CURS 3 Terasele Importanta stuliului teraselor Stiintific terasele sunt cuaternale si reflecta caracteristicile mediului morfogenetic cuaternar si ala

a modelarii fluviatile , terasele sunt argumente ale oscilatiilor climatice cuaternare ,ale miscarilor eustatice si tectonici recente si ale modificarilor nivelului de baza Practic In utilizarea terenurilor ( asezari ,cai de comunicatii, agricultura !volutia cercetarilor Primele observatii sunt la sfarsitul sec "I" intre cele # razboaie $ondiale apar primele sinteze, ele sunt datorate lui %eorge &arsan si &intila $i'ailescu ,dupa ()*+ apar in diverse lucrari regionale , in teze de doctorat ,sinteze regionale ,P,Cotet , Constanitn $artiluic , &,-acauanu ,Tiberiu $oraru .apoi incep sa apara sinteze nationale prin ()/+ 0$onografia %eografica a Romaniei1 . ()23 0Relieful Romaniei1 . anii 42+ 5tlasul RSR, Probleme controversate in litologie 6problema varsarii teraselor 6problema racordarii pe teritorii mai intinse (, %eneza teraselor Terasele se datoreaza evolutiei ritmice in coaternar 6oscilatii climatice cuaternare 6oscilatii de nivel al $arii 7egre 6miscarii neo tectonice in geosinclinalul carpatic Terasele Romaniei sunt rezultatul a ce putin # factori a,i, reprezinta un caracter mi8t, Clasificarea teraselor dupa geneza 6climatice 6eustatice 6neotectonice 6mi8te in Carpati si Subcapati ele sunt tectonice si climatice in regiunea periferice e8tracarpatice eustatice si climatice ,terasele din toate bazinele de contact si depresiunile suspendate situate in amonte de un sector ingust de vale sunt terase climatice sau tectonice #, 7umarul teraselor 9e6a lungul timpului cercetarile successive au condos catre elaborarea unui sistem unic de terase ,ideea unui sistem unic cu : terase si ideea unui sistem unic cu * terase ,ideea actuala este cea a completarii de terase,

a b c d e

!8ista niste trasaturi generale ; nr de terase este diferit de la o unitate morfologica la alta si c'iar de la un compartiment la altul diferentele de nr de terase sunt mai mari intre bazinele 'idrografice e8tra si intra carpatice nr teraselor este variabil de6a lungul aceleiasi vai nr variaza pe sectoare mici in limitele aceleiasi unitati ma<ori de relief nr difera intre vaile principale si vaile afluente 9iferentieri regionale

subcarpatii au cel mai mare nr de terase ,s6au indentificat pana la (+6(# niveluri de terase in Subcarpatii de Curbura in lungul vailor Putna ,-uzau ,Telea<a ,Pra'ova,5ceasta datorita inaltimilor neotectonice cu intensificari in ariile anticlinale si subsidentelor din ariile sinclinale sau de la contactul cu campia,7r se reduce catre Subcarpatii %etici si $oldovei 26) terase intre 9ambovita si =lt ,/ 2 terase intre =lt si $odru , 5ceasta datorita diminuarii mobilitatii tectonice ce are loc pe aliniamentul !6& si unui raport subsidente inaltarii inclinat intre subsidente in Campai Romana cel mai mare nr de terase este in Campia =lteniei unde sunt : terase nr fiind in scadere spre !, !8ista diferente de la 7 la S astfel; Campia Piemontana 363 in campia de Subsidenta ingroparea teraselor, Campai de S #63 terase,&alea dunarii are : terase in defileu ,urmand o reducere treptata la 9esnatui 2 ,la >iu / ,la 5rges 3 ,la $ostistea # ,la >egalia ( ,pt a inregistrara lor in campia -railei &alea Siretului

3 &arsta teraselor !a este data in functie de faza de sculptare a terasei dupa unii cercetatori ar corespunde fazei de nivelare a podului si acumulare a pietrisurilor ( C6tin -ratescu , 7,Pop , $odul de stabilire al varstei e diferi pt terasele eustatice fata de cele climatice; 6 ?a terasele eustatice nivelarea podului si acum, interglaciar taierea fruntii glaciare, 6 ?a terasele glaciare invers, 5ceasta dubla situatie trebuie colerata cu activitatea neotectonica pt ca terasele de aceeasi varsta pot fi la inaltimi diferite , $etode de stabilire a varstei; 6 $etoda geomorfologica se realizeaza prin compararea datelor morfometrice si morfostructurale . de asemenea raportarea terasei la varsta unitatii de relief 6 $etoda pedologica geologica metoda alternantei leossului si a solului fosile, 6 $etoda paleontolgica fosile

6 $etoda radiometrica carbon (3 = cronologie a teraselor din Romania 6 terasa cea mai inalta la peste #++ m terasa in roci cu caracter fracmentar si cu caracter de umar si este villafranc'iana 6 terase inalte la peste (++ m din pleistocen inferior 6 terase mi<loci (++ 3+ m pleistocen mediu si superior 6 terase inferioare sub 3+ 3+ m 'olocene 3, 9esfasurarea si racordarea teraselor !8ista elemente de unitate dar si de discontinuitate a teraselor mai ales in cazul marilor vai carpatice, In mitologia geomorfologica se vorbeste despre o serie reprezentata de 3 terase cu cea mai mare continuitate ,seria teraselor 3,3,* Sisteme de terase in Romania; 6Sistemul carpatica 6Sistemul subcarpatic 6Sistemul danubian Campia Romana 6Podisul %etic 6Sistemul banato6somesan 6Sistemul transilvanean 6Sistemul moldovenesc 6Sistemul dobrogean