CURS 4 Luncile Albia majora Reprezinta o treapata morfologica acumulatica care ocupa fundul actual al vailor reprezinta treapta

morfogenetica cea mai joasa si noua din cadrul vailor.Prezinta dezvoltate extinsa dinspre amonte spre aval bilaterala sau monolaterala fata de albia minora. Prezinta stransa legatura morfodinamica cu albia minora astfel ca intregistreaza o transformare rapida permanenta a morfografiei si peisajului in general. Probleme! "geneza si varsta luncilor "structura "micro relieful "morfodinamica actuala "lunca #unarii $. %eneza si varsta luncilor &ste legata de trans presiunea post glaciara care a modificat aerodinamica proceselor fluviatileimprimand acesteia o evolutie spre un nou profil de ec'ilibru. Aceasta trans presiune a detreminat ridicarea nivelului de baza al raului rezultand o nivelare a fundului raului prin eroziune laterala aluvionare intensa si o inaltare a depozitului aluviar. Putem detasa ( faze ! a) de nivelare a patului de sacurgere b) de acumulare si inaltare #etasarea luncii ca treapta morfogenetica are loc o data cu trecerea de la orizontul grosier inferior la cel superior fin al depozitul aluviar . *ntercalatii grosiere in orizontul superior fin sunt rezultatul unor vec'i cursuri de asemenea in orizontul superior fin pot fi gasite si intercalatii de argila sau de sol (. *n ceea ce priveste microrelieful de lunca morfo'idrografia in profilul transversal al unui sector de lunca se diferentiaza urm.unitati! a) dinspre albia minora catre prima margine terasa sau versant b) imediat langa albia minora grindurile c) sesul alluvial depresionar d) trepte de lunca sau terase de lunca sau glacisuri de lunca. La vaile mari se pot separa o lunca interna si una externa " lunca interna se afla sub influenta proceselor de albie este supusa inundatiei. Se registreaza cele mai rapide modificari. a) forme pozitive grinduri popine +gradiste) b) forme negative belciuge cursuri parasite areale cu exces de umiditate. Aici se int si forme antropice ! diguri +balastiere) " lunca externa ,la contactul cu prima terasa sau cu versantul

forme positive ,trepte terase glacisuri de lunca popine conuri de dejectie ale torentilor care vin de pe versant + formeaza proluvii ) glacisul proluvial b) forme negative belciuge -. .orfodinamica actuala Procese de albie si procese de lunca Procese de albie ! " aluvionarea fundului albiei minore acesta generand bancuri ostroave procese de difluenta +despletit sau impletit de albie )/ " aluvionare laterala " acumulari incipiente din materialele cele mai fine si plaje fluviatile eroziunea laterala meandrarea divagarea Procesele de lunca ! lauvionarea formarea grindurilor divagari si parasiri de cursuri 4. 0ormarea retelei de vai din Romania . *nregistreaza o evolutie ce se intinde din Cretacicul Superior si pana in 1olocen .&a coincide cu etapele morfogenetice ! " cretacic sup. , miocen inferior " tortonian , pontian " pontian , villafranc'ian " pleistocen , 'olocen &tapa * , deformare a vailor corespunde cu timpul de formare a pediplenei carpatice segmente din vaile formate acum se gasesc in 2anat Apuseni si .eridionali la nivelul suprafetei de nivelare 2orascu &tapa ** , corespunde cu tipul de formare al nivelului Rau " Ses se mai numeste nivelul vailor. Acum se formeaza primele vai carpatice in domeniul cristalin si al flisului gretacic . Cele mai multe vai carpatice isi pastreaza traiectoriile din tipul suprafetei Rau , Ses. Acum se formeaza cumpenele de ape carpatice si se contureaza marile bazine miocene. &tapa *** , se mai numeste etapa pimontana. 3aile continua sa se ierar'izeze prin adancire si extensiune asupra noilor unitat exondate + piemonturile). Un aspect deosebit d.p.d.v. genetic evolutiei este dat de aparitia piemonturilor. Conditii morfologice specifice , sunt constituite de ramanerile 'idrografice . Apar procese de epigeneza. &tapa *3 , adduce cele maio importante modificari in evolutia retelei 'idrografice in procesul de formare a vailor actuale. Cauzele sc'imbarilor morfogeografice din Cuaternar! miscari te'tonice miscarile neote'tonice oscilatiile dinamice miscarile eustatice. 3aile s"au adancit continuu in munti dealuri si podisuri si s"au extins in campiile exondate in Cuaternar. Acum evolutia vailor a inregistrat un caracter ritmic acum apar terasele si luncile in munti dealuri si podisuri treasele sunt tectonice si climatice in campii sunt eustatice. #unarea constituita in Cuaternar decine colectorul retelei de vai si generalizeaza nivelul de baza al .arii 4egre. Procesul caractreistic acestei etape este captarea si divagarile specific Campii Romane si Campiei de 3. *n campia Romana apare si in sens

a)

diferentiat ale miscarilor neotectonice / exista arii de inaltare care se impun prin divergente apar arii de coborare care determina convergatii si confluente.