VIOLENTA SIMBOLICA In mediul familial

Violenta simbolica este violenta manuita cu complicitatea tacita dintre victimele sale i agenii si, n msura n care ambele rmn inconstiente de a prezenta sau de a se inarma cu ea. Pierre Bourdieu

Masterand - Amarandei Lavinia

VIOLENTA SIMBOLICA Definitei Violena simbolic este o form de dominaie cultural i social descrisa ca fiind ascunsa i tcuta.Cu toate acestea, este recunoscuta ca fiind baza tuturor celorlalte tipuri de violen mpotriva persoanelor,"pentru c este legat de noiunile nrdcinate i practicile de zi cu zi, prin simboluri, care sunt adoptate incontient ca un mod de via ". Pericolul de violen simbolic const n faptul c se consider firesc i legitim, n msura n care persoanele in cauza accept, de obicei,ca urmare a unui proces istoric lung de subordonare". Aceasta idee de violenta simbolica este folosita prima data de Pierre Bourdieu, fiind o inovatie a sociologiei educatiei. Apare in incercarea sa de a deconspira relatiile de determinare dintre sistemul puterii politice si sistemul de invatamant ! ca cea mai eficienta cale de reproducere a relatiilor de putere intr"o societate.#umea sociala functioneaza simultan ca un sistem de relatii de putere si ca un sistem simbolic$. Altfel spus, luptele pentru putere se duc in societate inclusiv la nivel simbolic si constau in tendinta de apropiere a bunurilor simbolice apreciate ca semne distinctive la nivelul intregului social.% Violena simbolic nu este o realitate strict politic n cadrul unei societi . &ntr"o societate n care se acrediteaz ideea de consum de bunuri, ideologia consumatorist poart cu ea semnele i semnificaiile prin care se acrediteaz identitatea social a consumatorului de produse. 'easemena discursul publicitar, discursul politic, discursul academic, discursul lansat(prelucrat de media, discursul trainingurilor pentru team"building n cadrul unei companii multinaionale etc. sunt toate surse de violen simbolic, prin care se urmrete crearea de categorii i identiti sociale disponibile s accepte definiii, semne i simboluri

1 2

Stangiugelu ,Stefan ,Violenta ,Mit si Revolutie ,Ed. All ,Bucuresti ,1998 ,p.88 Ide ,p.88

purttoare de semnificaii partinice, aductoare de profit elitei care gestioneaza sistemul de dominaie social.) *oate aceste definitii m"au indreptat cu gandul spre mass media din tara noastra care practica acesta violenta simbolica tot mai des si alaturi de care noi oamneii,societatea, participam voluntar la dezvoltarea ei.Personal m"am gandit la acele emisiuni in care sunt promovate domnisoarele$trase prin inel$,modul lor de a a+unge si inteligenta care domina in ele precum si urmariile devastatoare ce au loc asupra imaginii de sine si in sufletle acelor tinere care sunt marginalizate sau discrimitate din pricina greutatii pe care o au si pentru ca nu se inscriu in tiparele ,femeii perfecte$ de la televizor,fara a conta nivelul educational al lor.-ie personal acest crieteriu de selectie.frumusete si prostie cat cuprinde/ ma inspaimanta si tind sa cred ca ne aflam pe margine prapastiei. 'e asemenea consider ca o forma de violenta simbolica si reclamelel publicitare ce au loc la televizor,presa,radio,etc prin care sunt promovate fel si fel de mancaruri si dulciuri,ca mai apoi sa ne intebam de ce ocupam un loc in calasamnetul tariilor cu rata mare de obezitate si in principal sa se discrimineze fara nepasare acele persoane care se lupta cu 0ilogramele dar sunt foarte bune intr"un domeniu practicant de aceste dra s anu fie luate in considerate din pricina aspectului fizic.Astfel asistam neputinciosi la propriile drame,unii, sau alaturi de altii visand la un viitor mai roz pentru copii nostri. Personal consider ca ar trebui sa se promoveze capacitatea intelectuala nu moduriile in care a+ungi ,trasa prin inel$,deoarece multe sunt cazuriile in care adolescente au incercat metodele pe care le"au auzit la aceste ,vedete$ devenid mai apoi propriul ucigas. 1i astazi tot mai multe sunt persoanele si institutiile care parcatica acest gen de violenta,totul rezumandu"se in principal la infatisarea fizica ceea ce pentru persoanele cu mai multe 0ilograme nu poate aduce decat dublu efect si anume sentimentul de discriminare si acel de violare a sentimentelor. Copilul a caror parinti(membrii ai familiei ,colegi ,prieteni ,il vor ridiculariza pe seama surplusului sau de greutate ii vor crea in suflet o stare de neputinta,de neincredere si lipsa dorintei de a trai.poate/ sau sau il vor face sa fie si mai ,nebun$ dupa manacare.Acelasi lucru
!

""".acade os.ro ,

il intalnim si in cazul copiilor care sunt descura+ati,nemotivati pe motivul ,ca si asa esti prost2$. Violenta simbolica ia nastere oricunde in orice mediu.3ar televiziune,presa societatea si toti actorii participanti a+uta la mentinerea si perpetuarea ei. Violenta simbolica in cadrul familiei eu o vad si in acele acele forme de abuz emotional,psi4ologic ce impedica buna desfasurarea a dezvoltarii persoanei.Astfel am gasit urmatoarele definitii5 Violenta morala sau simbolica! este o constructie intelectuala ce trimite la conceptul de autoritate, la modul in care se e6ercita raporturile de dominatie, pentru care violenta adevarata e doar violenta fizica, a vorbi de violenta morala este ,un abuz de limba+ propriu unor intelectuali occidentali, prea confortabil instalati in viata pentru a cunoaste lumea obscura a mizeriei si a crimei7 doar definitia dura a violentei drept violenta criminala pare sa" i convina lui C4esnais, pentru ca ea se spri+ina pe fundamente teoretice serioase .Codul Penal/ si pe practici internationale recunoscute si stabilite ferm de mediile profesionale implicat.8 Abuzul psi"ologic cuprinde comportamentele manifestate de catre abuzator5degradarea,umilirea partenerei,copilului,membriilor familiei.sunt numiti prosti,urati,infidela,parinte denaturat,etc/ori alte apelative de acest gen care pot indica e6istenta sau potentialul de violenta domestica.9 Acest abuz nu trebuie tratat ca o simpla consecinta a celorlalte forme de rele tratatmente ci dimpotriva ar trebui sa fie luata ca un pilon central al eforturiilor de intelegere a disfunctionarii familiei precum si a nevoilor de protectie a copilului.Abuzul emotional.psi4ologic/ asupra copilului este un comportamnet comis intentionat de un adult lipsit de caldura afectiva,care +igneste,bat+ocoreste,ironizeaza,devalorizeaza,nedreptateste sau umiliste verbal copilului in momente semnificative sau repetat,afectandu"i in acest fel dezvoltarea si ec4ilibru emotional.'easemena acesta poate reprezenta,sustin specialistii si o
# %

$ucrare de dipli a , Violenta in scoala San&aianu Si ona 'a(riela ,Violenta in )a ilie ,Ed.$u en,Iasi , 2**+ ,p.1#

respingere a copilului ca fiinta,$calirea$ prin reguli stricte,fara drept de negociere,infricosarea copilului prin izolare,inc4iderea in spatii intunecose,dezamagindu"l.mintindu"l, control e6cesiv sau discontinu,atitudine autoritara,care sufoca independenta copilului sau a persoanei.:;u regasesc aceasta violenta in multitudinea de desene animate destinate copiilor dar care zic eu ca mesa+ul transmis nu e unul care ar putea aduce copilului lucruri bune in dezvoltarea ulterioara a acestuia ci din contra ii creioneaza in minte ca si el poate fi un super erou si astfel au loc diverse tragedii,deoarece ei se identifica cu persona+ul. 3ar o alta forma de abuz este cel a#ectiv care se crede a fi cel mai greu de definit comparativ cu cel fizic deoarece nu poate fi contificat precum palmele si lovituriile.Cercetariile au identificat doua forme ale abuzului afectiv,manifestate prin influenta violentei fizice si a celei se6uale asupra starii afcetive a femeii si prin efectele la nivel pur psi4ologic cum ar fi insultele verbale si privarea afectiva.1a identificat astfel sase componente ale abu+ului afectiv e6trase din mentiuniile femeilor abuzate care permit o caracterizare mai ampla a violentei afective si intalnim astfel5< . $egradarea produce scaderea stimei de sine precum si sentimente de indurerare si de rusine legata de sine. ;65$..in timp, cand ma auzit cat de prosta eram,nevrotica si ca nimeni nu avea nevoie de mine,mi"am pierdut identitatea.Am inceput sa cred ca faptul ca el bea,s educe la alte femei,ma lovea,este vina mea=$ 'egradarea poate lua forma critica,in+ositoare,aparent invizibila dar care erodeaza stima de sine a persoanei in cauza creand un sentimnet de vulnerabilitate care favorizeaza si accepta in ultima instanta violenta.> 'e asemenea degradarea include impunerea atacatorului in fata victimei(partenerei ceea ce o face pe aceasta sa isi asume rolul atribuit de sot involuntar,deoarece astfel lucreaza psi4icul sau atunci cand o constrange pentru a face un lucru in ciuda dorintei sale.

+ .

,onstantin Mdalina ,Maltratarea copilului ,Ed . $u en ,Iasi , 2**8 ,p.!+-!. Mandrila ,ar en , Violenta in fa ilie ,Ed. /niv. Al Ioan ,u&a ,2**9 , p.98-1*. 8 Ide , p.1*%

;65$iesirea in oras cu prietenele pe care sotul lu le place si astfel le numeste sticate,deprivate=etc=il va face sa o numeasca la fel si pe sotia sa si dispretuind"o in acealsi timp.$ %. %rica"femeile care sufera de violente traiesc sentimente de an6ietate ,legate de siguranta lor fizica si emotionala avand impresia ca atat trupul cat si individualitatea lor sunt in prime+die de a fi vatamate ori distruise. ). &rivarea acesta consta in conflictul ce poate aparea intre nevoiele umane de baza si incapacitatea de a le implini prin resurse disponibile fiind perceputa ca o durere a nevoii neimplinite. ;65$sotia lucreaza aduce banii in casa si sotul ii ia si ii c4eltuieste pe toti lasand"o pe ea si copii fara 4rana=. 1au nu trebuia sa fie cautata telefonic sau sa accepte vizite de la colegii sau prietenii ei deoarece sotul ii interzicea astfel de lucruri.$ 8. 'uprareaincarcarea cu responsabilitati este mai greu de identificat si este simtita ca o c4eltuiala enorma de energie in efortul de a pastra relatia maritala si unitatea familiala. ;65$cazuriile in care toata atentia sotiei trebuie indrepatata in mod e6pres catre sot,necontand e6istenta copiilor foarte mult pentru dansul..$tot ceea ce barbatul nu face bine e din vina sotiei(copilului, 9. $e#ormarea sau distorsionarea realitatii presupune inlocuirea constanta a indoielii in perceptiile proprii despre sine ale persoanelor.neconcordanta dintre ceea ce percep unii si ceea ce sustin altii despre ei ,in cele din urma,ii fac sa"si puna la indoiala propriile comportamente. :. $epersonalizarea reprezinta transformarea de catre atacator a femeii in obiect fara nici o energie interioara,fara resurse,fara nevoi sau dorinte. ;65$sotul isi sileste sotia sa ia medicamente.sedative/ pe motiv de a fi mai calma,dar acesta era defapt modul in care el o putea domina,iar ea de frica il asculta$

*oti cei care pactica acestameserie,parinte sau sot nu pot crede decat ca au lipsa de imaturitate,stima de sine redusa,sadici sau doresc un grad de autoritate foarte ridicat deoarece astfel ei considera ca au controlul si gradul cel mai inalt in cadrul familiei. Concluzii 3n concluzie pot spune ca violen?a este despre mult mai mult dec@t acele acte de distrugere fizic, este, de asemenea, despre ra?ionalitate dominant care men?ine alte forme de distrugere, incluzand si distrugerea vie?ii, a oportunit?ilor economice, a libert?ilor personale, a libertatii de ac?iune Ai de conAtiin?a. Personal cred ca aceasta violenta simbolica aduce efecte devastatoare daca nu sunt eliminte sau tratate e6act asa cum terbuiesc mai pe scurt as spune eu ca violenta simbolica naste monstri si sentimente greu remediabile. 1i acesta problema devine mult mai serioasa atunci cand copii sunt tinta unei astfel de violente deoarece cu totii stim ca abilit?ile Ai capacit?ile pe care copiii trebuie s le stp@neasc pe parcursul vie?ii depind de dezvoltarea emo?ional iar degradarea acesteia impedica buna crestere pentru ca provoaca tulburri emo?ionale, de adaptare, de socializare, traume fizice, tulburri comportamentale Ai sociale. 1i asa cum spune o prietena si caruia ii sustine spusele, i a r n o i i n c a l i t a t e d e a s i s t e n i s o c i a l i , c o n s i d e r m c a r t r e b u i p u s u n a c c e n t m a i m a r e p e prevenirea abuzului la copiii( Aceasta s" ar putea realiza printr"o evaluare a familiilor ce urmeaz s devin prin?i, ?in@nd cont de factorii de risc familiali . istoricul familiei de autiliza substan?e to6ice sau alcool, atitudinea prin?ilor n legtur cu activit?ile Acolare Ai e6traAcolare, via?a familial dezorganizat, conflictele Ai abuzurile fizice sau se6uale dincadrul familiei, planul emo?ional Ai cldura familial, etc/ c@t Ai prin evaluarea factorilor sociali din care face parte familia. Acest lucru ar putea fi uAurat dac ar e6ista o mai buncolaborare ntre sistemului medical Ai cel al asisten?ei sociale. Asistentul social ar putea evalua familiile ce urmeaz s aib copiii dac medicul i"ar aduce la cunoAtin? acest lucru.'up evaluare, dac se constat c e6ist factori de risc ai abuzului, ar putea interveni pentru prevenirea acestuia, astfel ar putea fi

diminuate efectele abuzului asupra copiilor care uneorisunt ireversibile, urmrindu"l toat via?a

Bibliografie . Constantin -dalina ,Maltratarea copilului ,;d . #umen ,3asi , %BB> %. -andrila Carmen , Violenta in familie ,;d. Cniv. Al 3oan Cuza ,%BBD ). 1anzaianu 1imona Eabriela ,Violenta in amilie ,;d.#umen,3asi , %BB: 8. 1tanciugelu, 1tefan , Violenta! mit si re"olutie,;d. All, Bucuresti, DD>

Febgrafie GGG.academos.ro GGG.tocilar.ro GGG.rasfoiesc.com