )i romanii i-au investit ca "ei ai viei de vie pe DionKsos )i 7achus (ultul lor a devenit un simbol a unirii e%tatice cu +eul Suprem Dup fuga din 1gipt )i trecerea .rii &o)ii, prima plant descoperit de israelii a fost via de vie #cesta a fost considerat un semn divin care atesta c au a5uns pe /mntul <gduineiA 4n vechiul testament via de vie repre"int poporul israelian $ !ahLe este considerat cresctor de vie iar !sraelul este via saA Mi !sus spunea* eu sunt via de vie cea adevrat )i ,atl .eu este lucrtorulA ( 1v dup !oan) 7achus copil $(aravaggio ?ia de vie este simbolul imortalitii, de aceea este un motiv des 'ntlnit 'n iconografia popoarelor :a poporul romn apare ca un motiv sacru, 'n patru iposta"e* 8 (a arbore genealogic a lui 1nisei $ e% iconostasul de deasupra u)ilor 'mprte)ti de la mnstirea -olia )i Nore"u > (a o coard de vi de vie cu struguri pe ea, care iese din corpul lui !sus, face un cerc peste capul lui, lsndu-l s stoarc strugurii $ subiect des abordat 'n iconografia naiv pe sticl de la 6icula )i Scheii 7ra)ovului( ve"i po"a stg)E I ca un strugure mare dus de doi oameni pe umeri $ 'n pictura mural a unor biserici de lemn din .aramure) )i O ca un teasc de tain $ "ugrvit tot 'ntr-o biseric de lemn din .aramure) (&omulus ?ulcnescu $ .itologie &omn) :egendele romne)ti asocia" via de vie cu sngele curs din rana lui !sus, rstignit pe cruce* 4n coast l-au 'nepat, F Din coast i-au curs F Snge )i ap F Din snge )i ap F ?i de vie, poamE F Din poam $ vin F Sngele Domnului pentru cre)tini A ( , /amfilie $ Srbtorile de toamn) 1ste revelatoare Sfnta tain a 'mprt)aniei*A bei dintr-acesta toi, acesta este sngele meu care pentru voi se scurge 'ntru iertarea pcatelorA 4nc din mo)i-strmo)i poporul romn a considerat cultivarea viei de vie ca pe un act sacral Dup cum relev 1lena ?oronca 'n cartea sa Datinile poporului romnA, 'n .oldova se spune c* trebuie s munce)ti via P ani, )i s nu te superi, nici s 'n5uri, chiar dac te-ai "gria sau tia #tunci Dumne"eu 'i iart pcatele, te duci drept 'n cerA :a romni, patronul viticulturii a fost investit Snvasile De srbtoarea lui $ 'n noaptea de revellion, superstiia sau credina este c se deschide cerul )i apa se transform 'n vin ?echile documente atest aspectele magico-mitice-religioase legate de sditul viei 1l se face cum se desprimverea" )i pmntul $ chiar plin de "loat, este bun de spat 4nainte era un adevrat ritual 4nti se fcea o slu5b sau sfe)tanie de ctre preot, se 'nchina vin, se turna vin pe pmnt #poi, brbaii spau gropile, femeile puneau rsadul )i mu)uroiau pmntul, 'n timp ce lutarii cntau :a sfr)itul lucrului 5ucau cu toii hora vieiA ( &omulus ?ulcnescu $ .itologie romn) 4n calendarul popular, viei de vie 'i sunt 'nchinate cteva srbtori* Sfntul Trif ( 8 februarie care este considerat #nul 6ou ?iticol, cnd se taie butucii de vie)E Armindeanul ( 8 mai, cnd sunt destupate butoaiele cu pelinul de maiE Snzienele ( >O iunie $ cnd se merge cu butur )i mncare 'n dealul viilor )i Cristovul viilor ( 8O septembrie $ cnd 'ncepe culesul) De fiecare dat, )i acum, viticultorii aduc )i preotul pentru a face sfe)tanie $ 'n vederea rodirii )i aprrii de vtmtori )i vreme neprielnic ( # -orovei $ (redini )i superstiii) 6u sunt uitate nici practicile magico- mistice preluate de la strmo)i cum ar fi punerea 'n vie a unor obiecte apotropaice, gen amulete, care s alunge duhurile rele ( cpni de animale, sperietori de psri, psri mitice, fire de ln ro)ie, etc ), depunerea unor ofrande rituale lng butucul viei(o bucat de bundrete, turnarea vinului), nelucrarea 'ntr-o srbtoare anume, cum este #na- <oca (8 iulie) "i de mare ar)i, cnd se credea c* QQQ cine lucra la vie, i se usca viaA ( # -orovei $ idem) Trif Nebunul 1ste un persona5 al mitologiei romne, nscut 'n credina popular din contopirea cultului sfntului cre)tin ,rifon $ serbat la 8 februarie )i al unei diviniti autohtone a naturiiA( !van 1vseev $ Dicionar de magie, demonologie )i mitologie romneasc) 1ste aceea)i sinte" O

suferit de Snmedru, Snvasii, Sngeorg, etc $ unde peste persona5ul mitic popular, cre)tinismul a suprapus figura unui sfnt Trif, sau Trif-Nebunul, sau Trifonul viermilor i al lcustelor, este 'n credina popular patronul tuturor duntorilor care distrug pomii fructiferi )i viile 4n .uscel "iua lui ,rif mai poart denumirea de iermritul )i se serbea" 0pentru ca viermii )i lcustele s nu strice semnturileA ! T" #amfilie $ Agricultura) #cest persona5 mitic e%ist )i la bulgari sub numele de ,rifon +are"an ( ,rifon cel tiat) :egenda spune c era att de nebun 'nct )i-a tiat nasul $ probabil 'ntr-un e%ta" bachic De fapt e%ist o sumedenie de legende controversate, care vor s e%plice motivul pentru care a fost investit 'n mitologia popular cu titlul de #atron al viilor" /e lng aceast, unii romni 'i atribuie rolul de pstor al lupilor )i 'l serbea" pentru ca lupii s nu le mnnce vitele /entru viticultori serbarea "ilei lui ,rif-6ebunul este un adevrat ritual, denumit* #re"anul viilor 1ste un ceremonial magico-mitic, cu caracter bahic din lumea viticultorilor, datnd din vremea tracilor, care are ca scop influenarea recoltei strugurilor 1l are loc la 8 februarie -rscrucea dintre ani, 'n "iua cnd #nul ?echi ?iticol moare )i rena)te 6oul #n ?iticol ,otodat este o manifestare colectiv ca tot ce este legat de lumea satului /roprietarii viilor, 'n snii sau crue, cu caii, cingtorile, pieptarele )i frunile 'mpodobite cu coarde de vi de vie, strnse special 'nc de la culesul strugurilor, plecau din sat strigndA hai s mergem la -urbanuA #5un)i fiecare 'n via lui, de"gropau sticla cu vinul ultimei recolte, 'ngropat toamna, apoi mergeau la petrecerea colectiv care avea loc pe o culme, unde se aprindea focul tradiional 'n care se puneau coardele uscate de vie, se bea, se mnca, se cnta, se 5uca, se srea peste focul stropit cu vin (oardele arse )i vinul aruncat 'n foc, erau 5ertfa oferit pentru ca via s fie 'n noul an rodnic De fapt sunt simbolul arderii vechiului an viticol )i rena)terii anului nou (nd se 'ntuneca toi participanii se 'ntorceau acas cu fclii aprinse 'n mni )i petrecerea continua 'n cadrul familiei (hemarea 3hai s mergem la -urbanuA atest faptul c 'nainte, 'n cadrul 5ertfei era sacrificat un animal (uvntul -urban vine de la tradiia turceasc cu acest nume ce 'nsemna sacrificiul unei ovine, care apoi era mncat de 'ntreaga comunitate Ziua omizilor +iua de 8 februarie este considerat 'n mediul stesc #nul 6ou /omicol, cnd se face prima ceremonie a anului, legat de pomicultur 4n strns legtur cu ,rifon 6ebunul, este "iua dedicat tuturor duntoarelor (omi"i, lcuste, viermi, gndaci, mana pomilor, rugina pomilor )i viei etc ) care distrug vara recolta /omii fructiferi sunt stropii cu ap sfinit la bobotea" sau 'n "iua respectiv, 'n unele "one preotul face chiar sfe)tanie, pentru ca s fie aprai )i s dea astfel rod bogat ( 7anat) T rcoli!ul "iilor 1ste un scenariu mitic ritual e%ecutat 'n scopul fertilitii viei de vie, la > februarie stvechiul 'nceput al #nului 6ou ?iticol #)a precum toate ritualurile cu caracter mistico religios, cel care 'l 'ndepline)te trebuie s fie )i de data asta 3curatA suflete)te )i trupe)te #)adar, capul familiei, 'n "orii "ilei merge la vie, cu un cosor, o sticl sau o plosc cu ultimul vin, funingine de pe vatra casei amestecat cu untur )i un bundrete (e este bundreteleQ Hn aliment ritual, un fel de 3,obA, fcut mai ales 'n .untenia )i ;ltenia, prin umplerea cecumului porcului (denumit mo)ul) cu carne, slnin )i viscere(ficat, inim, splin) $ toate fierte 1l este preparat la sacrificiul porcului $ 'ntre (rciun )i 7obotea" )i se mnnc sacramental la #nul 6ou ?iticol, la 3,rcolitul viilorA, uneori la 7obotea" sau la #nul 6ou #grar /orcul repre"int 'n mitologia popular spiritul grului, iar bundretele $ fcut din organele sale vitale, este simbolul prosperitii )i abundenei Deci, )eful familiei, a5uns la vie 'ndepline)te urmtorul ritual de fertilitate pentru noul an 1l 'ncon5oar de trei ori o vi, apoi oprindu-se 'n colul viei, taie o bucat de bundrete pe care o pune alturi de butucul viei, taie un vlstar din vi )i unge tietura cu funinginea )i grsimea R

adus, mnnc )i el o bucat die bundrete, toarn vin peste vi )i bea )i el puin vin $ un fel de ritual de fraterni"are $ cei ce mnnc )i beau la aceea)i mas, devin prieteni@cel puin a)a se spune Mi un ritual de ofrand Hrmea" apoi incantaia magic fcut sub forma unui presupus monolog-dialog ADoamne s-mi faci struguri ct bunderetele! F (um este bundretele de mare, a)a s se fac strugurii de mari! F $ 7un dimineaa vie! F - .ulumesc !lie F - <aci vin sau te taiQ F <ac ! F :starele tiate se pun cruci) pe piept )i rotun5ite 'n form de cunun pe cciuli, apoi dup ce)i beau sticla de vin pn la ultimul strop, 'ntor)i cu mare veselie acas, podgorenii le plantea" 'n grdin pentru a deveni 3norocul vieiA Stretenie 4n calendarul cre)tin "iua de > februarie este srbtoarea 34ntmpinarea DomnuluiA- la ortodoc)i )i 3 (urirea Sfintei .ariiA la catolici De fapt semnific intrarea .ariei )i a pruncului !sus la OJ de "ile dup na)terea lui, 'n templul din !erusalim, pentru curirea ei (uvntul stretenie este preluat din te%tele liturgice slavone )i semnific 3 'ntmpinareA )i 3'ntlnireA #ceast srbtoare a fost introdus 'n cre)tinismul oriental 'n penultimul an al domniei 'mpratului !ustin ! Serbarea a fost generali"at 'n mediul cre)tinesc rsritean 'n sec ?!, apro%imativ anul RIO, de ctre 'mpratul !ustinian, 'n sperana c va scpa (onstantinopolul de cutremurele frecvente )i epidemii :a &oma, srbtoarea a fost introdus 'n anul OSO de ctre papa -elasie, pentru a 'nlocui tradiionala srbtoare pgn $ :upercaliile, care avea loc la 'nceputul lui februarie, cnd se fceau procesiuni cu fclii aprinse 'n 5urul ora)ului $ 'n onoarea "eului /an, denumit )i :upercus - adic distrugtorul lupilor <cliile au fost 'nlocuite cu lumnri, de aceea srbtoarea se mai chema )i Srbtoarea luminilor ( !oan Toca $ Srbtori religioase, datini )i credine populare) 4n popor aceast srbtoare se nume)te Stretenie, nume care simboli"ea" o divinitate mitic popular, asemntoare cu baba Dochia, care, dup capriciile )i firea ei schimbtoare, contradictorie (specifice 'nceputului de februar), stabile)te caracterul vremii Tranii fac adevrate progno"e asupra mersului timpului, 'n funcie de felul 'n care este vremea la Stretenie, deoarece ei consider c 3 e "iua cnd se 'ntlne)te iarna cu primvaraA Dac 'n aceast "i este senin, cald )i frumos, atunci vara va fi cald )i 'mbel)ugat Dac este frig, posomort, ninsoare sau chiar viscol, vara va fi rcoroas )i neroditoare Dac )tre)inile picur, deci sunt desgheate, albinelor le va merge ru peste an )i mierea va fi acr #ici prerile sunt contradictorii 3 Hnii cred c dac trece Stretenia peste ap )i apa este desgheat, atunci se mnie )i-)i face pod ca s treac, adic d viscol )i 'nghe 3 ( S <l .arian $ Srbtorile) Ziua Ursului /oate unii s-au 'ntrebat de unde deriv e%presia 3?in $ puterea ursuluiA Q 4n mitologia popular, Stretenia (> februarie), cnd se fac practicile rituale ale viilor, este )i +iua Hrsului, sau .artinul cel .are, fiind la mi5locul celor trei "ile succesive ale .artinilor de iarn, sau Sn-.artinii, deoarece 'n mitologia popular se crede c 'n aceast "i, ursul iese din hibernare )i prse)te brlogul #ceast tradiie ritual are motivaia ei $ aprarea gospodriilor de agresiunea ur)ilor De "iua lui ursul prime)te ofrand o bucat mare de carne )i este amintit cu respect dndu-i-se alte nume de tipul * .o) .artin, .o), Ul btrn 1ste interesant, dup comportamentul ur)ilor $ considerai adevrate barometre sau prevestitori, ranii )tiu cum va fi vremea 3 4n 7anat se spune c 'n aceast "i iese ursul din pe)ter afar )i 5oac ca 'n arie 5ur-'mpre5ur )i, dac este soare )i-)i vede umbra, atunci iar)i se bag 'n pe)ter )i nu iese, ci mai doarme 'nc )ase sptmni, cci att mai ine iarnaE iar dac nu-)i vede umbra, atunci rmne afar )i iarna se 'ntrerupeA (S .angiuca $ (lindariu) /rin modul su de via deosebit de al altor animale slbatice $ cum ar fi faptul c fat puii iarna, ursul este v"ut 'nc din cele mai vechi timpuri, drept oA 'ntruchipare a divinitii naturii, care moare )i rena)te 'n fiecare anA 1l a intrat 'n mitologia popoarelor 'nc din V

paleolitic )i )i-a c)tigat o adevrat veneraie, datorit relativei asemnri cu omul $ posibilitatea staionrii bipede, chiar pentru o scurt durat Hrsul simboli"ea" cura5ul )i puterea, pentru aceasta el a fost ales ca herald al &usiei )i al ora)ului 7erna 7erne $ "eia lunii la celi era repre"entat de un urs 4n diferite culturi siberiene, ursul era considerat strmo)ul )i clu"a )amanilor 1l este asimilat cu :una deoarece dispare odat cu iarna )i apare primvara :a diferite triburi din nordul #fricii e%ist un adevrat cult al ur)ilor, pentru a le 'mbuna sufletele, s nu se 'ntoarc )i s se r"bune pe oameni, dup ce sunt vnai :a vechii greci ursul era 'n legtur cu "eia Artemis, divinitate a lunii )i vegetaiei /reotesele ei erau 'mbrcate 'n blnuri de ur)i 6imfa Calisto )i fiul ei au fost transformai de Nera 'n constelaiile ursului $ Hrsa .are )i Hrsa .ic :a celi, ursul era simbolul )i emblema clasei r"boinicilor )i denumirea ei - (elta (omuna #rtos, este regsit 'n numele suveranului mitic $ Art%ur 4n Waponia se consider c ursul este strmo)ul celei mai vechi populaii nipone $ Ainu, din insula NoCCaido )i pentru aceasta i s-au acordat dou srbtori pe an* &omante $ serbarea ursulului ( pentru cinstirea celui mai onorat dintre spiritele Xamui), )i 'im (m 'amui $ divinitatea munilor 'nali, repre"entat de urs )iesz*o $ primul cnea" considerat intemeietorul dinastiei cne5ilor polone"i $ era asemuit cu un urs, numele su fiind denumirea eufemistic a ursului $ .ies"Co !storicii consider c 'ns)i numele lui +almo,is ar deriva din cuvntul +almos $ care 'nseamn 3piele de ursA, deoarece atunci cnd s-a nscut a fost 'nvelit cu blana acestui animal 4n multe tradiii este considerat strmo) totemic, intermediar 'ntre lumea adncurilor )i om (hiar 'n folclorul romnesc e%ist credina c ursul a fost om, pedepsit de Dumne"eu s se transforme 'n fiar slbatic 3 1l e din om, a gre)it nu )tiu de ce )i Dumne"eu l-a trimis 'n pdure s fie urs (1 6 ?oronca $ Datinile poporului romn) /e teritoriul &omniei cultul ursului a e%istat 'nc din paleolitic, dovad marile depo"ite de cranii de urs, cu diverite incrustaii geometrice, gsite 'n pe)terile rii, precum )i figurinele din lut ce 'nfi)au ur)i ('n neolitic), care presupun e%istena unor adevrate ritualuri 'nchinate acestui animal considerat sacral, un adevrsat cult magico-religios, din care s-a pstrat pn la noi reminiscene folclorice, materiali"ate 'n "ilele de srbtoare 'nchinate ursului (.artinii, Stretenia, .acoveiul etc), 5ocurile rituale de iarn sau primvar, cu m)ti de urs, precum )i numeroase superstiii -4n medicina magic, ursul condus de 3iganii ursariA, are darul de a purifica spaiul )i de a alunga duhurile rele ( # -orovei $ (redini )i superstiii) - 4n lumea satelor e%ist )i acum credina c cei care au dureri de mi5loc se vindec dac se las clcai de ursul iganilor ursari - .ulimea numelor, precum Hrsea, Hrsu, Hrsan, Hrsulescu, Hrsei, sau a localitilor $ Hrseni, Hrsai, Hrsoaia, denot credina c prin abordarea lor, puterea ursului se transfer asupra omului sau localitii respective ( & ?ulcnescu) - 4n "ona munilor #puseni, la na)terea copilului i se ddea o linguri cu untur de urs, ca s-i dea putere ( <rncu-(ndrea $ &omnii din .unii #puseni) - 4n regiunea Naeg, la na)tere copilul era uns cu untur de urs 3ca s fie om tareA ( ; Densu)eanu $ -raiul din Tara Naegului) - ;amenilor frico)i li se recomand folosirea prului de urs* 3 Dac i-e fric de ceva, ia pr de urs )i te afum, c-i vine bine* uii frica ( # -orovei) 7ogat )i plin de farmec este mitologia poporului nostru ?orbind despre ea crturarul romn #lecu &usso spunea* 3 mi-ar face cinste, dac a fi -oet i mai ales -oet mitologic, a edita mai .nti mitologia romn, care-i frumoas i -urtat ca o ruf le-dat, i aa ar fi .n/eleas de tot omul ce tie numai romnete0 ! Studie )oldavana1 #m 'ncercat )i de data aceasta s evoc $ cel puin tangenial, fascinanta mitologie a poporului nostru, 'n conte%tul universal 1a este e%presia spiritualitii, un document social cultural cu un bogat coninut epic )i mesa5 umanist care nu poate dect s ne fac cinste P

6e putem mndri 6u multe popoare se pot luda cu o asemenea "estre spiritual care, a)a cum afirm strlucitul etnolog &omulus ?ulcnescu 3este prin 'ns)i dinuirea ei 'n timp )i spaiu, un certificat autentic de autohtonitate, continuitate )i originalitate, emanat din mediul )i viaa 'ntregului popor romn )i a ramurilor lui istorice, un atestat istoric de creativitate cultural )i originalitate creatoareA #) dori 'n 'ncheiere s cite" cuvintele crturarului france" #natole de .on"ie* 3 un -eu-le 2ui n3aurait -as de m4t%es serait un -eu-le mort" 5es -a4s sans l6gendes sont condamn6s 7 mourir de froid 89