Sunteți pe pagina 1din 8

2 Cauzele care inlatura caracterul penal al faptei 1. Legitima aparare ( art.

44) (1) Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savarsota in stare d elegitima aparare. (2) Este in stare de legitima aparare acela care savarseste fapta pentru a inlatura un atac mterial, direct, imediat si injust, indreptat impotriva sa, a altuia sau impotriva unui interes o stesc, si care pune in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul o stesc. (2 (1)) !e prezuma ca este in legitima aparare si acela care savarseste fapta pentru a respinge patrunderea fara drept a unei personae ptin violenta, viclenie, efractie sau prin alte asemenea mijloace, intr"o locuinta, incapere, dependinta sau loc imprejmuit ori delimitat prin semen de marcare. (3) Este de asemenea in legitima aparare si acela care din cauza tul urarii sau temerii a depasit limitele unei aparari proportionale cu gravitatea pericolului si cu imprejurarile in care s"a produs atacul. Conditiile legitimei aparari #in redactarea art. 44 C. pen., rezulta ca sunt avute in vedere conditii referioare la atac si conditii referitoare la aparare. Conditiile atacului $ 1. %tacul este material &cand se foloseste o forta sau o energie fizica pentru a determina modificari in su stanta fizica a valorii ocrotite. 2. %tacul este direct & intre agresor si victima nu tre uie sa e'iste un o stacol eficient care impiedica producerea rezultatului. 3. %tacul este imediat " atacul este imediat cand s"a dezlantuit sau este pe cale sa se dezlantuie, cand pericolul pe care"l prezinta pentru valoarea sociala s"a ivit, este actual sau este pe cale sa se iveasca (pericol iminent). 4. %tacul este injust &atacul este injust daca nu e'ista temei legal pentru savarsirea lui. 5. %tacul sa fie indreptat impotriva persoanei care se apara, ori impotriva alteia sau impotriva unui interes o stesc - drepturile persoanei pot privi( viata, integritatea corporala, sanatatea, li ertatea, onoarea, averea. - Interesul obstesc poate consta intr"o situatie, relatie, activitate ce intereseaza pu licul. 6. %tacul sa puna in pericol grav persoana celui atacat ori interesul o stesc & pericolul este grav atunci cand este pe cale sa provoace consecinte iremedia ile sau un prejudiciu greu de inlaturat. Conditiile apararii a) apararea se realizeaza orintr"o fapta prevazuta de legea penala" nu intereseaza ce anume fapta face apararea, nu intereseaza nici su iectul care efectueaza apararea, insa odata imprevazuta aceasta fapta in legea penala, important este sa se cerceteze daca aceasta indeplineste conditiile legale pentru a putea fi incadrata la legitima aparare. b) apararea sa fie precedata de atac & legatura de cauzalitate dintre atac si aparare tre uie sa fie dedusa in mod direct c) apararea tre uie sa se indrepte impotriva agresorului" apararea se poate indrepta impotriva vietii, sanatatii, li ertatii agresorului darn u si impotriva unurilor sale. d) apararea sa fie necesara pentru inlaturarea atacului

e) apararea sa fie proportionala cu gravitatea pericolului si cu imptejurarile in care s"a produc atacul" proportionalitatea dintre aparare si atac este de ordin mat)ematic si nu presupune ec)ivalenta mijloacelor. #epasirea limitelor legitimei aparari E'ces justificat" apararea devine disproportionata fata de gravitatea atacului si imprejurarile in care s"a produs datorita tul urarii sau temerii in care s"a aflat faptuitorul. #aca apararea este disproportionata dincolo de aceste tul urari si temeri, e'cesul nu mai este justificat, iar fapta devine infractiune, insa i se aplica cicumstanta atenuanta prevazuta la art. *+ lit ) C. pen. ,n acest caz e'cesul este scuza il, intrucat fapta care l"a determinat este agresiunea careia i s"a raspuns, e'istand vinovatie, insa intr" o forma atenuata. 2. !tarea de necessitate ( art. 4-) (1) Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savarsita in stare de necesitate. (2) Este in stare de necesitate acela care savarseste fapta pentru a salva de la un pericol iminet si care nu putea fi inalturat altfel, viata, integritatea corporala sau sanatatea sa, a altuia sau un un important al sau ori al altuia sau un interes o stesc. (+) Nu este in stare de necesitate persoana care in momentul cand a savarsit fapta si"a dat seama ca pricinuieste urmari vadit mai grave decat cele care s"ar fi putut produce daca pericolul nu era inlaturat. Conditiile starii de necesitate Conditiile privitoare la pericol a) sa e'iste un pericol iminent, adica o amenintare grava pentru vatamarea valorilor sociale ocrotite de lege, indifferent daca pericolul se datoreaza fenomenelor naturii sau unei actiuni umane. b) .alorile supuse amenintarii tre uie sa fie dintre cele anume aratate de lege (viata, integritatea corporala, sanatatea proprie sau a altuia, un un important propriu sau al altuia, interesul general). Conditiile actiunii de salvare a) pericolul san u poate fi inlaturat in alt mod decat savarsind o fapta prevazuta de legea penala ) sa se fi comis o fapta prevazuta de legea penala pentru inlaturarea pericolului" aceasta fapta tre uie sa fi fost necesara si de neinlaturat, fiind singurul mijloc de inlaturare a pericolului( aceasta conditie se realizeaza in raport cu starea psi)ica a persoanei. +. Constrangerea fizica ( art. 4/ alin (1) ) Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savarsita din cauza unei constrangeri fizice careia faptuitorul nu i"a putut rezista. Constrangerea fizica este presiunea pe care o forta careia nu i se poate rezista o e'ercita asupra unei energii fizice a unei alte personae in asa fel incat aceasta comite o fapta prevazuta de legea penala fiind in imposi ilitatea fizica sa actioneze altfel. Conditiile constrangerii fizice

a) sa e'iste o constrangere asupra fizicului unei persoane & energia fizica a unei persoane este ori impiedicata, ori tinuta in stare de inertie, de o alta energie fizica independenta de constiinta si vointa persoanei constranse. b) constrangerea la care a fost supusa persoana sa nu se fi putut rezista c) !u imperiul constrangerii fizice persoana sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala 4. Constrangerea morala ( art. 4/ alin 2 ) Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savarsita din cauza unei constrangeri morale, e'ercitata prin amenintare cu un pericol grav pentru peroana faptuitorului ori a altuia si care nu putea fi inlaturat in alt mod. Constrangerea morala este o stare psi)ica determinate de puternica presiune pe care sentimental de teama, provocat prin amenintare, o e'ercita asupra celui constrans, inlaturand astfel posi ilitatea li erei determinari si dirijari a vointei acestuia, o ligandu"l sa savarseasca o fapta penala. Conditiile constrangerii morale a) sa e'iste o actiune de constrangere e'ercitata prin amenintare cu un pericol grav &e'ista o actiune de constrangere morala cand o persoana se afla su presiunea unei temeri puternice provocate de amenintarea venita din partea altei persoane( pericolul creat prin amenintare tre uie sa fie actual si iminent, adica pe cale de a se produce. ) pericolul grav cu acre se ameninta san u poata fi inalturat altfel decat prin savarsirea faptei pretense" care este o fapta prevazuta de legea penala & daca cel amenintat ar fi putut evita pericolul grav si fara savarsirea faptei penale, conditia nu mai este indeplinita, intrucat cel constrans a avut posi ilitatea de actiune, cat si o anume li ertate de gandire, c)iar daca aceasta era viciata de presiunea la care era supus. -. Cazul fortuit ( art. 4* ). Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, al carei rezultat este consecinta unei imprejurari care nu poate fi prevazuta. E'ista caz fortuit atunci cand actiunea sau inactiunea unei persoane conduc la un rezultat pe acre persoana respective nu l"a conceput sin u l"a urmarit, rezultat produs in urma interventiei neasteptate si imposi il de prevazut a unei enrgii straine. Conditiile de e'istenta a cazului fortuit0 a) interventia unei energii straine independente de constiinta si vointa faptuitorului" totusi intre imprejurarea fortuita si rezultatul produs tre uie sa e'iste legatura de cauzalitate, in sensul ca fara actiunea sau inactiune faptuitorului, interventia energiei straine nu ar fi produs rezultatul vatamator. b) ,mposi ilitatea de prevedere a interventiei energiei straine care a produs rezultatul" imposi ilitatea de prevedere se analizeaza de la caz la caz, in functie de raportarea la o persoana cu o dezvoltare psi)ica si o pregatire medie. c) 1apta prevazuta sa fie in legea penala" conditia se refera la fapta privita in raport cu rezultatul efectiv produs, si nu la fapta pe care isi propusese sa o savarseasca faptuitorul, care pitea fi si o fapta neprevazuta de legea penala. 7. ,responsa ilitatea ( art. 42 ). Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, daca faptuitorul, in momentul savarsirii faptei, fie din cauza alienatiei mintale, fie din alte cauze, nu putea sa"si dea seama de actiunile sau inactiunile sale, ori nu putea fi stapan pe ele. Iresponsabilitatea este starea de incapacitate psi)o"fizica a unei persoane, acre intelectiv, nu poate sa"si dea seama de semnificatia sociala a actiunilor sau

inactiunilor sale si de urmarea acestora, iar volitiv, nu"si poate determina si dirija in mod normal vointa in raport cu actiunile si inaciunile sale. Cauzele care determina iresponsa ilitatea &inacapacitatea psi)ica a unei persoane se poate datora, asa cum reiese din art. 42 C. pen., fie alienatiei mintale sau altor cauze, cum ar fi $ - tulburarile psihice patologice( tulburarile toxice, inclusiv tul urarile provocate de su stante alcoolice sau stupefiante( tulburarile psihice determinate de o insuficienta dezvoltare a functiilor psi)ice, intra in acest concept tulburarile nepatologice de constiinta determinate de alcool, o oseala, e'tenuare, stari )ipnotice si acre se maifesta prin stari crepusculate, )alucinatii, emotivitate grava( somnul si somnambulismul, ca stari fiziologice speciale( hipnoza. Conditiile iresponsa ilitatii a) faptuitorul sa fie in incapacitate psi)ica intelectiva si volitiva cu privire la actiunile sau inactiunile sale" in functie de circumstantele cauzei, se va cerceta, printer altele, si in ce masura starea de iresponsa ilitate avea un caracter progresiv sau atenuat, aceasta in situatiile in care iresponsa ilitatea nu este un cronica, ci datorata unor factori de moment. b) !tarea de incapacitate psi)ica sa e'iste in momentul savarsirii faptei" starea de incapacitate tre uie sa e'iste pe intregul interval de savarsire a faptei. Conditia nu este indeplinita daca faptuitorul si"a provocat premeditate aceasta stare, pentru a invoca ulterior apararea sa. c) ,ncapacitatea psi)o"fizica a faptuitorului sa se datoreze alienatiei mintale ori altor cauze & nu e'ista caz de iresponsa ilitate neputinta faptuitorului de a"si da seama de urmarile actiunilor sau inactiunilor sale, din cauza lipsei de maturitate psihica, fapt normal in procesul de dezvoltare io"psi)ica a individului. d) 1apta sa fie prevazuta de legea penala 8. 3etia ( art. 44 C. pen ) .(1) Nu consituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, daca faptuitorul, in momentul savarsirii faptei, se gasea, datorita unor imprejurari independente de vointa sa, in stare de etie completa produsa de alcool sau alte su stante. (2) !tarea de etie voluntara completa produsa de alcool sau alte su stante nu inlatura caracterul penal al faptei. Ea poate constitui, dupa caz, o circumstanta atenuanta sau agravanta. 3etia poate definite ca fiind acea stare psi)ofizica anormala in care se gaseste o persoana, din cauza efectelor produse asupra organismului sau si asupra facultatilor sale psi)ice de anumite su stante e'citante sau narcotice consummate de ea sau introduse in corpul ei. 1elurile etiei Enumerarea criteriilor. ,n doctrina penala, etia se clasifica cu precadere in functie de doua criterii$ - dupa intensitatea starii de etie provocata de su stantele ingerate ( etia completa si etia incomplete) - dupa atitudinea persoanei fata de modul in acre a ajuns la stare de etie ( etia accidentala si etia voluntara ) #upa gradul de into'icare. %stfel in functie de gradul de into'icare produs prin ingerarea su stantelor alcoolice sau narcotice, distingem intre $ a) 3etia psi)opatica ) 3etia epileptiforma c) 3etia completa" into'icarea produce o paralizare a energiei musculare, concomitant cu intunecarea completa a facultatilor mintale.

d) 3etia incompleta" into'icarea produce o stare de suresci ilitate psi)ica du lata de diminuarea capacitatilor fizice. ,n functie de modul in care s"a ajuns la etie, distingem intre $ a) etia accidentala (involuntara sau fortuita) e'ista cand into'icarea este fortuita sau cauzala, independent de vointa persoanei implicate b) etia voluntara & e'ista atunci cand persoana consuma intentionat su stante al caror effect e riant il cunoaste. 1elurile etiei voluntare 1. simpla & cand persoana c)iar daca cunoaste efectul e riant al su stantei, nu urmareste in mod voit sa se into'ice, dar acest lucru se intampla. 2. ocazionala & cand persoana se into'ica in mod voit, insa fara a avea un scop infractional predeterminat. 3. premeditata ( preordinata) &cand persoana luase )otararea de a savarsi o infractiune si se into'ica special pentru comiterea ei Conditiile etiei 5ezulta din interpretarea art. 44 C. pen., dupa cum urmeaza $ - starea de etie tre uie sa e'iste la momentul comiterii faptei, adica in timpul in care au loc actele de e'ecutare etia tre uie sa fie accidentala, independenta de vointa persoanei care nu numai ca nu voieste sa se im ete, dar nici nu cunoaste efectul e riant al su stantelor ingerate etia tre uie sa fie completa, sa conduca la paralizarea capacitatilor intellective si fizice ale persoanei - fapta savarsita sa fie o fapta penala Efectele etiei " etia accidentala completa inlatura caracterul penal al faptei, conform art.44 alin (1) C. pen., intrucat fapta este savarsita fara vinovatie. " etia completa premeditate este intodeauna circumstanta agravanta, conform art. *-. alin (1) lit e) C. pen. 9. 6inoritatea ( art. -7 ). Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savarsita de un minor care la data comiterii acesteia nu indeplinea conditiile legale pentru a raspunde penal. 6inoritatea este asadar starea in care se gaseste faptuitorul minor, care in momentul savarsirii faptei prevazuta de legea penala nu implinise varsta raspunderii penale. Conditiile starii de minoritate #in interpretarea art. -7 C.pen., rezulta ca minoritatea inlatura caracterul penal al faptei daca $ - fapta este savarsita de un minor care la data comiterii acesteia nu indeplinea conditiile legale pentru a raspunde penal - minorul savarseste o fapta prevazuta de legea penala Efectele juridice ale starii de minoritate ,ntrucat discernamantul minorului este in formare, fapta prevazuta de legea penala savarsita de un minor, care la data comiterii acesteia nu indeplinea conditiile legale pentru a raspunde penal, nu este infractiune, fiind inlaturata astfel raspunderea penala. 6asuri de protectie sociala 1ata de minorul care a savarsit o fapta penala, darn u raspunde penal, se iau masuri de protectie speciala, cim ar fi $ - plasamentul - plasamentul in regim de urgenta

- supraveg)erea specializata ,n dispunerea acestor masuri in temeiul art. 27 din Lege, se va tine seama de$ a) conditiile care au favorizat savarsirea faptei( ) gradul de pericol social al faptei( c) mediul in care a trait copilul( d) riscul savarsirii, din nou, de catre copil, a unei fapte prevazute de legea penala( e) orice alte elemente de natura a caracteriza situatia copilului( 6asura supraveg)erii specializate consta in mentinerea copilului in familia sa, su conditia respectarii de catre acesta a unor o ligatii, cum ar fi $ ( art.2+) a) frecventarea cursurilor scolare ) utilizarea unor servicii de ingrijire de zi( c) urmarea unor tratamente medicale, consiliere sau psi)oterapie( d) interzierea de a frecventa anumite locuri sau de a avea legaturi cu anumite persoane. Este interzis sa se dea pu licitatii orice date referitoare la savarsirea de fapte penale de catre copilul care nu raspunde penal, inclusiv date privitoare pe persoana acestuia. (art.24) 10. Eroarea Eroarea este reprezentarea gresita, de catre cel ce savarseste o fapta prevazuta de legea penala, a realitatii din momentul savarsirii faptei, reprezentare determinate de necunoasterea sau cunoasterea gresita a unor data ale realitatii. Caracterizare. ,n doctina s"a aratat ca prin eroare se intelege necunoasterea sau cunoasterea gresita, de catre cel care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala $ - fie a unei stari, situatii, imprejurari esentiale pentru corecta caracterizarea a faptei( - fie a unui element circumstantial de agravare, - fie e unei dispozitii legale nepenale. Eroarea nu se confunda cu indoiala, culpa sau cu fapta putative a) eroarea estte reprezentarea gresita a unor data ale realitatii. Ea nu se confunda cu indoiala, care inseamna o cunoastere nesigura, incerta a acestor date, iar prin savarsirea faptei este acceptata posi ilitatea producerii unui rezultat periculos. ) ,ndoiala nu inseamna culpa, care consta in atitudinea psi)ica a faptuitorului care prevede rezultatul faptei sale, nu"l accepta, socotind fara temei ca acesta nu se va produce ori nu prevede rezultatul faptei sale, desi putea si tre uia sa"l prevada. ,n cazul indoielii faptuitorul are o reprezentare a datelor realitatii, insa este incompleta. c) #e asemenea eroarea nu se confuda cu fapta putativa, cand faptuitorul este convins ca savarseste o infractiune, dar in realitate el nu incalca legea penala. 1elurile erorii ,n doctrina penala si legislatie eroarea se diferentiaza in raport de $ 1) dupa o iectul asupra caruia poarta, se disting $ a) eroarea de fapt e'ista atunci cand necunoasterea sau cunoasterea gresita poarta asupra unor date ale realitatii (stari, situatii, imprejurari etc.) b) eroarea de drept sau norma consta in necunoasterea sau cunoasterea gresita a normei juridice. Eroarea de drept nu inlatura caracterul penal al faptei. 2) dupa factorii care determina eroarea, aceasta poate fi $ a) eroarea prin necunoastere sau ignoranta reprezinta o stare psi)ica determinate de regula de lipsa de cultura( b) amagirea sau inducerea in eroarea reprezinta o stare psi)ica provocata de actiunile inselatoare (dolosive) e'ercitate de o persoana asupra alteia. Eroarea

prin amagire poate atrage raspunderea penala su forma complicitatii sau instigarii, in persoana celui care face amagirea. 3) #upa consecintele ce le poate avea, eroarea poate fi $ a) eroare esentiala cand reprezinta pentru faptuitorul aflat in eroare o justificare a activitatii lui si e'clude vinovatia. b) Eroarea este neesentiala cand apare ca o scuza pentru faptuitorul aflat in eroare, iar pe planul consecintelor juridice & reprezinta o circumstanta atenuanta. 4) #upa o iectul asupra caruia poarta. ,n raport cu consecintele ce le poate avea, completat cu cel al o iectului asupra caruia poarta, eroarea poate fi $ a) eroare principala cand aceasta priveste date de drept referitoare la elementele constitutive ale infractiunii, de care depinde insasi e'istenta infractiunii. b) eroarea secundara cand aceasta priveste o stare, o imprejurare ce reprezinta o circumstanta agravanta de savarsire. Eroarea principala poate conduce la ine'istenta infractiunii, iar eroarea secundara nu conduce decat la inlaturarea circumstantei agravante nu si la inlaturarea infractiunii forma tip. 5) #upa posi ilitatea de evitare a erorii, aceasta poate fi $ a) eroare de neinlaturat sau invincibila cand se datoreaza completei necunoasteri a realitatii si care nu ar fi putut fi inlaturata oricat de diligenta ar fi depus faptuitorul b) eroare vincibila sau inlaturabila care ar fi putut fi inlaturata daca faptuitorul era mai atent, mai diligent. Eroarea vinci ila nu inlatura caracterul penal al faptei afara de cazul cand faptele sunt incriminate numai daca se savarsesc cu intentie. Eroarea de fapt ( art. -1 ) (1) Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, cand faptuitorul, im momentul savarsirii acesteia, nu cunoastea e'istenta unei stari, situatii sau imprejurari de care depinde caracterul penal al faptei. (2) Nu constituie circumstanta agravanta imprejurarea pe care infractorul nu a cunoscut"o in momentul savarsirii infractiunii. (+) #ispozitiile alin (1) si (2) se aplica faptelor savarsite din culpa pe care legea penala le pedepseste, numai daca necunoasterea starii, situatiei sau imprejurarii respective nu este ea insasi rezultatul culpei. %spectele la care se refera eroarea de fapt. 5ezulta din art.-1 si au in vedere $ - o stare, situatie sau imprejurare de care depinde caracterul penal al faptei" eroare principala (alin.1). ,n acest caz fapta nu are caracter penal. - 8 circumstanta agravanta a infractiunii" eroare secundara (alin.2). ,n acest caz se va sanctiona numai infractiunea de forma tip, nu infractiunea in forma agravanta. Conditiile erorii de fapt.Eroarea de fapt inlatura caracterul penal al faptei daca sunt indeplinite conditiile $ a) sa se fi comis o fapta prevazuta de legea penala ( art.51 alin.1 ) ) in momentul savarsirii faptei, faptuitorul sa nu fi cunoscut existenta unor stari, situatii sau imprejurari de care depinde caracterul penal al faptei (art 51. alin 1 ) c) starea, situatia sau imprejurarea care nu au fost cunoscute pot sa reprezinte un element constitutiv al infractiunii ori o circumstanta a acesteia (alin.1 si ) Efectele erorii de fapt. Criterii de diferentiere. Eroarea de fapt are efecte diferite dupa cum priveste un element constitutive al infractiunii sau o circumstanta agravanta a acesteia. #e asemenea, efectele sutn diferite dupa cum fapta este savarsita cu intentie sau din culpa. a) daca eroarea priveste un element constitutive al infractiunii si este savarsita cu intentie se aplica art.-1 alin (1) C. pen.

#aca eroarea poarta asupra unui element constitutive al infractiunii si este savarsita din culpa se aplica art. -1 alin. (+) C. pen., caracterul penal al faptei fiind inlaturat doar daca legea pedepseste respective infractiune si su forma de vinovatie a culpei, cu e'ceptia cazului in care culpa este imputa ila victimei. ) daca eroarea priveste o circumstanta agravanta, respectiva circumstanta este inlaturata 9art. -1 alin. (2) :, indiferent ca este savarsita cu intentie sau din culpa, afara de cazul cand este incidenta culpa imputa ila victimei. Eroarea de drept penal #iferentiere in functie de norma penala si e'trapenala. Necunoasterea ori cunoasterea gresita a normei juridice are efecte diferite dupa cum ea poarta asupra normei penale sau norme e'trapenale. a) eroarea asupra normei penale nu inlatura caracterul penal al faptei. ;otrivit art. -1 alin. (4) C. pen..$ ,,Necunoasterea sau cunoasterea gresita a legii peale nu inlatura caracterul penal al faptei .< ) eroarea asupra normei extrapenale este asimilata erorii de fapt, ducand la inlaturarea caracterului penal al faptei.