Coordonatorul coleciei: praf, univ. Redactor; MRIA STANCfU MIRCEA ELIADE H,. MITUL ETERNEI RENTOARCERI ARH TI!

URI "I R ! TAR Traducere de MRIA I#N SCU CEZAR IVANESCU ISBN 973-4436-06-4 uni !"# !n$i$%&'!(i$ )I ).* I . CU+RINS H,V Mi"$!- E.i-(! LE M/THE DE L *ETERNEL R0i%VU0i 1 E(i2i&n# 3-%Uni-"(. 4957 Toate drepturile a$upra ace$ici ediii apaiin dilurii UNI# RS CUV6NT NAINTE...................................... 7 C-'i2-%u% I ARHETI+URI 74 RE+ETARE +"&8%!9-......................*..............-......-*-.-. II Ar%etipuri &Ie$le ale ritoriilor. ic'plclor i crafdot (.........).. ( Si"-8u%u"-u% :C!n2"-%u%; .....................<,.,.. = ,.=>,>><) %? R!'!2-"!- !$u9&@&ni$i...................:,.>........... A B3 M&(!%!%! (i in! u%$ "ini&%u"i%&" ................>.....-.....,-- B6 AiC$%i'u"i -%! -$2i i2i%i2-" :'n?0Eiu!?........................... 3B Mi2u"i%! #i i#2&"in ..............,........, ?.......-......- ", 3R CD'i%&Ci. II RE3ENERAREA TIM+ULUI ,C Anu%;, N&u% AnE O',ni&@&nM............................:,, 55 +!"i&(i$i9i$- C"!-2!i..................................--- - 0F R$@$n!E-"!- $&n2inui - 2i9'u%ui..............:.>,,......- A - 74 C-'i%&%ui 444 ...EGERinRE; HI :ISTORIE; T.NnnTifllUaiea, $uferinei................................... -. I2iin- $&"-i(!"-2i J< i$&0-ni!............--.,,.,------......... 40B Ciclurile co$'ice i iMuna.................................- ) III /c0lin i i$Hifie...................................,,,..,,. *12 C-'i2&%u% IV :TEROAREA ISTORIEI; Surpavi(runcii '3Tului .tfa'i itta4t&ceri5.......(.............. *62 /ificult7ile i$lofic%'ului ,..,............................... *+* l.i8crtale9i i)oric................ r,........................ *+: /e$perare $au credini .. r,..,............................... *.1 . 0- )

*+

CUV6NT NAINTE +!n2"u Tant;< 9< =nitu$ Co$te, fn a'lniirc> nopilor ooaMre de vt?8e (! %- CC-%!2 CC-i9i2! /ac7 tea'a de a nu p7rea prea a'8iio9i nu nc(ar ** @'piedicai, ara fi dat ace$tei carp un al doilea $u8titlu: Introducere % o Ailo;ofie a I$toriei. C7ci toc'ai ace$ta e$te, @n definitiv, $en$ul e$eului de fa7: cu particularitatea, totu9i, c7 @n loc $7 fac7 ape3 la anali;a $peculativ7 a feno'enului i$toric, ci cercetea;7 concepiile funda'entale ale $ociet7ilor ar%aice care. de9i cuno$c 9i clc o anu'il7 forai7 de Bi$torie5C, $e $tr7duie$c $7 nu fin7 $ea'a de ta. Studiind ace$te $ociet7i tradiionale, o tr7$7tur7 ne(a uifflil @n 'od deo$e8it: revolta @'potriva ti'pu@ui concret, i$toric, no$tal?ia unei re@ntoarceri periodice la un ti'p 'itic al ori?inilor, la Marele Ti'p. Sen$ul 9i funcia a ceea ce ani nu'it Bar%etipuri 9i repetare** tiu ni $au li'pe;it dec>t @n 'o'entul c>nd a' $e$i;at @nd>r<irea ace$tor $ociet7i de a refu;a ti'pul concret, o$tilitatea lor la orice @ncercare de Bi$torie, autono'7, adic7 de i$torie f7r7 re?ul7 ar%etipala. A9a cu' o dovcde9Te acea$t7 carte, refu;ulD opo;iia nu $unt. $i'plu, efectul unor tendine con$ervatoare ale $ociet7ilor pri'itive. /up7 p7rerea noa$tr7, ave' dreptul $7 de$cifr7' @n di$preul lor pentru i$torie, adic7 pentru eveni'entele faE7 'odel tran$i$toric, @n acea$t7 re$pin?ere a ti'pului profan, continuu, o anu'il7 valori;are 'etafi;ic7 a eFi$tenei u'ane. /ar acea$t7 valori;are nu !#2! Kn ni$i un $-L, cea pe care incearc> $(o con$acre anu'ite curente filo$ofice po$tfte?cliene, 'ai ale$ 'arFi$'ul, i$torici$'ul 9i eFi$teniali$'ul, de Ia de$coperirea Bo'ului i$toric,, a o'ufui care e$te @n '7$ura @n care $e creea;7 pe $ine @n$u9i @n $>nul i$toriei. !ro8le'a i$toriei, ca atare% nu va fi totu9i a8ordat7 direct @n ace$t e$eu. Scopul no$tru principat a fo$t $7 evidenie' c>teva linii de fora @n c>'pul $peculativ al $ociet7ilor ar%aice. Ni $(a p7rut c7 o $i'pl7 pre;entare a ace$tuia din ur'ii n(ar fi lip$it7 de intere$, 'ai ale$ pentru filo$oful o8i9nuit $7($i de$copere pro8le'ele 9i 'i<loacele de a Ie re;olva @n tentele filo$ofici cla$ice $au @n $ituaiile i$toriei $pirituale a Gccidentului. G vec%e convin?ere a noa$tr7 e$te e7 filo;ofia occidental7 ri$ca, dac7 pute' $pune a$a, B$7 $e provinciali;e;e,. 'ai @nt>i, canlon>ndu($e ?eloa$7 @n propria e< tradiie 9i i?nor>nd, de eFe'plu, pro8le'ele $i $oluiile ?>ndirii orientale; pe ur'7, o80tin>ndu($e $7 nu recunoa$c7 dec>t B$ituaiile, o'ului civili;ailor I$torice, ne$ocotind eFperiena o'ului Bpri'itiv, in>nd de $ociet7ile tradiionale. Crede' c7 antropolo?ia filo$ofic7 ar avea ceva de @nv7at din felul @n care o'ul pre$ocratic Haltfel ;i$, o'ul tradiionalI 9i(fl valori;at $ituaia $a @n Univer$. Mai 'ult: pro8le'ele cardinale ale 'etafi;icii ar putea fi Ae@'pro)p>tate prin cunoa9terea ontolo?ici ar%aice. In c>teva lucr7ri anterioare, cu deo$e8ire @n Tratatul de I$torie a Reli?iilor, a' @ncercat $7 pre;ent7' principiile ace$tei ontolo?ii ar%aice, f7r7 $7 pretinde', 8ine@nele$, c7 a' reu9it @ntotdeauna un eFpo;eu coerent, cu at>t 'ai puin eF%au$tiv. Spre 'area noa$tr7 p7rere de r7u. nici e$eul pe care(* vei citi nu $e va con$titui @ntr(un eFpo;eu eF%au$tiv. Adre$>ndu(ne at>t filo$ofului, t5>t $i etnolo?ului $au orientali$tului, dar 'ai ale$ o'ului cultivat, ne$pcciali$tului, a' fo$t ade$ea o8li?ai $7 re;u'7' @n for'ule $u'are ceea c!, $$"2$%-2 Kn -(Fn$i9! #i nuanat, ar fi recla'at un volu' i'po;ant. Grice di$cuie aprofundaii ar fi atra$ dup7 $ine o etalare a $ur$elor 9i un li'8a< te%nic care ar Ai de$cura<at 'uli lectori. Gr, ?ri<a noa$tr7 a fo$t nu at>t $7 co'unic7' $peciali9tilor o $eric

de co'entarii @n 'ar?inea propriilor lor pro8le'e, c>t $7 atra?e' atenia filo$ofului $i o'ului cultivat @n ?eneral a$upra anu'itor po;iii $pirituale care, c%iar dep79ite @n nu'eroa$e re?iuni ale ?lo8ului, $unt in$tructive pentru cunoa9terea 9i i$toria o'ului. Con$ideraii de acela9i ordin ne(au f7cut $7 li'it7' la $trictul nece$ar referinele, care $e reduc uneori la o $i'pl7 alu;ie. @nceput @n *-+.T ace$t e$eu n(a putut fi reluat 9i ter'inat dec>t doi ani 'ai t>r;iu. Traducerea 'anu$cri$ului ro'>ne$c $e datorea;7 do'nilor 3ean Jouillard 9i 3acKue$ Souca$$e, c7rora le adre$7' aici eFpre$ia ?ratiiud@nii noa$tre. "i de acea$t7 dat7 $avantul no$tru cole? 9i prieten Jeor?e$ /u'd;il $a o$tenit $7 citea$c7 traducerea @n 'anu$cri$ 9i ne(a dat a$tfel po$i8ilitatea $7 corecta' c>teva inadvertene, MC-#$-!#, 9-"2i! 4945 +-"i#, 9-i 4947N . C-'i2&%u% I ARH TI!URI "l R ! TAR +ROBLEMA Ace$t 'ic $tudiu @9i propune #- ceiecteie anu'ite a$pecte ale ontolo?iei ar%aice; 'ai tFact, concepiile de$pre fiin7 9i de$pre realitate caic $e de?a<7 din co'porta'entul o'ului $ociet7ilor pre'oderne. Societ7ile Bpre'oderne, $au Btradiionale, cuprind at>t lu'ea pe care @n 'od o8i9nuit o nu'i' Bpri'itiv7,, c>t 9i vec%ile culturi ale A$iei, uropei 9i A'cricii. vident, concepiile 'etafi;ice ale lu'ii ar%aice n(au fo$t @ntotdeauna for'ulate @ntr(i' li'8a< teoretic; dar $i'8olulC 'itul, ritualul eFpri'7, pe diferite planuri 9i cu 'i<loace care le $unt proprii, un $i$te' co'pleF de afir'aii coerente a$upra realit7ii ulti'e a lucrurilor, $i$te' caic poate fi con$iderat ca alc7tuind o 'etafi;ic7. !entru a reu9i $7(l traduce' @n li'8a<ul no$tru u;ual e$te e$tenial, totu9i, $7 @nele?e' $en$ul proft'd al tuturor $i'8olurilor, 'iturilor 9i ritualurilor. /ac7 ne $tr7dui' $7 p7trunde' $e'nificaia autentica a unui 'it $au a unui $i'8ol ar%aic, $unte' o8li?ai $7 con$tat7' c7 acea$ta $e'nificaie revelea;7 con9tienti;area unei anu'ite $ituaii @n Co$'o$ 9i c7 ea i'plica, in con$ecina, o po;iie 'etafi;ica. $te inutil $7 c7uta' @n li'8ile ar%aice ter'enii at>t de la8orio$ creai de 'arile tradiii filo$ofice: eFi$l7 toate 9an$ele $7 nu ?7$i' in li'8a<ul au$tralienilor $au al vec%ilor 'e$opot-9i!ni $u in2! '"!$u9O Bfiina,, Bnefiin7,, Breal,, Bireal*5, Bdevenire**, Bilu;oriu, 9i 'ul Ic -% lele. /ar, c%iar; dac7 lip$e9te cuv>ntul .f7ptui eFi$t7*: nu'ai c7 el c $pu$ L adic7 revelat @ntr(o 'anier7 coerent7 L prin $i'8oluri 9i 'ituri. /ac7 $tudie' co'porta'entul ?eneral 6M o'ului ar%aic, un fapt ne ui'e9te; a$e'enea artelor u'ane propriu(;i$e, o8iectele lu'ii eFterioare nu au valoare intrin$ec7 autono'7. Un o8iect $au o aciune do8>nde$c o valoare $i devin @n acela9i ti'p reale nu'ai pentru 7P '-rticip7 @ntr(un fel $au altul la o realitate cari; ic tran$cende. !rintre at>tea alle pietre, o piatr7 devine $acra L $i @n con$ecin7 $e @'8i87 de Aiina L fie pentru c7 ea con$tituie o %ierofanie $au conine 'ana, fie pentru c7 0&"9- $i -$uL-4 un -nu9i2 $i'8oli$' $au co'e'orea;7 un act 'itic etc G8iectul apare ca un receptacul al unei fore eFterioare care @l diferenia;7 de 'ediul $7u 9@ @i confer7 $en$ 9i valoare. Acea$t7 for7 re;id7 fie @n $u8$tana o8iectului, i@e @n for'a lui; o $t>nc7 $e revelea;7 ca $acr7 pentru c7 @n$79i eFi$tenta ei e$te o %ierofanie: incorapre$i8il7, invulnera8il7, ea e$te ceea ce nu e$te o'ul. a re;i$t7 @n ti'p, realitatea ei $e du8lea;7 prin perenitate, lata o piatr7 dintre cele 'ai o8i9nuite; ca va deveni Bpreioa$7*+. adic7 i'pre?nat7 de o for7 'a?ic7 $au reli?ioa$7 @n virtutea fie a for'ei $ale $i'8olice, fie a ori?inii: Bpiatra ful?erat7,, de$pre care $e credea c7 vine din

cer; perla, pentru efl vine din fundul oceanului. Alte pietre vor fi $acrali;ate ca re9edin7 a $ufletelor $tr7'o9ilor HIndia, Indone;iaI $au pentru c7 au fo$t odinioar7 teatrul unei leofanii Hprecu' piatra 8et%el, carc(i $ervea de pat lui Iaco8I, $au pentru c7 un $acrificiu, un <ur7'>nt Ic(au con$acrat Hcf. Tratatul de i$torie a Reli?iilor, pp, 494 #Q.NS7 trece' acu' la acide u'ane, 8ine@nele$ la cele care nu in de un pur auto'ati$'; $e'nificaia, valoarea lor nu $e lea?7 de un dat fi;ic 8rut, ci de calitatea lor de a reproduce un act pri'ordial, de a repeta un 'odel 'itic. Nutriia nu e$te o $i'pl7 operaie fi;iolo?ic7, ea re@nnoie9te o co'uniune. C7$7toria 9i or?ia colectiv7 tri'it la prototipuri 'itice; $unt reiterate penUu c7 au fo$t con$acrate la ori?ine HB@n acel ti'p,, a8 orifiineI de ;ei. de $tr7'o9i $au de croi. Kn (!2-%iul co'porta'entului $7u con9tient, Bpri'itivul,, o'ul ar%aic nu cunoa9te acte care n(au fo$t @ndeplinite 9i tr7ite anterior de un altul, un altui care nu era otn. Ceea ce face a. 'ai fo$t f7cut. #iaa $a e$te repetarea ne@ntrerupt7 a unor ?e$turi inau?urate de alii. Acea$t7 repetare con9tienta a ?e$turilor paradi?'atice deter'inate de;v7luie o ontolo?ie ori?inar7. !rodu$ul naturii, o8iectul fa$onat prin @nde'>narea o'ului nu(9i ?7$e$c realitatea, identitatea dec>t @n 'S$ura @n care particip7 la o realitate tran$cendent7. Je$tul nu cap7t7 $en$, realitate dec>t @n '7$ura eFclu$iv7 in care reia o aciune pri'ordial7. Jrupe de fapte eFtra$e din divtr$e culturi ne vor a<uta 'ai 8ine $7 cunoa9te' $tructura ace$tei ontolo?ii ar%aice. A' cercetat In pri'ul r>nd eFe'ple $u$cepti8ile a ne de;v7lui, c>t 'ai clar po$i8il, 'ecani$'ul ?>ndirii tradiionale; cu alte cuvinte, fapte care ae a<ut7 $7 @nele?e' cu' NO de ce pentru o'ul $ociet7ilor pre'oderne un o8iect devine real. $te i'portant @n pri'ul r>nd $7 @nele?e' 8ine ace$t 'ecani$' ca $7 pute' a8orda apoi pro8le'a eFi$tenei u'ane 9i a I$toriei @n ori;ontul $piritualit7ii ar%aice. Ne(a' @'p7rit do$arul @n c>teva 'ari capitole: *( fapte care ne de'on$trea;7 c7, pentru o'ul ar%aic, realitatea e$te funcie de i'itare - unui -"C!2i' $!%!#2R 1. fapte care ne de'on$trea;7 cu' realitatea e$te conferit7 de participarea la B$i'8oli$'ul Centrului,: ora9ele, te'plele, ca$ele dev%i reale prin a$i'ilarea lor cu BCentrul Pu'ii,; i. @n $f>r9it, ritualurile 9i ?e$turile profane $e'nificative care Hu9i do8>nde$c $en$ul care Pi $e acord7 dec>t pentru c7 repeta deli8erat anu'ite acie @ndeplinite a8 ori?ine de ;ei, eroi $au $tr7'o9i. Su0i$i!n2- '!n%"u --4 Kn2!9!i-, $Ci-" nu9-i '"!L!n2-"!- -$!#2&" 0-'2! - $&n#2i2ui Kn$!'u2u% #2u(iu%ui $oncepiei ontolo?ice $u8iacente a c7rei de$cifrare o vo' propune 'ai apoi. ARH TI!URI C P ST AP T RITGRIIPGR. T M!P PGR Q* GRA" PGR Confor' credinelor 'e$opota'iene, Ti?rul @9i are 'odelul in $teaua AnuTi@l $i ufratul @n $teaua R>'lunelci*. Un teFt $u'erian vor8e9te de Bre9edina for'elor ;eilor, unde $e afla, BRdivinit7ileM tur'elor 9i cele ale cerealeS1. !entru popoarele altaice, la fel, 'unii, au un prototip ideal @n cer*. Nu'ele de locuri 7i (! '!"#&-n! !@i'2!n! !"-u (-2! (u'S $!%! (in .:$F9'u"ile5, cele$te: $e @ncepea prin cunoa9terea ..c>'purilor cele$teC5, care apoi erau identificate @n ?eo?rafia 2!"!#2"-4. In co$'olo?ia iranian7 de tradiie ;ervaFiit7, Borice feno'en tere$tru, fie

a8$tract, fie concret, core$punde unui ter'en cele$t tran$cendentC invi;i8il, unei &ideiiC @n $en$ platonician. Aiecare lucru, fiecare noiune $e pre;int7 $u8 un du8lu a$pect: acela de '0iCT 9i acela de ?0iT. Fi9tiU un cer vi;i8il: eFi$ta deci $i un cer '>ndT invi;i8il R=unda%i0n, pri'ul capitolI. !7'>ntul no$tru core$punde unui p7'>nt cele$t. Grice vinulc practicat7 aici pe p7'>nt @n ?7iT are un core$pondent cele$t care repre;int7 adev7rata realitate. Anul, ru?7ciunea(r. @n $f>r9itC toi ceea ce $e 'anife$t7 ' ?7iT e$te @n acela9i ti'p M0ndT. Creaia e$te, $i'plu, dedu8lat7. /in punct de vedere co$'o?onic, $tadiul co$'ic calificat drept 'tntiT e$te anterior $tadiului C Cu deo$e8ire, te'plul L loc $acru prin eFcelen7 L avea i' prototip cele$t. !e 'untele Sinai 3e%ova @i arat7 lui Moi$e Bfor'a, $anctuarului pe care va tre8ui $7(* con$truia$cS: BCartul 9i toate va$ele 9i o8iectele lui $a le faci dup6 'odelul cc(i voi ar7ta eu; a9a $a le faciU5* HIe9irea, 1.,-I. B#0;i $7 faci ace$tea toace dup7 'odelul ce i $(a ar7tat @n 'unte5* RIe9irea) 1.% +VI. "i c>nd /a #id c37 fiului $7u Solo'on planul con$truciei te'plului, n cortului 9i a tuturor o8iectelor, el @l a$i?ur7 efi Btoate ace$tea $unt @n $cri$oarea in$uflat7 de la /o'nul, cu' '(a lu'inat el pentru toate lucr7rile ;idirii, RCroniciC I, 1W,*-I, @n con$ecina, ci a v7;ut 'odelul cele$t2. Cel 'ai vec%i docu'ent privind ar%etipul unui $anctuar e$te in$cripia lui Xudea referitoare la te'plul ridicat de el la Pa?a$%. Re?ele @i #ede In vi$ pe ;eia Nida8a. care ii arat7 un panou pe care erau 'enionate $telele 8enefice, ii pe un ;eu care5 i de;v7luie planul te'plului:. "i ora9ele @9i au prototipul lor divin. Toate ora9ele 8a8iloniene @9i aveau ar%etipurile @n con$telaii. Sippar @n Cancer, Ninive @n Ur$a Mare, A$$ur @n Arcturu$ etc.4. Sennac%eri8 con$truie9te Ninive dup7 Bproiectul $ta8ilit @nc7 din ti'puri $tr7vec%i n confi?uraia cerului,. Nu nu'ai c7 'odelul precede ar%itectura tere$tr7, 'ai 'ult c%iar, el $e afl7 @nlr(o Bre?iune, ideal7 Hcele$t7I u eternit7ii. A9a procla'7 Solo'on; ,%Tu 'i(ai poruncit $7 ;ide$c te'plul @n 'untele t7u cel $fan 9i un <ertfelnic @n cetatea in care locuie9ti, dup7 c%ipul cortului celui $f>nt, pe cartC l(ai pre?7tit d@nt' @nceput, H@nelepciunea lui Solo'onC 9,SN. Un Ieru$ali' cele$t a fo$t creat de /u'ne;eu @nainte ca ora9ul Ieru$ali' $7 fie con$truit de 'ana o'ului: Pa el $e refer7 profetul @n Apocalip$a $iriaca a lui =aru%, II, 1, 1(:: BCre;i tu ca, acea$ta e$te cetatea de$pre care a' $pu$: &@n pal'ele '>inilor 'ele te(a' @n7latY( Te'plul care $e afl7 acu' @n 'i<locul vo#2"u nu !#2! $!% "! !%-2 ui Min!, $!% pre?7tit @nc7 din vre'ea @n care '(a' %ot7r>t $7 !aradi$ul 9i pe care @ l(ara ar7tat lui Ada' @nainte de a fi p7c7tuit,.Z*-. Ieru$ali'ul cele$t a @nfl7c7rat in$piraia tuturor profeilor ! "!iO T&8i2T 43,46R C-i-,59, U $K.; le;ec%iel, +V etc. !en0u ai ar7ta ora9ul Ieru$ali'. /u'ne;eu ii r7pe9te pe le;cc%ic[, cufundai @ntr(o vi;iune eFtatic7, 9i(* duce pe un 'unte foarte @nalt H+V, 1 $K.M. "i Gracolele S\8ii@ne p7$trea;7 a'intirea Noului Ieru$ali' @n centrul c7ruia $tr7luce9te Bun Te'plu cu un nun uria9 care $e ridic7 p>n7 la nori 9i poate fi v7;ut de toi5,*V. /ar cea 'ai fru'oa$7 de$criere a Ieru$ali'ului cele$t $e afl7 @n Apocalip$X H1*,1 0K.I: B"i a' v7;ut cetatea $f>nt7, noul Ieru$ali', po?or>ndu($e din cer de Pa /u'ne;eu, ?7tit7 ca o 'irea$a, @'podo8it7 pentru 'irele ei., Aceea9i teorie o ?7$i' @n India: toate ur>ele re?ale indiene, c%iar ceT 'oderne, $uni con$truite dup7 'odelul nulic al ora9ului cele$t @n care locuia @n #>r$ta de aur fin illo te'pnreI Suveranul Univer$al. "i a$e'enea ace$tuia, re?ele $e $tr7duie9te $a re@nvie #>r$ta de aur, $(o reactuali;e;e prin(Ir(o do'nie perfect7, idee pe care o vo' 'ai @nt>lni pe parcur$ul $tudiului de fa7.

A9a, de eFe'plu, palatul(fort7rea7 din S>%a?iriT @n Ce\lon, e$te con$truit dup7 'odelul ora9ului cele$t AlaTa'anda 9i e$te B?reu acce$i8il fiinelor u'ane, RMa%0va$iu, 6-,1I. Pa fel, cetatea ideal7 a Pui !laton are 9i ca un ar%etip cele$t HRep.. .-1 8; cfr i%id.\ .VV eI. BAor'ele, platoniciene nu $unt a$trale; dar re?iunea lor 'itic7 $e $ituea;7 totu9i @n planuri $upratere$tre HAedruC 1+:,1.VI. A9adar, lu'ea care ne @ncon<oar7, @n care $e $i't pre;ena 9i opera o'ului L 'unii pe care(i urc7, re?iunile populate 9i cultivate, fluviile navi?a8ile, ora9ele, $anctuarele L(, are un ar%etip eFtratere$tru, conceput fie ca un Bplan+*, ca o Bfor'7,, fie pur $i $i'plu ca un Bdu8lu, eFi$t>nd preci$ Pa un nivel co$'ic $uperior. /ar nu lotul @n Blu'ea care ne @ncon<oar7,* are un prototip de ace$t fel. /e eFe'plu, re?iunile de de9ert, lucuite de 'on9tri, terenurile nccultivatc, 'arile necuno$cute pe care nici un navi?ator n(ar @ndr7;ni $7 $e aventure;e etc. nu @'part cu =a8ilonul $au cu no'n$ul e?iptean privile?iul unui prototip difereniat. Core$pund 9i ace$tea unui r'Flcl 'itic, dar de alt7 natur7: toate ace$te re?iuni $7l8atice, necultivate ele. $unt a$i'ilate Hao0ului; de particip7 inel la o 'odalitate ncdifereniiat7, infor'7, cea de dinaintea Creaiei. /e aceea, c>nd $e ia @n $t7p>nire Un a$e'enea teritoriu, adic7 @n 'o'entul c>nd $e incepe eFploatarea lui, $e $7v>r9e$c ritualuri tare repeta $i'8olic o$tul Creoiei5, ;ona nccultival7 e$te 'ai @nt>i Bco$'i;at7,, apoi locuita. #o' reveni i'ediat a$upra $en$ului cere'oniilor de luare @n $t7p>nire a unor noi inuturi de$coperite. !entru 'o'ent, ceea ce vre' $7 $u8linie' e$te c7 lu'ea care ne @ncon<oar7, civili;at7 de '>na o'ului, nu poate fi validat7 dec>t datorit7 faptului c7 are un prototip eFtratere$tru care i(a $ervit dt 'odel. G'ul con$truie9te dup7 un ar%etip. Nu nu'ai ora9ul $au te'plul lui au 'odele cele$te, dar la fel $e @nt>'pla cu toate re?iunile pe care el le locuie9te, cu fluviile, cu c>'purile care(* %r7ne$c etc. Harta =a8itonului de;v7luie un ora9 @n centrul unui va$t teritoriu circular '7r?inii de fluviul A'er, eFact cura $u'erienii @9i repre;entau !aradi$ul HCo$'olo?ie, p, 11I. Acea$t7 participare a culturilor ur8ane la un 'odel ar%etipal le confer7 realitate 9i validitate. Sta8ilirea Intr(un nou inut, necuno$cut 9i necultivat, ec%ivalea;7 cu un act de creaie. C>nd colonii $candinavi iau @n $t7p>nire ]0Uanda, U'dna'a, 9i o defri9caZ7, ei nu con$ider7 c7 fac o oper7 ori?inal7, nici o 'unc7 u'an7 9i profan7, in ]/eprinderea lor nu e$te pentru ei dec>t repetarea unui act pri'ordial: tran$for'area Hao$ului @n Co$'o$ printr(un aci divin al Creaiei. Muncind p7'>ntul neroditor, ei repet7 de fapt actul 9eilor care or?ani;ea;7 Hao$ul d>ndu(v for'e 9i noi'e**. Mai 'ult dec>t at>t: cucerirea teritoriala nu devine real7 dec>t dup7 H'ai eFact: prinI ritualul de luarp @n po$e$ie care nu e$te dec>t copia actului pri'ordial al Creaiei Pu'ii, @n India vedic7, un teritoriu eia le?al luat @n po$e$ie prin ridicarea unui aliar @nc%inai lui A?nilY. ,%Se ;ice c7 te(ai a9e;at Hava$\atiI c>nd ai con$truit un ?>r%apat\a 9i toi cei care con$truie$c altarul focului $unt a9e;ai ava$ii7%I,, $pune Satapat%rt =ra%'ana H#II, *.*.*(+I. /ar ridicarea unui altar @nc%inat lui A?ninue$te altceva dec>t i'itarea 'icroco$'rc> a Creaiei. Mai 'ult, orice $acrificiu e$te, la r>ndul lui, repetarea actului Creaiei, cu' afir'a* eFplicit teFtele indiene Hde eFe'plu. Sat. =r7%., ^I#, *, 1, 12 etc,; a $e vedea 'ai departe cap. **I. Conc%i$tadorii $panioli 9i portu?%e;i luau @n po$e$ie In nu'ele lui Hri$to$ in$ule 9i continente pe care ei le de$coperi $er7 9i le cuceri$er7. In$talarea crucii ec%ivala cu o .<u$tificare, 9i cu o Bcon$acrare, a inutului, cu o Bnoua na9tere,, repet>nd a$tfel 8ote;ul Hactul CreaieiI. Pa r>ndul lor, navi?atorii 8ritanici luau iu po$e$ie re?iunile pe care le cuceri$er7 @n nu9!%! "!@!%ui An@%i!i, n&u% C&#9&$"-2&". I'portana cere'oniilor vedice, $candinave, ro'ane ne va ap7rea 'ai clar

c>nd vo' eFa'ina c%iar $en$ul repet7rii Creaiei, actul divin prin eFcelen7. !entru 'o'ent $7 reine' nu'ai un fapt: orice teritoriu ocupat ' $copul de a fi locuit $au utili;at ca ,%$paliu vitai5H e$te @n preala8il tran$for'at din BHao$5* @n BCo$'o$,; adic7, prin efectul ritualului i $e confer7 Bo for'a,, care @l face a$tfel aa devin7 real. videnta pentru 'entalitatea ar%aic7 realitatea $e 'anife$t7 ca fora, eficacitate 9i durat7. /e aceea, realul, prin eFcelen7, e$te $acrul; c7ci $acrul e$te @ntr(o 'anier7 a8$olut7, acionea;7 eficace, creea;7 9i face $7 duic;c lucrurile. Nenu'7ratele ?e$turi de con$acrare L a $paiilor, a o8iectelorC a oa'enilor etc. L ne de;v7luie o8$e$ia realului, $etea pri'itivului penlnl fiinld. SIMBOLISMUL :CENTRULUI; !aralel cu credina ar%aic7. In ar%etipurile cele$te ale ora9elor i te'plelor @nt>lnirii o alt7 $erie de credine $i 'ai a8undenl ate$tate de docu'ente 9i cate $e refera la @nve$titura ace$tora cu pre$ti?iul BCentrului,. Ara eFa'inat acea$t7 pro8le'a @ntr(o lucrare anterioar7*C; ne vo' 'ulu'i $7 a'inti' aici re;ultatele la care ara a<un$. Si'8oli$'ul ar%itectonic al Centrului poate fi for'ulat a$tfel: -N Muntele Sacru L unde $e @nt>lne$c Cerul 9i !7'>ntul L $e afl7 @n Centrul Pu'ii; 8I orice te'plu $au palat L $i, prin eFten$ie, orice ora9 $acru $au re;iden7 re?al7 L e$te Bun 'unle $acru,, devenind -#20!% un C!n2"uR cI fiind un AFi$ %furtdi, ora9ul $au te'plul $acru $unt con$iderate ca punct de @nt>lnire @nlte Cer, !7'>nt 9i Infern. CF2! - !U!9'%! &" i%u#2"- 0i!$-"! (in #i98&%u"i%! precedene: AI @n cretlinele indiene, 'untele Meru $e ridica @n Centru[ Pu'ii 9i dea$upra lui $tr7luce9te Steaua !olar7. !opoarele uralo(altaice cuno$c 9i de un 'unte central )Su'eru, @n v>rful c7ruia $ta a?7at7 Steaua !olara. /up7 credinele iraniene, Muntele Sacru. Hara8ere;ati H l8our;I, $e ?7$e9te @n Centrul !7'>ntului $i e$te le?at de Cer*+. !opulaiile 8udi$te din PanC, @n nordul Sia'ului, cuno$c 'untde _innalo, @n Centrul Pu'ii$ @n dda, Hirniu8<or? e$te, a9a cu' indic7 9i nu'ele lui, un B'unte cele$t,; acolo curcu8eul H=iiro$tI atin?e cupola Cerului, Se @nt>lne$c credine analoa?c la finlande;i, la <apone;i etc. A'inti' c7 pentru populaiilt $e'an? din !enin$ula Malacca,@n Centrul Pu'ii $e @nal7 o $t>nc7 uria97. =aiu(fti8n; dea$upra $e afl7 Infernul. Alt7dat7 de pe =aiu(Ri8n trunc%iul unui ar8ore $e @n7la $pre Cer,. Infernul. Centrul !7'>ntului $i Bpoarta, Cerului $e ?7$e$c pe aceea9i aF7 pe care $e efectuea;7 trecerea de la o re?iune co$'ic7 la alia. A' e;ita $7 crede' @n autentici laica ace$tei teorii co$'olo?ice a pi?'eilor $e'an? dac7 n(a' avea 'otive $7 ad( 'ite' c7 aceea9i teorie era de<a $c%iat7 @n epoca prei$toric7*2, @n credinele 'e$opota'iene un 'unte central reune9te Cerul 9i !7'>ntul; ace$ta e$le BMuntele `7rilor,, care; lea?> teritoriile @ntre cit5*. _iKKurat(v[ era propriu(;@$ un 'unte co$'ic, o i'a?ine $i'8olic7, a Co$'o$ului; cele 9apte eta<e repre;entau cele 9apte ceruri planetare Hca la =or$ippaI $au av>nd culorile lu'ii Hca Ia UrI. frfuntelc Ta8or din !ale$tina ar putea $0 @n$e'ne ta88Gr, adiefi Bo'8ilic,, o'p%alo$. Muntele Jcr@;i' din centrul !ale$tinei era, f@ira @ndoial7, @nve$tit cu pre$ti?iul Centrului, c7ci era nu'it Bo'8ilicul !7'>ntului, Ra88ur ere$; cP Canea 3udte>iori%r, -, 6*: BNu, ci e$te oa$te, care $e po?oar7 din$pre 8uricul

!7'>'ului...,I, G tradiie con$e'nat7 de !eter Cu'e$tor $pune c7 @n ti'pul $ol$tiiului de var7 $oarele nu face u'8r7 la BA>nt>na lui Iaeo8, H@n apropiere de Jeri;i'I. @<itr(adev<fr, preci;ea;7 Co'e$Uir, $unt Kui dicunt locu' Uiu' e$te u'8ilicu' ter'e no$trae %a8iia8ifi$. !ale$tina, fiind ara cea rna< $u$ a9e;at7 L aproape de v>rful Muntelui Co$'ic L n(a fo$t @necat7 de !otop. Un teFt ra8inic $pune: B`ara I$raelului n(a fo$t @necata de !dtop,*C, !entru cre9tini, Jol?ota $e aflfl @n Centrul Pu'ii, pe v>rful Muntelui Co$'ic 9i eia in acela9i ti'p Icicul @n care fu$e$e creat 9i @n?ropat Ada'. A$tfel, $>n?ele M>ntuitorului cade pe ea$ta lui Ada'% @n%u'at c%iar la picioarele crucii, '>ntuindu(I. Credina ctinfor' c7reia Jol?ota $e afla in Centrul Pu'ii $a con$ervat @n folclorul cre9tinilor din Grient Hde eFe'plu, la ruteni; Man$iTa, citat de Hol'8er?, p. :1I. BN C%iar nu'ele te'plelor 9i ale turnurilor $acre 8a8i3onieut dovede$c a$i'ilarea lor cu Muntele Co$'ic: BMuntele Ca$ei,, BCa$a Muntelui de pe @ntre? p7'>ntul,, BMuntele furtunilor*C, BPe?7tura @ntre Cer 9i !7'>nt,5*- ttc. Un cilindru din ti'pul re?elui Judea $pune c7 Bodaia H;euluiI pe care Hre?eleI a con$truit(o era a$e'eni Muntelui Co$'ic,1,. Aiecare ora9 oriental $e afla @n Centrul Pu'ii. =a8iloniiU era o =a8(il>ni, o Bpoarta a ;eilor,, c7ci pe acolo ;eii co8orau pe !7'>nt @n capitala $uveranului c%ine; pcifecP ?no'onul nu tre8uie $7 fac7 u'8r7 in ;iua $ol$tiiului de var7, la pr>n;. G a$e'enea capital7 $e afla, @ntr(adev7r @n Centrul Univer$ului, @n prea<'a ar8orelui 'iraculo$, ,3ae'n @%7llat, HTien(rnouI, locul unde $e @nt>lne$c cele tici ;one co$'ice: Cerul, !>'>n(tul $i Infernul1*, Te'plul =ara8udur e$te el @n$u9i o i'a?ine a Co$'o$ului 9i e con$truit ca un 'unte artificial Hcu' erau ;iKKurat(deI. Urc>ndu(*, pelerinul $e apropie de Ceninil @(u'ii 9i pe tera$a $uperioara reali;ea;7 o ruptur7 de nivel, tran$cend>nd $paiul profan, etero?en 9i p7trun;>nd @n B!7'>ntul pur*5. Gra9ele 9i locurile $finte $unt a$i'ilate cu v>rfurile 'unilor co$'ici. /e aceea. Ieru$ali'ul 9i ST'ul n(au fo$t @necate de !otop. !e de alt7 parle, confor' tradiiei i$la'ice, locul cel 'ai @nalt de pe p7'>nt e$te 4a58a, penliu c7 ..Steaua !olar7 dovede9te a fi a9e;at7 fal7 cu Centrul Cerului5 Htf0a53citat de Sen$incT,) &r,,p. *.Ir CI@n $f>i9it, ca ur'are a $itu7rii lor @n Centrul Co$'o$ului, te'plul $au oia9ul $acni $unt @nlotdeauna punctul de @nt>lnire a irei re?iuni co$'ice: Cerul, !7'>ntul $i lnfe'uP /ur(an(Ti, Ble?7tura @ntre Ctr 9i !fl'>nl,, era nu'ele $anctuarelor din Nippur. Par$a 9i, f7r7 @ndoial7, din Sippar. =a8ilonul avea o 'uli'e ble nu'e, printre care BCa$a de la 8a;a Ceiului $i a !7'>ntului,, ,)e?7tura @ntic Cer 9i !>'>nl,, /ar tot @n $e f)cea le?7tura intre !7'>nt 9i re?iunile inferioare, ora9ul fu$e$e con$truit pt 8$8(tip$iC B!oarta aoclor ,11) ap$n de$e'n>nd <pelc Hao$ului de dinaintea Creaiei. Re?7$i' aceea9i tradiie la evTCi. St>nca din ieru$ali' $e @nfi?ea ad>nc @n apele iU8teiane Hle%fl'I. Se $pune @n Mi$na c7 Te'plul $e afla* c%iar dea$upra acelor teTG' Hec%ivalentul In e8raic7 a lui tip$iiI... "i a9a cu' @n =a8ilou $e afl7 Bpoarta acelor apQX,, $t>nca te'plului din Ieru$ali' @nc%idea Btrecerea $pre te%G'51C. Concepii $i'ilare $e @nt>lne$c 9i In lu'ea indo(european7. Pa ro'ani, de Fe'plu, 'i'du$ L adic7 8ra;da care $e $7pa @n <urul locului in care unua $7 $e @nte'eie;e un ora9 L con$tituie punctul de @nt>lnire @ntre re?iunile inferioare $i lu'ea iere$ir7. B/aca ace$t 'undu$ $e de$c%ide, e$te ca 9i cu' $(ar de$c%ide u9a ace$tor tri$te divinit7i infernale5, $pune #ana Hcitat de Macro8iuSn Sat., I, *2, *WM. Te'plul italic era ;oua de inter$ecie a lu'ilor $uperioare HdivineI, tere$tre 9i $u8terane. #>rful Muntelui Co$'ic nu e$te nu'ai cel 'ai @nalt punct de pe !7'7nl: el e$te 9i 8uricul !7'>ntului, punctul din care a @nceput Creaia. Se @nt>'pl7 c%iar ca tradiiile co$'olo?ice $7 eFpri'e $i'8oli$'ul Centrului @n

ter'eni care par unpru'utai direct din e'8riolo?ie. B!rea Sf>ntul a creat lu'ea ca pe un e'8rion. Tor a9a cu' e'8rionul cre9te @ncep>nd de la 8uric. /u'ne;eu a @nceput $7 cree;e lu'ea de la 8uricD de unde apoi $(a r7$p>ndit @n toate direciile., Eo'a afir'7: BPu'ea a fo$t creat7 @ncep>ndu($c eu Sionul,1+. @n Ri?(#eda Hde eFe'plu, V, *+-I, Univer$ul e$te pre;entat ca @ncep>ndu(9i eFten$ia dintr(un punct central bcf. co'entariul lui 4irfel, 4o$'o?rap%ie.p. WI. Crearea o'ului ca o replic7 a co$'o?onici a avut loc, de a$e'enea, tot @ntr(un punct central, @n Centrul Pu'ii, Confor' tradiiilor 'e$opola'ic(ne, o'ul a fo$t concepuC @n B8uricul !7'>ntului, din U_U Hca'eI SAR Hle?7tur7I 4l Hloc, p7'>'I, acolo unde $e afl7 9i /ur(an(Ti, Ble?7tura intre Cer 9i !7'>nt,. G%r'a;d creea;7 8oul pri'ordial va?dM%, a$a cu' creea;7 o'ul pri'ordial, Ja<J'ard, @n Centrul Pu'ii1.. !aradi$ul in care Ada' a fo$t creat dintr(o '>n7 de lut $e afl7, 8ine@nele$, @n Centrul Co$'o$ului. !aradi$ul era B8uricul !7'>ntului, 9i, confor' unei tradiii $iritne, fu$e$e a9e;at pe un 'unte 'ai @nalt dec>t toi 'unii. /up7 cartea $irian7 !e9tera Co'orilor, Ada' a fo$t creat @n Centrul !7'>ntului, eFact @n locul @i care 'ai t>r;iu $(a @n7lat crucea lui @i$u$. Acelea9i tradiii au fo$t p7$trate 9i de iudai$'. Apocalip$a iudaic7 9i 'idra$%(vl preci;ea;7 c7 Ada' a fo$t conceput @n Ieru$ali'*2. Ada' a fo$t @n?ropat eFact @n locul @n care a fo$t creat, adic7 @n Centrul Pu'ii, pe Jol0ola, $>n?ele M>ntuitorului L a9a cu' a' v7;ut ruai $u$ L 3i va '>ntui $i pe el. Si'8oli$'ul Centrului e$te con$idera8il 'ai co'pleF % dar ede c>teva a$pecte pe care le(a' a'intit $unt $uficiente pentru $tudiul no$tru. S7 ad7u?7' nu'ai c7 acela9i $i'8oli$' a $upravieuit in lu'ea occidental7 p>n7 In ;orii ti'purilor 'ode'e. At>t de vec%ea concepie a Te'plului ca i'a?o 'undi, ideca c. $anctuarul reproduce Univer$ul @n e$ena $a, $(a tran$'i$ ar%itecturii $acre a uropei cre9tirie: 8a;ilica pri'elor aceote ale erei noa$tre, a$e'eni catedralei evului 9!(iu, "!'"&(u$! #i98&%i$ I!"u#-%i9u% $!%!#2B7. C>t de$pre $i'8oli$'ul Muntelui, al A$cen$iunii 9i al BC7ut7rii Centrului,, ace$tea $unt clar ate$tate @n literalurile 'edievale 9i apar, c%iar daca nu'ai @ntr(o 'aniera alu;ivii, @n. anu'ite producii lite"-"! (in u%2i9!%! #!$&%!45. RE+ETAREA COSMO3ONIEI BCentrul5C e$te deci ;ona $acrului prin eFcelen7, aceea a realit7ii a8$olute. A$e'enea ei, toate celelalte $i'8oluri ale realit7ii a8$olute HAr8ori ai #ieii $i ai I'ortalit7ii, A>nt>na tinereii etcI $e ?7$e$c 9i ele toi @ntr(un Centru, /ru'ul care duce $pre centru e$te Bun dru' dificil5* Hd7ro%tutaI 9i acea$ta $e verifica la loate nivelurile realului: circu'voluiunile ?reu acce$i8ile ale unui te'plu Hcu' $uni cele ale te'plului B-"-8u(u"NR '!%!"in-Dul Ia locurile $finte HMccca, Hanlacar, Ieru$ali' ele.I; pere?rin7rile pline de pericole ale eFpediiilor eroice @n c7utarea P>nei de Aur, a Merelor de Aur, a Ier8ii #ieii etc; r7t7cirile prin la8irint; dificult7ile celui care caui dru'ul c7tre $ine, c7tre Bcentrul, fiinei $ale ctc. /ru'ul e$te anevoio$, plin de pericole, pentru c7 e$te, de fapt, un rit de trecere de la profan la $acni; de Ia efe'er 9i ilu;oriu la realitate ii eternitate; din 'oarte @n viaa; de Ia o' $pre divinitate. Acce$ul la BCentru, ec%ivalea;7 cu o con$acrare, cu o iniiere; unei eFi$tente, ieri profane 9i ilu;orii, @i $uccede acu' o nou7 eFi$ten7, reala, dura8il7, eficace. /ac7 actul Creaiei reali;ea;7 trecerea de ia non'anife$tat 3a 'anife$tat, $au, ca $7 vor8i' in ter'eni co$'olo?ici, de la Hao$ la Co$'o$; dac7 actul Creaiei @n toat7 @ntinderea o8iectului lui $a efectuat plec>nd de la BCentru,; dac7, @n con$ecin7, toate 'odalit7ile de a fi, de la inani'at 3a viu, nu pot accede la

eFi$ten7 dec>t @ntr(o arie $acra prin eFcelent7, alunei ni $e li'pe;e$c 'iraculo$ $i'8oli$'ul ora9elor $acre HBcentrele Pu'ii5*I, teoriile ?eo'antiec care in$pira @nte'eierea ora9elor, concepiile care <u$tific7 riturile con$truciei lor. Studiului ace$tor rituri de con$trucie 9i teoriilor pe care le i'plic7 i(a' con$acrat o lucrare anterioar71-; face' cuvenita tri'itere pentru lector. A'inti' nu'ai dou7 idei i'portante: P orice creaie repel7 actul co$'o?onic prin eFcelen7: Creaia Pu'ii; 1. @n con$ecin7, tot ceea ce e$te @nte'eiat $e afl7 in Centrul Pu'ii Hpentru ca,, a9a cu' 9ti'. Creaia @n$79i $a efectuat plec>nd de Ia un centruI. /in 'ultitudinea de eFe'ple pe care le ave' la @nde'>n7 vo' ale?e unul $in?ur, intere$ant, de altfel, $i pentTu alte 'otive, pe care(* vo' rea'inii pe parcur$ul eFpo;eului no$tru, in indii, B@nainte de a pune o $in?ur7 piatr7... a$trolo?ul indic7 locul fundaiilor care $e afl7 dea$upra 9arpelui care $u$ine lu'ea. Me9terul ;idar taie un 7ru9 din le'nul unui iiT8ore T%adira $i(* @nfi?e @n p7'>nt cu a<utorul unei nuci de coco$, eFact @n punctul de$e'nat, pentru a fiFa @n felul ace$ta capul 9arpelui,6V. !iatra de funda'ent HpadtnaHHI $t a9a;7 dea$upra 7ru9ului. !iatra de un?%i $e afl7 eFact @n ,%Centrul Pu'ii,D /ar actul inte'eierii repeta In acela9i ti'p actul co$'o?onic, c7ci Ba AiFa,, a @nfi?e 7ru9ul @n capul 9arpelui, @n$ea'n7 a i'ita ?e$tul pri'ordial al lui Sa'a HRi?( #eda, U, *1,*I $au al Iui India, c>nd ace$ta din ur'7 Ba lovit 9arpele c%iar @n vi;uin7, RRi?(#eda, VI, *:,-I, c>nd ful?erul lui Bia l7iat eapul, RRi@-V!(-, I, N1, *VI. "arpele $i'8oli;ea;7 %ao$ul, a'orful non'anife$tat. 3ndra @nt>lne9te pu #rtra RRi?d #eda, IV, *-, 6I, ncdivi;aiul faparvanI, netre;ilul a8fid%\a'I, dor'ind Ha8ud%\ant7nant) $cufundat @n cel 'ai profund $o'n R$u$%up7na'I, @ntina 79a\>na'I. Al tr7;ni 9i a(* decapita ec%ivalea;7 cu actul Creaiei, cu trecerea de la non'anife$tat la 'anife$tat, de la a'orf la for'al. #tra opri$e Apele 9i Ic a$cun.l)$e @n creierul 'unilor, A$ta. vrea $7 $pun7: *. $au ca #rtra era $t7p>nul a8$olut L cu' era Tia'at $au oricare alt7 divinitate ot@dian7 L al @ntre?ului Hao$ anterior Creaiei; 1. $au c0 Marele "arpe p7$tra Apele pentru ci $in?ur, l7$>nd lu'ea @ntrea?7 prad7 $ecetei. Aie c7 acea$t7 confi$care a avut loc @naintea actului Creaicit fie c7 ca $e pla$e;7 dup7 @nte'eierea lu'ii, $en$ul r7'>ne acela9i: #rtra B@'piedic7,** lu'ea $a $e facfT $au <d dure;e. Si'8olul non'anife$talului, latentului $au a'orfului, #rtra repre;int7 Hao$ul de dinaintea Creaiei. @n cartea noa$tr7 Co'entarii la le?endu Me9terul Manole a' @ncercat $7 eFplic7' riturile de con$trucie prin i'itarea ?e$tului co$'o?onic Teoria pe care ace$te rituri o i'plic7 poate fi concentrata, a$tfel: ni'ic nu poate dura dac7 nu e$te Bani'aiC5, dac7 nu e$te B@n;e$trai;, '"in2"-un #-$"i0i$iu $-"! - avut loc la @nte'eierea Pu'ii. @ntr(adev7r, @n anu'ite co$'o?onii ar%aice Pu'ea $(a n7$cut prin $crif@ciul unui 'on$tru pri'ordial, $i'8olul Hao$ului HTiaraalI, $au prin acela al unui 'acrantrop co$'ic HE'ir, !an%4.u, Auru9aI, !entru a a$i?ura realitatea 9i durata unei con0Pruci@, $e repet7 actul divin al con$truciei eFe'plare: Creaia lu'ilor 9i a o'ului. @n preala8il, Brealitatea, locului $e o8ine prin con$acrarea terenului, adic7 prin tran$for'area $a @ntr(un BCentru,; apoi validitatea actului con$truciei e$te confir'at7 prin repetarea $acrificiului divin. Natural, con$acrarea BCcnlrului, $e petrece @ntr(un $paiu calitativ di$tinct de $paiul profan. !rin paradoFul ritului, orice $paiu con$acrat coincide cu Centrul Pu'ii, tot a9a cu' ti'pul unui ritual oarecare coincide cu li'pul 'itic al B@nceputului,. !rin repetarea actului co$'o?onic, ti'pul concret @n care $e efectuea;7 con$trucia e$te proiectat @n ti'pul 'itic, in illo te'pore, c>nd a avut loc @nte'eierea Pu'ii. A$tfel au fo$t a$i?urate realitatea $i durata unei

con$trucii, nu nu'ai prin tran$for'area $paiului profan @ntr(un $paliu tran$cendent HBCentrul,I, dar 9i prin tran$for'area ti'pului concret @n ti'p 'itic. Un ritual anu'it, cura vo' avea oca;ia $7 vede' 'ai departe, $e de$f79oar7 nu nu'ai @ntr(un $paiu con$acrat, adic> e$enial'cii@c di$linct de $paiu[ profan, ci c%iar @ntr(un Bti'p $acru,, B@n acer ti'p, Hin illo te'pore, a8 ori?ineI, adic7 @n ti'pul c>nd ritualul a fo$t $7v>r9it pentru pri'a oar7 de un ;eu, un $tr7'o9 $au un erou. MODELELE DIVINE ALE RITUALURILOR Grice ritual are un 'odel divin, un ar%etip; acc$l fapl e$te $ufle icni de cuno$cul pentru ca $7 ne puleni re;u'a nu'ai la re'e'orarea c>torva eFe'ple. ..Noi tre8uie $7 face' ceea ce L!ii -u f7cut la @nceput, 0Ftapat%a =rA%'aria, #U, 1, *, +I. BA9a au f7cut ;eii; a9a fac oa'enii, HTaittiriu =ri#i'offii,U, ., -,+I. Ace$i ada?iu indian re;u'7 @ntrea?a teorie $u8iacenta a ritualurilor din loate tarile. J7$i' acea$ta teorie at>l ia popoarele a9a(ii$ ..pri'itive,, ca 9i @n culturile evoluate. A8ori?enii din $ud(c$tul Au$traliei, de eFe'plu, practic7 circurnci;ia cu a<utorul unui cutii de piatr7 pentru c7 a9a i(au @nv7at $tr7'o9ii 'itici; ne?rii arna;ulu$ fac la fel pentru c7 l<nT.ult'Tulu Heroul civili;atorI a decretat in itlo te'pore: B=7r8aii tre8uie $7 fie circu'ci9i ta $7 nu $e'ene cu copiii,.6e Cere'onia HaTo a indienilor pacneeafo$t revelat7 preoilor de Tiraca, _eul $upre', la @nceputul ti'purilor. Pa $ac%alavii din Mada?a$car, Btoate o8iceiurile 9i cere'oniile 5,fa'ilialei $ociale, naionale, reli?ioa$e tte8uie re$pectate confir' Cu lilin( 7ra;a, confor' adic> tradiiilor $ta8ilite 9i le?ilor ne$cri$e, 'o9tenite de Pa $tr7'o9i...,66. $te inutil $7 @n'uli' eFe'plele; toate actele reli?ioa$e $uni pre$upu$e a fi @nte'eiate de ;ei, de eroi civili;atori $au de $tr7'o9i 'itici*+. S7 con$e'n7' @n trecere c7 la Bpri'itivi, nu nu'ai ritualurile @9i au 'odelele lor 'itice, dar orice activitate u'an7 @9i do8>nde9te eficacitatea in '7$ura @n care repet7 eFact o aciune $7v>r9ii la @nceputul ti'purilor de un ;eu, un erou $au un $tr7'o9. #o' reveni la $f>r9itul capitolului a$upra ace$tor aciuni eFe'plare pe care oa'enii nu fac dec>l #- %! "!'!2! n!Kn$!2-2. Totu9i, tre8uie $7 'eniona' ca o a$e'enea Bteorie, ud <u$tifica ritualul nu'ai @n culturile Bpriniiiive,. OOO ?iptul ulti'elor $ecole, de eFe'plu, puterea ritului 9i a ver8ului cu care erau @n;e$tr7ri preoii $e datora i'it7rii ?e$tului pri'ordial al ;eului T%ot care a creat lu'ea prin fora #er8ului $7u. Tradiia iranian7 e convin$a cS $7r8>iorite reli?ioa$e au fo$i in$taurate de G%'a;d pentru a co'e'ora etapele Creaiei Co$'o$ului care a durai un an. Pa $f>r9itul fiec7rei perioade, repre;ent>nd re$pectiv creaia cerului, a apelor, a p7'>ntului, a p<aniclor, a ani'alelor $i a o'ului, G%r'aZd $e odi%nea Ti'p de cinci ;ile, in$taur>nd a$tfel principalele $7r87tori 'a;deene Hcf. =undu%iSn, I, A *W iK.I. G'ul nu face dec>t $7 repete actul Creaiei; calendarul $7u reli?io$ co'e'orea;7 pe durata unui an oale fa;ele co$'o?onice care au avuU Ioc a8 ori?ine. /e fapt, anul $acru reia f7r7 @ncetare Creaia, o'ul e$te conte'poran al co$'o?onici 9i al antropo?oniei pentru c7 ritualul @l proiectea;7 fa epoca 'itic7 a lui /ioii\$o$; un orfic, prin cere'onialul iniliatic, repet7 ?e$turile ori?inare ale lui Grfeu ctc. Sa8atul iudeo(crc9tin e$ie 9i ci o i'itatio dei. Gdfluia in ti'pul $a8atului reproduce ?e$tul pri'ordial a< /o'nului c7ci, ' a 9aptea ;i a Creaiei. /u'ne;eu ,T$(a odi%nit de toate lucrurile $ale pe care Ic(a fifcut, HAacerea, 1, 1I. Me$a<u3 M>ntuitorului e$te @n pri'ul r>nd un eFe'plu care cere $7 fie

ur'at. /up7 ce a $p73al picioarele apo$tolilorD Ii$u$ le(a $pu$: BC7 v(a' blat vou7 pilda, ca, precu' v(a' f7cui u vou7, $7 faceri 9i voi, Hloan, *6,*.M. U'ilina nu e$te dec>t o virtute; dar tea cart $e practic7 dup7 'odelul M>ntuitorului e$te un act reli?io$ $i un 'i<loc de $alvare; B!recu' eu v(a' iu8it pe voi,a$a)i voi unu[ pe altul $7 vS iu%irHAcfl, *6,6+; *. 31I. Acea$ta dra?o$te cre9tin7 e$te con$acrat7 prin eFe'plul lui Ii$u$. !ractica actuala anulea;7 p7catul condiiei u'ane 9i divini;ea;7 o'ul. Cel care crede @n Ii$u$ poate face ceea ce l a f7cut; 3i'ite3e 9i neputin<a $unt a8olite. BCcf care crede @n Mine va face 9i el lucrurile pe care ie fac u,.., Rloan, *+,*1I. Pitur?%ia e$te c%iar co'e'orarea vieii 9i a crucific7rii M>ntuitorului. #o' vedea 'ai departe c7 acea$t7 co'e'orare e$te de fapt tf reactuali;are a Bacelor ti'puri,. Riturile 'aTri'onialc au 9i ele un 'odel divin 9i c7$7toria u'an7 reproduce o %iero?a'ieToi deo$e8ire uniunea Cerului cu !7'>ntul. B u $unt Cerul,, $pune $oul, Biu e9ti !7'>ntu3, d\aur aTatn, pritiv@ tva': Rr%adaran\aTa Uptci$ad, VI, +, 1VI. enc7 @n M%arva #eda H^I#, 1,:* IT 'irele 9i 'irea$a $unt a$i'ilai Cerului 9i !7'>niului, in ti'p ce @n alt i'n HAl%arva #eda, ^I#, *I fiecare ?e$t nupial e$te <u$tificai printr(un proiotip din ti'puriii: 'itice: BCu' A?ni a luat '>na dreapt7 a ace$tui p7'>nt, a9a Ie iau cu de '>n7... pentru ca ;eu[ Savitar $ate ia de '>na... Tva$%tar 9i(a @'podo8ii roc%ia, ca $7 fie fru'oa$a dup7 @nv77turile lui =r%a$pati $i ale !oeilor. S7 u'ple Savitar 9i =%a?a acea$l> fe'eie de copii, cu' au f<Tut pentru Aiica SoareluiU, H+W, +-, .6Ir in ritualu3 pro(creaiei tran$'i$ de =%adaran\aTa Upani9tid, actul ?enerator devine o %iero?a'ic de proporii co$'ice, 'o8ili;>nd un @ntre? ?rup de ;ei: B#i$nu $> pre?7tea$c7 'atricea; Tva$%tar $7 de$7v>r9ea$c7 for'ele; !ra<7pati $. rever$e; /%atar $7 depun7 @n tine ?ennenclc, H#], +, 1*I. /idona celerfrea;7 c7$7toria ei cu nea$ @n loiul unei violente furtuni H#er?iliu, rcida, IV, *2VI; uniunea lor coincide cu cea a ele'entelor; Cerul @9i @'8iii)e;> 'irea$a, rev7r$>ndu($e @ntr(o ploaie roditoare( @n Jrecia, riturile 'atri'oniale i'itau eFe'plul lui _eu$ care $! un!Kn #!$"!2 $u H!"- M+-u#-ni-S, II, 36, BN. Di&(&" (in Si$i%i- MV, :1,+I ne a$i?ur7 c7 %iero?a'ia cretan7 era i'itat7 de locuitorii in$ulei: cu alte cuvinte, uniunea cere'onial7 @$i ?7$ea <u$tificarea @ntr)un eveni'ent pri'ordial care $(a petrecut %,@n -$!% 2i9';. $te i'portant $7 $coate' @n evidena $tructura co$'o?onic7 a tuturor ace$tor rituri de c7$7torie; nu e$te vor8a nu'ai de a i'ita un 'odel eFe'plar, %icro?a'ia @ntre Cer 9i !7'>nt; $e Une eoni 'ai ale$ du re;ultatul ace$tei %icro?a'ii, Creaia co$'ica. Iat7 de ct in !olinc;ia c>nd o fe'eie $teril7 vrea #fie fecundata ea i'it7 ?e$tul e$e'plar al Ma'ei fri'ordiale care, in Mo te'pofeT a fo$t @ntin$7 la p7'>nt de Marele _eu, lo.Cu acea$ia oca;ie $e recit7 $i 'ilul co$'o?onic. /i'potriv7, c>nd $e a<un?e la un divor, $e intonea;7 o ineantaie care invoc7 B$epararea Cerului de !S'>nt,6.. Recitarea ritual7 a 'itului co$'o?onic cu oca;ia c7$7toriei e un o8icei r7$p>ndit la 'ulte popoare; vo' reveni 'ai departe a$upra lui. S7 preci;a' acu' doar c7 'itul co$'o?onic $erve9te de 'odel eFe'plar nu nu'ai la c7$7torii, ci oric7ror cere'onii care ur'7re$c re$taurarea plenitudinii inte?rale; iat7 de ce $e recit7 'ilul Creaiei Pu'ii c>nd e vor8a de vindec7ri, de fecundare, de na9tere, de 'unci a?ricole etc. Co$'o?onia repre;int7 Creaia prin eFcelen7. /e'etra R(a unit cu la$on pe p7'>ntul proa$p7t[ @n$7'>nat, la @nceputul pri'7verii HGdi$eea(, V, *1.I, Sen$ul5 ace$tei uniuni e$te clar; ea contri8uie la cre9terea fertilit7ii $olului, a prodi?io$ului elan al forelor de creaie telurice.

Ace$I o8icei era de$tul de frecvent p>n7 in ulti'ul $ecol @n nordul 9i centrul uropei Hdovada tradiia uniunii $i'8olice a cuplurilor pe o?or62I. In C%ina, cuplurile inere 'er?eau pri'7vara $7 $e unea$c7 pe iar87 ca $7 $ti'ule;e Bre?enerarea co$'ic7, 9i B?er'inaia univer$al7,. @nlr(ade v7r, orice uniune u'an7 @9i ?7$e9te 'odelul 9i <u$tificarea @n %iero?a'ie, uniunea co$'icS a ele'entelor. @n cartea a patra din U C%i. Eue% Un? HCartea !re$cripiilor lunareI $e preci;ea;7 cS $oiile $e @nf7i9ea;7 la @'p7rat pent' acoa8itacuelinpri'a lun7 de pri'7var7, c>nd $e aude tunelul. Fe'plul co$'ic e$te ur'at 9i de Suveran $i de popor. Uniunea 'arital7 e$te un rit inte?rat rit'ului co$'ic 9i validat prin acea$t7 inte?rare. T&2 #i98&%i#'ul paleooriental al c7$7toriei poate fi eFplicat cu a<utorul 'odelelor cele$te. Su'erienii cele8rau uniunea ele'entelor @n pri'a ;i a Anului Nou; @n tot Grientul antic acea$t7 ;i e cele8rat7 prin 'icul %iero?a'iei, c>t 9i prin riturile unirii re?elui cu ;eia6:. @n pri'a ;i a noului an, l0tar $e culc7 l>n?7 Ta'raa;, iar re?ele reproduce acea$ta %iero?a'ie 'itic7 $7v>r9ind uniunea ritual7 cu ;eia Hadic7 cu %ierodula care o repre;int7 pe p>'0ntI @ntr(o ca'era $ecreii a te'plului, acolo unde $e afl7 patul nupial al ;eiei. Uniunea divin7 a$i?ur7 fecunditatea terc0r7; c>nd NinPil $e une9te eu nlil, $e revar$7, ploaiaia. Aceea9i fecunditate e$te a$i?urat7 prin uniunea cere'oniale a re?elui, a cuplurilor pe p7'>nt ctc. Pu'ea $e re?enerea;7 de fiecare data c>nd $e i'it7 %iero?a'ia, adic7 de fiecare dat7 c>nd $7v>r9e9te uniunea 'atri'onial7. Cuv>ntul ?er'an BHoc%;e@t, deriv7 din BHoc%?e;it**, $7r87toarea Anului Nou. C7$7toria re?enerea;7 Banul, 9i confer7, prin ur'are, rodnicie, opulen7, fericire. A#i9i%-"!- -ctului $eFual cu 'uncile c>'pului e$te frecventa @n nu'eroa$e culturiC-, @n 7aiapai%a =r7%'a', #H, 1, 1, ., p7'>ntul e$te a$i'ilat or?anului ?enerator fe'inin \oniI 9i $7'>na cu $e'en virile. BAe'eile voa$tre $unt ale #oa$tre, ca 9i p7'>ntul, RCoran,ft, 116I. Ma<oritatea or?iilor colective @9i ?7$e9te <u$tificarea ritual7 ' cre9terea torelor ve?etaiei; ele au loc @n anu'ite epoci critice ale anului, c>nd @ncole$c $e'inele $au c>nd $e coc recoltele etc, 9i au @ntotdeauna o %iero?a'ie ca 'odel 'itic. A9a e$te, de eFe'plu, or?ia practicata de tri8ul ce HAfrica GccidentalaI in 'o'entul c>nd or;ul @ncepe $7 @ncolea$c7; or?ia e$te le?iti'at7 de o %iero?a'ie Htinerele fete $unt oferite ;eului !\t%onI. Aceea9i le?iti'itate o re?7$i' la populaia Graon; or?ia lor are loc @n 'ai, @n perioada, uniunii ;eului Soare cu ;eia !7'>nt. Toate ace$te eFce$e or?iace @9i ?7$e$c @ntr(un fel $au aliul <u$tificarea @ntr(un act co$'ic $au 8ioco$'ic: re?enerarea anului, perioada critic7 a recoltelor etc. =7ieii care $e pli'8au ?oi pe $tr7;ile Ro'ei @n ti'pul Aloralilor H1: aprilieI $au atin?eau fe'eile cu '>na, @n ti'pul Puper(caliilor, $pre a le feri de $terilitate, li8ert7ile per'i$e cu ocaria $7r87torilor Holi @n @ntrea?a Indic, de$fr>ul practicat cu re?ularitate @n uropa Centrala 9i Septentrional7 @n ti'pul $7r87torilor recoltei 9i @'potriva c7ruia autorit7ile ecle$ia$tice au avut de luptat din ?reu HcfB de eFe'plu, Gnciliul din AuFerre, @n .-V ele,I, toate ace$te 'anife$t7ri aveau 9i ele un prototip $uprau'an 9i tindeau $a* in$taure;e fcrtilitalca 9i Gpulena univer$ala. H!entru $e'nificaia co$'olo?ica a Bor?iei,, ve;i cap. II.N Nu ne intere$ea;7 pentru $copul pe care(* ui'firi' @n pre;entul $tudiu $7 9ti' in ce '7$ur7 riturile 'atri'oniale $i or?ia au creat 'iturile care le <u$tific7. Ceea ce ne intere$ea;7 e$te faptul c7 or?ia, ca 9i c7$7toria con$tituiau ritualuri i'it>nd ?e$turile divine $au anu'ite epi$oade din dra'a $acral7 a Co$'o$ului; ceea ce ne intere$ea;7 e$te acea$t7 fe?itiniare a actelor u'ane printr(un

'odel eFirau'an. C7 'itul a ur'at c>teodat7 ritului L de eFe'plu, uniunile cere'oniale precon<u?ale au precedat apariia 'itului relaiilor pecon<u?ale dintre Hcra 9i _eu$% 'ii care Ie(a $ervit de <u$tificare L, con$tatarea nu di'inuea;7 cu niniic caracterul $acru al ritualului. Mitul nu e$te tardiv dec>t cafor'ula(, dar coninutul lui e$te ar%aic 9i $e refer7 la $acra'ente, adic7 la acte care pre$upun o realitate a8$olut7, cFtrau'at[aO

ARH TI!URI AP ACTI#IT`IPGR B!RGAAN , Kn2"-o for'ulare $u'ar7, $(ar putea $pune c7 lu'ea ar%aica i?norfl activit7ile Bprofane,; orice aciune care are un $cop preci$ L v>n7toare, pe$cuit, a?ricultur7, <oeuriT conflicte, $eFualitate etc L panicip7 @ntr(un anu'it fel la $acru. Cu' vo' vedea 'ai departe, nu $unt Bprofane, dec>t aetivit7ile caie nu au $e'nificaie 'itic7, adic7 cele lip$ite de 'cFlele eFe'plare. A$tfel C $e poate $pune c> orice activitate re$pon$a8il7 care ur'7re9te un $cop preci$ e$te, penlru lu'ea ar%aic7, un ritual. /ar pentru c7 'a<oritatea ace$tor activit7i au $uferit un @ndelun? proce$ de dc$acrali;aic $i au devenit, @n $ociet7ile 'oderne, activit7i Bprofanei a' convenit $7 le ?rup7' aparte( lat7, de eFe'plu, dan$ul. Toate dan$urile au fo$t la ori?ine $acre; cu alte cuvinte, au avut un 'odel eFtrauni in. C7 ace$t 'odel a fo$t uneori un ani'at tote'ic $au e'8le'atic:, ale c7rui 'i9c7ri erau reprodu$e @n $copul de a con<ura prin 'a?ic pre;ena $a concret7, $pre a(l tace $7 $e @n'ulea$c7 @n nu'7r, 9i a o8ine pentru o' incorporarea @n ani'al; ca* 'odelul a fo$t @n alte ca;uri revelat de o divinitate Hde eFe'plu, dan$ul p\irttic, dan$ cu ar', creat de Atena etc.I $au de efore un erou Hcf. dan$ul lui Tc$eu @n la8irintI; c7 dan$ul era eFecutat @n $copul do8>ndirii %ranei $au ca un o'a?iu adu$ 'orilor $au pentru a a$i?ura ordinea @n Co$'o$; c6 avea loc @n ti'pul iiiiicrilor, al cere'oniilor 'a?ico(reli?ioa$e, al c7$7toriilor ele., $unT detalii pe$te care pute' trece. Ceea ce ne intere$ea;7 e$te pre$upu$a lui ori?ine eFtrau'an7 Hc7ci orice dan$ a fo$t creat in Mo te'pore, @n epoca 'itic7, de un B$tr7'o9,, de un ani'al tote'ic, de un ;eu $au de un erouI. Rit'urile core?rafice @9i au 'odelului afara vieii profane a o'ului; fie o7 ele reproduc 'i9c7rile ani'alului tote'ic $au e'8le'atic, $au c%iar cele ale a$trclor; fie c7 $e con$tituie @n ritualuri prin ele in$ele Hpa9i la8irintici, $alturi, ?e$turi efectuate cu a<utorul in$tru'entelor cere'oniale etc.I, dan$urile i'it7 totdeauna un ?e$t ar%etipal $au co'e'orea;7 un 'o'ent 'itic @ntr(un cuv>nt, $unt o repetare i, In con$ecin7, o reactuali;are a l%acelui ti'p,. Pupte, conflicte, r7;8oaie au @n 'a<oritatea ti'pului W cau;7 9i o funcie rituale. $te o opoZ.iic $ti'ulativ7 @ntre cele dou7 <u'7t7i ale clanului $au o lupt7 @ntre repre;entanii a dou7 divinit7i Rde eFe'plu, @n ?ipt, tupta @ntre cele douS ?rup7ri repre;ent7ndu(i pe G$iri$ 9i pe Se'I care co'e'orea;7

totdeauna un epi$od din dra'a co$'ic7 9i divin7. Nu $e poate eFplica nicidecu' r7;8oiul $au duelul prin 'otive raionali$te. Hotart a pu$ toane 8ine @n evidena rolul rilualalo$Tilii>lilor)./c tlcearedaia c>rti un conflict $e ) repet7, el e$le 9i i'itarea unui nvFlcP ar%etipal( e$ tradiia* nordic7, pri'ul duel a avut luc c>nd T%Grr, provocat de uria9ul Hnin?nir, $(a @nt>lnit cu ate$ta Ua Bfrontier7, 9i l(a @fivina< intr(o lupta de unul $in?ur. Se re?7$e9te ace$t 'otiv @n 'ilo(l lo?ia indo( european7 $i Jeor?e$ /u'erii+* are dreptate con$idere ea pe o ver$iune tardiv7, dar totu9i autentic7, a unuiI $cenariu foarte vec%i al unei iniieri 'ilitare. T>n0'l 8oinie tre8uia $7 reproduc7 lupta dintre T%GtT 9i Hrun?nir;5 @ntr(adev>r, iniierea 'ilitar7 con$ta 'tr(un act de 8ravur7 -% c7rui prototip 'itic e$te uciderea unui 'on$tru tricefal. Areneticii 8er$erTir. r7;8oinici feroce, reali;au cu adev7rai $tarea de furie $acra Hcut, 'gno$, furori a 'odelului[ pri'ordial. Cere'onia indian7 a $finirii unui re?e, r7<a$X\a, l%nu e$t dec>t reproducerea tere$tr7 a anticei con$acr7ri pe care[ Earuna. pri'ul Suveran, a f7cut(tD $pre folo$ul $7u, repet7 lah tot pa$ul =ra%'anele... /e(a lun?ul eFplicaiilor rituale re(. vine, fa$tidioa$7 dar in$truetiv>, afir'aia ca%blacS re?ele fa cutare $au cutare ?e$t, e$te pentru c7 ' ;orii ti'purilor @n ;ii con$acr7rii $ale #aruna a f7cut ace$t ?e$t,+1C "i acela9i eani$' poale fi pu$ @n evident7 @n toate celelalte tradiii, @nU '7$ura @n care docu'entaia de care di$pune' ne per'ite Hci operele cla$ice ale lui Morct de$pre caracterul $acru re?alit7ii e?iptene, 9i ale lui Pa8at de$pre re?alitatea a$infh 8a8ilonianaI. Ritualurile de con$trucie repet7 actul pri'ordial al con$truciei co$'o?c<niee, Scrif@ciul care are Ioc @n ti'pul edific7rii unei ca$e Ha unei 8i$erici, a unui podee.I nu dec>t i'itarea @n plan u'an a $acrificiului pri'ordial cele8rat[ in iiio le'pore pentru a da na9tere lu'ii Ha $e vedea cap. IIN. @n privina valorii 'a?ice 9i far'aceutice a anu'itor ier8uri, ea $e datorea;7, la fel, unui prototip cele$t al plantci< $au faptului c7 a fo$i culea$7 pentru pri'a oar7 de un ;eu. Nici o plant7 nu e$te preioa$7 @n $ine, ci nu'ai prin participarea la un ar%etip $au prin repetarea anu'itor ?e$turi $i cuvinte care, i;ol>nd planta de $paiul profan, o con$acr7. A$tfel, dou7 for'ule de incantaii an?lo($aFonc din $ecolul al ^#l(iea, care $e pronunau in ti'pul cule?erii plantelor 'edicinale, pri;ea;7 ori?inea virtuilor lor terapeuPiee: au cre$cut pentru pri'a oar7 Hadic7 a8 ori?ineI pe 'untele $f>ni al Calvarului H@n Bcentrul, !7'>ntuluiI: B=unS ;iua, i:u87 $f>nt7 care cre9ti pe p7in>ni 9i ai r7$7rn 'ai @nt>i pe 'untele Ciilvarului, tu e9ti 8un7 pentru tot felul de r7ni; in nu'ele 8l>ndului ii$' eu Ic cule?, H*.0+(I. BSf>nt7 e9ti ver8in7 care creii pe p7'>nt $i care pri'a oar7 le(au aflat pe 'untele Calvarului. Tu ai vindecat pe M>ntuitonil no$tru li$u$ Hri$lo$ 9i i(ai @nc%i$ r7nile $>n?er>nde; in nu'ele Tat7lui, al Aiului $i al Sf>ntului /u% te cule?., Se atri8uie eficacitatea ace$tor ier8uri faptului c7 prototipul lor a fo$t de$coperit @nlr(un 'o'eni co$'ic deci$iv H,%@n acel ti'p*,M pe 'u'ele Calvarului. .5(au pri'it con$acrarea pentru c7 au vindecat r>nile M>ntuitorului. ficacitatea ier8urilor cule$e nu $e valorific7 dec>t prin faptul cS o'ul care le cule?e repet7 ace$t ?e$t pri'ordial -% vindec7rii, lat7 de ce o vec%e for'ul7 i%eantatoric $pune: B#o' cule?e ier8uri ca $7 le pune' pe r7nile M>ntuitorului.,+6 Ace$te for'ule de 'a?ic populara cre9tin7 continu7 o #ec%e tradiie. @n India, de eFe'plu, iar8a 4apia%aTa HAe'nia elcp%antu'I vindec7 neputina $eFual7 c7ci, ofc ori?ine, Jand%arva a folo$it(o pentru ai reda lui #aruna #irilitatea. @n con$ecin7, cule$ul ritual al ier8urilor e$te efectiv u repetare a actului lui

Jand%arva. BTu, iar87 pe care Jand%iHva te(a $7pat pentru #anina care(9i pierdu$e 87r87ia, toi te $7p7'U, iAt%arva #!XK-T IV, +, *I. G lun?7 invocaie fi?ur>nd in !apiru$ul lut !ari$ indica $tatutul eFcepional al ier8ii cule$e: BTu ai fo$t $e'7nat7 de Crono$, culea$7 de He', con$ervata* de A'fron, n7$cut7 de I$i$, %r7nit7 de _euC cel ploio$; rou7 9i Soarele te(au cre$cut...5C !entru cre9tini, ier8urile 'edicinale @9i datorau eficacitatea Aaptului c7 au fo$t ?7$ite pentru pri'a oar7 pe 'untele Calvarului. !entru cei vec%i, ier8urile 'edicipalc @9i datorau virtuile curative faptului c7 fu$e$er7 pentru pri'a oara de$coperire de iei. B=eionic7. tu care ai fo$t pentru pri'a oar7 de$coperit7 de ?culap $au de centaurul C%iron..Z*, acea$ta e$te invocaia reco'andat7 de un tratat er8oriaiic++. Ar fi fa$tidio$ ( 9i c%iar inutil pentru $topul ace$tui e$eu L $7 a'inti' prototipurile 'itice ale tuturor activit7ilor u'ane.C7 <u$tiia u'anA.dc eFe'plu. @nte'eiat7 pe idecade le?e, are un 'odel cele$t 9i tran$cendent @n nor'ele co$'ice too.art%a, ria.t;edeT, t%e'i$ etc,I e$te un fapt prea cuno$cut ca $7 'ai in$i$t7'. C7 Boperele de art7 ale u'anit7ii $uni i'itaii ale artei divine, HAilare\a =ra%'ana, VI, 1:; cf. !IaHon% Pe?ile, 22:)22-; !oliticul, 6V2 d etc.I e$te, la fel, un lait'otiv al e$teticilor ar%aice pe care $tudiile lui Ananda 4. Coo'ara$ca'\ l(au pa$ ad'ira8il @n eviden7+.. $te intere$ant de re'arcat c7 $tarea de 8eatitudine ea @n$79i, eudai'onia, e$te o i'itaie a condiiei divine, ca $7 nu 'ai $pune' ni'ic de$pre diver$ele feluri de ent%ou$ia$'o$ create @n $ufletul o'ului prin repetarea anu'itor aciuni reali;ate de ;ei in Mo te'pore Hor?ia dion\$iac7 ele.I; BActivitatea divinit7ii, a c7rei 8eatitudine dep79e9te fotul, e$te nu'ai 9i nu'ai conte'plativ7 9i dintre activit7ile u'ane cea 'a; fericit7 @ntre toate e$te cea care $e apropie cel 'ai 'uli de activitatea divin7, HA.i. Sc, **:H 8. 1*I: Ba $e face pe cat e po$i8il a$e'enea divinit7ii, HTeetet, *::V eI; %aec %o'ini$ e$t perfecia, $i'ffltudo /eiHSf>ntul To'a d5AKuinoI. Tre8uie $7 ad7u?7' t7, pentru $ociet7ile tradiionale, toate actele i'portante ale vieii curente -u 0&#2 "! !%-2! a8 ori?ine de ;ei $au de eroi. Ga'enii nu fac dec>t $7 repete la infinit ace$te ?e$turi eFe'plare ai paradi?'atice. Tri8ul au$tralian Euin e$te convin$ c7 /ara'ulun. BAe* Aat%er,, a inventat $pecial pentru el toate in$tru'entele 9i toate ar'e e pe care Ic(a @ntre8uinat pSn7 a$t7;i. Pa fel, tri8ul 4u'ai e$te convin$ c7 Mun?ann?aua% Aiin7 Supre'7, a tr7it pe l>n?7 el, pe !7'>nt, la @nceputurile ti'pului ca $7(* @nvee cu' $-(9i fa8rice uneltele de 'unc7, 87rcile, ar'ele, B@ntr(un cuv>nt, toate 'e$eriile pe care le cunoa9te5C+2. @n Noua Juinee, nu'eroa$e 'ituri vor8e$c de lun?i calatorii pe 'areC furni;>nd a$tfel B'odele navi?atorilor actuali, 9i, de a$e'enea, 'odele pentru toate celelalte activit7i, Bfie c7 e$te vor8a de dra?o$te, de r7;8oi, de pe$cuit, de adu$ ploaia $au de orice altceva... !ove$tea furni;ea;7 precedente pentru diferitele 'o'ente ale con$truciei unei 87rci, pentru ta8uurile $eFuale pe care ca le i'plic7 etc., C>nd un c7pitan porne9te pe 'are, el per$onific7 eraul 'itic Auri, B l poart7 to$tu'ul pe care Aori @l @'8iaca, dup7 cu' $pune 'itul; are ca 9i el fi?ura @nne?rit7 9i @n p7r un Iove a$e'7n7tor cu cel pe care Aori l(arC@pit din capul lui Iviri. l dan$ea;7 pe platfor'7 9i(9i de$c%ide 8raele cu' Aori @9i de$f7cea aripile... Un pe$car 'i(a $pu$ c7 atunci c>nd v>na pe9ti Hcu arculI el $e lua drept 4ivavia, HI nu i'plora favoarea 9i a<utorul ace$tui erou 9i2i$O #! $&n0un(- $u !%;47 Ace$t $i'8oli$' al precedentelor 'itice $e @nt>lne9te Ni @n -%2! $u%2u"i '"i9i2i !. Kn '"i ina populaiei TaruT din California, 3. !, HarTin?ton $crie:

BTot ceea ce face un Tanifc, face nu'ai pentru ca ST<tarc\avii i(au ar7lat ou' $7 fac7 in tirnpurile 'itice. UcFare\avii erau oa'enii care locuiau @n A'erica @nainte de $o$irea indienilor. 4aruTul 'ode', ne9u@nd cu' #- traduc7 ace$t cuv>nt, propune ec%ivalene ca &prinlD, (9efD, &@n?erD..% i n(au r7'a$ dec>t ti'pul nece$ar ca $7(T 've`e 9i $7 @nte'eie;e Hoaie o8iceiurile, ;ic>nd de fiecare data TaruTilor: &(lat7 cu' ar tre8ui $7 fac7 oa'enii.C Actele 9i cuvintele lor $uni 9i a$t7;i a'intite, citate @n for'ule 'a?ice de c7tre TaruTi.,+*C Acel $i$te' curio$ de co'er ritual, potlac%, care $e @nt>lne9te @n nord(ve$tul A'ericii 9i c7ruia Marcel Mau$$ i(a con$acrat un $ludiu cele8ru R $$ai $urle don, f&"9! -2$C(0Qu! (! V!$C-nu!N nu !#2! (!$F2 "!'!2-"!- unui &8i$!i in2"&(u# (! @n epoca 'itica. "i eFe'plele $e pot @n'uli ) MITURIP "3 ISTGRIA Aiecare din eFe'plele citate @n pre;entul capitol ne revelea;7 aceea9i concepie ontolo?ica, Bpri'itiv7,: un o8iect $au un act nu devine real dec>t @n '7$ura @n care i'it7 $au repet7 un ar%etip. A$tfel, realitatea $e do8>nde9te eFclu$iv prin < repetare $au participare; Tot ceea ce nu are un 'odel eFe'plar e$te B?olit de $en$,, adic7 lip$it de realitate. Ga'enii va avea deci tendina, $7 devin7 ar%etipali 9i paradi?'atici. Acea$t7 tendin7 poate parca paradoFal7, @n $en$ul c7 o'ul culturilor tradiionale nu $e recunoa9te ca real dec>t @n '7$ura @n care @ncetea;7 $7 'ai fie el @n$u9i Hpentru un o8$ervator 'ode'I 9i $e 'ulu'e9te $7 i'ite 9i $7 repete ?e$turile altcuiva. Cu alic cuvinte, ci nu $e recunoa9te ca real, adic7 Bautentic el @n$u9i, % dec>t @n '7$ura @n care @ncetea;75 pe drept cuv>nt #- 'ai fie. S(ar putea deci $pune c7 acea$ta ontolo?ie Bpri'itiva,5 are o $tructur7 platonician7, 9i !lalon ar putea fi con$iderat @n ace$i ca; ca filo$oful, prin eFcelent7, al B'entalit7ii pri'itive5*, ca 9i cu' ?>nditorul ar f@ reu9it $7 valorifice Ailo$ofic 'odurile de eFi$ten7 9i co'porta'ent ale u'anit7ii ar%aice. vident, Bori?inalitatea, ?eniului $7u filo$ofic n(ar fi cu ni'ic di'inuat7; c7ci 'arele 'erit al lui !lalon r7'>ne efortul $7u @n vederea <u$tific7rii teoretice a ace$tei vi;iuni a u'anit7ii ar%aice, 9i acea$ta prin 'i<loacele dialectice pe care $piritual iea epocii $ale i le punea la di$po;iie. /ar intere$ul no$tru nu $e @ndreapt7 a$upra ace$tui a$pect al filn$of@ei platoniciene, ci vi;ea;7 ontolo?ia ar%aic7. Recunoa9terea $tructurii platoniciene a ace$tei ontolo?ii nu nc(ar duce prea departe. Pa fel de i'portant7 e$te 9i tea de a doua conclu;ie care $e de?a<7 din anali;a faptelor citate @n pa?inile precedente, adic7, a8olirea ti'pului prin i'itarea, ar%etipurilor 9i repetarea ?e$turilor paradi?'atice. Un $acrificiu, de eFe'plu, nu nu'ai c7 reproduce eFact $acrificiul iniial revelat de un ;eu a% ori?ine, la @nceputul ti'purilor, ci c%iar are ioc @n acel 'o'ent 'itic pri'ordiali cu alle cuvinte, orice $crificiu repeta $acrificiul iniial 9i Coincide cu el. Toate $acrificiile $unt $7v>r9ite @n acela9i 'o'ent 'itic -% @nceputului; prin paradoFul ritului, ti'pul profan 9i durata $unt $u$pendate. Pa fel $e @nt>'pl7 cu toate repet7rile, adic7 i'itaiile ar%etipurilor; prin acea$ta i'itaie o'ul e$te proiectat @n epoca 'itic7 @n care ar%etipurile $(au revelat pentru pri'a oara. G8$erv7' deci $i un td doilea a$pect al ontolo?iei pri'itive; @n '7$ura @n care un act H$au un o8iectI do8>nde9te o anu'it7 realitate prin repetarea ?e$turilor paradi?'atice 9i nu'ai prin acea$ta, $e produce i'plicit 9i o a8olire a ti'pului profan, a duratei, a i$toriei,, 9i cel caic reproduce ?e$tul eFe'plar $e tre;e9te tran$portat @n epoca @n care a avut loc ace$t ?e$t eFe'plar.

A8olirea ti'pului profan i proiectarea o'ului @n ti'pul 'itic nu $e face, natural, dec>t la intervale e$eniale, adic7 In cele @n care o'ul e$te cu adev7rat el @n$u9i(. @n 'o'entul ritualurilor $au al actelor i'portante Hali'entaie, ?enerare, cere'onii, v>n7toare, pe$cuit, rft;8ui, 'unc7 ctc.I. Re$tul Ii!2ii #-%! #! '!2"!$! Kn2"-un 2i9' 'rofan lip$it de $e'nificaie: @n ,devenire,. TeFtele 8ra%'anice pun foarte clar in lu'ina Rii0-n-"n&(-%i2-ii ;eilor le?ai de Bne'urire, $i cea a oa'enilor le?ai de B'oarte,. @n '7$ura @n care el repet7 $acrificiul ar%etipal, $acrifica torul @n plin7 operaie cere'onial) a8andonea;7 lu'ea profanii a 'uritorilor 9i $e in$erea;7 iu lu'ea divin7 a ne'uritorilor. G 9i declara, de altfel, @n ace9ti Ter'eni; BA' atin$ Cerul, pe ;ei; a' devenit ne'uritori, H`alttir@\a Sa'%it>, *,:C-I. /ac7 ar co8ori @n lu'ea profan7, pe care a p7r7$it(o @n ti'pul ritului, f7r7 o anu'e pre?7tire, ar 'uri pe loc; iat7 de ce diver$e rituri de de $acrali;are $uni indi$pen$a8ile pentru it(* reinte?ra pe $acrificaior @n Hi'pui profi'. A9a $e @nt>'pl7 9@ @n Hi'pui uniunii cere'oniale $eFuale; o'ul @ncetea;7 $7 'ai tr7ia$c7 @n ti'pul protan $i lip$it de $en$ pentru c7 el i'it7 un ar%etip divin HB u $uni C!"u% tu e9ti !7'>ntul*5 etc.I. !e$carul 'elane;ian, c>nd pleac7 pe 'are, devine Aori 9i $e afl7 proiectat @n Hi'pui 'itic, @n 'o'entul @n care a avui loc c7l7toria paradi?'atic7. A9a cu' $paiul profan e$te a8olit de $i'8oli$'ul Centiului care proiectea;7 orice te'plu, palal $au con$trucie in punctul central al $paiului 'itic, tot a9a orice aciune plina de $en$ $7v>r9it7 de o'ul ar%aic, orice aciune reala, adic7 orice repftiare a unui ?e$t ar%etipal, $u$pend7 durata, a8ole9te ti'pul profan .* particip7 la ti'pul 'itic. C7 acea$t7 $u$pendare a ti'pului profan core$punde unei nece$it7i profunde pentru o'ul ar%aic, vo' avea oca;ia $(o con$tata' @n capitolul ur'7tor, c>nd vo' eFa'ina o $crie de concepii paralele @n le?7tur7 cu re?enerarea ti'pului $i $i'8oli$'ului Anului Nou. #o' @nele?e alunei $e'nificaia ace$tei nece$itai 9i vo' vedea din capul locului cu' o'ul culturilor ar%aice $uport7 ?icu Bi$toria, 9i $e $tr7duie9te $(o a8olea$c7 periodic. Aaptele pe care le(a' eFa'inat @n pre;entul capitol vor du8>ndi atunci 9i alic $e'nificaii. /ar, @nainte de a a8orda pru8Tina re?ener7rii ti'pului, e 8ine $7 cercet7' dinr(un punct de vedere diferit 'ecani$'ul 40 tran$for'7rii o'ului @n ar%etip prin repetare. S7 eFa'ina' un ca; preci$; @n ce '7$ura 'e'oria colectiv7 p7$trea;7 a'intirea unui eveni'ent Bi$toric,Y A' v7;ui ca, r7;8oinicul, oricare ar fi el, i'it7 Bun erou, 9i @ncearc7 $i $e apropie c>t 'ai nul po$i8il de ace$t 'odel ar%etipal, SS vede' acu' te(9i a'inte9te un popor dinlr(un per$ona< i$toric 8ine ate$tat de docu'ente. Atac>nd pro8le'a din ace$t punct de vedere vo' face un pa$ @nainte, pentru cii ave' de(a face de a$ta dat7 cu X $ocietate care. cu toate c7 c )popular7,, nu poate fi $-%i0i$-2- ("!'2 :'"i9i2i -;. A$tfel, ca $>, d7' un $in?ur eFe'plu, $e cunoa9te 'itul paradi?'atic aU luptei dintre rou 9i un 9arpe uria9, ade$ea tricefal, @nlocuii c>teodat7 de un 'on$tru 'arin H%idra, HeraTle$ etc.; MarduTI. Acolo unde tradiia $e 'ai 8ucura de o anu'it7 actualitate, 'arii $uverani $e con$ider7 a fi i'itatorii eroului pri'ordial: /ariu$ $e $ocotea un nou T%taetaona, eroul 'itic iranian care uci$e$e un 'on$tru tricefal; pentru el L 9i prin el L i$toria e$te re?enerat7, c7ci ea nu era, de fapt, dec>t Teactuali0irea unui 'it eroic pri'ordial. Adver$arii Aaraonului erau con$iderai drept Bfii ai pu$tiei, ai lupilor, ai clinilor, etc. @n teFtul nu'it Cartea Iui Apop%i9. du9'anii care lupta @'potriva Aaraonului $unt identificai cu dra?onul Apop%i9, @n ti'p ce @n$u9i Aaraonul era

a0irnilat ;eului Rn, @nvin?7tor al /ra?onului.V. Aecea9i tran$fi?urare a i$toriei @n tni]. dar dintr(o alt7 per$pectiv7, $e re?7$e9te In vi;iunile poeilor evrei. !entru a putea B$uporta i$toria,, adic7 @nfr>n?erile 'ilitare 9i u'ilinele politice, evreii interpretau eveni'entele conte'porane prin inter'ediul unui foarte vec%i 'it co$'o?onic(eroic care i'plica, evidenv, victoria provi;orie a /ra?onului, dar 'ai ale$ uciderea lui @n final de cStre un Re?e(Mc$ia, A$tfel c7 i'a?inaia lor acorda re?ilor p7?>ni Hfra?'ent _adocnit, IV. *-(1VI tr7$7turile /ra?onului: aYa e$te de$cri$ !o'pei @n !$al'ii lui Solo'on M9, B?N, Na8ucodono$or pre;entai delereraia H.*,6+I, "i @n te$ta'entul Iui A$%cr H#II, 6I Me$ia ucide /ra?onul $u8 ap7 Hof. !$al'ul :+ H *6I. In c7;u[ lui /ariu$ 9i al Aaraonului, ca 9i @n Iradilia 'e$ianica a evreilor, ave' dea face cu concepia unei Belite, care interpretea;7 i$toria conte'poran7 prin inter'ediu[ unui 'it. $te deci vor8a de o $eric de eveni'ente conte'porane articulate 9i interpretate confor' unui 'odel ate'poral al 'itului eroic. !entru un 'ode' %ipereritic, pretenia Iui /ariu$ ar puica p7rea l7ud7ro9enie Sau propa?anda politic7 $i tran$for'area 'itica a re?ilor p7?>ni @n dra?oni ai repre;enta o la8orioa$a invenie a unei 'inorit7i e8raice incapa8ile $a* $uporte Brealitatea i$toric7, ai doritoare $7 $e con$ole;e cu orice pre refu?iindu($e @n 'it 9i @n ciF%futZ%inTin?. CaC o a$e'enea interpretare e$te eronata, pentru c> ea nu ine cont @n nici un fel de $tructura 'entalit7ii ar%aice, acea$ta reie$e, printre altele, din faptul c7 'e'oria popular7 ap<ic7 o articulaie 9i o interpretare a8$olut analoa?e eveni'entelor 9i per$ona<elor i$torice. /ac7 tran$for'area @n 'it a 8io?rafiei lui AleFandru ecl Marc poate fi $u$pectat7 de a avea o ori?ine literar7 9i poate, @n con$ecina, fi acu;ata de artificialitate, acea$t7 o8iecie nu are nici o valoare c>t prive9te docu'entele pe care le vo' pre;enta 'ai departe. /eudotine de Jo;on, al treilea Mare Mae$tru al Cavalerilor Sf>ntului loan din Rodo$, a t7'a$ cele8ru pentru uciderea dra?onului din Malpa$$o. Cu' e 9i fire$c, prinului de Jo;on @i $unt atri8uite @n le?end7 virtuile Sf>ntului J%eor?8e, cuno$cut pentru lupta lui victorioa$7 @'potriva 'on$trului. Inutil $7 preci;7' c7 lupta prinului de Jo;on nu erte 'enionata @n docu'entele ti'pului $au 9i ca a @ncepui #- $e vor8ea$c7 de$pre ca a8ia c>nd $(au @'plinit dou7 $ecole de la na9terea eroului. Cu alte cuvinte, din $i'plul fapt ca a fo$t con$iderat un erou, prinul de Jo;on a fo$t inte?rat unei cate?orii, a devenit un ar%etip f=r7 $7 $e 'ai in7 cont de faptele $ale autentice, i$torice, conferindu i($e o 8io?rafie 'itic7 @n care era i'po$i8il $7 $e o'it7 lupta contra unui 9&n#2"u "!'2i%i-n>*. !, Cara'an, @ntr(un $tudiu foarte docu'entat de$pre ?enera 8aladei i$lorice, ne infor'ea;7 c7 Uintr(un eveni'ent i$toric 8ine deter'inat Ho ia'a deo$e8it de a$pr7 'enionat7 @n cronica lui Pcunclaviu$ 9i @n cronicile polone;e, 9i @n lI'pui c7reia o ar'at7 turcea$ca i(a aflat 'oartea @n MoldovaI ti(a 'ai r7'a$ aproape ni'ic in 8alada ro'>nea$ca in care $e relatea;7 acea$ta eFpediie cata$trofic7 a turcilor, eveni'entul i$toric fiind @n @ntre?i'e tran$for'ai @ntr(un fapt rnilic HMalco$ !a9a @n lupt7 cu re?ele la'a.1 etc.I. Acea$ta B'iti;are, a per$onalit7ilor i$torice $e o8$erv7 @ntr(o 'anier7 a8$olut analoa?7 in poe;ia eroie7 iu?o$lav7. Marco 4ra<levtf, prota?oni$tul epopeii iu?o$lave, $(a f7cut cuno$cut prin faptele $ale vite<e9ti din a doua <u'0tate a $ecolului al ^l#(lca. Fi$tena lui i$toric7 nu poate fi pu$a la @ndoial7 9i $e cunoa9te c%iar data 'orii $ale H*6-+I. /ar, odat7 intrata in 'e'oria populara, per$onalitatea i$toric7 a lui MarTo e$te a8olitS 9i 8io?rafia $a, recon$tituit7

ur'>nd nor'ele 'itice. Ma'a lui co #ito, o ;anfl, tot a$a cu' eroii ?reci erau fiii unor ni'fe $au ai unor naiade. Soia lui e$te tot o #ila, pe care el o cucere9te prin 9iretlic 9i c7reia @i a$cunde cu 'are ?ri<a* aripile, de tea'a* $7 nu le ?7$ea$c7 9i $.(9i iu Z%erul, p7ra$indu(* Hceea ce $e verific7, ile altfel, @n alic variante ale 8aladei, dup7 na9terea pri'ului copil; ct. 'itul eroului 'aori Tac%aTi pe care $oia, o ;>n7 co8or>t7 din cer, @l p7r7$e9te dup7 ce ia n7$cut un copilI. MarTo $e lupt7 cu un 8alaur cu trei capete 9i @l ucide, prin analo?ie cu 'odelul 3ir%ctipal al lui Indra, T%raetaona, HeraTle$.6 ele. Confor' 'itului Bfrailor du9'ani,, el $e lupt7 9i cu fratele lui, .$i(l ucide. Anacroni$'ele a8und7 @n ciclul lui MaiTo, precu' @n toate celelalte cicluri epice ar%aice. Mort @n *6-+, c$lc c>nd priclenul. c>nd du9'anul lui 3oan Huniade care $e di$tin$e$e @n lupta @'potriva turcilor pe la *+.H*. H $te intere$ant de re'arcat c7 apropierea @nfre ace9ti doi eroi e$te aic$tal7 @n 'anu$cri$ele 8aladelor epice din $ecolul al VVII( leaT adic7 dou7 $ule de ani dup7 'oartea lui Huniade @n poe'ele epice 'oderne, anacroni$'ele $uni 'u li 'ai rare.+. !er$ona<ele cele8rate @n ele n( au avut @nc7 ti'p $7 fie tran$for'ate @n eroi 'itici.I Acela9i pre$ti?iu 'itic aureolea;7 9i ali eroi din poe;ia epicii iu?o$lav7. #u3ta$%in 9i NovaT $e c7$7tore$c cu ;>ne R#ilaI. #uT HB=alaUTul /e$pot,I $e lupta cu 8alaurul din 3a$tre8ac $i poale el @n$ui $7 $e tran$for'e @n 8alaur. #uT, care do'nea @n Sri<c' @ntre *+:* 9i *+W., vine @n a<utorul lui Pa;ar 9i Milica, 'ori cu un $ecol 'ai @nainte. @n poe'ele @n care aciunea ?ravitea;7 iii <urul pri'ei 87t7lii de la 4o$$ovo H*6W-I e$te vor8a de$pre per$ona<e decedate de dou7;eci de ani Hde eFe'plu, #uTa$%inI $au care voi 'uri a8ia pe$te un $ecol H rce? StfcpanI. _>nde H#ilaI @i vindeca pe eroii r7nii, @i @nvie, le pre;ic viitorul, fi averti;ea;7 de pericolele i'inente etcB tot a9a cu' @n 'it o fiin7 fe'inin7 a<ut7 9i prote<ea;7 eroul. Nici o Bpro87, eroic7 nu lip$e9te: $7 $tr7pun?7 un '7r cu arcul, $7 $ar7 pe$te 'ai 'uli tai, $7 recunoa$c7 o I7nar6 @n 'i<locul unui ?rup de tineri @'8r7cai toi Ia felSi etc. Anu'ii crai at 8>l@nelor ru$e9ti $e lea?7 foarte pro8a8il de prototipuri i$torice. Muli eroi ai ciclului din 4iev $unt 'enionai @n cronici. /ar i$loricitatca lor $e opre9te aici. Nu $e poate preciZa dac7 prinul #ladi'rr care for'ea;7 nucleul ciclului din 4iev e$te #ladi'ir I. 9&"2 la *V*., $au $tr7nepotul $7u. #ladi'ir II, care do'ne9te @ntre ***6 9i **1.. Cat de$pre 'arii eroi ai 8>linelor din acefct ciclu, Sviato?or, MiTula $i #ol?a, ele'entele i$torice con$ervate de fi?urile 9i aventurile lor $e reduc aproape la ni'ic. @n eeTc (in ur'a a<un? $7 $e'ene p>n7 la confu;ie cu eroii 'iturilor 9i pove$titor populare. Unul dintre prota?oni9tii ciclului din 4iev, /ic8rttiia NiTitici. care fi?urea;7 uneori @n 80linfc ca nepotul lui #ladi'ir, @9i datorea;7 fai'a cea 'ai 'are unei fripte net rnitice: c[ ucide un 8alaur cu dou7$pre;ece capele. Un alt erou al %>lindor. Sf>ntul Mi%ail din !otuTa, @nvin?e 9i el un 8alaur care era pe punctul de a devora o t>n7r7 fat7 care i $e adu$e$e drept ofrand7. Se a$i$t7 @ntr(un anu'it fel la 'eta'orfo;a unui per$ona< i$torT @n erou 'itic. Nu vor8i' nu'ai de ele'entele $upranaturale la care $e face apel pentru a fortifica le?enda: de eFe'plu, eroul #ol?a din ciclul 4ievului $e tran$for'7 @n pa$are $au @n lup, nici 'ai 'ult nici 'ai puin dec>t un 9a'an $au un per$ona< din le?endele vec%i; ?ori vine pe lu'e cu picioare de ar?int cu 8rae de aur 9i capul acoperit de perle; Il\a din Muro' $ea'7n7 'ai de?ra87 cu un uria9 din pove$tirile folclorice: nu pretinde el c7 poate $7 fac7 $7 $e atin?7 Cerul cu !7'>ntulY ele. Mai e @nc7 altceva: rniti;aiea prototipurilor i$torice care au furni;at prota?oni9ti c>ntecelor populare epice $e 'odelea;7 dup7 un etalon

eFe'plar: ei $unt Bf7cui $7 $e'ene, cu roii 'iturilor vec%i. Toi $ea'7n7 @ntre ei printr(o na9tere 'iraculoa$a, la fel ca @n MoSiS8%0raia 9i @n poe'ele %o'erice, cel puin unul dintre p7rini e o divinitate. Ca @n c>ntecele epice tfltarc 9i poline;iene, eroii @ntreprind o c7l7torie @n Cer $au co8oar7 @n Infern. Sa repel7', caracterul i$toric al per$ona<elor c>ntate in poe;ia epic7 e$te indi$cuta8il. /ar i$toricitaica lor nu re;i$ta 'ult ti'p aciunii coro$ive a 'iti;7rii. veni'entul i$toric @n $ine, oricare ar fi i'portana lui. nu e$te reinut de 'e'oria populari 9i a'intirea lui nu @nfl7c7rea;7 i'a?inaia poetic7 d>i @n '7$ura @% care ace$t eveni'ent i$toric $e apropie de 'odel 'itic, tn 8a%na con$acrat7 cata$trofelor inva;iei in *0I1 a fo$t uitat rolul arului AleFandru lea el5al ar'atei ru$e. $(au uitai nu'ele 9i i'portana luptei de la =orodino, nu'ai fi?ura de rou popular al lui 4u@u;ov 'ai $upravieuie9te. @n *-*1. un re?i'ent $>r8e$c *(a v7;ut pe: Marfco 4ra<@evif conduc>nd un atac @'potriva ca$telului de !rilip care cu $ecole @n ur'7 fu$e$e re9edina ace$tui cr popular a fo$t de a<un$ o fapt7 'ai deo$e8ita de vite<ie peni ca i'a?inaia populara $7 pun7 $t7p>nire pe ea i $(o5 a$i'ile;e ar%etipului tradiional al faptelor de vite<ie ale lut[ MarTo,cu at>t 'ai 'ulteiI c>t era vor8a de propriul lui ca$tel., BM\t% @$ la$t L not t%e fir$t L $ta?e in t%e dcvelopineni, of a %ero, HC%adcicT, voi. III, p. :21I. /ar a$ta nu face dec>t $7 confir'e conclu;ia la care au a<un$ nu'ero9i cercet7tori HCf. Cara'an etc.I, c0 a'intirea unui eveni'ent i$toric $au a unui per$ona< autentic nu re;i$t7 '>i 'ult de doii6f trei $ecole @n 'e'oria popular7. "i acea$ta pentru c7 'e'oria populara, reine cu ?reutate eveni'entele Bindividuale,, fi?urile Bautentice,. a funcionea;7 prin inter'ediul unor $tructuri diferite; cate?orii @n loc de eveni'ente, ar%etipuri @n lot de per$ona<e i$torice. !er$ona<ul i$toric e$te a$i'ilai 'odelului 'itic Herou ele.I, &, ti'p ce eveni'entul e$te inte?rat @n cate?oria aciunilor 'itice Hlupta @'potriva 'on$trului, frap du9'ani ctcZl. /aca, anu'ite poe'e epice con$erva ceea e$e nu'e9te Badev7rul i$toric,*, ace$t Badev7r, nu conine aproape niciodat7 per$ona<ele 9< eveni'entele preci$e, ci in$tituii, o8iceiuri, pei$a<e. A9a, de eFe'plu, cu' o8$erva, 9i M. MurTo, poe'ele epice $>r8e9ti de$criu @ntr(o 'aniera de$tul de eFact7 viaa de frontiera* au$tro(turc> .9i turco(vencian7 @nainte de pacea de Ia Carlovit; din *2--.J. /ar a$e'enea Badev7ruri i$torice, nu $e refer7 la Bper$onalit7i, $au Beveni'ente,, ci la fo'ic tradiionale ale vieii $ociale 9i politice Ha c7ror Bdevenire, e 'ai lent7 dec>t Bdevenirea, individual7I. @ntr(un cuv>nt la ar%etipuri. Me'oria colectiv7 e$te ani$toricii. Acea$t7 afir'aie nu i'plica nici Bo ori?ine popular7, a folclorului, nici o creaie colectiva a poeZiei epice. MurTo, C%adcicT 9i ali $avani au $i:o$ @n eviden7 rolul per$onalit7ii creatoare, al Barti$tului, in invenia 9i de;voltarea poe;iei epice, #ic' doar $7 $pune' c7 L independent de ori?inea te'elor folclorice 9i de latentul )n-i 9i$ #-u 9-i ui-"$ -% $"!-2&"u%ui '&!Li!i !'i$! A -9in2i"!- ! eni'entelor i$torice 9i a per$ona<elor autentice $e 'odific7 dup7 dou7 $au Urei $ecole pentru ca $7 poat7 fi a<u$tat7 'entalit7ii ar%aice care nu poate accepta individualul 9i nu con$erv7 dec>t eFe'plarul. Acea$t7 reducie a eveni'entelor U cate?orii 9i a individualit7ilor la ar%etipuri, reali;at7 de con9tiina $traturilor populare europene $ucce$ive p>n7* @n ;ilele noa$tre, $e efectuea;7 @n confor'itate cu ontolo?ia ar%aic7( S(ar putea $pune c7 'e'oria popular7 re$tituie per$ona<ului i$toric al ti'purilor 'odetne $e'nificaia $a de i'itator al unui ar%etip 9i de reproduc7tor de ?e$turi ar%etipale () $e'nificaie de care 'e'8rii $ociet7ilor ar%aice au fo$t 9i continu7 $7 fie con9tieni Ha9a cu' o arata eFe'plele citate @n ace$t capitolI, ilar ciire a fo$t uitat7f de eFe'plu, de per$ona<e ca

/ieudonne de Jo;on $au MarTo 4ra<levicO Se @nt>'pl7 c>teodat7, foarte rar, $7 $e poat7 $urprinde pe viu tran$for'area unui eveni'ent in 'it. Cu puin ti'p @naintea ulti'ului r7;8oi, folclori$tul ro'>n Con$tantin =r7iloiu a avut oca;ia $> @nre?i$tre;e ti ad'ira8il7 8alad7 @ntr(un $a din Mara'ure9. ra vor8a de o dra?o$te tra?ic7; lo?odnicul fu$e$e vr7<it de o ;>n7 a 'unilor 9i cu c>teva ;ile @naintea nunii acea$t7 ;>n7 l(a aruncat, din ?elo;ie, de pe v>rful unei $t>nci. A doua ;i ni$te cio8ani i(au ?7$it trupul 9i, intr(un copac, p7l7ria. i i(au adu$ trupul @n $at 9i fata le(a @n @nP7'pinare: ;7rindu 9i lo?odnicul ne@n$ufleit, ca o la'entaie fune8r7 plina de alu;ii 'itolo?ice, teFt %i2u"@ic de o fru$t7 fru'u$ee, Acc$la erfl coninutul 8aladei. Toi inre?i$irand variantele pe care le putu$e cule?e, folclori$iul @ntrea87 efind a avut loc rra?edia; i $e r7$punde c7 e o pove$te foarte vec%e, care $(a petrecut Bde de'ult,. /ar conin uandu(9i an$C!2-, 0&%$%&"i#2u% -0Y7 C! !ni9!n2u% (-2- nu9-i (! '-2"uL!$i (! -ni. In &(! (in u"9-, (!#$&'!"P $P !"&in- !#2! Kn$P 022 i-2P, ii 0-$! & iLi2P 9i a$cull7 i$toria c%iar din ?ura ci. ra o tra?edie dc8lul de 8anal7: din neatenie, lo?odnicul ei a alunecat @ntr(o $car7 @n pr7pa$tie; n(a 'urii pe loc; ipetele i(au fo$t au;i le de 'unteni, care @(au adu;D aca$7, unde $(a $tina la $curt ti'p. Pa @n'or'>ntare, lo?odnica $i celelalte fe'ei din $at au repetat la'entaiile rituale o8i9nuite, f7r7 cea 'ai 'ic7 alu;ie la vreo ;>n7 a 'unilor. A$tfel c7 nu'ai c>iva ani fu$e$er7 de$tui, @n ciuda pre;enei 'artorului principal, pentru ca $7 $e de$poaie eveni'entul de orice autenticitate i$toric7 9i $7 fie tran$for'at @ntr(o pove$tire le?endara: ;>na ?eloa$a, a$a$inarea lo?odnicului, de$coperirea corpului ne@n$ufleit, 8ocetul lo?odnicei 8o?at @n te'e 'itolo?ice. Aproape iot $atul fu$e$e conte'poran cu faptul autentic, i$toric; dar faptul cu atare nu(i putea $ati$face: 'oartea tra?ica a 'irelui @n a<unul cununiei era altceva dec>t o $i'pli 'oarte prin accident; ea avea un $en$ ocull care nu putea fi revelat dec>t prin inte?rarea lui @n cate?oria 'itic7. Miti;area accidentului nu $(a li'itat nu'ai la creaia unei 8alade; $e pove$tea i$toria ;>nei ?eloa$e c%iar c>nd $e vor8ea li8er, Bpro;aic,, de$pre 'oartea 'ire<u<. C>nd folclori$tul atr7?ea atenia 7ranilor a$upra ver$iunii autentice, ei r7$pundeau cbf 87tr>na uita$e, c7 durerea aproape @i lua$e 'inile. Nu'ai 'itul $pune adev7rul: adev7rata i$toric nu 'ai era dec>t o 'inciun7. Nu ei7 oare 'itul 'ai adev7rat din 'o'eul ce el re$tituia i$toriei un $unet 'ai profund 9i 'ar 8o?at, revel>nd un de$tin tra?icY Caracterul ani$toric al 'e'oriei populare, neputina 'e'oriei colective de a reine eveni'entele 9i individualit7ile i$torice at>t li'p c0 nu $uni tran$for'ate @n ar%etipuri , adic7 at>t ti'p c>t nu $unt anulate toate particularit7ile Bi$torice5* 9i Bper$onale,, pun o $erie de pro8le'e noi pe care $unte' o8li?ai $7 le l7$7' deoparte deoca'dat7. /ar ave' de pe acu' dreptul $S ne @ntre87' dac7 i'portana ar%etipurilor pentru con9tiina o'ului ar%aic 9i incapacitatea 'e'oriei populare de a reine altceva dec>t ar%etipuri nu ne revelea;7 ceva 'ai 'ult dec>t re;i$tena $piritualit7ii tradiionale @n privina i$toriei; dac7 acea$ta incapacitate nu ne revelea;7 cu'va caducitatea $au, @n tot ca;ul, caracterul $ecundar al individualit7ii u'ane ca atare, individualitate u tSrei $pontaneitate creatoare con$tituie, @n ulti'a anali;7, autenticitatea 9i irever$i8ilitatea i$toriei( re'arca8il, @n orice ca;, c7, pe de o parte, 'e'oria populara refu;7 $7 p>$ire;e ele'entele per$onale, Bi$torice,, ale 8io?rafiei unui e'u, @n ti'p ce, pe de alt7 parte, eFperienele 'i$tice $uperioare i'plic7 o ulti'7 @n7lare de la un /u'ne;eu per$onal Ia un /u'ne;eu tran$per$onal. Ar fi 9i 'ai in$tructiv $7 co'par7' din ace$t punct de vedere concepiile de$pre eFi$tena de dup7 'oarte a$a cu' au

fo$t de ela8orate @n diver$ele tradiii. Tran$for'area unui defunct @n B$tr7'o9, Core$punde cu fu;iunea individului @ntr(o cate?orie ar%etipal7( @n nu'eroa$e tradiii H@n Jrecia, de eFe'pluI $ufletele 'orilor o8i9nuii nu 'ai au 'e'orie, adic>@9i pierd Ceea ce $e c%ea'7 individualitatea lor i$toric7. Tran$for'area Morilor @n larve ele $e'nific7 @ntr(un anu'it $en$ reinte?rarea lor @ntr(un ar%etip i'per$onal al B$tr7'o9ului,, Aaptul c7 @n tradiia ?reac7 nu'ai eroii @9i p7$trea;7 !er$onalitatea Hadic7 'e'oriaI dup7 'oarte, e$te u9or de @nele$( ne$7v>r$ind @n ti'pul vieii tere$tre dec7l aciiuni eFe'plare, eroul le p7$trea;7 @n 'e'orie pentru c7, dintr(ua anu'it punct de vedere, aciunile lui au fo$t i'per$onale. P7$>nd la o parte concepiile tran$for'7rii 'orilor @n B$tr7'o9i, Y, con$ider>nd 'oartea ca o conclu;ie a )i$toriei, individului nu e 'ai puin fire$c ca a'intirea po$i('orie' a ace$tei ..i$torii, $7 fie li'itat7, cu alte cuv<'e, ca a'intirea pa$iunilor, eveni'entelor, a tor ceea ce 8e lea?7 de individualitatea propriu(;i$> $7 @ncete;e @ntr(un anu'ii 'o'ent al eFi$tenei de dup7 'oarte. C>t de$pre o8iecia confonn dircia o $upravieuire i'per$onal7 ar ec%ivala cu o 'oarte verita8il7 H@n '7$ura @n care nu'ai per$onalitatea 9i 'e'oria le?al7 de durat7 9i i$toric pot fi nu'ite $upravieuireI, ca nu e$te vala8ila dec>t din punctul de vedere al unei Bcon9tiine i$torice,, cu alre cuvinte, din punctul de vedere al o'ului 'odern, c7ci con9tiina ar%aic7 nu acorda nici tf i'portan7 a'intirilor Bper$onale,. Nu e u9or de preci;at ce ar putea $e'nifica o a$e'enea B$upravieuire a con9tiinei i'pci$ooale,, cu oale c7 anu'ite eFperiene $pirituale o la$7 $7 $e @ntrevad7: Ce e$te Bper$onal, 9i Bi$toric, @n e'oia re$i'it7 a$cult>nd 'u;ica lui =ac%, @n atenia nece$ar7 re;olv7rii unei pro8le'e de 'ate'atic7, @n luciditatea concentrat7 pe care o pre$upune eFa'inarea oric7rei c%e$tiuni filo$oficeY @n '7$ura @n care $e la$7 $u?e$tionat de Bi$ti<ric,, o'ul 'ode' $e $i'te di'inuai de po$i8ilitatea ace$tei $upravieuiri i'per$onale. /ar intere$ul pentru irever$i8ilitatea $i Bnoutatea, i$toriei cale o de$coperire recenta @n viaa u'anit7ii. /i'potriv7, a9a cu' vo' vedea i'ediat, u'anitatea ar%aic7 $e ap7ra cu' putea @'potriva a tot ceea ce @n i$toric era nou 9i irever$i8il. NOTE 4 C0.i '' Zi#2F. C&i[*2 2ii! $i alctl@ftiit 8a8@fortiiii7 tUii * dcanl C%iad, Su'enZui Rtli?cit$ TeF@$ HUpland, *-6+I, p. 1-( dan$ Ui relturpn funiraire ei la reli?it' ?enftale R-aiiO, \9H6\''.8B #Q. 9(2.?2nn$0i?4 ].&u2"Z2 A#2-iiQu!, "-%i!-#!'i!98Ti!, 4934, ''. 4-IMN, ''. 35-36. 98i-i$! in R-'C-2% +-%-i, Mun Zui T!9'%! ML&"u%i-. 4 3 Bu""&>i, :S&9$ C&#n^i%&E^-% +-i2!9? in B"2T%-ni-n Min TC! L#iCT"in2C, !(.5. H. H&(V!, L&n("-, 4935N, ''. 65 #Q. >T"-(.R H. CCZA!? TC! A'&$"i0?i- -n(+.X2Zii2&-$i"2_"ii'C-&0iiu`O%( T!i2unZn2 ]O"i-"i, 4943NR 444 C'. 4SB. in C%Mtc$, TI. p. +V.; Al8cilo !inc%crie, Jit Gr'alt Si8iliini $i'T7ci MR&9-, 4`EBBN,G20. 95-96. u C0. -n H-9!i, $i2-i >%! 3" -i2 (!" L!$uZC L*C&nu2- '"i9i2i0!2 %i$Zi M+ii"i#' IV404, '. HO. ^. CD&&nuu0%#Zn9T, TC! Ria-V!(b -# +. I6!i$, A $ veda Puciana noa)Ui Cn$'olnU, pp. 1(.V; cf, 9i

[. ^i"0!%, Oi! ^&#9n@"i'Ii! ('" In(!" cB&nn, 49JI., '. 45R H&%iii8!0@8c?0- $i0,C'. 44R ACC0iJ%$n#!nC L!i 2T'!# (u '?!9?" CU;>9^ 2 XC2 '"!9i!" "&i (-n# %*Ci#2&2"! i0@!n(2ii"$ (!# I"-9!n#, H ML!T(!n-U''#-%u, 49344, '. 43R %u$"-"!- n&-U2"i %! CC-9-n-9! J I!# 2!$Cn#Qu! -"$C-i2i-!\ (! %*!U2-#2 M+-"i#, L952N8''. B4B #Q. 45 C0. +. S$C$8$#E-, Ui +T@90"# M+-"i*L, 4940N, ''. 456 #QR !U!9'%! Tn CC-n9nii9!?''. d53 #Q. 46 CG: (! !U!9'%u, [. Ci"$i%!, M^&#9i$C! V$i0%i!%%un@ 'iiiCi*ii$i$i#$C$" T!iiO Hi(8!i@, Hi99$Yi8$c@4 E"(n-%$% unO ]A9C"&9Z.%V, 49M4. ''. 956-979N. 47 A. .!i$9i-#, H&2uiCu$8 (!" -iZ"22"u22%iZ0i!n M.L9!#IuUu"]JL - 44-- B!"%in >i Ui'&@, 49B9N, '. HO. 54 i9 MRCEA EMADE "0% C0. Bui"&Z#, &'. 0i2., '', 54.54,6B n.4R A. .. [!Bnin$.i> TC! iC! Nu @i eeN iC! E-",.i MA92E!"(-i2i, 4946N, '. 45. +ii-i. '. S5. #i9'%i#9 Ei 9 E@i'2R $0- +Ji-i.'. 40%.n" 400. 40 TC. D&9C2"V.D!" S I"(222i"9. .O Z(.-2"u2 MMUn$C!n, f0B0N, '. 34R $0, A. +-nu%, Z2@@u"-n tt Taur de =v8tl H!ari$% *-+-I. Te'plele indiene $uni \ ele a$i'i3dle 'uniTir, cf. Si[h\ #o\, Bludi$c%e 4ult8auccn a8 S\'8ole ifcv Jflrter8ei?$, RAe(n$v%rifi 'Ft SindUtn. Peip;i?, *-*+, pp. 1*6(1*2I. Re?7$i' acela9i pi'toti$' Iu a;ieci; cf, S. 4ncTrtfcr?T :B-u0&"9 un( [$%iCi%( i9 -0%!n MHi&E; ]+-i(!u2n- E IV, 4950. ''. 395-333N. - [, G. A%8"i@C%, :TC! M!CDUi &0 2C$ Bi !i>; M"2g"D$-n .&-"n-% &0 I Uii-U2# -9% ,.i!2,-u"!#, VVVV. 4949, ''. 46.-I95N, '. %d3. Jr7itei, t<i !enFf\ c%i'N$e H!>rii, I-6+I% pr 61+; i lucrarea &Zun2? ''. B43 20\11 A. 3ere'ia$,p. 336; =uiroc$. pp. +2 $t[, i .V. HTeCc @<i=uitoc$, p.+-; [& vedea Q< !alai, pp. .. $\. .+ Te$lele ciia= de SeTiflncT. pp, *-, lfi; cf, S. +. Ro$dier, .3fcue G'p%aln)7l!cPlen, HMM)uHZf)n)fZi ). 4dni?. S7cta. Cfc$cIP ii. Sivttfl$c%Kft, !%il.(%i$t. 4la$$e ^^^I. ]3-l.I% pp. IJ $u., *6 a<i =uiracC. p..:( !arai. p. W.. 'R"in#!i ' Q [!n#Dn$0!, '" 44, Si" E. A [-%%i> Du(0i!, 7T[ .&&> 0,A> C- 0 X, ML&nu"-, 49B7N, '. 53. O. D-i(i9 %", N-0-"#-@!n, c ML$i'Ki@, LBRBu90?'57 ' 1 !e$prt $i'%oIPflnul co$'ic ui le'pietoA din #ec%iul GHe', a $e vedea A. M Ilocoft, 4in? und Catineitier$ HCairo, *-62I, pp. 11H* (n[.; !7tai, op( cil( pp. 6V2 $K. /cifirc $i'%oli$)iul co$'ic a3 8a;ilicil&" #i $-i$(2(%$.&", 20. Ef" S!(D9CiT", :Ai?Ci2$I"u" -%< -C8i.(!9i$ ^u-#i; MOn!"!i!Ci#$.i2 A2-D!9i2 (!" [2i20!n$%i-Di!n. SiiLun@#8!iiiCi!, +Ci%.-CiHI.T 77 C0 - I9-#!# !% ST98&i!#, $-'. I. 4 Co'eniar@i tu le?enda Me9terului Ma'ite H=ucun$tl, *-+6I(6V Mr$ HMc?areG Si3ftla(Slevcn$tui, :@DY ffZtea 5ZZAc T(vic HPondra, f-1VIApr 6.+ i noiar 63 Mcf3)lofer tra <i el der #aier aiitr H@rutertiitte, B)ir7'o$ul oprcli)lor, Hfatf<Zr v, 21V-I. *B A [. H0iZii2, TC! N-2i ! 0"i8!# cf Sout% a$U Au$trutiu HPondia, *&HMI, pp. 2+S CK.; H. Ca<aca\, :ftf Reli?iiZuC S\tt' iZf t%r A'a;utu M+-"i#, 4904N, ih A- -n 3!nn!', Tu8- - nU!929! ''- B7 #Q. MITUL BTE+NG4 Z 3, -n (!" L!$uZ, +Ci90in2n2i2ii0RK2 iI" 0-%K@i2in MTU8in@!u, 4933N. ''. 349 #Q., 30$0 SQ, `KC0. E.S.C.H ii(T.+2ATn!. Uin02!U0`iiEn]H&niE\&Y&, 49B7N, ''" IO#2f". BB7 #@.R R. +!HFZZ?2i, 7Z2-TD -9 0Ai HK22&iT &0 02!iK@i2 u ML!ii%!n, 4?54N, `S 4 [. E. MiuinC-"(i, [-2( unih G ii2Iu2! M!U, C II-8, B$2%in 4904-4905N, I, ''. 469 nQ., 4S0 9f.

`TC0.S.H ^-2ii-,MT2C -n( Ri2u-% ML&n("-, 4935N, ''. 9, c9,34 f, S R L-8-%?,D4 Cu"2N-24"! "!%i@i!uU (> 2- "&T-u2! - 2T"&-8-8Ti&nii"i9! , 4939N, '' B47 ^f.R$7 u"9!2! unui $&9'%!U i2ii2i&"i2u-% #i9iY>" Kn %, +P2-i. ''. 90 #Q. *V Cfr Mitvea A3iidcT Tr7i2! (*HUu2i"> i%!U R22i@K&n.# M+-"i-, I949NC ''. 303 Mf. 40 A. M. H&$-"2, L2 +9@"!#(! %*C&99" M+-"i#, 493SN, ''. I02S #Q., 349 #Q.R $0. 20\ [. C. M-$L!&(T TC! O"K@K"i -n( HL"2&"T &0 +&%i2i!i MN!Z /&iIT 44 20i!uU (!# 3!i9u"n0 M+-"i#, 4939N. '' 90 #Q.R `!# Cununi ]+9ii. 494BN,'' YBC#Q. 4B 3. Du9!Li%. Ou"9Z$-V-nuin M+-"id, 4934N, ''. 4B,6B. +6 A. G%n, Serfra, )rafc ptena Hllel$inT<, *-1-I, pp. *:, *W; cf.M, liadc, BP(f Mandra?ine el le'\i%ede la &nai$$anec 'iraculcu$cD*5 R_alncFi$, !ari$( =ucureii. HI, 49>3. ++- 4-5BN, ''. B3 #Q4 i(, I"-iii iT*0ini0i"! i2!2 R00%i@[M, ''- 357 #Q. 44 A. D!%-2i$, H!"8-"iui M!(- > II->, LiF@!, 4933N, '' f00.40B. +. Cf.% In $pecial. BT%e !%ito$opfi\ oi Mediaeval aod Gnenial Ari, I`ul'oFi$, l, *-6W. pp. 1V(+-I 9i Ai?ure2 &0 S'!!$C &" G2@u"!#&0TC&u@C2 ML&n("-, 4946N, ''. B9-96. > H&Ziu, &'. $i2., ''. 543,630. 47 G. E. [i%2i-9#, $i2-i (! L. L!ET-B"uC%. L- MTiC&i&@i! '"i9i2i ! M+un#, 4935N, ''. 46B.463-464. 4S .-R "U""in#%&n.$i%-i (! L. U T-BiuC%, '. 465. 49 C0., Kn%22 -% %!%!. A. ^- C&&in-"0%#Z-9TC :V!(i$ Ei!9'%-"i#9; "(.iZ""ui2ZD*0&iuiHRS2u(i!\T%, 4935.''.44-64N, \ii."TC!RiU-V!--MI MUn("-, 4935N. 3. R&$($". U"Iun(!n -i" R!%i@Mn (!2 -%%!n 6@T'2!n i.!n-, 4945N, C" G. [. C2--%u2%2. . 49B9N, ''. 0i4. #iY +. CC99?"i, ..32n$- " fT ff, 4933-4934N. -n( I#%-9 un("-" iC2 Su222i22#, II i#%&"%$!C% ]Anu-iu2 A"Ci !i (2 G-%8%&", MIRCEA ELTADE = Nu t7ie aici locul $> -8&"(-9 '"&8%!9- Iu 'i$i (%ni"$ 9ini#i9 Xi !"&u M$0. S$CZ$i2L$", H29I%ni,, 49BBR A. L&(#, C&9'2!# "2"uC- (! %*A$-2%!9%2 2%2U In#$"2'2i&n#, 4943, ''"B^.#4.M.E#i$ 0&-"i! '"&8-8i%,$u2iCN #u@!"!-"0i 3" Dun"FLi% cH&"-$!,> !0 .; Cu"i-2U#, Kn ;#'!$i-% ''. IB22 H<.IT c7 lupta eroului @'potriva unul 'o'i' iricefa3 c$ic u tran$for'<re in 'ii a unui ritual 2c iD]hnYre ar%aica. Ci acea$ta, iniiere nu aparine inioiclcauna lipului Bciou,, acea$ta icieveC Tuire altePc, din paralelele &lin Culurti%la 8ritanica uofaiede /u'C;i4p!( *1-(*6VI, @n care e$te vot8a, tfe a$e'enea, i de o iniiere <u'ainc7. /aca @n 'lioio?ia cre9tin7C Sf>ntul J%cur?%c tupti Beroic, @'potriva 8alaurului 9i @l ucide, ali $fini a<unp la utela9i re;ulrai f0li lupii HcfP IcfCiHlele france;e ale )linii%&" S-9^un, Iu%i-n. MF"@-"2U, Bi62A$.Rd.S78[&2,UG2EII%-"!i%i` C G"-n$!, %,4>.U4.'. 46SR f0%, 4906. B93 8 B99N. +! (! -%"F '-i%!, nu i"!8ui! U0%(% $P. Kn -0-"! !n2u-%u%ui #in "&% Kn "i-iTi%$ i 'iturile de iniiere croit7, 8aiau'l nci e$te @nve$tii @n 'ulte alte ircliliP HdU4iro(=$ialice. indiene, africane efr(OH cu un co$'olo?ic5 el $i'8oliua;> involuia, 'odaliti ca Univer$ului, BUnul, nefca?rntuUi de dinaiatea Crear3ei Hcf. A''da Coonunucu'\, T%e dtirtvC ude of $%c iTicn. Sa$%in?ton, *-66; BSur JtfcaDn (&( iC$ 3"!$ii In%@C2O In(i- An( N-9u$i;, S'!$u%u9, i-nu-"i! 4944, ''. IA1.f( lat7 de ce 9erpii $i 8alaurii $unt aproape pretutindeni identificai C ..$iapnnii I icului,, cu auto%tonii5+, @'poin va c7n<ra tre8uie $i $e %ali noii venii, Bcucerilorii,, cel care tre8uie ifl Bfor'e;e++ Hadic7 na Bcree;e,I Itriloriile ocupute. H/e$pre u$i'ilarea 9erpilor eu BauloMonii, Cf. OuOr')P5 popee itaT'e, A5arii. ICS, pp. 2bi $K.I CC H. Munro i N, H4ei$%acI Clia3cicT% ::ie JfHrtvlfr of P<terolure HCara8rid C, *-61(*-40N, &i. %%.''. 375 #Q. ## C0. 2!U2!%! >i %i%!"-2u"- Kn Oi-(ZK$%2, &'. $i2., II, '', 309-34B, 56 Mu"Iu, L- +&2-i! '&'-I("2 I'iQu! !n /&u@ #%9K! -u (!8u2 (u VV* #i!$%! M+-"i#, 49B9N, '- >0j EU-9!nu% !%!"n!n2!%&" i?%ii"i2! X\ 9i2i$! in IC$i-iu"i%! !'i$! @!"'anice% ccllitc, $candinave cec. nu tntr> @n cadrul acc0tui $tudiu. Pectorul e$te ru?at i0 dpete)r in privina

ace$tui $u8iteU la $!%! 2"!i &%u9! -%! Iu% CC-(Zi$I.

C-'i2&%u% n RE3ENERAREA TIM+ULUI :ANUL44. NOUL AN, COSMO3ONIE Ri2u"i%! #i $"!(inele pe cate T ?rup7' aici $u8 ru8rica BRe?enerarea ti'pului, oferii o infinit7 varietate 9i nu ne vo' folo$i a8u;iv de po$i8il@iatea de a Ie @ncadra @nli(un $i$te' cuerctit 9i unitar, /e a$e'enea, vo' putea $7 ie di$pen$7' @n pre;entul $tudiu de un eFpo;eu al tuturor for'elor de re?enerare a ti'pului, ca 9i de anali;a lor 'orfolo?ic7 9i i$toric7. Nu ne vo' preocupa $a afla' cu' a a<un$ o'ul $a(ii con$tituie un calendar, nici @n ce '7$ur7 ar fi po$i8il $S inte?ra' concepiile f,anului, @nlr(un acela9i $i$te' la diferite popoare, @n 'a<oritatea $ociet7ilor pri'itive, f,Noul An,5 ec%ivalea;7 cu ridicarea ta8uulu@ a$upra noii recolte, care e$te a$tfel declarat7 co'e$ti8ilii 9i inofen$iv7 pentru toata Co'unitalta. Acolo unde $e cultiv7 'ai 'ulte $pecii de Cereale $au de fructe, a c7ror coacere $e @ntinde pe anoti'puri diferite, a$i$t7' c>teodat7 la 'ai 'ulte $7r87tori ale Noului An*. Acea$ta @n$ea'n7 c7 Bt7ieturile @n ti'p, $uni co'andate )ie ritualurile tare re?i;ea;7 re@nnoirea re;ervelor ali'entare; adic7 ritualurile care a$i?ur7 continuitatea vieii co'unicaii @ritrc<(i, tNu ave' totu9i dreptul $a con$ider7' nu'ai pentru al7t ace$te ritualuri ca pe ni9ic $i'ple refleFe ale vieii econo'ice $i $ociale: Becono'icul, 9i B$ocialul, @'8raci in $o( 2radiionale o $e'nificaie cu iotul deo$e8it7 de cea pe care un european 'odern are tendina 00 le(o acorde.I Adoptarea anului $olar ca uni tale de ti'p e$te de ori?ine e?iptean7. Ma<ori lalea ce lori ni ic culturi i$torice Hc%iar 9i ?iptul p>n6 Io o anu'it7 epoc7I cuno9tea un calendar @n acela9i ti'p lunar 9< $olar de 62V de ;ile Hadic7 dou7$pre;ece luni, fiecare de cate trei;eci de ;iAcI, la cure $e ad7u?au cinci ;ile intercalare HepacteleI1. Indienii ;u' nu'eau lunile Btreptele anului, 9i anul Btrecerea ti'pului,, fnceputul anului varia de 3a o ar7 3a alta 9i de la o epocii la alta, refor'e ale calendarului interveneau ne@ncetat @n $copul de a face $a* cadre;e $en$ul ritual al $7r87torilor cu anoti'purile c7rora tre8uia $7 le core$punda. Totu9i, nici 'o8ilitatea @nceputului Noului An H'anie(aprilie, *- iulie L ca @n vec%iul ?ipt L $epte'8rie, octo'8rie, dece'8rie(ianuarie eleI, nici diver$itatea duraic(lor atri8uite anului de diferite popoare nu reu9e$c $7 'ini'ali;e;e i'portana pe care o aveau @n toate 7rile $f>r9itul unei perioade de ti'p $i @nceputul unei perioade noi; @nele?e' u9or de acu' ca, ne e$te indiferent, de eFe'plu, c>, populaia africanii \oru8a @'parte anul @n anoti'pul u$cat 9i anoti'pul ploilor 9i c7 B$7pt7'>na, nu'7r7 cinei ;ile, fa7* de opt cal are la populaia ded cala8ar; $au c7 caru'%ii di$tri8uie lunile ur'>nd

perioadele lunare $i o8in a$tfel un an care are @n <ur de trei$pre;ece luni; $au c7 populaia aliana @'parte flecare lun7 @n dou7 perioade de ;ece ;ile H$au de nou7 9i <u'7tateI etc. !entru noi e$enial e$te c7 eFi$t7 pretutindeni o concepie de$pre $f>r9itul 9i @nceputul unei perioade te'porale, @nte'eiat7 pe re$pectarea rit'urilor %ioeo$'ice, @ncadr>ndu($e intr(un $i$te' 'ai va$t, cel al purific7rilor periodice Hof. purific7ri, po$turi, '7rturi$ire a p7catelor ele, @n ti'pul con$u'7rii noii recolteI 9i al re?ener7rii periodice a vieii. Acea$t7 nece$iiale de re?enerare periodic7 ne parc ca< 9i de$tul de $e'nificativ7. Fe'plele pe care le &9 &0!"i i9!(i-2 n! &" "! !la totu9i ceva 'ult 'ai i'portant, 9O anu'e d6 o re?enerare periodic7 n ti'pului pre$upune $u8 o for'a 'ai 'ufr $au 'ai puin eFplicit7, 'ai a3c$ la civili;aiile i$torice, o Creaie nou7, adic7 o repetate a actului co$'o?onic "i acea$ta concepie a unei creaii periodice, adic7 a unei re?ener7ri ciclice a ti'pului, pune pro8le'a a8olirii Bi$ioriei,. ceea ce ne preocup7 @n pri'ul r>nd @n ac$$i e$eu. Pectorii fa'iliari;ai cu etno?rafia 9i i$toria reli?iilor nu i?nor7 i'portana unei @ntre?i $erii de cere'onii periodice pe care noi pute', pentru co'oditatea eFpo;eului, $a, le cPa$7' $u8 dou7 'ari ru8rici: *. eFpul;area anual7 a de'onilor, 8olilor $i p7catelor; 1. ritualurile ;ilelor care preced 9i ur'ea;7 Noul An( @ntr(unui din volu'ele c7rii Crean?a de aur. `apul i$p79itor, $ir 3a'e$ Jcor?e. Ara;er a ?rupat @n felul lui un nu'7r $uficient de fapte din cele dou7. cale?orfP Nu $e pune pro8le'a $> reface' acc$i do$ar @n pa?inile care u'ca;a. Sn linii 'ari, cere'oniile de eFpul;are a de'onilor, 8olilor 9< p7catelor $e pot reduce la ur'7toarele ele'ente: po$t, a8luiuni 9i purific7ri; $tin?erea focului 9i a>area lui ritual7 @n partea a doua a cere'onialului; eFpul;area de'onilor cu a<utorul ;?o'otelor, ipetetor, loviturilor H@n interiorul locuinelorI, ur'ata de alun?area lor, printr(o @nte(ire a ;?o'otului de(a lun?ul $atului: acea$t7 eFpul;are $e poate practica $u8 for'a alun?7rii rituale a unui ani'al Htip .kap i$p79itor,I $au a unui o' Htip Marauriu$ #cturiu$I, con$iderai ca un ve%icul 'aterial datorit7 c7ruia tarele co'unit7ii @ntre?i $unt $coa$e @n afara li'itelor teritoriului Pocuit HBapul i$p79itor, era alun?at de evrei 9i de 8a8ilonieni ,in de9ert*CI. Ade$ea au loc lupte cere'oniale @ntre dou7 ?rupe de fi?urani $au or?ii colective $au proce$iuni de oa'eni ,Ta$tai Hrepre;ent>nd $ufletele $tr>'o$ilur, ;eilor etcI. @n a$e locuri 'ai $u8;i$t7 credina cft, @n ti'pul ace$tor i7ri, $u3lclele 'orilor ic apropie de locuinele celor vii, care le ie$ re$pectuo$ in @nt>'pinare 9i te o'a?ia;7 ;ile, dup7 care $uni condu$e @n proce$iune la %otarul $alului $au alun?ate. Tot cu acea$ta oca;ie $unt cele8rate cere'onii de iniiere a tinerilor Have' doveZi preci$e Iu <apone;i, la indienii %opi, la anu'ite popoare indo(europene etc; a $e vedea 'ai departeI. Aproape pretutindeni acea$t7 eFpul;are a de'onilor, 8olilor 9i p7catelor coincide $au a coinci$ @ntr(o epoc7 anu'it7 cu $7r87toarea Anului Nou. =ine@nele$, rar $e @nt>lne$c @n acela9i ti'p toate ace$te ele'ente reunite eFplicit; @n anu'ite $ociet7i predo'in7 cere'oniile de $tin?ere 9i al>are a focului; @n altele, eFpul;area 'aterial7 Hprin inter'ediul ;?o'otelor $i a ?e$turilor violenteI a de'onilor, @n altele, eFpul;area Bapului i$p79itor55 $u8 for'7 ani'al7 $au u'ana ctc. /ar $e'nificaia cere'oniei ?lo8ale, ca 9i cea a fiec7rui cle'ent con$titutiv al ei, e$te $uficient de clar7: pe durata ace$tei Bt7ieturi @u ti'p*5 care e$te BAnul,, a$i$t7' nu nu'ai la @ncetarea efectiv7 a unui anu'it interval te'poral .9i la @nceputul unui alt interval, dar 9i la a8olirea anului trecut 9i a ti'pului $cur$. Ace$ta e$te, de altfel, $en$ul purific7rilor rituale: o co'8u$tie, o anulare a p7catelor 9i a ?re9elilor individului 9i ale co'unit7ii @n an$a'8lul ei, 9i nu o $i'pl7 Bpurificare,. Re?enerarea e$te, a9a

cu' $i nu'ele o indic7, o nou7 na9tere. Fe'plele citate @n capitolul precedent 9i 'ai ale$ cele pe care le vo' trece @n revi$t7 arat7 clar c7 acea$t7 eFpul;are anual7 a p7catelor, 8olilor 9i de'onilor e$te, in fond, o tentativ7 de re$taurare, c%iar 'o'entan7, a ti'pului 'itic 9i pri'ordial, a ti'pului Bpur5*, cel al B'o'entului, Creaiei. Grice An Nou e$lc o reluare a ti'pului de la @ncepui, adic7 o repetare a co$'o?onici. Puptele rituale @ntre doua ?rupe de fi?urani, pre;ena 'orilor, $atu'aliile 9i or?iile $unt tot at>tea ele'enie care denot7, din 'otive pe care le vo' eFpune i'ediat, c7 la $f>r9itul anului 9i in a9teptarea Anului Nou $e "!'!2- 9&9!n2!%! 9i2i$! -%! 2"!$!"ii (! %- H-&# %- C&#9&@&ni$. C!"!9&ni-%u% N&u%ui An 8-8i%&ni-n, -Ii2u> !#2! de$iul de ctMicludenl $u8 ace$t raport. AT@ru putea toarte 8ine $7 fie cele8rai la ec%inociul de pri'7var7, @n luna Ni$an% ca 9i la ec%inociul de toa'n7, @n luna Ti$%r@t Hderivat din $%itrnt, Ba @ncep,I. A$upra vec%i'ii ace$tui cere'onial nu $e poate ridica nici o @ndoial7, c%iar dac7 datele cele8r7rii lui $unt varia8ile. Ideolo?ia 9i $tructura ritual7 eFi$tau de<a @n epoca $u'erian7 9i a putut fi identificat $i$te'ul aTitu @n epoca aceadian>,6. Ace$te preci;7ri cronolo?ice nu $unt lip$ite de i'portana; ave' dc(a face cu docu'ente ale uneia din ele 'ai vec%i civili;aii ,%i$torice,, @n care $uveranul <uca un rol con$idera8il, pentru c7 el era con$iderat ca fiu 9i lociitor al divinit7ii pe p7'>nt; ca atare, el era re$pon$a8il de re?ularitatea rit'urilor Naturii 9i de 8un7$tarea $ociet7ii @ntre?i. Nu tre8uie deci $7 ne 'ire rolul i'portant pe care @l <oac7 re?ele @n cere'onialul Anului Nou; lui @i revine 'i$iunea de a re?enera ti'pul. In cur$ul cere'oniei aTitu, care dura dou7$pre;ece ;ile, $ft ttdta $ole'n 9i tn 'ai 'ulte repri;e poe'ul ;i$ al Creaiei, Rnu'a eli<, @n te'plul lui MardnT. Se reactuali;a a$tfel lupta @ntre MarduT 9i 'on$trul 'arin Tia'aP lupt7 care a avut loc ii iilo te'pore 9i cure pu$e$e cap7t Hao$ului prin victoria finala a ;eului r HAcela9i lucru 9i la %ittii, unde lupta eFe'plar7 @ntre ;eul ura?anului Te$u8 $i 9arpele Illu\anTa$ era recitat7 9i reactuali;at7 @n cadrul $7r87torii de Anul Nou+I. MarduT creea;7 Co$'o$ul din 8uc7ile trupului de;'e'8rai al lui Tia'al 9i(* creea;7 pe o' cu $>n?ele lui 4in?u, de'onul c7ruia Tia'at @i @ncredina$e Ta8lele /e$tinului H nu'u eli9. VI, 66; 'otivul Creaiei din trupul unei fiine !ri'ordiale $e re?7$e9te 9i @n alte culluri; C%ina, Iran, IndiaI. Cfi acea$t7 co'e'orare a Creaiei era efectiv o rea$n9iiL-"' a actului co$'o?onic, ave' dnvada at>t @n ritualuri, c>l i for'ulele pronunate @n cur$ul cere'oniei. Pupta @ntre Tia'atU 9i MarduT era 'i'at7 printr(o lupta @ntru doufi ?rupe de fi?urani, cere'onial eFi$tent 9i ta %itUi% tot @n cadrul #cenariului dra'atic al Anului Nou. la e?ipteni 9i in U?ant. 3 Pupta @ntre cele dou7 ?nipc de fi?urani nu co'e'ora nu'ai5 conflictul pri'ordial @nlrc Mardufc 9< Tia'at; ea reactuali;a co$'ci?uuia, trecerea de la Hao$ la Co$'o$.[ veni'entul 'ilie era pre;ent, BAie $>(P @nvin?iU 'ereu Tia'at 9i $7(i $curte;e ;ileleU5*, eFcla'a oficiantul, PuptaZ victoria 9i Creaia aveau loc c%iar in aed 'o'ent. Tot @n cadrul aceluia9i cere'onial aTiiu $e cele8ra 9i $7r87toarea nu'ir7 B$7r87toarea Sorilor,, ;a?'uT, @n tare $e Rfceau pre;icerile pentru fiecare din cele dou7$pe;ece luni ale anului, ceea ce era totuna cu a crea cele dou7$pre;ece luni viitoare Hcare $(a p7$trat 'ai 'ult $au 'ai pulin eFplicit 9i @n alte tradiii; a $e vedea 'ai departeI. Co8or>rii lui Mardufc @n Infern H;eul era Bpri;onier @n 'uni,, adic7 @n re?iunile infernaleI fi core$pundea o epoc7 de tri$leht 9i de po$t pentru toat7 co'unitatea i de Bu'ilina, pentru re?e, ritual care $e @ncadra @ntr(un va$U $i$te' carnavale$c a$upra c7ruia nu 'ai in$i$t7'

aici. Toc'ai @n acel 'o'ent avea loc eFpul;area relelor 9i a p7catelor prin inter'ediul unui ap i$p79itor. @n $f>r9it, ciclul era @nc%eiat prin %icio?a'ia ;eului cu Sarpanilu', %iero?a'ie reprodu$7 de re?eT 9i o %icrodul7 @n ca'era ;eiei 9i c7reia @i core0pundca, de$i?ur, un interval de or?ie colectiva,) /up7 cu' $e vede, $>87toarca oTitu cuprinde o $crie tic ele'ente dra'atice a c7ror intenie e$te a8olirea ti'pului $cur$, re$taurarea %ao$ului pri'ordial 9i repetarea actului co$'o?onic: *. pri'ul atl al cere'oniilor preZi'7 $upre'aia lui Tia'at 9i 'arc%ea;7 deci o re?re$iune @n perioada 'iticii de dinaintea Creaiei; $e $ocoate efl toate for'ele $unt topite @n a8i$ul 'arin al @nceputului, ap$u. entronarea unui Bre?e carnavale$c,. Bu'ilirea, adev7ratului $uveran, r7$turnarea oric7rei ordini $ociale Hdup7 =ero$o$, $clavii deveneau $t7p>ni ctc.I, nici o tr7$7tur7 care $7 nu evoce confu;ia univer$al7, a8olirea ordinii 9i a ierar%ici, Bur?ia,, %ao$ul. A$i$t7', $(ar putea $pune, la un Bpotop, care aneantiZea;7 u'anitatea @ntrea?a pentro a pre?7ti apariia unei $pele u'ane noi 9i re?enerate. /e altfel, ' tradiia 8a8ilonian7 a !otopului, a$a cu' a con$ervat(o ta8leta VI (in popeea lui J%tt?a'e9C $e a'inte9te c7 U'api9t@', @nainte de a $e @'8arca pe cora8ia pe care o con$trui$e pentru a $c7pa de !otop, a or?ani;at o $7r87toare Bca de Anul Nou HaT@tu\. #o' re?7$i ace$t eT'ent diluvian. c>teodat7 nu'ai $i'plu acvatic, @n alte c>teva tradiii; 1. creaia Pu'ii, care a avut loc, in ilio te'pore, la @nceputul Anului, e$te a$tfel reactuali;at7 @n fiecare an; 6. o'ul participa direct, cu toate c7 @ntr(o '7$ur7 redu$7, la acea$t7 opei7 co$'o?onic7 Hlupia intre cele doua ?rupe de fi?urani repreientandu(i pe MarduT 9i pe Tia'ai;, <ni$tercle, cele8rate cu acea$t7 oca;ie, dup7 interpretarea lui _i''ent9i Reit;en$tein:M, acea$t7 participare, cu' aro 'ai v7;ul 9i @n capitolul precedent, @l proiectea;7 @n ti'pul 'itic, f7candu(l cu'e'poranu% $&#9&@&ni$ii +. B$7r87toarea $orilor, e$te tot o for'ul7 a Creaiei, Oa caie $e decide B$oarta, fiec7rei luni 9i a fiec7rei ;ile; .. %iero?a'ia reali;ea;7 @ntr(un fel concret .<ena9ierca, lu'ii 9< a o'ului. Se'nificaia 9i ritualurile Noului An 8a8ilonian @9i ?7$e$c !endantul @n @ntrea?a lu'e paleo(oriental7. !e unele le(a' notat in trecere, dar li$ta tre8uie $7 fie co'pletat7( @ntr(un $tudiu re'ania8il, T%e $e'itic Nec Eear and t%e ori?in of M:A$2- u"i!n2-%i-;, I, 49B3, ''. 45S-499N, $-"! n-- - u2 r7$unetul pe care(l 'erita, $avantul olandei A.3.Sen$incT a pu$ @n ev<denh7 $i'etria @ntre diver$e, $i$te'e raitico(cere'oniale ale Noului An @n toat7 lu'ea, $e'it7; @n fiecare din ace$te $i$te'e reapare aceea9i idee central7 a re@ntoarcerii anuale la Hao$. ur'ata de o noua CreaieC. Sen$incT a pu$ foarte 8ine @n evidena caracterul co$'ic al ritualurilor de Anul Nou Hcu toate re;ervele pe care; le ave' a$upra teoriei $ale de$pre Bori?inea, ace$tei concepii rituale(co$'o?ouice, pe care el vrea $(o de$copere @ni $pectacolul periodic al di$pariiei 9i reapariiei ve?etaiei; de< fapt, pentru Bpri'itivi,. Natura e$te o %ierofanic 9i 3e?ite naturii55 $unt revelarea 'odului de eFi$ten7 al divinit7iiI. C7 diluviul 9i, in ?eneraZ, ele'entul acvatic $unt @ntr(un fel $au: altul pre;ente @n ritualul Noului An, ne(o ?arantea;7 li8aiile practicate cu acea$ta oca;ie 9i relaiile @ntre ace$t ritual 9i ploi. B@n cur$u3 lunii Ti$%rAt a fo$t creat7 Pu'ea,, $pune R. li B@n cur$ul lunii Ni$an,, afu'a Rr 3o$ua. Gr, a'>ndou7 $uni luni ploioa$ei @n ti'pul $7r87torii Ta8ernacolelor $e decide cantitatea de ploaie acordata anului care vine, adic7 atunci $e decide B$oarta, lunilor viitoare*V. Hri$to$ $anctific7 apele @n< ;iua de

=o8otea;7, @n ti'p ce ;ilele 2e !a9te 9i de Anul Nou[ erau datele o8i9nuite ale 8ote;ului @n cre9tini$'ul pri'itiv; H=ote;ul ec%ivalea;7 cu o 'oarte ritual7 a o'ului vec%i, ur'at7 de o nou7 na9tere. !e plan co$'ic, el ec%ivalea;7 cui un diluviu: a8olirea contururilor, fu;iunea tuturor for'elor,5 re?re$iunea @n a'orf,I fre' Siru3 a v7;ut 8ine 'i$terul ace$tei repetiii anuale a Creaiei 9i a @ncercai $7(* eFplice:, B/u't<e;eu a creat din nou cerurile pentru c7 p7c7to9ii adorat corpurile cere9li; l a creai din nou lu'ea care fu$eD p>n?7rit7 de Ada'; l a @nte'eiat o nou7 creaie c%iar $aliva lui,, HH\'n. p%., #III, *2; Sen$incT, *2-I. Anu'ite ur'e ale anticului $cenariu al luptei 9i ai victorii divinit7ii a$upra 'nn$lrului 'arin, @ncarnare a Hao$ului, )nai la$7 de$cifrate 9i @n cere'onialul i$raelit al Anului Nou. a9a cu' a fo$t con$ervat @n cultul icru$alc'il. Cercet7ri recente HMocincTel, !eder$on, Han$ Sc%'idl, A. R. 3o%n$on etc.I au de?a<at cle'entele rituale 9i i'plicaiile co$'o?onico(e$%ato(lo?icc ale !$al'ilor 9i au arataU rolul <ucat de re?e @n $7r87toarea Noului An, c>nd $e co'e'ora triu'ful lui la%vc, $t7p>nul forelor lu'inii, a$upra forelor tene8relor H%ao$ul 'arin, 'on$truU pri'ordial Ra%a8I. Ace$t triu'f era ur'at de @ntronarea lui la%ve ca re?e $i repetarea actului co$'o?onic. Uciderea 'on$trului Ra%a8 9i victoria a$upra Apelor H$e'nific>nd or?ani;area lu'iiI ec%ivalau cu crearea Co$'o$u%ii 9i @n acela9i ti'p cu B$alvarea, o'ului Hvictorie a$upra BMorii,, ?aranie a %ranei pentru anul care vine** etc,I. S7 ne opri' aici 9i $7 reine' pentru 'o'ent, printre ace$te ve$ti?ii culturale ar%aice, repetiia periodic7 Hla Brevoluia anului,. Ie9irea, 6+, 11; la Bie9irea, din an, i8id., 16, *2I a Creaiei Hc7ci lupta @'potriva lui Ra%a8 pre$upune reactuali;area Hao$ului pri'ordial, @n ti'' $! i$2&"i- -#u'":'"&0unLi9i%&" -$ -2i$!** nu '&-2! #!9ni0i$- (!$F2 #2-8i%i"!- :0&"9!%&" 0!"9!;, -(i$- a CreaieiI. #o' vedeaullerior c7 @n con9tiina poporului evreu acea$ta victorie co$'o?onic7 devine victoria a$upra re?ilor $tr7ini pre;eni 9i viitori; co$'o?onia <u$tific7 'e$iani$'ul 9i Apocalip$a 9i pune a$lfeP 8a;ele unei filo$ofii a i$torici. Aaptul c7 acea$t7 B$alvare, periodic7 a o'ului @9i ?7$e9te un core$pondent i'ediat @n ?arania %ranei pentru anul viitor Hcon$acrarea noii rccollcI nu tre8uie $7 ne %ipnoti;e;e p>n7 la ii nu 'ai vedea @n ace$t cere'onial dec>t ve$ti?iile unei $7r87tori a?rare Bpri'itive,. entr(adev7r, pe de o parte, ali'en( taia avea @n loate $ociet7ile ar%aice $e'nificaia $a ritual7; ceea ce noi nu'i' Bvalorile vitale, era 'ai de?ra87 eFpre$ia i ontolo?ii @n ter'eni 8iolo?ici; pentru o'ul ar%aic, viaa o realitate a8$oluta 9i, ca atare, ea e$te $acr7. !e de alc7 !arte, Noul An, $7r87toarea ;i$7 a Ta8ernacolelor H%a?, $7r87toarea lui Ia%ve prin eFcelen7 HC0rreu 3udec>iorilor. 1*, *-; Peviticut, 16T 6- elc.Ii $vea toc @n a cinci$praecea ;i a lunii a 9aptea H/eurono'ul, *2, *6; _a%aria, *+, *2I, adic7 cinci ;ile Hlupa rft' %a(Tippurl' RPevitU(ul, *2. 1W3 9i cere'onialul apului i$p79itor. Gr, c$le ?reu $a $epara' ace$te doua 'o'ente reli?ioa$e, eli'inarea p7catelor colectivit7ii 9i $7r87toarea Noului An, 'ai ale$ daca $e ine eoni c7, @nainte de adoptarea calendarului 8a8ilonian, a 9aptea lun7 era pruna din calendarul i$raeln. ra o8iceiul ca a $7r87toarea to' %tiTippXrl' tincre3e feic $7 'ear?7 $7 dan$e;e 9i $7 $e di$tre;e dincolo de %otarul $alului $au al ora9ului 9i cu acea$t7 oca;ie $e puneau la cale c7$7toriile. /ai tot @n ;iua aceea $e tolerau o $u'edenie de eFce$e, c>teodat7 c%iar or?ia$tice, care ne a'inte$c la fel de 8ine de ulti'a fa;a a $7r87torii aT@tu Hcele8rat7 9i ea @n afara oraluluiI, ca fi de a8aterile de 3a re?ul7 @nt>lnire aproape pretutindeni @n cadrul cere'oniaidor de Anul Nou5.,

C7$7torii, licen<7 $eFual7, purificare colectiv7 prin. '7rturi$irea p7catelor 9i eF pul ;area apului i$p79itor, con$acrarea noii recolte, @ntronarea iui Ia%ve 9O co'e'orarea victoriei $ale a$upra BMorii, erau tot at>tea 'o'ente ale, unui va$t $i$te' cere'onial. A'8ivalena $i polaritatea ace$tor epi$oade Hpo$t, eFce$e, tri$tee 9i 8ucurie, de$perare 9i or?ie etcrI nu fac dec>t $7 confir'e Auncia lor co'ple'entar7, @n cadrul aceluia9i $i$te'. /ar 'o'entele capitale r7'>n, f7r7 @ndoial7, purificarea prin apul i$p79itor $i repetiia actului co$'o?onic prin Ia%ve; re$tul nu e dec>t aplicaia pe planuri diferite, r7$pun;>nd la nece$it7i diferi le 8 a aceluia9i ?e$l ar%etipal, adic7 re?enerarea lu'ii 9i a vieii prin repetarea Co$'o?oniei. ! RIG/ICITAT A CR A`I I Creaia Pu'ii e$te reprodu$7 deci @n fiecare an. Acea$t7 etern7 repetare a actului co$'o?onic, cure tran$for'a fiecare An Nou @n inau?urarea unei re, per'ite re@ntoarcerea 'orilor la via7 9i @ntreine $perana creiincio9ilor @n @nvierea trupului. #o' reveni i'ediat a$upra relaiilor @ntre cere'oniile Anului Nou i cultul 'orilor. S7 o8$erv7' @nc7 de pe acu' c7, aproape univer$al r7$p>ndite, credinele dup7 care 'orii revin @n fa'iliile lor H9i revin ade$ea ca ni9te B'ori(vii,I @n prea<'a Anului Nou H@n cele dou7$pre;ece ;ile care de$part Cr7ciunul de =o8otea;7I denot7 $perana c7 a8olirea ti'pului e$te po$i8il7 @n acel 'o'ent 'itic @n care lu'ea e$te aneanti;at7 $i recreat7. Atunci 'orii vor putea reveni, c7ci toate 8arierele @ntre vii 9i 'ori $unt $f7r>'ate HHao$ul pri'ordial e$te reactuali;atI 9i vor reveni pentru c7 @n ace$t 'o'ent, paradoFal, ti'pul va fi $u$pendat 9i deci ei vor putea fi din nou conte'poranii celor vii. /e altfel, curo o nou7 Creaie $e pre?7tc9te+ ei pol $pera @n re@ntoarcerea la via7, dura8il7 9i concret7. %-t7 de ce acolo unde $e crede @n re@nvierea trupului $e 9tie c7 acea$t7 re@nviere a trupului va avea 3oc la @nceputul anuluiD adic7 la @nceputul unei ere noi( Petunann 9t !eder$en au de'on$trat() pentru popoarele $e'ite, @n ti'p ce Sen0incfc Hop. c@i.,p. *:*I a adunat nu'eroa$e dove;i ur'7rind tradiia cre9tin7. /e eFe'plu: ,%Cel Atotputernic @nvie trupurile $i $ufletele @n acela9i ti'p @n ;iua de =o8otea;7, H tre' "irul, H\'ne$.l, lIctc.Un teFt pc%levi tradu$ de /ar'$tetcr $pune c7: B/ivinul G%i'a;d va aduce @nvierea 9t va da cel &de al doilea corpD @n luna Aravard@n , ;iua ^urdat%. 9i lu'ea va fi vindecat7 de neputin7 cu de'oni 9i leacuri etc. "i @n tot locul v0 fi 'are a8unden7; dar ni'eni nu va $i'i nevoia de %ran7; lu'ea va fi pur7, o'ul eli8erat de @'potrivire Hdu% r7uI 9i n!9u"i2&" '!n2"u totdeauna,*6. Xa;c@nl, pe de alt7 parte, $pune c7 @n ;iua de Nauro; /u'ne;eu a re@nviaU 'orii B9i le(a dai $uflet, poruncind $7 cad7 din cer pe$ie ei ploaia i de aceea oa'enii au luat o8iceiul $7 ver$e apa @n ;iua aceea,*+. Pe?7turile foarte $tr>n$e @ntre id$ile de creaie prin inter'ediul apei Hco$'o?onie acvatic7; potop care re?enerea;7 periodic viaa i$toricS; ploaieI, na9tere 9i @nviere $u' confii'ate de acea$t7 $entin7 din Tal'ud: B/u'ne;eu are trei c%ei: cea a ploilor, a na9terii $i a @nvierii din 'ori., HTa5anu, fol. 1a; Sen$incT, p(*:6.I Repetiia $i'8olici a Creaiei @n cadrul $7r87torii Anului Nou $(a p7$trat p>n7 in ;ilele noa$tre la 'andeenii din IraT i din Iran% enc7 io ;ilele noa$tre t7tarii din !er$ia @n$7'>nea;7 un c%iup plin cu pS'>nl; o fac, apun ci, in a'intirea Creaiei, G8iceiul de a $e'7na @n epoca ec%inociului de pri'7vara H$7 a'inti' c7 anul @ncepea @n raanic la nu'eroa$e civili;aiiI e r7$p>ndii pe o arie foarte @ntin$a 9i a 0&#2 Kn2&2(!-un- 'u# Kn

relaie Cu cere'oniile a?ricole*.. /ar dra'a.) ve?etaiei $e inte?rea;7 @n $i'8oli$'ul re?ener7rii periodice a Naturii 9i a o'ului. A?ricultura nu e$te dec>t unul dintre planurile @n care $e aplic7 $i'8oli$'ul re?ener7rii periodice. "i. dac7 Bver$iunea a?ricol7, a ace$tui $i'8oli$' $(a 8ucurai de o 'arc r7$p>ndire L datorit7 caracterului ei popular 9i e'piric (,nuo pute' @n nici un ca; con$idera ta ptincipiu $i intenie ale $i'8oli$'ului co'pleF al re?ener7rii periodice. Ace$t,M $i'8oli$' @9i ?7$e9te funda'entele @n 'i$tica lunar7; poate deci **, din punct de vetlcre etno?rafic, identificai de<a @n $ociet7ile prea?rare. !ri'ordial7 $i e$enial7 e$te ideca de< re?enerare, aflic> d repetare a Creaiei. G8iceiul t7tarilor din !er$ia tre8uie, prin ur'are, inte?rat @n $i$te'ul co$'oc$%atolu?@c iranian care @l pre$upune 9i(* eFplic7. Nauroa, Anul Nou per$an, e$ie @n acela9i ti'p $7r87toarea lui A%ura Ma;da Hcele8rat7 @n ,.1iua G%i'a;d, a pri'ei luniI 9i ;iua @n care a avut Poc Creaia Pu'ii 9i a o'uluilft. @n ;iua de Nauro; are loc Bre@nnoirea creaiei,*:. /up7 tradiia tran$'i$7 de /i'a$Kl HC%ri$ien$en, **, p. H-I, re?ele procla'a: BIat7 o nou7 ;i a unei noi luni a unui nou an; Ire8uie re@nnoit ceea ce ti'pul a u;at, Tot @n acea$t7 ;i de$2inu% &-9!ni%&" ! 0iU-2 '!n2"u un -n Kn2"!@ MA%-Bi"uni, '- B04R b-iZ%ni, 2"-(u# (! CC"i#i!n#!n, II, *+WI. @n noaptea de Naurt#. $e pot vedea nenu'aiate focuri 9i lu'ini HAl( =@runi, p. 1VVI 9i $e practic7 purificarea prin apa 9i li8aii, @n $copul a$i?ur7rii ploilor a8undente pentru anul care vine Ri8id., pp. 1V1(1V6I. @n unele locuri, @n ti'pul B'arelui Nauro$,, era o8iceiul ca fiecare $7 $e'ene @nlr(un c%iup 9apte $pecii de $e'ine 9i B$7 tra?7, dup7 felul cura cre$c, conclu;ii (i$upra recoltei anului viitor,*W. G8icei analo? cu cel al Bfi97rii de$tinelorC5 @n prea<'a Noului An 8a8ilonian, BfiFare a de$tinelor*C care S(a tran$'i$ p>n7 @n epoca noa$tr7 @n )cre'oniile Noului An la 'andteni 9i la \e$idi*). Tot pentru c7 Anul Nou repeta actul co$'o?onic, cele dou7$pre;ece 0Ue tare acpar6 Cr7ciunul de =o8otea;7 r7'>n 9i a$t7;i Con$iderate ca o prefi?urare a celor dou7$p)e)ecc luni ale 9uiului. `7ranii din @ntrea?a urop7, nu pentru alte 'otive, deter'in7 ti'pul fiec7rei luni 9i cantitatea de ploaie prin i'enucdiul $e'nelor 'eteorolo?ice ale ace$tor dou7$pre;ece _ile1,. Tre8uie $7 rea'inti' c7 la $7r87toarea Ta8ernacolelor $e fi$a cantitatea tic ploaie atri8uit7 fiec7rei luni. @n ceea ce(i prive9te pe indienii epocii vedice, ace9tia de$e'nau cele dou7$pre;ece ;ile din 'i<locul iernii ca o i'a?ine $i o replic7 a anului HRi?( #eda, IV, 33,7N. To'9i, @n anu'ite epoci 9i @n anu'ite luturi, 'ai ale$ In calendarul lui /anu$, iranienii 'ai cuno9teau @nc7 o ;i de Anul Nou, 'i%ra?7n, $7r87toarea Iui Mit%', care c7dea Ou 'i<locul veriiC C>nd cele doua $7r87tori fur7 introdu$e @n acela9i calendarf 'i%ra?7n fu con$iderata ca un fel de prefi?urare a $f>r9itului lu'ii. Teolo?ii per$ani, $pune Al(=iru', fpcon$ider> 'i%ra?0n(ul ca un $e'n de @nviere 9i de $f>r9it al lu'ii, c7ci ' acea$ta epoc7 a 'i%ra?7n(ulu@ tot ceea ce PTe$le @9i atin?e perfeciunea 9i nu 'ai po$eda $u8$tana nece$ar7 unei cre9teri ulterioare, iar ani'alele @9i @ncetea;7 activitatea $eFual7. @ntr(o 'aniera analoa?7, per$anii fac din NaurX; un $e'n al @nceputului lu'ii, @ntruc>t contrarul faptelor 'ai $u$ de$cri$e $e petrece @n epoca $7r87torilor de Afauro;, HC%ro(noto?\,p .1VWI .Sf>r9itul anului $cur$ i @nceputul unui nou an $unt interpretate in tradiia tran$'i$a de Al(=lruni ca o epui;are a re$ur$elor 8ioio?ice pe toate planurile co$'ice, un adev7rat $f>r9it al lu'ii, t)iar9itul lu'ii,, adic7 un ciclu i$toric deter'inat, nu $e produce totdeauna printr(un potop, ci 9i prin foc, c7ldur7 etc. G ad'ira8il7 vi;iune apocaliptic7 @n care vara torid7 e$te conceput7 ca o re@ntoarcere @n nao$ $e afl7@n 3cCra, 6+,+; -, **. Cf.

i'a?ini analoa?e @n =a%'an( ja>,+l 9i Pactaoiu. /Zvinat In$liluliorie$:C, #il, *2, 2.I !rofe$orul J, /uro2;3l a $tudiat @n lucrarea $a Pe !ro8le'e de$ Centaure$ $cenariui @nceputului 9i $f>r9itului anului @ntr(o 8un7 parte a lu'ii indo( europene H$lavi, iranieni, indieni, ?reci, ?reco(rornaniI 9i a pu$ @n lu'ina ele'entele cere'onialelor iniiat@ce con$ervate de 'itolo?ie 9i folclor @ntr(o for'a 'ai 'ult $au 'ai puin alterata. /in eFa'inarea 'iturilor 9i riturilor $ociet7ilor $ecrete 9i alt B$ociet7ilor de 87r8ai, ?er'anice, Gtto Hofler a conc%i$ @ntr(o 'anier7 analoa?7 i'portana celor dou7$pre;ece ;ile intercalare $i 'ai ale$ a celei de Anul Nou. Pa r>ndul lui, Salde'ar Piun?rnan a con$acrat riturilor focu%ii de la @nceputul anului 9i $cenariilor carnavale9ti ale celor dou7$pre;ece ;ile o va$t7 anc%et7 cu ale c7rei orientare 9i re;ultate nu $unte' @ntotdeauna de acod. S7 'ai a'inti', de a$e'enea, cercet7rile lui Gtto Hul% 9i 3.Hertel care, aplec>ndu($e a$upra faptelor ro'ane 9i vedice, au in$i$tat cu deo$e8ite a$upra te'elor privind re@nnoirea lu'ii prin ar7tarea focului in ;iua $ol$tiiului de ia'a, re@nnoire care ec%ivalea;7 cu o nou7 Creaie). !entru $copul ace$tui e$eu, reine' doar c>teva tr7$7turi caracteri$tice: *. Cele dou7$pre;ece ;ile inter'ediare prefi?urea;7 cele dou7$pre;ece luni ale anului Ha $e vedea 9i riturile a'intite 'ai $u$I; 1. @n ti'pul celor dou7$pre;ece nopi core$pun;7toare, 'orii vin @n proce$iune $a9i vi;ite;e fa'ilia Hapariia calului, ani'al funerar prin eFcelena, @n ulti'a noapte a anului; pre;ena divinit7ilor c%tonico(funerare Holda, !erc%ta, BSilde Heer, etc, @n ti'pul celor dou7$pre;ece nopiI 9i ade$ea Hla ?er'ani 9i <apone;iI acea$t7 vi;ita $e pro( duce @n cadrul cere'onialului $ociet7ilor $ecrete de 87r8ai16; 6, @n ace$t $cop, focurile $e $tin? 9i $e aprind1C 9i, @n $f>r9it, +. ace$ta e$te 'o'entul iniierilor @n care $tin?erea $i reaprinderea focului con$tituie ele'entele e$eniale6.. @n acela9i an$a'8lu 'itico(ccre'onial al $f>r9itului anului $cura $i al @nceputului Anului Nou, tre8uie $7 'ai face' loc ur'7toarelor fapte; .. lupte rituale @ntre cele dou7 ?rupuri adver$e 9i 2. pre;ena ele'entului erotic. Aiecare din ace$te te'e 'it@co(ritua3e ate$t7 caracterul a8$olut eFcepional al ;ilelor care preced 9i care ur'ea;7 pri'a ;i a anului, cu toate ca funcia e$%atoco$ruolo?tca a Noului An Ha8olirea ti'pului $cur$ 9i repetarea CreaieiI nu e$te e$pl icit declarat7, ca in riturile care prefi?urea;7 lunile 9i @n cele de $tin?ere 9i reaprindere a focului. Se poate lotu9i decda acea$t7 funcie ca i'plicat7 in fiecare dintre celelalte te'e 'itico(riluale. Ce altceva ar putea fi inva;ia $ufletelor 'orilor, de eFe'plu, dec>t $e'nul unei $u$pend7ri a ti'pu( lui ptufon, al reali;7rii paradoFale a nnei coeFi$tene a Btrecu()ului, 9i a Bpre;entului,Y Niciodat7 acea$t7 coeFi$ten7 nu eaie atal de total7 ca @ntr(o epoc7 de B%ao$,, c>nd toate 'oda( $&in$i(. U%2i9!%! Li%! -%! -nu%ui #$u"# '&2 0i i(!n2i0i$-2! $u Hao$ul de dinaintea Creaiei 9i prin acea$t7 inva;ie a 'orilor L care anulea;7 le?ea ti'pului a QR prin eFce$ele $eFuale care 'arc%ea;7 @n 'a<oritatea ti'pului acea$t7 oca;ie. C%iar dac7, @n ur'a refoi'elor $ucce$ive ale calendarului, $atu'aliile nu 'ai coincideau @n cele din ur'7 cu $f>r9itul 9i @nceputul anului, ele vor continua $7 'arc%e;e a8olirea tuturor nor'elor 9i $7 ilu$tre;e violent o r7$turnare de valori H$c%i'8area condiiei @ntre $t7p>ni $i $clavi, fe'eile tratate ca ni9te curte;ane etc.I 9i o li8ertate ?eneral7, o 'oda( litate or?ia$tic7 u $ociet7ii, @ntr(un cuv>nt, o re?re$iune a tuturor for'elor @ntr( o unitate nedetenninat7. C%iar pla$area or?iilor, la popoarele pri'itive, de preferina @n 'o'entele critice ale recoltei Hc>nd $e'inele au fo$t @n?ropate @n p0'>ntI, confir'7 acea$t7 $i'etrie @ntre di$oluii Bfor'ei, Haici $e'ineleI @n lut 9i cea a Bfor'elor $ociale, @n Hao$ul

or?ia$tic12C At>t pe plan ve?etal, c>t 9i pe plan u'an, ne afl7' in pre;ena unei re@ntoarceri la unitatea pri'ordialU) la in$taurarea unui re?i' ..nocturn, @n care li'itele, profilurile, di$tanele $unt indi$cerna8ile. Stin?erea ritual7 a focurilor $e @n$crie @n aceea9i tendina* de a pune cap7t Bfonneloi, de<a eFi$tente H9i u;ate prin propria lor durataI pentru a face loc na9terii unei for'e noi, re;ultat7 dinir(o nou7 Creaie. Puptele rituale @ntre ce3e dou7 ?rupuri de fi?urani reactuali;ea;7 'o'entul co$'o?onic al luptei @ntre ;eu 9i dra?onul pri'ordial H9arpele $i'8oli;>nd aproape pretutindeni ceea ce e$te latent, prefor'al, nedifereniatI, hn $f>r9it, coincidenta iniierilor L c>nd aprinderea unui Bfoc nou, <oac7 un iol deo$e8it de i'portant L cu perioada Anului Nou $e eFplica at>t ptiu pre;ena 'onilnr H$ociet7ile $ecrclc 9i iniiatice fiind @n acela9i ti'p $i repre;entantele $tr7'o9ilorI, c>t 9i prin $truciura @n$79i a cere'oniilor, care pre$upun totdeauna o B'oarte, 9i o Bre@nviere,, o Bnou7 na9tere,, Bun o' nou,. Nu li $(ar putea ritualurilor iniiatice un cadru 'ai propice dec>t cele dou7$pre;ece nopi @n care anul $cur$ di$pare pentru a l7$a Ioc unui alt an, unei alte ere: adic7 perioada @n care, prin reactuali;area Creaiei, Pu'ea @ncepe efectiv. A2!#2-2! -'"&-'! %- 2&-2! '&'&-"!%! in(&-!u"&'!n!, -$!#2! #$!n-"ii 9K2i$&-"i2u-%! -%! Anu%ui N&u A $u I&2 $&"2!@iu% lor de '79ti carnavale9ti, ani'ale funerare, $ociet7i $ecreiC etc. L erau, f7r7 @ndoiala, or?ani;ate in liniile lor 'ori @ncS din vre'ea co'unit7ii indo(europene. /ar a$e'enea $cenarii, $au cel puin a$pectele pe caic le(a' reinut @n pre:entuU e$eu, nu pot fi con$iderate ca o creaie eFclu$iv iiuio( european7. Cu 'ulte $ecole @nainte de apariia indo(euiopenilor @n A$ia Mic7, an$a'8lu[ 'itico(ritu-% al Anului Nou, ca repetare a Creaiei, era cuno$cut de $u'ero aceadieni $i cle'entele i'portante ale ace$tui an$a'8lu $e ?7$e$c 9i la e?ipteni 9i la evrei. Cu' ?ene;a for'elor 'itico(rituale nu ne intere$ea;7 aici, ne pute' 'ulu'i cu ipote;a co'od7 confor' t>reia cele doufl ?rupuri etnice Hpopoarele din Grientul Apropiat 9i inilo(europeniiI le po$edau de<a @n tradiiile lor prei$torice. Ipote;7 cu at>t 'ai plau;i8ila, cu c>t a fo$t reperat 9i un $i$te' analo? @ntr(o cultur7 eFcentric7: cultura <apone;7. AlcFandcr SlaciT a $tudiat $i'etriile @ntre or?ani;aiile $ecrete <apone;e 9i ?er'anice, $u8liniind un nu'ai i'pre$ionant de fapte paralele Ha $e vedea articolul $7u 4utli$c%e Je%ei'8Unde d$n 3apaner und Jet('onenI. Pa <apone;i, ca 9i la ?er'ani H9i la ale popoare indo(europeneI, uTi'a noapte a anului e$te 'arcat7 de apariia ani'alelor funerare Hcal ete<D a ;eilor 9i ;eielor c%tonico(funerare; atunci au loc defil7rile cu '79ti ale $ociet7ilor $ecrete de 87i8ai, vi;itele 'orilor la cei vii, 9i tot atunci $e cele8rea;7 iniierile. A$e'enea $ociet7i $ecrete $uni foarte vec%i @n 3aponia HSlaciT, p. :21I 9i o influen7 a Grientului $e'itic indi`( european parc eFclu$7, cel puin @n $tadiul actual al n&-#2"!. T&2 $!!- $! #! '&-2! #'un!, prudent AleF$nder SlaciT, e$te c7, at>t @n ve$tul, c>t 9i @n e$tul ura$ieU, co'pleFul cultural al Bvi;itatorului, H$ufletele '&"iii-", L!i !2$.N #-- (!L &%2-2 Kn-in2!!'&$ii i#2&"i$!. E#2! & $&n0i"9-"! in '%u# - $-"-$2!"u%ui -"C-i$ -% $!"!9&ni-%!%&" (! Anu% N&u, Totu9i, tradiia <apone;a a p7$trat 9i ea a'intirea unei concepii de p$@%ofi;iulo?ie 'i$tic7, $a(i ;ice', @n le?7tur7 cu cere'oniile $f>r9itului anului. Utili;>nd re;ultatele etno?rafului <apone; dr. Ma$au GTa@:, AleFander Slaivit inte?rea;7 cere'oniile $ociet7ilor $ecrete @n ceea ce el nu'e9te co'pleFul ia'a. Acea$t7 ia'a e$te Bo $u8$tan7 $piritual7, care $t ?7$e9te in orn, @n $ufletul 'orilor 9i @n Boa'enii $acri,, care @n perioada trecerii de la ia'a la pri'7var7 $e a?it7 9i tinde $7 p7r7$ea$c7 trupul, @n ti'p ce @i @'pin?e pe 'ori $pre ca$ele celor vii Hco'pletul cultural al Bvi;itatorului,I. !entru a @'piedica

ace$t a8andon al trupului de c7tre ia'a, dup7 interpret7rile lui SlaciT Hpp. 2:$KaI, $e cele8rea;7 $7r87tori de$tinate $7 fiFe;e acea$t7 $u8$tan7 $piritual7. !ro8a8il c6 unul dintre $copurile cere'oniilor de $f>r9it 9i @nceput de an e$te lot de a BAiFa, tarrui. /ar din acea$t7 p$i%ofi;iolo?ie 'i$tic7 <apone;7 vo' retine @nainte de toate $en$ul cri;ei anuale; tendina pe care o are t>rna de a $e a?ita i de a p7r7$i condiia ei nor'al7 @n ti'pul trecerii de la iania la pri'7var7 Hadic7 @n ti'pul Ulti'elor ;ile ale anului ter'inat 9i pri'elor ;ile ale anului care @ncepeI e$te nu'ai o for'ula fi;iolo?ic7 ele'entara a re?re$iunii @n indi$tinct, a reactuali;7rii BHao$ului,. @n acea$ta cri;7 anual7 a la'ei, eFperiena pri'itivului pre$i'te $e'nul unei inevita8ile confu;ii care tre8uie $7 pun7 cap7t unei anu'ite epoci i$torice pentru a per'ite re@nnoirea 9i re?enerarea, adic7 reluarea i$toriei de la @nceput. S7 'ai cit7' ?rupul de cere'onii periodice ale tri8urilor califo'iene TaroT. \oruT 9i %upa, cere'onii cuno#$u2! #u8 nu'ele de BNec Ecar,, Bcorld5$ re$toration, $au Brepair, HBfiFin?,I. In$tituirea riturilor e$te atri8uit7 Aiinelor 'itice 9i ne'uritoare care locuiau pe p7'>nt @naintea oa'enilor; ace$te Aiine ne'uritoare au eFecutat, pri'ele, cere'oniile Bcorld5$ renecaT 9i preci$ @n Icurile @n care le eFecut7 'uritorii de a$t7;i. BScopurile e;oterice, 'a?ice 9i declarate ale cere'oniei centrale care conine $i$te'ul, $crie 4roe8er. vi;ea;7 re$ta8ilirea 9i @nt7rirea p7'>ntului, re$pectarea ofrandelor, un nou foc, 9i @nl7turarea 8olilor 9i cala'it7ilor pentru un an $au pentru doiZC @n con$ecin7, @n ace$t ca; ave' de(a face cu o repetare anual7 a cere'oniei co$'o?onice in$taurate ia ilto te'pore de Aiinele ne'uritoare: c7ci printre ?e$turile $i'8olice care $e efectuea;7, unul dintre cele 'ai i'portante e$te cel pe care indi?enii @l nu'e$c Ba9e;area $t>lpilor $u8 lu'e, 9i cere'onia coincide cu ulti'a noapte @ntunecat7 9i apariia noii luni, ceea ce i'plic7 recrearea lu'ii. Aaptul c7 ritualul de Anul Nou include 9i ridicarea interdiciei a$upra noii recolte confir'7 uic7 o dat7 c7 e$te vor8a de o re@ncepere total7 a #ieii1W. S(ar putea a'inti, @n le?7tur7 cu Bcorld5$ re$toration,. ideolo?ia care $e afl7 la 8a;a a ceea ce .(a nu'it BJ%o$t(/ance reli?ion,: acea$t7 'i9care 'i$tic7, tul8ur>nd tri8urile nord(a'ericane $pre $f>r9itul $ecolului al ^l^(lea, profeti;a re?enerarea univer$al7, adic7 i'inena $f>r9itului lu'ii, ur'at de re$taurarea unui p7'>nt paradi$iac. BJ%o$t(/ance reli?ion, e$te prea co'pleF7 pentru a o re;u'a @n c>teva r>nduri, dar pentru $tudiul no$tru e$te $uficient $7 $pune' c7 ea $e $tr7duia $7 accelere;e B$f>r9itul lu'ii, printr(o co'unicare 'a$iv7 9i colectiv7 cu 'orii, pe care o o8inea prin inter'ediul dan$urilor care ineau cale patru $au cinci :(ile con$ecutiv. Morii invadau p7'>ntul, co'unicau cu cei vii 9i creau @n felul ace$ta o Bconfu;ie, care anuna @nc%eierea ciclului co$'ic actual. /ar cu' vi;iunile 'itice ale B@nceputului, 9i ale B$f>r9itului, Ti'pului $uni o'ofo?a8ile, c0%alolo?ia @nt>lne9te, cel puin @n privina c>torva a$pecteD co$'o?onia, e$c%afon(ui @n BJ%o$t(/ance reli?ion,, reactuali;a ii%td te'pit$ 'itic a6 B!aradi$ului,, al plenitudinii pri'ordiale1,. Nu e locul $a, ne l7$7' deconcertai de etero?eneit.itca 'aterialelor pe care le(a' trecut @n revi$ta, @n pa?inile de 'ai $u$. Intenia noa$tr7 nu e$te $> tra?e' o conclu;ie i$iorico(etno?rafic7 oarecare @n ur'a unui eFpo;eu rapid. A' intenional nu'ai o anali;7 feno'enolo?ic7 $u'ar7 a riturilor periodice de purificare HeFpul;area de'onilor, 8olilor 9i p7catelorI 9i a cere'oniilor $f>r9itului 9i @nceputului de an. C7 @n interiorul fiec7rui ?rup de credine analoa?e eFi$t7 nuane, diferene, inco'pati8ilit7i, c7 ori?inea 9i difu;iunea ace$tor cere'onii ridic7 @nc7 o $u'edenie de pro8le'e in$uficient $tudiateD noi $unte' pri'ii @n a o recunoa9te. Toc'ai de aceea a' evitat orice

interpretare $ociolo?ic7 $au etno?rafic7, 'ulu'indu(ne cu o $i'pl7 eFe?e;7 a $en$ului ?ener-% $-"! #! (!@-D- (in 2&-2! -$!#2! $!"!9&nii, 0n (!0ini2i , a'8iia noa$tr7 e$te $7 le @nele?e' $en$ul, $a ne $tr7dui' $7 vede' ceea ce ele ne arata, c%iar daca ne vo' re;erva pentru alte cercet7ri viitoare eFa'enul particular L ?enetic $au i$toric L al fiec7rui an$a'8lu 'itico(riluaP Se @nele?e de la $ine c7 eFi$t7, 9i a' fi tentai $7 $crie' c7 tre8uiC*, #- eFi$te diferene de$tul de con$idera8ile @ntre diver$ele ?rupe de cere'onii periodice, fie 9i nu'ai pentru $i'plul 'otiv c7 ave' de(a face cu popoare $au $traturi Bi$torice, 9i Bani$torice,, cu ceea ce $e nu'e9te @n ?eneral civili;ai 9i Bpri'irivi,. $te, @ntre altele, intere$ant de re'arcat c7 $cenariile de Anul Nou @n care $e repet7 Creaia $unt deo$e8it de eFplicite 'ai ale$ la popoarele i$torice, la cele cu care @ncepe i$toria propriu(;i$7, adic7 la 8a8ilonieni, e?ipteni, evrei, iranieni. S(ar ;ice cS ace$te popoare, con9tiente c7 $uni pri'ele care B@nte'eia;7, i$toria, 9i(au @nre?i$trat propriile lor acte $pre folo$ul $ucce$orilor lor Htotu9i, nu f7r7 tran$fi?ur7rile inevita8ile @n cate?orii 9i ar%etipuri, u9a cu' a' v7;ut @n capitolul precedentI. Ace$te popoare c%iar par, de altfel, c7 $unt @ncercate @ntr(o 'anier7 'ai profund7 de nevoia de a $e re?enera a8olind ti'pul $cur$ 9i reactuali;>nd co$'o?onia. C>t de$pre $ociet7ile Bpri'itive, care tr7ie$c @nc7 @n paradi$ul ar%etipurilor 9i pentru care ti'pul nu $e @nre?i$trea;7 dec>@ 8iolo?ic. f6r7 $7 fie l7$at $7 $e tran$for'e @n 5Bi$toric,, adic7 f7r7 ca aciunea $a coro$iv7 $7 $e eFercite a$upra con9tiinei prin revelaia irever$i8ilit7ii eveni'entelor L ace$te $ociet7i pri'itive $e re?enerea;7 periodic prin eFpul;area Brelelor, 9i '7rturi$irea p7catelor. Nevoia pe care ace$te $ociet7i o $i't de a $e re?enera periodic e$te o dovad7 c7 nici ele nu $e pot 'enine Iar7 @nceflare @n ceea ce noi nu'ea' 'ai $u$ Bparadi$ul ar%etipurilor, Qi c7 'e'oria lor a<un?e $7 decele;e Hcu toate c7 'ult 'ai puin in cn$ dec>t cea a unui o' 'ode'I irever$i8ilitatea eveni'entelor, adic7 $7 @nre?i$tre;e Bi$toria,. A$tfel c7 $i pentru ace$te popoare pri'itive eFi$tena o'ului @n Co$'o$ e$te con$ideral7 ca o c7dere. Morfolo?ia i'en$7 9i 'onotona a '7rturi$irii p7catelor, 'a?i$tral $tudiat7 de R. !etta;Zoni in la confc$$ione dei peceoti, ne de'on$trea;7 ca, @n cele 'ai $i'ple $ociet7i u'ane c%iar, 'e'oria Bi$toric75l, adic7 a'intirea eveni'entelor care nu deriva dintr(un ar%etip, aceea a eveni'entelor Bper$onale, HBp7cate, @n 'a<oritatea ca;urilorI, e$te in$uporta8ila. "ti' c7 la ori?inea '7rturi$irii p7catelor $e aflfi o concepie 'a?ica a eli'in7rii ?re9elii printr(un 'i<loc fi;ic H$>n?e. cuv>nt etc.I. /ar nu procedeul '7rturi$irii @n d @n$u9i L de $tructur7 'a?ica L ne intere$ea;7, ci nevoia o'ului pri'itiv de a $e eli8era de a'intirea Bp7catului,, adic> de o $ecven7 de eveni'ente *,pcr$onale, al c7ror an$a'8lu con$tituie Bi$toria5*. Mai re'arca', a$tfel, i'en$a i'portan7 pe care o do8>nde9te la popoarele creatoare de i$torie re?enerarea colectiv7 prin inter'ediul repet7rii actului co$'o?onic. !ute' rea'inti c7 din diferite 'otive, de$i?ur, dar $i din cau;a $tructurii 'etafi;ice 9i ani$torice a $piritualit7ii @nC diene, indienii n(au ela8orat un $cenariu co$'olo?ic al Anului Nou de proporiile celor pe care le @nt>lni' @n Grientul Apropiat antic. Mai pute', de a$e'enea, rea'inti c> un popor i$toric prin eFcelen7, poporul ro'an, a tr7it cu o8$e$ia B$f>r9itului Ro'ei, 9, a c7utat nenu'7rate $i$te'e de renovaiio. /ar nu vre' $>(* @ndrept7' pe lector pe acea$l7 cale. Ne 'ulu'i' doar $7 rea'inti' c7, @n afara ace$tor cere'onii periodice de a8olire a Bi$toriei,, $ociet7ile tradiionale Hadic7 toate $ociet7ile, pfin7 la cea care con$tituie Blu'ea 'oderna,I cuno$c 9i aplic7 9i alte 'etode pentru a o8ine re?enerarea ti'pului.

A' ar7tat, de altfel Ha $e vedea Co'entarii la le?enda Me9terului Manole; a $e vedea, de a$e'enea, capitolul precedentI, ca ritualurile de con$trucie pre$upun 9i ele i'itarea 'ai 'ult $au 'ai puin eFplicit7 a actului co$'o?onic. !entru o'ul tradiional, i'itarea unui 'odel ar%etipal e$te o reactuidi;are a 'o'entului 'itic c>nd ar%etipul a fo$t revelai pentru pri'a oat7. @n con$ecin7, 9i ace$te cere'onii, care nu $unt nici periodice, nici colective, $u$pend7 $cur?erea ti'pului profan, durata 9i proiectea;7 pe cel care Ie cele8rea;7 @ntr(un ti'p 'itic, @n Mo ie'pore. Sa v7;ut c6 toate ritualurile i'ita un ar%etip divin 9i c7 reactuali;area lor continu7 are loc @ntr(unui 9i acela9i 'o'ent 'ilic a(tc'poral. Totu9i, riturile de con$trucie ne de;v7luie ceva @n plu$: i'itarea, deci reactuali;area co$'o?onieP G Ber7 noua,C $e de$c%ide cu ;idirea fiec7rei ca$e. Grice con$trucie e$te un @nceput a8$olut, adic7 linde $7 re$taure;e clipa iniiala, plenitudinea unui pre;ent care $7 nu conin7 nici o ur'a de Bi$torie,. =ine@nele$, ritualurile de con$trucie pe care le @nt>lni' @n ;ilele noa$tre $unt @n 8un7 parte $upravieuiri 9i e$te ?reu de preci;at @n ce '7$ur7 core$pund unei eFperiene @n con9tiina celor care le p7$trea;7*. /ar acea$t7 o8iecie raionali0i7 e$te ne?li<a8il7. Ceea ce ne intere$ea;7 e$te c7 o'ul a $i'ii nevoia de a reproduce co$'o?onia @n con$trucii de HMice natur7 ar fi ele; c7 acea$ta repnFlucere @l f7cea conte'poran cu 'o'entul 'itic al @nceputului Pu'ii 9i c7 $i'ea nevoia de a $e re@ntoarce c>t 'ai de$ po$i8il la acel 'o'ent 'itic pentru a $e re?enera. Mult $pirit de p7trundere P(ar tre8ui celui C>rc ar putea $7 ne $pun7 @n ce '7$ura cei care, @n lu'ea 'odern7, continu7 $7 repete ritualurile de con$trucie 'ai particip7 la $e'nificaia 9i 'i$terul lor. A7r7 @ndoial7, eFperienele lor $unt 'ai de?ra87 profane: ,Tera nou6Hl, 'arcat7 printr(o con$trucie, $e traduce printr(o Betap7 nou7, a vieii ceTH care vor locui @n ca$7. /ar $tructura 'i(lului $i a ritului nu r7'>ne 'ai puin ne$c%i'8at7, c%iar dac7 eFperienele provocate prin reactuali;area lor nu au dec>t un caracter profan: o con$trucie e$te o nou7 or?ani;are a lu'ii 9i a vieii, l(ar fi de a<un$ unui 'ode' o $en$i8ilitate 'ai puin @nc%i$a la 'iracolul vieii ca $7 re?7$ea$c7 eFperiena renovaii c>nd con$truie9te o locuin7 $au c>nd $e in$talea;7 @n ea Htoi a9a cu' Anul Nou 'ai con$erv7 @n lu'ea 'odern7 pre$ti?iuU unui Gccul @nc%eiat 9i al @nceperii unei Bviei noi,I. In nu'eroa$e ca;uri, docu'entele de care di$pune' $uni de$lul de eFplicite: con$trucia unui $anctuar $au a unui altar $acrific i-% repet7 co$'o?onia 9i acea$ta nu nu'ai pentru ca* $anctuarul repre;int7 Pu'ea, ci 9i pentru c7 el incarnea;7 diver$ele cicluri te'porale. lal7. de eFe'plu, ce ne $pune Alaviu$ Io$ep%u$ AntiKuiie$ 3udaiKue$, III, :, :I @n le?7tura, cu $i'8oli$'ul tradiional al Te'plului din Ieru$ali': cele trei p7ri ale $anctuarului core$pund celor trei re?iuni co$'ice Hcurtea reprc;intfl BMarea, L adic7 re?iunile inferioare L, Ca$a Sf>nt7 e$te i'a?inea !7'>ntului 9i Sf>nia Sfintelor e$te CerniI; cele dou7$pre;ece p>ini care $e afla pe 'a$7 $unt cele dou7$pre;ece luni ale anului; candela8rul cu 9apte;eci de 8rae repre;int7 /ecanii H-(i$- divi;iunea ;odiacal7 a celor 9apte planete @n ;eceI. Con$truind te'plul nu $e con$truie9te nu'ai Pu'ea, $e con$truie9te, de a$e'enea, 9i Ti'pul co$'ic. Con$trucia Ti'pului prin repetarea co$'o?onici e$te 9i 'ai clar pu$7 @n lu'in7 de $i'8oli$'ul $acrificiului 8ra%'anic( Aiecare $acrificiu 8ra%'anic 'arc%ea;7 o oou7 creaie a Pu'ii Hcf., de eFe'pu, Stuapai%a =rS%rttana, VI, ..* $K.I. @ntr(adev7r, con$truKia altarului $acrificial e$te conceput7 ca o BCreaie a Pu'ii,. Apa @n care $e 'oaie ar?ila e$te Apa pri'ordial7; ar?ila care $erve9te de funda'ent altarului e$te !7'>ntul; perepi laterali repre;int7 at'o$fera cte. Mai 'ult,

fiecare etap7 a con$truciei altarului e$te @n$oit7 de $tane eFplicite in care e$te preci;at7 re?iunea co$'ic7 nou creat7 RSat. =ra%'ana, O, -, 1, 1-; VI. ., l $K.; :,1,*1; :,6, *; :, 6, -I, /ar dac7 ridicarea, altarului i'it7 actul co$'o(5 ?onic, $acrificiul propriu(;i$ are un alt $cop: $7 refac7 unitalea3 pri'ordial7% cea care eFi$ta @naintea Creaiei. C7ci !ra<>pati ] creat Co$'o$ul din propria $a $u8$tan7; odat7 ?olit Bi $e fric7 de 'oarte, RSat. =7r%'aXa, ^,+, 1,1I 9i ;eii @i adu$ei7* ofrande ca $7(* refac7 $i $>(l @n$ufleea$c7. @ntr(o 'anierii a8$olut analoa?7, cel care ' ;ilele noa$tre cele8rea;7) $acrificiul, reproduce acea$ta refacere pri'ordial7 a lui[ !ra<7pati. BCel care a @nele$ acea$ta, fie c7 $7v>r9e9te o la 8un7, fie c%iar 'ulu'indu($c nu'ai $a @nelea?7 Hf7r7 practice aici un ritualI, recon$tituie divinitatea $f>9iat7 8uc7i, lac>nd(o @ntrea?7 9i co'plet7, RSat. =ra%'ana, V, +, 6, 1+ etc.I. fortul con9tient al $acrificatorului de a re$ta8ili unitatea pri'ordial7, adic7* de a recon$titui acel Tot care precede Creaia, e$te o caracteri$tic7 foarte i'portant7 a $piritului indian @n$etat de Unitatea pri'ordial7, dar nu ne pute' per'ite $7 ne opri' aici a$upra ei. $uficient7 con$tatarea c7 la flecare $acrificiu 8ra%'anul reactuali;ea;7 actul co$'o?onic ar%etipal 9i c7 acea$t7 coinciden7 @ntre Bclipa 'itic7, 9i B'o'entul actual5* pre$upune at>t a8olirea ti'pului profan, c>t 9i re?enerarea continu7 a lu'ii. @ntr(adev7r, dac7 B!ra<7pati e$te anul, RAitare\a =r.T #II, :. 1I, BAnul e$te 'oartea. Cel care 9tie acea$ta, 'oartea nul flt'?e,C7<frWrri^,+.6,*I. Altarul vedic e$te, dup7 eFpre$ia fericit7 a lui !aul Mu$. Ti'pul 'ateriali;at. BAltarul focului e$te anul,.. Nopile $unt pietrele care(* @n?r7de$c, 9i ace$tea $unt 62V, pentru c7 $unt 62V de nopi @ntr(un an; ;ilele $unt c7r7'i;ile \a<u$'a(ii, 9i ace$tea $unt 62V; or. anul arc 62V de ;ile, HiaZr fir, V, .. +, *VI. @ntr(un anu'it 'o'ent al con$truciei altarului $e pun dou7 c7r7'i;i a9a(;i$ ale Banoti'purilor, Hriav\aI 9i leFtul co'entea;7: B/e ce $e pun ace$te dou7 c7r7'i;i5.5 !enUu c7 A?ni Hace$t altar al foculuiI e$te anul,. Ace$t altar al focului e$te !ra<7pati 9i !ra<7pati e$te Anul, X8id., #III, 1. *, *:(*WI. Recon$lruindu(i prin altarul vedic pe !ra<7pati, $e recon$truie9te, de a$e'enea. Ti'pul co$'ic. .%A%arul focului are cinci niveluri... Hfiecare nivel e un anoti'pI, cele cinci anoti'puri fac un an 9i A?ni Hk AltarulI e$te AnuP.. Gr, !ra<7pati care $a f7cut 8uc7i e$te Anul 9i cele cinci p7rhi @n care $(a de$f7cut trupul $7u $unt ede cinci anoti'puri. Cinci anoti'puri, cinei niveluri. A$tfel, c>nd $e ridic7 ace$te niveluri o dat7 cu anoti'purile, $e reface "5 !ra<>pati,.. Gr, ace$ie cinci p7r@i ale corpului $7u..., care anoti'purile, $unt in acela9i ti'p 9i r7$7riturile; cinci <i cinci niveluri. A$tfel, c>nd $e ridic7 nivelurile. o dal7 cu r7$7riturile e$te ref7cut 9i !ra<apati, cart e$te Anul, H0Z. fir.CO#l,W, *, *.; *,1. *W $K.I A$tfel, cu fiecare noua con$trucie a unui nuu altar vedic, nu nu'ai c7 $e repet7 co$'o?onia 9i $e re@n$uflee9te !ra<7pati, dar $e con$truie9te 9i .Anul,, adic7 $e re?enerea;7 Ti'pul, Bcre>ndu(I, din nou. Antropolo?ul en?le; A. M. Hocart a $tudiat, @ntr(o oper7 $tr7lucitoare $i controver$ata, 4in?$%ip, cere'onialul de @ntronare a re?elui de la 'ai 'ulte popoare civili;ate 9i Bpri'idve,, co'pai>ndu(l cu ritualurile de iniiere Hpe care autorul le con$ider7 derivate din $cenariul ritual re?alI. Ca* iniierea e$te Bo noul na9tere,, co'port>nd o 'oarte 9i o @nviere ritualii, $e 9tia de 'ult ti'p. /ar e$te 'eritul lui Hocart de a ** identificat ele'entele iniiatice ale cere'onialului @ncoron7rii 9i de a fi $ta8ilit apropieri $u?e$tive @ntre 'ai 'ulte ?rupuri de ritualuri. #o' 'ai nota c7 Pa fi?ienii tr7ind @n re?iunea 'unilor #ivi Pevu in$talarea conduc6torutci e$te nu'it7 BCrearea Pu'ii,, @n ti'p ce la tri8urile aflate la c>t de #anua Pevu ea $e nu'e9te '%uli vanua $au iuti vanua,

ter'eni pe care Hocart @i traduce prin Bfa$%ionin? t%e land, $au Bcreat@n? t%e eart%,6*. Capitolul precedent nea arfiat ca* luarea @n po$e$ie a unui teritoriu ec%ivalea;7 la $candinavi cu o repetare a Creaiei. !entru indi?en<i din Aid<i, BCreaia, are loc la fiecare @ntronare a unui nou 9ef; idee care $a con$ervat, de altfel, 9i @n alte locuri @ntr(o fiir'7 'ai 'ult $au 'ai puin aparenta. Aproape pe$te lot o noua do'nie a fo$t con$iderata ea o re?enerare a i$toriei poporului $au c%iar a i$toriei univer$ale. Cu fiecare nou $uveran, oric>t de ne@n$e'nat ar fi fo$t. @ncepea Bo era, nou7,. S(a v7;ut ade$ea @n a$tfel de for'ule lin?u9eal7 $au artificii de $til. /e fapt, ace$te for'ule nu ne par eFcepionale dec>t pentru c7ne(au fo$t tran$'i$e cu o oarecare $ole'nitate. /ar, @n concepia pri'itiv7, o er7 nou7 @ncepe nu nu'ai cu fiecare do'nie, ci 9i cu fiecan: c7$7torie con$u'at7, cu fiecare na9tere etc. !entru c7 o'ul 9i Co$'o$ul $e re?enerea;7 ne@ncetal 9i priu toate 'i<loacele, trecutul $e con$u'7, relele 9i p7catele $e eli'in7 etc. #ariate @n foi'uic@c lor, toace ace$te in$tru'ente de re?enerare tind $pre acela9i $cop: $a anule;e ti'pul $cur$, $0 a8olea$c7 i$toria prin ir(o re@ntoarcere continu7 in Mo te'pore, prin repetarea actului co$'o?onic. /ar, ca $7 reveni' la fid<icn@, ace9tia repet7 BCreaia, nu nu'ai cu oca;ia fiec7rei @ntron7ri, ci 9i de fiecare dat7 c>nd recoltele $unt proa$te. Ace$t detaliu, a$upra c7ruia Hocart nu in$i$t7 penlru c7 el nudi confir'7 ipote;a Bori?inilor rituale, ale 'itului co$'o?onic, ni $e pare de$tul de $e'nificativ. /e fiecare dat7 c>nd viaa e$te a'eninat7 9i Co$'o$ul, @n oc%ii lor, e$te epui;at 9i ?olit, fid<ienii $i't nevoia unei re@ntoarceri in principiu'O cu alte cuvinte, ei a9teapt7 re?enerarea vieii co$'ice, nu printr(o reparaie, ci c%iar prin recrearea ace$tei viei. /e aici vine i'portana e$enialii, @n ritualuri 9i 'ituri, a tot ceea ce poate @n$e'na B@nceputul, % ori?inarul, pri'ordialul Hva$e noi 9i ap7 $coa$a B@naintea ;orilor,, in 'a?ia 9i 'edicina popular7, te'a copilului, a Borfanului,61 etc.I. Acea$ta idee c7 #iaa nu poate fi rKFirtFa, ci nu'ai recreat7 prin repetiia co$'o?oniei, e$te foarte clar pu$a @n eviden7 @n ritualurile de vindecare. @ntr( adev7r, la nu'eroa$e popoare pri'itive, vindecarea pre$upune ca ele'ent e$enial recitarea 'itului co$'o?onic, acea$ta e$te ate$tat7, de eFe'plu, la tri8urile cele 'ai ar%aice ale Indici, =%il,Santali, =ai?a36, !rin reactuaTi;area Creaiei co$'iceD 'odel eFe'plar al oric7rei B#iei,, $e $pera* @n re$taurarea $7n7t7ii fi;ice ai a inte?rit7ii $pirituale a 8olnavului. Pa tri8urile $u$'enionate $e recit7, de a$e'enea, 'itul co$'o?onic cu oca;ia na9terii % c7$7toriei 9i a 'oiii; totdeauna prin re@ntoarcerea $i'8olica la 'o'entul a(te'poral al plenitudinii pri'ordiale $e $per7 @n a$i?urarea reali;7rii perfecte a fiec7reia din ace$te B$ituaii,. Pa pol'eueni, nu'7rul de B$ituaii*, @n care recitarea 'itului co$'o?onic devine eficace e$te @nc7 9i 'ai 'are. Confor' 'itului, la @nceput n(au fo$t dec>t Apele pri'ordiale, $cufundate @n Tene8rele co$'ice. /in Bi'en($ilalca $paiului, @n care $e afla Io, _eul Supre', @9i eFpri'7 dorina de a ie9i din repau$. I'ediat, ap7ru lu'ina. Apoi, reluS: BS7 $e de$part7 Apele, $7 $e fac7 Cerul 9t !7'>ntulU, A$tfel, prin cuvintele co$'o?onice ale 'i Io, lu'ea a luat fiin7. A'intind ace$te Bvec%i dictoane pri'itive.( vec%ea 9i pri'itiva @nelepciune Hcanan?aI care per'ite cre9terea pornind de la vid ele.,, un polineZian din epoca noa$tr7, Harc Hon?i, adau?S cu o elocvent7 $t>n?7cie: BGr, prieteni, eFi$t7 trei aplicaii foarte i'portante ale ace$tor for'ule vec%i, a9a cu' le ?7$i' @n riturile noa$tre $acre. !ri'a arc loc @n ti'pul ritului de fecundare a unei 'atrice $terile; a doua, @n ti'pul ritului de ilu'inare a

corpului 9i a $piritului; a treia, 9i ulti'a, prive9te $u8iectul $ole'n al 'orii, al r7;8oiului, al 8ote;ului, al recit7rilor ?enealo?ice 9i alte $u8iecte la fel de i'portante, in care $unt i'plicai @n 'od $pecial poeii. Cuvintele dalorit7 c7iora @o a 'odelat Univer$ul L adic7 datorit7 c7rora ace$ta a fo$t n7$cut 9i de$tinat $7 ivea$c7 o lu'e de lu'in7 L acelea9i cuvinte $unt @ntre8uinate @n ritul fecund7rii unei 'atrice $terile. Cuvintele datorit7 c7rora Io a f7cut $7 $ir7iucea$c7 lu'ina ' @ntuneric $unt @ntre8uinate @n rituri de$tinate $7 @nve$elea$c7 o ini'a @ntunecat7 9i a87tut7D vindece neputina 9i $enilitatea, $7 r7$p>ndea$c7 lu'in7 @n[ lucruri 9i locuri a$cun$e, $7 in$pire pe cei care co'] c>ntece, 9i, de a$e'enea, $7(i a<ute pe oa'eni in $ituaiile ?rele ale r7;8oiului, ca 9i @n 'ulte alte @'pre<ur7ri care(i @'pin? la de$perare. Centru toate ca;urile a$e'7n7tore, ace$t rit care arc drept $cop r7$p>ndirea lu'inii 9i a 8ucurii reproduce cuvintele de care Io $(a $ervii pentru a @nvin?e 9i ri$ipi @ntunericul, liD al treilea r>nd, vine ritul pre?7titor ci M""u" !2!"n!i "!Kn2&-"$!"i $e rtferft la for'aiunile $ucce$ive care au loc @n interiorul univer$ului 9i la i$toria ?enealo?ic7 a o'ului @n$u9i,*56+ Mitul co$'o?onic $erve9te a$tfel poline;ienilor de 'odel ar%etipal pentru toate Bcreaiile,, pe orice plan $(ar de$f79ura ele: 8iolo?ic, p$i%olo?ic, $piritual. A$cult>nd pove$tea na9terii Pu'ii, devii conte'poranul actului creator prin eFcelen7, Co$'o?onia. $te $e'nifTtiv c7 la nava%& 9i!ul co$'o?onic e$te pove$tit 'ai ale$ cu oca;ia vindec7rilor. BToate cere'oniile ?ravitea;7 @n <urul unui pacient, Hatrali Hcel dea$upra c7ruia $e c>ntSI, care poate fi 8olnav $au pui 9i $i'plu nu'ai cu 'intea tul8urata, adic7 @n?ro;it de un vi$, $au care poate avea nevoie de o cere'onie nu'ai cu $copul de a do8>ndi @n cur$ul iniierii depline puteri de oficiant @n ace$t ritual, c7ci un aMedicinc ManD nu poate practica o cere'onie de vindecare @nainte ca acea$ta $7(i fi fo$t tran$'i$7.,CC Cere'onia 'ai co'port7 9i eFecutarea unor de$ene co'pleFe pe ni$ip H$and(paintin?$I care $i'8oli;ea;7 diferite etape ale Creaiei $i ale i$toriei 'itice a ;eilor, $tr7'o9ilor $i u'anit7ii. Ace$te de$ene Hcare $ea'7n7 ciudat cu 'andatele indo(ti8etancI reactuali;ea;7, unul dup7 altul eveni'entele care au avut loc in ilia te'pore. A$cult>nd recitarea 'itului co$'o?onic Hunnat7 de o recitare a 'iturilor de ori?ineI 9i conte'pl>nd de$enele de pe ni$ip, 8olnavul t$te proiectat @n afara ti'pului profan 9i in$erat @n plenitudinea Ti'pului pri'ordial; el $e @ntoarce B@n ur'7, p>n7 la ori?inea Pu'ii 9i a$i$t7 @n felul ace$ta la Co$'o?onie. Ade$ea pacientul face o 8aie c%iar @n ;iua @n care @ncepe recitarea 'itului $au eFecutarea $atui(paintin?$(vrilvn; @ntr(adev7r, el @n$u9i @9i re@ncepe viaa @n $en$ul propriu al cuv>ntului( Pa nava%o, ca 9i la poline;<eni, 'ilul co$'o?onic e$te ur'at de recitarea 'iturilor de ori?ine care conlin i$toria 'uic7 a tuturor B@nceputurilor,: crearea o'ului, a ani'alelor 9i a plantelor, ori?inea in$tiluiilor tradiionale 9i a culturii etc. @n ace$t fel, 8olnavul parcur?e i$toria 'itica a lu'ii, de la crearea ei p>n7 in 'o'entul @n care a avut TF: revelarea pove$tirii tare $e recita. Ace$t Pucru e$te foarte i'portant pentru @nele?erea 'edicinii Bpri'itive, 9i tradiionale. Al7t in vec%iul Grient, e>t9i @n toate tradiiile 'edicale Bpopulare, din uropa $au de aiurea, un re'ediu nu devine eficace dec>t daca ori?inea $a e cuno$cutaC i, prin ur'are, aplicarea lui devine conte'poran7 cu 'o'entul 'itic al de$coperirii lui. lat7 de ce, @ntr(un nu'7r 'are de incantaii, $e a'inte9te Bi$toria, 8olii $au a de'onului care a provocat(o, cvoc>'<u($e @n acela9i ti'p 'o'entul @n tare o divinitate $au un $f>nt a reu9it $7 $upun7 r7ul. A$tfel, de

eFe'plu, o incantaie a$irian7 @'potriva durerilor de dini a'inte9te c7 Bdup7 ec Anu a f7$u2 $!"u"i%!, $!"u"i%! -u 2P$u2 'P9Fn2u%< 'P9Fn2u% - %-$u2 -'!%!, -'!%! -u 0P$u2 $analele, canalele au t7cut lacurile, lacurile au f7cut #ier'ele,, "i #ienucle a pl>n$ pe l>n?7 Sa'a9 9@ a, @ntre87ndu(i ce i $e va da de '>ncare, de Bdi$tru$,. _eii @i ofer7 fructe, dar #ier'ele le cerc dini o'ene9ti. B!entru ca ai vor8it a$tfel, o, #ier'e. a te va Zdro8i cu '>na lui puternic7l,) A$i$ta' aici nu nu'ai la o $i'pl7 repetare a ?e$tului vindec7tor paradi?'atic Hdi$tru?erea #ier'elui de c7tre aI, care a$i?uri eficacitatea trata'enlului, dar 9i ta Bi$toria, 'itica a 8olii, prin rea'intirea c7reia vraciul H proiectea;7 pe pacient in Mo le'pore. Fe'plele pe care le(a' dat ar putea fi u9or @n'ulite, dar nu ne(a' propu$ $7 cpui:>' te'ele pe care le @nt>lni' @n pre;entul e$eu; vre' doar $il le di$pune' ur'>nd o per$pectiv7 co'una5 nece$itatea pentru $ociet7ile ar%aice de a $e re?enera periodic prin anularea ti'pului. Colective $au individuale, periodice $au $poradice, riturile da re?enerare conin @ntotdeauna @n $tructura 9i $e'nificaia lor un ele'ent de re?enerare prin repetarea unui act ar%etipal, @n 'a<oritatea ca;urilor a actului co$'o?onic. Ceea ce ne atra?e atenia @n 'od deo$e8it @n ace$te $i$te'e ar%aice e$te a8olirea ti'pului concretei de aici, intenia lor antii$toric7. Refu;ul de a p7$lia a'intirea trecutului, c%iar i'ediat, ne parc a fi $e'nul unei auiiupolo?ii deo$e8ite. , @nti(un cuv>nt, refu;ul o'ului ar%aic de a $e accepta ca fiin7 i$toric7, refu;ul $au de a acorda valoare B'e'oriei, 9i, prin ur'are, eveni'entelor neo8i9nuitY Hadieft f7r7 'odel ar%etipalI care con$tituie, de fapt, durata concret7. In ulti'7 in$tan7, de$cifr7' @n toate ace$te rituri 9i atitudini voina de devalori;are a ti'pului. @'pin$e la li'itele lor eFtre'e, toate riturile 9i co'porta'entele pe care le(a' rea'intit 'ai au$ $e re?7$e$c @n enunul ur'7tor: daca nu i $e acord7 nici o i'portan7, ti'pul nu eFi$ta; 'ai 'ult, acolo unde devine percepti8il Hprin Bp7catele, uinulu<, adie7 prin @ndep7rtarea lui de ar%etip 9i c7derea @n durataI, ti'pul poate fi anulat, @n fond, dac7 o privi' @n adev7rata $a per$pectiv7, viaa o'ului ar%aic Hredu$7 la repetarea actelor ar%etipale, adic7 la cate?orii 9i nu la eveni'ente, la ne@ncetata reluate a acelora9i 'ituri pri'ordiale etcI, cu toate efl $e de$f79oar7 @n ti'p% nu poart7 povara ace$tui ti'p, nu(i @nre?i$trea;7 irever$i8ilitatea, cu alte cuvinte, nu ine @n nici un fel cont toc'ai de ceea ce e$te caracteri$tic $i deci;iv @n con( 9tiina ti'pului. Ca i 'i$ticul, ca 9i o'ul reli?io$ @n ?eneral, pri'itivul tr7ie9te @ntr(un continuu pre;ent, H"i @n ace$t $en$ $e poate $pune ca o'ul reli?io$ e$te un Bpri'itiv,; el repet7 ?e$turile altuia $i prin acea$ta, repetare rflie9lc f7r7 @ncetare intr(un pre;ent ate'poral,I C7% pentru pri'itiv, re?encrerea ti'pului $e efeclueaY.7 continuu, adic7 9i @n intervalul care e$te Banul,, antic%itatea 9i Univer$alitatea credinelor referitoare la lun7 ne(o dovede$c. Puna e$te pri'ul 'ori, dar 9i pri'ul 'ort care re@nvie. Ara ar7tat @u alt7 parte*: i'portana 'irurilor lunare @n or?a( ni;area pri'elor Bteorii, coerente privind 'oartea 9i re@nvierea, fertilitatea 9i re?enerarea, iniierile ctc. Ne va ii $uficient $a a'inti' c7, dac6 luna $erve9te, de fapt, ia )fi$urarea, ti'pului H@n li'8ile iudo(europene, 'a<oritatea ter'enilor de$e'n>nd luna calendari$tica 9i luna de pe cer deriv7 de la r7d7cina 'c( care a dai @n latin7 at>t 'en$t$, c>t 9i 'etior, f%a '7$ura,I, dacS fa;ele $ale revelea;7 L 'ult li'p @n0itilea anului $olar 9i @ntr(un fel 'ult 'ai concret L o unitate de ti'p HlunaI, ea revelea;7 in acela9i li'p Beterna re@ntoarcere, ( G-L!%! %unii L apariia, cre9terea, de$cre9terea, di$pariia, ur'at7 de o reapariie

dup7 trei nopi de @ntuneric L au <ucat un rol i'en$ @n ela8orarea concepiilor ciclice. Concepii anaioa?e ?7$i' 'ai ale$ @n apocalip$e $i antropu?onii ar%a( ice; potopul 9i inundaia pun cap7t unei u'anit7i epui;ate 9i p7c7toa$e 9i o nou7 u'anitate re?enerat7 ia na9tere de o8icei dintt(un $tr7'o9 'itic $alvat din cata$trof7, $au dintr(un ani'al lunar. Anali;a $trati?rafic7 a ace$tor ?rupuri de 'ituri pune @n eviden7 caracterul Por lunar cf. capitolul de$pre lun7 din al no$tru Tr7it7 d5Hi$ioire de$ Heli?ion$I. Acea$ta @n$ea'n7* c7 rit'ul lunar revelea;7 nu nu'ai intervalele $curte H$7pt7'>ni. 3uniI, ci $erve9te 9i de ar%etip pentru durate con$idera8ile; de fapt, Bna9terea, unei u'anit7i, cre9terea, decrepitudinea HBu;ura+I ei 9i di$pariia $unt a$i'ilate cicluri(lor lunare. "i acea$ta a$i'ilare nu e$te i'portant7 nu'ai pentru c7 ne revelea;7 $tructura Blunar7, a deveniriZ univer$ale, dar ai prin con$ecinele ei opti'i$te: c7ci a9a cu' di$pariia lunii nu e$te niciodat7 definitiv7 pentru c7 e$te ur'at7 @n 'od nece$ar de o nou7 lun7, nici di$pariia o'ului nu e$ie definitiv7, c%iar di$pariia unei u'anit7i @ntre?i Hpotop, inundaie, $cufundare a unui continent ele.I nu e$te ni$i&dat7 total7D c7ci o nou7 u'anitare rena9te dintr(un cuplu de $upravieuitori. Acea$t7 concepie ciclica* a di$pariiei 9i reapariiei u'anit7ii e$te con$ervat7 9i @n culturile i$torice. Iu $ecolul *** @.e.n,, =cto$K$ r7$p>ndea @n @ntrea?a lu'e elcnic7 L de unde avea $7 $e r7$p>ndea$c7 'ai apoi la ro'ani 9l la 8i;antini L doctrina caldeeanaa BMarelui An,. Confor' ace$tei doctrine univer$ul e$te con$iderat etern, dar di$tru$ 9i recon$tituit periodic @n fiecare BMare An, Hnu'>rul core$pun;7tor de 'ilenii varia;7 de Pa o 9coal7 la altaI; c>nd cele 9apte planete $e vor uni $u8 $e'nul Cancerului HBMarea Iarn7,I, un potop $e va produce; c>nd ele $e vor @nt>lni $u8 $e'nul Capricornului Hadieft la $ol$tiiul de var7 al BMarelui An5HI, Univer$ul @ntre? va fi di$tru$ prin foc. pro8a8il ca, acea$t7 doctrin7 a unei confla?raii univer$ale periodice era @'p7rt79it7 9i de Heraclit Hde eFe'plu, fra?'entul 12 = k 22 /I. @n orice ca;, ea do'in7 ?>ndirea lui _enon 9i toat7 co$'olo?ia $toica. Mitul co'8u$tiei univer$ale HeTp\ro$i$I $(a 8ucurat de o adev7rat7 vo?7 intre pri'ul $ecol @(cn. 9i $ecolul UI e3i. in toata lu'ea ro'aFio(oriental7; a fo$t, r>nd pe r>nd, inte?rat @ntr(un nu'7r con$idera8il de ?no$e derivate din $increti$'ul ?reco(irano(iudaic. Idei $i'ilare $e @nt>lne$c @n India 9i @n Iran Hinfluenate, f7r7 @ndoial7, L cel puin @n for'ulele a$trono'ice L, de =a8ilonI; 9i @ntr(o 'anier7 analoa?a* la populaiile 'a\a din Eucatan 9i la a;tecii din MeFic #o' reveni a$upra ace$tor pro8le'e, dar pute' de pe acu' $7 $u8linie' ceea ce a' nu'it 'ai $u$ Bcaracterul opti'i$t, al ace$tei idei. /e fapt, ace$t opti'i$' $e reduce la con9tiina nor'alit7ii cata$trofei ciclice, la certitudinea c7 arc un $en$ 9i 'ai ale$ c7 nu e$te niciodat7 definitiv7. In :'!"#'!$2i - %un-"i``;, 9&-"tea o'ului ca 9i 'oartea periodici a u'anit7ii $unt neot$are, tot a9a cu' $unt cele trei ;ile de @niuner@c care preced Brena9terea, lunii. Moartea 'tiului 9i cea a u'anit7ii $unt indi$pen$a8ile re?ener7rii lor, G for'7, oricare ar fi ea, din c%iar faptul cil a$i$ta ca atare $i C7 durea;7, $l78e9te 9i $e u;ea;7; ca #-(9i recapete vi?oarea, tre8uie $7 fie rea%$or8ita In a'orf, fie 9i nu'ai pentru o clip7; $7 fie reinte?rat> @n unitatea pri'ordial7 din cate a ie9it; cu alte cuvinte, #- "!in2"! Kn :C-&#; MKn plan co$'icM, @n Bor?ie, H@n plan $ocialI, @n Bfaluneric, Hpentru $e'ineM, @n Bap7, H8ote;ul pe plan u'an, BAHlantida, In plan i$toricI. !ute' o8$erva c7 ceea ce do'ina @n toate ace$te concepii co$'icJ('ilolo?ice

Punare e$te re@ntoarcerea ciclic7 a ceea ce a fo$t 'ai @nainte, Bcle'a re@ntoarcere,. @ntr(un cuv>nt. "i aici re?7$i' 'otivul repet7rii ?e$tului ar%etipal proiectai in toate planurile: co$'ic, 8iolo?ic, i$toric, u'an ele. /ar 'ai dece( l7', @n acela9i ti'p, $tructura ciclic7 a ti'pului care $e re?enerea;7 la flecare nou7 Bna9tere,, @n orice plan ar avea loc. Acea$ta Beterna re@ntoarcere, tr7dea;7 o ontolo?ic netontaininalil de ti'p 9i devenire. Tot aa cu' ?recii, prin 'itul cle'ei re@ntoarceri, c7utau $>($i $ati$fac7 $etea lor 'etafi;ica de Bontic, 9i de $tatic Hc7ci din punct de vedere al , infinitului devenirea lucrurilor care revin ne@ncetat la $tarea lor e$te, prin ur'are, i'plicit anulat7 9i $e poate c%iar afu'a c7 Blu'ea $t7 pe loc,6CI, la fel 9i pri'itivul, conferindu(i ti'pului u direcie ciclica, @i anulea;7 irever$i8ilitatea. In fiecare cHpa totul e$te reluat de la @ncepui. Trecutul nu e$te dec>t prefi?urarea viitorului. Nici un eveni'ent nu e$te irc( < ver$i8il 9i nici o tran$for'are nu e$te definitiv7. @ntr(un < anu'it $en$, 0e poale $pune c7 ni'ic nou nu $e @nt>'pl7 @n lu'e, c7ci totul nu e$te dec>t repetare a 3icelora9i ar%etipuri pri'ordiale; acea$t7 repetare, actuali;>nd 'o'entul 'itic @n care a fo$t revelat ?e$tul ar%etipal, 'enine f7r7 @ncetare lu'ei @n aceea9i clipa auroral7 a @ncepuTurilor. Ti'pul face po$i8il7 apariia (i eFi$tena lucrurilor. l nu are nici influena deci$iv7 a$upra ace$tei eFi$tene L pentru c7 el @n$u9i $e re?enerea;7 f7r7 @ncetare. He?el afu'a c7 @n Natura lucrurile $e repet7 la infinit $i c7 Bnu e ni'ic nou $u8 $oare,. Tot ceea ce a' ar7tat p>n7 aici confir'7 eFi$tena unei concepii $i'ilare Ua o'ul $ociet7ilor ar%aice: pentru el lucrurile $e repeta la infinit $i. @n realitate, nu $e @nt>'pla ni'ic nou $u8 $oare. /or acea$ta repetare are un $en$, a$u cu' a' v7;ut @n capitolul precedent: nun'i ca confer7 realitate eveni'entelor. veni'entele $e repeta pentru c7 i'it7 un ar%etip: veni'entul eFe'plar. @ntre altele, prin repetare ti'pul e$te $u$pendat $au cel pu]in virulena lui e$te atenuata. /or o8$ervaia lui Hc?el eatc $e'nificativ7 pentru un alt 'utiv: Hc?el $e $tr7duie9te $> @nte'eie;e o filo$ofic a i$toriei @n care eveni'entul i$toric, cu toate c> irever$i8il 9i autono' T ar putea fi lotu9i @ncadrat @ntr(o dialectic7 @nc7 dc$c%iil !entru Hc?el i$toria e$te BPi8er7, 9i 'ereu Bnou7,, ea nu $e repet7; darea e$te totu9i Confor'7 cu planurile TCrovidenei; ca are dec< un 'odel Hideal, ilar nu 'ai puin un 'odelI @n dialectica @n$79i a Spiritului. Ace$tei i$torii care nu $e repet7, He?el @i opune BNa2u"-;, un(! %u$"u"i%! #! "!'"&(u$ %- in0ini2. /ar noi a' v7;ut c7 un ti'p con$idera8il de lun? U'anitatea $(a opu$ prin toate 'i<loacele Bi$toriei,. !ute' conc%ide din acea$ta c7 @n toata, acea$t7 ptaioada u'anitatea a tr7it @n $>nul naturii, nede$fac>ndu($e de eaY ..Nu'ai iuii'a@ul e$te cu adev7rat inocent,, $cria He?el la @nceputul !rele?erilor de$pre Aiio$ofia %criei. !ri'itivii nu $e $i'eau @ntotdeauna inoceni, dar tindeau $7 devin7 prin '7rturi$irea periodic7 a ?re9elilor. !ute' vedea @n acea$t7 tendina $pre purificare no$tal?ia paradi$ului pierdut al ani'alit7iiY Sau, @n dorina $ade a nu avea B'e'orie,, de a nu @nre?i$tra ti'pul 9i de a $e 'ulu'i nu'ai $7(* $uporte ca pe o di'en$iune a eFi$tenei $ale, dar f>rfl $ii(l Binteriori;e;e,, f7r7 $7(* tran$for'e @n con9tiina( vo' a<un?e $N vede' 'ai de?ra87 $etea pri'itivului penl' Bontic,D voina $a de a fi cu' $unt fiinete ar%etipale ale c7ror ?e$turi el le reproduce f7r7 'cetare53 !ro8le'a e$te capitala 9i nu pute' pretinde $(o di$cut7' @n c>teva r>nduri. /ar $unt 'otive $7 crede' c6 la Bpri'itivi, no$tal?ia paradi$ului pierdut eFclude net dorina de a reinte?ra Bparadi$ul pierdut al ani'alit7ii5*. Toi ceea ce 9ti' de$pre a'intirile 'itice ale B!aradi$ului, ne pre;int7, di'potriv7*,

i'a?inea unei u'anit7i ideale, 8ucurSnclu($e de o 8eatitudine 9i de o plenitudine $piritual7 niciodat7 reali;a8ile @n condiiile actuale ale Bo'ului c7;ut,, @ntr(adev7r, 'iturile nu'eroa$elor popoare fac alu;ie la o epoc7 foarte @ndep7rtata) @n care oa'enii nu cuno9teau nici 'oartea, nici 'unca, nici $uferina 9i ?7$eau la @nde'>n7 %ran7 din a8undena. In Mo letnpore ;eii co8orau pe !7'>nt 9i $e a'e$tecau printre < oa'eni; la r>ndul lor, oa'enii puteau u9or urca la Cer. @n ur'a unei ?re9eli rituale, co'unicaia @ntre Cer 9i !7nant a fo$t @ntrerupt7 9i ;eii $(au retra$ in cele 'ai @nalte cerui. /e atunci oa'enii tre8uie $7 'uncea$c7 pentru a $e %r7ni 9i nu 'ai $unt ne'uritori. @n con$ecina, e$te 'ai ii?ur c7 dorina pe care o @ncearc7 o'ul $ociet7ilor tradiionale de a refu;a Bi$toria, 9i de a $e 'enine la o i'itare infinita a ar%etipurilor tr7dea;7 $etea lui de real 9i frica ,+e a nu $e pierde,, l7$>ndu($t invadat de in$i?nifiana eFi$tenei profane. !uin intere$ea;7 dac7 for'ulele 9i i'a?inile prin care Bpri'itivul*5 eFpri'7 Brealitatea, ne par infantile $i c%iar ridicole. Sen$ul profund al co'porta'entului pri'itiv e$te revelator: ace$t co'porta'ent e$te re?i;at dt credina @ntr(o realitate a8$oluta care $e opune lu'ii profane a Birealit7ilor,; @n ulti'7 in$tan7, acea$ta din ur'7 nu con$tituie propriu(;i$ Bo lu'e,; ea e$te Birealul*C prin eFccle'7, increatul, ineFi$tentul: neantul. Ave' deci dreptul, @n con$ecina, $7 vor8i' de o ontolo?ic ar%aic7 9i nu'ai in>nd cont de acea$t7 ontolo?ie vo' a<un?e $7 @nele?e' L $i deci $7 nu di$preui' L co'porta'entul, c%iar cel 'ai eFtrava?ant al Blu'ii pri'itive,; @ntr(adev7r, ace$t co'porta'ent core$punde unui efort de$perai de a nu pierde contactul cF fii NOTE 4 M.+. Ni%##&n, +"u9"C> Ti9" R2"2&ninU MLun(, 49B3N,'"B7b" 1 CfP A. Rod, B/ai 3a%3 von 62VT.i7$n un( Hin$ 3%2!($0un?4. [i!n!" Lu" ^n%n2"0i #$0ii!C2! un( Un@u"i, 4,4930, ''. B53-BBB. 6 C.A.lci'.lii4eii?ioit$u'trie5ce &!ari$, *-6*I, p. I2ft; H. Arairtfort, #n( MT%C# in S-"EX9iX% S!-%#4> ]0$&Q 44,4?34N, '', 34 JQ, > C0 A, 3uD!, ^Ii"Z#i!n ML$i'%i02, 4?34N. '. 430R 3" Gu"i-nL, L- 2i$%i@i-n! i%!@2i Hiniii MB&L&@iui, 4936N, '. S0. 5 R. L-8-%, %7 C-"-$ii"! ""%i@%!uU 2i' Li "&T-ui! -##T"2i*8-0ETi&ni0;2i2!4 '. 99R 3&iL!, ''430#Q.C% -nE.L@n$%%,S"uM%Mi?n Di in! ^inR#%ip int%e Artc5ttRt Hear t't HUpp0ida, f-+*I, pp. **.*V*. V lupta uciaa?4 avea loc pe %ipculro'ul din Con)tantlnopoT c%iar pSna @n ul8n4fe Urnpuri ale I'pcriului8ianiinicf. 3oflnnenMalala.,Gi&5cC?i,b5pAioHefl. =onn, *&fe*, pp. *:6(*:2h i =en<a'in ble Tu($%- MKn B +-i-i, M-n -n( T!9'%!, ''. 77 #Q.N. Gi!HDuC"i0!#i, 4, 44 ML!i'L%@< 4?06? B!n2C2! U0?!" (i! V!iC-nii%un@$n (!" ^@%, S-$C?i#$C!n C!C$n#$C-0i (!" [i#-$n#$C-0i!n< +Ci%. Cii2 ^U#Z, 5S. 3R 70, 5N* a. A. +0$%%^. 7V B-8T%&ni-n -I2iu 0!#2i u% MC&'!nC-@-. *-12; a $e vede), de &te'enea, ciiticiT prtreniHie de H.S.Nv8ct? @n Mantte oritnttA, )^in, [l1-, pp. 1V+(1**I; de$pre _a9'itT i .+nnndUile 8alulunirne.cf. Ari;er, Ir tFCuc i'iF$airf, pp. 6*+ ))+(: Pa8al, ap. cil., pp. -. $Kr; o ie'utiva lenteiara d a deriva din cere'onialul 8a8ilonian Icate celelalte ritualuri $i'tlaie care $e @nt>lne$c in 8>finul 'edi4Pancnn, @n A$ia, in nordul i centul uiupei, @n S, Piun?'an, TrbuIit@onSCvtinderitn?etC; up%rut( R%tin, *(** )Hel$inTi, l-*:(l&Ili[,pp.1>GMh.+ipav3ni.Cr #i S, H.[&$I2..C$ ii"i@in2 &0 !-"iT S!9i2i$ "i2u-% ML&n("-. 493SN, '', 5d #Q.

# ELI A DE un( [!%i!"n$u"un@ in 3%-u2>n HC"i0%%&#!" V&%I&>; > *iZ!22222i"i0%Du"lE2In&2-@i!, -%,^,2939N. >* C0. T +-u% Mu#. B-"-8u(u", 4 MH-n&i, 4935N, ''. 3S4 -D4 -#u'":2i9'u%ui $&n#%"uii;, i8i(.. 44, '' 733-7S9. in :% i ., i ni-n\ i>n iun 9%E SY A. M. H&$-nG0%0"2?Di9'?Lb&-&n, i i,0, ''- ;>** *LnD3B C0. 2ii-(!T C&9!,"-"ii %- %!0!0iJi M!i"2!"u%u2 M-i2&2!, Kn n'$$i-%. ''.56?, S 4ananC, 8ie=%i@ in _entralinit4n RHa'AMCI,*Y. 1+*. Cf(9i articolul no$irti A3Co.'oeoni$c%c M\i%en unt, Ma?i$c8c ftiflfe<i,iu,#l,Hcn+AP-.2.pp, *-+(1V+. 44 E S C. H-n(T,,)0%,D "!D"&; R!%iJuM> ''? 40-N. *. HaUcn 4la%T Nava<o Cnation M\5T ::if SfvC\ of t%t <<)3 HMai\ C S%eclcrifi%i, Nava<o Reli?Pon Scrift&3% Sania Ae, P\+1,pr *-; cf. i iAif)ppr1S $K,61$Kr SC-9'8!%% TC&9'#&n, A#UT"i-n M!(i$-% T!U2! M%&n("-. 49B3N.'.59. 37 A #! !(!- T0&"", ([i#2&iE$ >0$.0 0%!,ZZ0%.E ++-4H ?4-?C0 H;CC. +u!$C.:L-3n$H$i%$T!9fn*H M0"&?"2i-A-8Au$A' VV, ZU"i(i. 4954< #'2F-%''. 60-64.

C-'i2&%u% IV . NEGERICIRE; SI :ISTORIE; BNGRMAPTTAT A, SUA RIN` I Ca ace$t capilol ara dori $7 a8ord7' viaa u'ana Qr BeFi$tena i$torica, (in2"-un nou punct de vedere. G'ul artiaic L $(a v7;ut L @ncearc7 $7 $e opun7 prin toate 'i<loacele care(i $lau @n putere i$toriei privite ca un 9ir de eveni'ente irever$i8ile, i'previ;i8ile, cu o valoare autono'7. l refu;a $(o accepte 9i $(o valori;e;e ca atare, ca i$torie, f7r> $7 reu9ea$c7 $(o @nvin?7 @ntotdeauna; de eFe'plu, el nu poate face ni'ic @'polriva cata$trofelor co$'ice, a de;a$trelor 'ilitare, a in<u$tiiilor $ociale le?ate de $tructura @n$e9i a $ociet7ii $au a nefericirilor per$onale etc. A$tfel, ar fi intere$ant $7 afl7' cu' $uporta o'ul ar%aic acea$t7 Bi$torie,; cu' ii @ndura cala'it>tile, nenorocul 9i B$uferinele, de$tinate fiec7rui individ, fiec7rei colectivit7i. Ce @n$ea'n7 Ba ir7i, pentru un o' aparin>nd culturilor tradiionaleY @nainte de toate, a tr7i dup7 'odele eFtrau'ane, confor' ar%etipurilor. In con$ecin7, a tr7i @n ini'a realului, pentru c7 L $(a $u8liniat $uficient @n pri'ul capitol L cu adev7rat reale nu $unt dec>t ar%etipurile. A tr7i confor' ar%etipurilor @n$ea'n7 a re$pecta Ble?ea,, penteu c7 le?ea nu e$te dec>t o %ierofanie pri'ordial7, revelaia ui il% te'pore a nor'elor eFi$tenei datorat7 unei divinit7i $au unei fiine 'itice. "i, dac7 prin repetiia ?e$turilor paradi?'atice $i prin inter'ediul cere'oniilor periodice o'ul ar%aic reu9e9te, a9a< cu' a' v7;ut, $7 anule;e ti'pul, nu @n$ea'n7 c7 el tr7ie9te 'ai puin @n concordan7 cu rit'urile co$'ice; a' putea $pune c%iar c7 ci $e inte?rea;7, ace$tor rit'uri H$7 a'inti' nu'ai c>t de Breale, $unt pentru ci ;iua 9i noaptea, anoti'purile, ciclurile lunare, $ol$tiiile ete.I. @n cadrul unei a$e'enea eFi$tene, ce puteau cu adev7rat $7 @n$e'ne B$uferina, 9i Bdurerea,Y @n nici un ca; o eFperiena ?olita de $en$ pe care o'ul nu poale dec>t $(o $uporte @n '7$ura @n care ca e$te inevita8il7D a9a cu' $uport7, de eFe'plu, ri?orile cli'ei. /e orice natur7 ar fi fo$t 9i oricare i(ar fi fo$t cau;a aparenta, $uferina iui avea un $en$; ea r7$pundea daca nu unui prototip, cel puin unei onlini a c7rei valoare nu era conte$tat7. S(a $pu$ c7 'arele 'erit al cre9tini$(, 'ul ui % din punctul de vedere al vec%ii 'orale 'editeraneene) a Ao$t $7 valori;e;e $uferina: $7 tran$for'e durerea dintr $tare ne?ativ7 @ntr(o eFperien7 cu un coninut $piritual Bpo;itiv,. A$eriunea are valoare @n '7$ura @n care e$te vor8a de o valori;are a $uferinei 9i c%iar de o c7utare a ducerii pentru calit7ile $ute $alvatoare. /ar dac7 u'anitatea pre( cre9tin7 n(a c7utat $uferina 9i n(a valori;at(o Hcu c>teva rare eFcepiiI ca pe un in$tru'ent de purificare 9i de @n7lare $piritual7, n(a con$iderat(o totu9i niciodat7 lip$ita de $e'nificaie. #or8i' aici, evident, de $uferina @n calitate de eveni'ent, de fapt i$torii:, de $uferina provocat7 de u cata$trof7 co$'ic7 H$ecet7, inundaie, furtun7 ete.I, de o inva;ie Hincendiu, $clavie, u'ilire ete.I $au de nedrept7ile $ociale. /ac7 ace$te $uferine au putut fi $uportate, acea$ta $e datorea;7 faptului c7 ele nu p7reau nici ?ratuite, nici ar8itrare. Fe'plele ar fi inutile; ele ne $tau la @nde'>n7. !ri'itivul care(9t vede c>'pul di$tru$ de $ecet7, vi@clc deci'ate de 8oal7, copilul $uferind, $au $e vede pe $ine @n$u9i prad7 fe8rei $au v>n7tor 'ult prea de$ nenuroPo$ ete. 9tie c7 ace$te $&nDun$2u"i uu #! (-2-"!#$ C-L-"(u%ui, $i -nu9i2&" influene 'a?ice $au clc'oTiice, @'potriva c7rura vr7<itorul $au preotul di$pun de ar'e. A$tfclt ca 9i co'unitatea c>nd e$te vor8a de o cata$trof7 co$'ic7, el

$e adre$ea;7 vr7<itorului, pentru a @ndep7rta aciunea 'a?ic7, $au preotului, ca 07(i @nduplece '7 L!i. D-$- in2!" !nia lor nu are nici un re;ultat, cei intere$ai @9i aduc a'inte de eFi$tena Aiinei Supre'e, aproape uitata @n re$tul ti'pului, 9i i $e roa?7, oferiodu(i ofranda $acrificiilor. BTu, cel de $u$. nu('i lua copilul, c prea 'icU,, i'plor7 no'a;ii $e3Ta' din `ara de Aoc, BG, T$uni(?oani, $e vait7 no(tenteii, nu'ai tu 9tii c7 nu $unt vinovatU, In ti'pul furtunii, pi?'eii $e'an? @9i cre$tea;7 pulpele cu un cuit de 8a'8u$ 9i arunc7 $tropi de $>n?e @n toate direciile $tri?>nd: BTa !ednt nu(i $unt potrivnic, @'i pl7te$c ?re9ealaU !ri'e9te('i datoria, eu 'i(o pl7te$cU,* S7 $u8linie' @n trecere un punct pe caie * (a' de;voltat @n detaliu @n Traiti d5ffi$$oire de$ Reii?ion$: @n cultul popoarelor ;i$e pri'itive. Aiinele Supre'e cele$te nu intervin dec>t in ulti'7 in$tan7, dup7 ce toate de'er$urile f7cute pe l>n?7 ;ei. de'oni 9i vr7<itori in $copul de a alun?a Bo $uferin7, H$ecet7, eFce$ de ploi, cala'itate, 8oal7 ete.I au e9uai. !i?'eii $e'an?, cu acea$t7 oca;ie, @9i '7rturi$e$c p7catele de care $e cred vinovai, o8icei pe care(* ?7$i' $poradic i aiurea, unde @n$oe9te, la fel, Ulti'ul reeur$ pentru a eluda o $uferina. Totu9i, fiecare 'o'ent al trata'entului 'a?ico(rcP@?@o$ al B$uferinei, ilu$trea;7 cu claritate $en$ul ace$teia din ur'7; ea provine din aciunea 'a?ic7 a unui du9'an, din @nc7lcarea unui ta8u, din cau;a trecerii printr(o ;on7 nefa$t7, a 'aniei unui ;eu $au L c>nd toate celelalte ipote;e $(au revelat ca( duce L din voina $au '>nia Aiinei Supre'e, !ri'itivul L $i nu e$te $in?urul, cu' vo' vedea i'ediat L nu poate concepe Bo $uferina*C* neprovocata; ea provine d@nlr(o ?re9eal7 per$onal7 Hdac7 e convin$ c7 e o ?re9eal7 reli?ioa$7I $au din r7utatea vecinului H@n ca;ul @n cart vr7<itorul de$coper7 c7 e$te vor8a de o aciune 'a?ic-N, (-" !Ui#2P Kn2&2(!-un- & 72!-9eai> la 8a;7; $au cel puin o cau;d identificat7 @n voina _eului Supre', uitai, c7ruia o'ul e$te o8li?at $7 i $e adre$e;e @n cele din ur'7. @n fiecare dintre ca;uri, %T$ufcrina, devine inte( li?i8il7 9i @n con$ecin7 $uporta8ila. @'potriva ace$tei B$uferine, pri'itivul lupt7 cu Toate 'i<loacele 'a?ico(reli?ioa$e la @nde'>na lui L dar 'oral'ente o $uport7 pentru c7 nu e$te a8$urd7. Mo'entul critic al B$uferinei, II con$tituie apariia ei; $uferina nu e$te tul8ur7toare dec>t at>t ti'p c7i cau;a ei r7'>ne ne9tiut7. /e @ndat7 ce preotul $au vr7<itorul de$coper7 pricina pentru care 'or copiii $au vitele, $e prelun?e9te $eceta, $e @nree$c ploile, di$pare v>natul etc., B$uferina, @ncepe $7 devin7 $uporta8il7; ca are un $en$ 9i o cau;7 9i, prin ur'are, poate li inte?rat7 @ntr(un $i$te' 9i eFplicat7. Ceea ce a' $pu$ 'ai $u$ de$pre Bpri'itiv, $e aplica, @n 8un7 parte o'ului culturilor ar%aice. =ine@nele$, rootivelo[ care <u$tific7 $uferina 9i durerea varia;7 de la popor la popor) dar acea$t7 <u$tificare eFi$t7 @ntotdeauna. @n ?enerai, $e poate $pune ca $uferina e$te con$iderata ca o con$ecina a @ndep7rt7rii de Bnoi'a,. C7 acea$t7 Bnor'7, difer7 de la un popor la altul 9i de la o civili;aie la alta. $e @nele?e de la $ine. /ai i'portant pentru noi e$te c7 $uferina 9i durerea nu $ua< nic7ieri L @n cadrul civili;aiilor ar%aice L con$iderate ,foarCh 8e, 9i lip$ite de $tn$. A$tfel, indienii au ela8orat de0tul de devre'e o concept a cau;alit7ii univer$ale, Tar'o, care d7 $ocoteal7 t $uferinele 9i eveni'entele actuale ale individului 9i eFplic7) totodat7, nece$itatea tran$'i?r7rilor. @n Pu'ina le?ii Tar'ice,5 nu nu'ai c7 $uferinele @9i ?7$e$c un $en$, dar ele do8>nde$c c%iar o valoare po;itiva, Suferinele eFi$tenei actuale $unt nu nu'ai 'eritate L pentru c7C de fapt. $unt efectul fatal ,CC cri'elor i al ?re9elilor co'i$e @n

eFi$tenele anterioare dar 9i 8inevenite, pentru c7 nu'ai @n ace$t fel e$te po$i8il $7 $e re$oar87 9i $7 $e lic%ide;e o parte a datoriei Tar'ice care apa$7 a$upra individului 9i(i decide 9irul eFi$tenelor viitoare. /up7 concepia indian7, orice o' $e na9te cu o datorie, dar 9i cu li8ertatea de a contracta altele noi. Fi$tena lui e$te un lun? 9ir de pl7i 9i de @'pru'uturi a c7ror conta8ilitate nu e$te @ntotdeauna prea evident7. Cel care nu e$te cu totul lip$it de inteli?ent7 poate $uporta cu $enin7tate $uferinele, durerile% loviturile pe care le pri'e9te, nedrept7ile care i $e fac clc, pentru c7 fiecare dintre clc re;olv7 o ecuaie Tar'ica r7'a9iC f7r7 $oluie @ntr(o eFi$ten7 anterioar7. vident, $peculaia indian7 a ciiulal 9i de$coperit de foarte devre'e 'i<loacele prin care o'ul $e poate eli8era de ace$t lan f7r7 .$f>r9it cau;7(cfcct(cau;7 etc., re?i;at de le?ea Ta'iic7. /ar a$e'enea $oluii nu infir'7 cu ni'ic $en$ul $uferinelor; di'potriv7, ele @l @nt7re$c. Ca 9i Eo?a. 8udi$'ul pleac7 de la principiul c7 eFi$tena @ntrea?7 e$te durere 9i ofer> po$i8ilitatea de a dep79i @ntr(o 'anier7 concret7 9i definitiv7 acea$t7 $uit7 ne@ntrerupt7 de $uferine la care $e reduce toat7 eFi$tena u'an7 in ulti'7 anali;7. /ar 8udi$'ul, ca 9i #o?a, ca de altfel orice alt7 'etod7 indian7 de cucerire a Pi8ert7ii, nu pune la @ndoial7 un $in?ur 'o'ent Bnor'alitatea, durerii. @n ce prive9te #ed7nta, pent' ca $uferina nu e$te Bilu;orie, dec>t @n '7$ura @n care e$te ilu;oriu tot Univer$ul; nici eFperiena u'an7 a durerii, nici Univer$ul nu $unt realit7i @n $en$ul ontolo?ic al ter'enului. In afara eFcepiei con$tituite de 9colile )'ateriali$te PoT7\ata 9i CarvflTa L pentru care nu eFi$ta nici B$ufletC5, nici B/u'ncfceu,, 9i care con$ider7 fu?a de durere 9i c7utarea pl7cerii ca $in?urul $cop re;ona8il pe care poate $7 9i(l propun7 o'ul L India @ntrea?7 a acordat $uferinelor, de orice natur7 ar fi clc Hco$'ice, p$i%olo?ice $au i$toriceI, un $en$ 9i o funcie 8ine deter'inate. 4anrta ?arantea;7 c7 tot ceea ce $e petrece @n lu'e are 3oc @n confor'itate cu 3e?ea i'ua8il7 a cau;ei 9i a efectului. /ac7 nu ?7$i' nic7ieri @n lu'ea ar%aic7 o for'ul7 at>t de eFplicit7 ca aceea a Tar'ei care $7 dea $ca'a de Bnor'a(3itatea, $uferineiC @nt>lni' lotu9i pe$te toi aceea9i tendin7 de a acorda durerii 9i eveni'entelor i$torice Bo $e'nificaie nor'al7,. Nu ie pune pro8le'a $7 relev7n< aici toate eFpre$iile ace$tei tendine. @nt>lni' aproape pretutindeni concepia arliaic7 Hpredo'inanii la pri'itiviI dup7 care $uferina e$te i'puta8il7 voinei divine, fie c7 acea$ta a intervenit direct pentru a o produce, fie c7 a per'i$ altor forte, de'oniace $au divine, $7 o provoace. /i$tru?erea unei recolteC $eceta, inva;ia unui ora9, pierderea li8ert7i $au a vieii, orice cala'itate Hepide'ie, cutre'ur etc.I, ni'ic din toate ace$tea nu r7'>ne, @ntr(un fel $au altul, f7r7 eFplicaie $au <u$tificare @n tran$cendent, @n econo'ia divin7. Aie c7 ;eu[ ora9ului @nvin$ a fo$t 'ai puin puternic dec>t cel al ar'atei victorioa$e, fie c7 $(a f7cut o ?re9eal7 rituala @n co'unitatea @ntrea?7 $au nu'ai @ntr(o fa'ilie @n privin<a unei divinit7i oarecare, fie c7 intr7 @n <oc far'ecele, de'onii, ne?li<enele, 8le$te'ele, unei $uferine individuale $au colective @i core$punde @ntotdeauna o eFplicaie. "i, @n con$ecina, ea e$te, ea poare $7 fie $uporta8il7. Mai 'ult; @n aria 'editerano('e$opota'ian7 $uferinele o'ului au fo$t foarte repede pu$e @n le?7tur7 cu cele ale unui ;eu. A$ta le @n;e$tra cu un ar%etip care le conferea @n acela9i li'p realitate i Bnor'alitate,. Un foarte vec%i 'it al $ufe( rinei, cel aU 'orii 9i al re@nvierii lui Ta''u;% cunoa9te re(, plici 9i i'itaii @n aproape toat7 lu'ea paleo(oriental7 9l ve$ti?ii ale $cenariului lui $unt p>n7 a$t7;i con$ervate @n ?no$a po$icre$t@n7. Nu ave' po$i8ilitatea $> a8ord7' aici ori?inile co$'olo?ico(a?ricole 9i $tructura e$%atolo?ic> a lui Tu''u;. Ne vo' '7r?ini $7 a'inti' c> $uferinele 9i r!Kn i!"!- %ui Ta''u; au Aurni;ai un

eFe'plu 9i pentru $uferinele altor divinit7i HMarduT, de eFe'pluI 9i au fo$t, f7r7 @ndoial7, 'i'ate Hdeci repetateI @n fiecare an de elitre re?e. Pa'entaiile 9i ve$elia popular7, co'e'or>nd $uferinele, 'oartea 9i re@nvierea 3ui Ta''u;, $au a3e oric7rei alte divinit7i co$('ico(a?rare. au avut a$upra con9tiinei Grientului ar%aic o re;onan7 a c7rei a'ploare n(a fo$t '7$urat7 dup7 cu' 'erita. C7ci nu e$te vor8a nu'ai de un pre$enti'ent al re@nvierii care ur'ea;7 'orii o'ului, ci 9i de$pre virtutea con$olatoare a $uferinelor lui Ta''u; pentru fiecare o' @n parte. Grice $uferin7 poate fi $uportat7 cu condiia $7(r aduci a'inte de dra'a lui Ta''u;. C7ci acea$t7 dra'7 'itic7 a'inte9te o'ului c7 $uferina nu e$te niciodat7 definitiv7, c7 'oartea e$te @ntotdeauna ur'at7 de o re@nviere, c7 orice @nfr>n?ere e$te anulata $i depU9it7 priit victoria final7. Analo?ia @ntre ace$te 'ituri 9i dra'a lunar7, $c%iat7 @n capitolul precedent, e$te evident7. Ceea ce vre' $7 $u8linie' acu' e$te c7 Ta'rau; L $au orice variant7 a aceluia9i ar%etip L <u$tific7, face $uporta8ile $uferinele Bcelui drept,. _eul L ca de at>tea ori cel Bdrept,, cel Binocent, L $uferea fara $7 fie vinovat. ra u'ilit, 87tut p>n7 la $>n?e, @nc%i$ @ntr(un Bpu,, adic7 @n Infern. Acolo Marea _ei7 H$au, @n variantele t>r;ii 9i ?no$tice, Bun 'e$a?er,I @l vi;ita, @i d7dea cura< 9i(l re@nvia. Ace$t 'it at>t de con$olator al $uferinei unui ;eu a avut nevoie de 'ult ti'p ca $7 di$par7 din con9tiina popoarelor orientale. !rofe$orul Jeo Sinden?ren. de eFe'plu, afir'a c7 ci poale fi re?7$it printre prototipurile 'ani %ei $te 9i 'andeene6, dar, 8ine@nele$, cu inevita8ile alteraii 9i noi valene do8>ndite @n epoca $increti$'ului ?teco(oriental. Un fapt. @n orice ca;, $e i'pune ateniei noa$tre: anu'e c7 a$e'enea $cenarii 'itolo?ice pre;int7 o $tructur7 eFtre' de ar%aica, deriv>nd L dac7 nu .<$toric,, cel puin for'al L din 'iturile lunare a c7ror vec%i'e nu ave' dreptul $(o pune' la @ndoial7. Ara con$tatat c7 'irurile lunare r7$p>ndeau o vi;iune opti'i$ta a vieii @n ?eneral: totul $e petrece @ntr(o 'anier7 ciclic7, 'oartea e$te inevita8il ur'at7 de re@nviere, catacli$'ul de o nou7 Creaie. Mitul paradi?'atic a3 lui Ta''u; HeFtin$ 9i la alte divinit7i 'e$opola'icneI ne propune o nou7 validare a aceluia9i opti'i$': nu nu'ai 'oartea individului e$Tc B$alvat7,, acela9i lucru $e @nt>'pl7 $i cu $uferinele. Cel puin re;onanele ?no$tice 'andeene 9i 'ani%ei$te ale 'itului Iui Ta''u; o la$7 $7 $e @nelea?7. !entru $ectele @n cau;7, o'ul ca atare tre8uie $7 $uporte $oarta de odinioar7 a lui Ta''u;; c7;ut @n ..pu,, $clav al B!rinului tene8relor,, o'ul e$te tre;it de c7tre un Me$a?er care(i anun7 ve$tea cea 8un7 a $alv7rii lui apropiate, a Beli8er7rii, $aie. Gric>t de lip$ii a' fi de do(curaenicle care $> ne per'it7 $7 eFlinde' a$upra lui Taininu; acelea9i conclu;ii, $unte' totu9i @nclinai $7 crede' c6 dra'a $a nu era con$iderat7 $tr7in7 de dra'a u'an7. /e aici 'arele $ucce$ popular al riturilor referitoare Pa divinit7ile ;i$e ale ve?etaiei. ISTGRIA CGNSI/ RAT CA T GAANT !entru evrei, orice nou7 cala'itate i$coric7 era con$iderat7 ca o pedeap$7 dat7 de Ia%vc, 'aniat de de$tr787larea @n p7cat, c7reia i $e a8andona poporul ale$, Nici un de;a$tru 'ilitar nu p7rea a8$urd, nici o $uferina nu era ;adarnic7, c7ci dincolo de Beveni'ent, $e putea @ntotdeauna @ntre;7ri voina lui la%ve. Mai 'ult, $e poate $pune, ace$te cata$trofe erau nece$areC erau prev7;ute de /u'ne;eu penlru ca poponii evreu $7 nu $e @'potrivea$c7 de$tinului $7u, @n$tr7in>nd 'o9tenirea re8(?ioa$7 l>$at7 de Moi$e. @ntr(adev7r, de cate ori i$toria le per'itea, tic fiecare dat7 c>nd tr7iau o epoc7 de pace 9i de pro$peritate econo'ic7 relativ7, evreii $e @ndep7rtau de la%ve 9i $e apropiau de

=aa3 i A$iarlc, ;eii vecinilor. Nu'ai cata$trofele i$torice l< aduceau pe dru'ul cel 8un, @ntorc>ndu(le eu for) privirile $pre adev7ratul /u'ne;eu. Atunci au $tri?at ei c7tre /o'nul $i au ;i$: BA' p7c7tuit p7r7$ind pe /o'nul 9i apunc>ndu(ne $7 $lu<i' 8aalilor 9i a$tartelor; acu' @n$7 i;87ve9te(ne din '>inile vr7<'a9ilor, 9i(i vo' $lu<i ie,C RIRefii, *1.*VI. Acea$t7 re@ntoarcere $pre adev7ra'l /u'ne;eu la ora de;a$trului ne a'inte9te ?e$tul de$perat al pri'itivului care are nevoie, ca $> rede$coepre eFi$tena Aiinei Supre'e, de eFtre'a ?ravitate a unui pericol 9i de un e9ec al tuturor interveniilor pe l>n?7 alte Bfor'e, divine H;ei, $tr7'o9i, de'oniI. Totu9i, evreii, i'cdiai dup7 apariia in ori;ontul lor i$torie a 'arilor i'perii 'ilitare a$iro(8a8@@oniene, au tr7it f7r7 @ntrerupere $u8 a'eninarea anunata de la%ve: BIar de nu vei a$culta ?la$ul /o'nului, ci vfl vei @'potrivi poruncilor lui, atunci '>na /o'nului va fi @'potriva voa$tr7, cu' afo$l @'potriva p7rinilor vo9tri, Hlfte?iC O1,*.I. !rofeii nu au f7cui dec>t $7 confir'e $i $7 a'plifice, prin vi;iunile Tor @erifi7nlc, inelucta8ila pedeap$7 a Pui Ia%vc aplicat7 poporului $7u care nu i(a p7$tiat credina. "i nu'ai @n '7$ura @n care a$e'enea profeii erau validate de cata$trofe, L cu' $a 9i @nt>'plat, de altfel, de la Hie lalere'ia L.eveni'entele i$torice c>9ti?au o $e'nificaie reli?ioa$7, adic7 ap7reau clar ca pedep$e aplicate de /u'ne;eu @n $c%i'8ul necredinei nea'ului lui I$rael. /atorit7 profeilor care interpretau eveni'entele conte'porane @n lu'ina und credine ri?uroa$e, ace$te eveni'ente $e tran$for'au @n Bteofanit ne?ative,, in B'anii5* ale lui la%ve. A$tfel, nu nu'ai c7 ele do8>ndeau un $en$ Hc7ci a' v7;ut, orice eveni'ent i$toric @9i avea $e'nificaia proprie pentru toat7 %u9!- &"i!n2-%PN, dar @9i de;v7luiau 9i o coeren7 inti'7, dovedindu($e a fi eFpre$ia concret7 a aceleia9i unice voine divine. A$tfel, pentru pri'a dat7, profeii vatoriea@X foria, a<un?>nd $7 dep79ea$c7 vi;iunea tradiional7 a ciclului L concepie cart a$i?ur7 oric7nii lucru o etc'S repetare L 9i de$coper7 un ti'p cu $en$ unic. Acea$ta de$coperire r' va fi i'ediat 9i total acceptat7 de con9tiina poporului evreu, anticele concepii $upravieuind @nc7 'ult7 vre'e Ha $e #edea para?raful ur'7torI. /ar pentru pri'a dat7 $e vede afir'7ndu($c 9i pro?re$>nd ideea c> eveni'entele i$torice au o valoare @n ele @'cle, @n '7$ura @n cart $i't deter'inate de voina lui /u'ne;eu, Ace$t /u'ne;eu ui poporului evreu nu 'ai era o divinitale oriental7 creatoare de ?e$turi ar%etipale, ci tf per$onalitate care inlcrvine Iar7 @ncetare @n. i$t0rie, care @9i revelea;7 voina Da prin inter'ediul eveni'entelor Hinva;ii, a$edii. 87t7lii etc,I. Aaptele i$torice devin a$tfel B$ituaii, ale o'ului fa7 @n faa cu /u'ne;eu 9i, ca atare, do8>nde$c o valoare reli?ioa$a pe care ni'ic p>n7 atunci nu le(o putea a$i?ura. A$tfel, $e poate $pune pe drept cuv>nt ca evreii au fo$t pri'ii care au de$coperit $e'nificaia i$toriei ca epifanie a lui /u'ne;eu, Qi acea$ta concepie, a9a cu' tre8uie $7 ne a9tept7', n fo$t reluat7 9i a'plificata de cre9tini$'. Ne pute' c%iar @ntre8a dac7 'onotei$'ul. @nte'eiat pe revelaia direct7 9i per$onal7 a divinit7ii, nu aduce @n 'od nece$ar cu el B$alvarea, ti'pului, Bvalori;area, lui @n cadrul i$toriei. A7r0 @ndoial7, noiunea de revelaie $e @nt>lne9te, $u8 for'e nu toate la fel de evidente, in toate reli?iile, a' putea ;ice c%iar @n toate culturile. @ntr(adev7r L $7 ne aduce' a'inte de pri'ul capitol L, ?e$turile ar%etipale L ulterior reprodu$e i0r> @ncetare de c7tre oa'eni L erau @n acela9i ti'p %ierofanii $au teofanii. !ri'ul dan$, pri'ul duel, pri'a eFpediie de pe$cuit, ca 9i pri'a cere'onie nupial7 $au pri'ul ritual deveneau eFe'ple pentru u'anitate pentru c7 revelau un 'od de eFi$tena al

divinit7ii, al o'ului pri'ordial, al roului civili;ator etc. /ar ace$te revelaii avu$e$er7 lot In ti'purile 'itice, in 'o'entul eFtratc'poral al @nceputului; aMfd, a9a cu' a' v7;ut @n pri'ul capitol, lotul coincidea entr(Un anu'it Sen$ cu @nceputul lu'ii, cu co$'o?onia. Totul avu$e$e Ioc $i fu$e$e revelai @n acei 'o'ent, @n ilfo te'pore: 9i crearea lu'ii 9i a o'ului 9t $ta8ilirea In $ituaia prev7;ut7 pentru el @n Co$'o$ p>n7 @n cele 'ai 'ici Hletalii Hfi;iolo?ie, $ociolo?ie, cultura etcI. Cu totul altfel $e @nt>'pl7 lucrurile @n ca;ul revelaiei, 'onotei$te. Acea$ta a avut loc in ti'p, @n durata i$torica; Moi$e pri'e9te BPe?ea, @ntr(un anu'it loc $i Ia o anu'ita Bdal7,. =ine@nele$, intervin 9i aici ar%etipurile, @n $en$ul c6 ace$te eveni'ente, devenite eFe'plare, vor fi repetatei dar nu'ai c>niU ti'purile vor a<un?e la cap7t, adic7 ,@ntr(un nou illud te'pu$. /e eFe'plu, dup7 cu' profeti;ea;7 I$aia MIV, *.(*2I, 'iracolele trecerii M7rii Ro9ii 9i a Iordanului $e vor repeta B@n acea ;i,. /ar 'o'entul revelaiei f7cute de /u'ne;eu lui Moi$e nu r7'>ne 'ai puin un 'o'ent li'itat 9i 8<nc deler'inal @n ti'p. "i cu' el repre;int7 @n acela9i ti'p o teofanie, do8>nde9te a$tfel o uouii di'en$iune: devine preio$ @n '7$ura, in care nu 'ai e$re rever$i8il, @ti '7$ura @n care e$te un eveni'ent i$tori$. "i totu9i, 'e$iani$'ul a8ia dac7 a<un?e $7 de$7v>r9ea$c7, valori;area e$%atolo?ic> a ti'pului: viitorul va re?cneia ti'pul, adic7 @i va reda puritatea 9i inte?ritatea ori?inare. In iilo te'pore $e $ituea;7 a$tfel nu nu'ai la@nceputul,dai9i la $f>r9itul ti'purilor+. u9or de decelat, Ue a$e'enea, @n ace$te a'ple viZiuni 'e$ianice at>t de vec%iul $cenariu al re?ener7rii anuale a Co$'o$ului prin repetarea Citaiei $i prin dra'a patetica a Re?elui. Me$ia @9i a$u'a L @ntr(un re?i$tru $uperior, evident L rolul e0%atolo?ic al Re?clui(;eu $au ai Re?elui(repre;enta' al divinit7ii pe !7'>nt $i a cflrui principal7 'i$iune era ble a re?enera periodic Natura @ntrea?7. Suferinele $ale a'inte$c de tele ale Re?elui, dai, ca $i @n vec%ile $cenarii, victoria aparinea @ntotdeauna @n cele din ur'7 Re?elui. Sin?ura diferen7 e$te ca acea$t7 victorie a$upra foielor tene8relor 9i ale Hao$ului nu $e 'ai produce cu re?ularitate @n fiecare an, ci e$te proiectat7 @ntr(un OUo te'por viitor )9i 'e$ianic. Su8 :'"!#iun!- i#2&"i!i; 9i $u$inut7 de eFperiena profetic7 9i 'e$ianic7, o nou7 interpretare a eveni'entelor i$torice @9i face apariia @n $>nul poporului lui I$raelD A7r7 $7 renune definitiv la concepia tradiional7 a ar%etipurilor 9i a repetiiilor. I$rael @ncearc7 B$7 $alve;e55 eveni'entele i$torice, con$ider>ndu(le ca pre;ene active ale lui la%vc, @n li'p ce. de eFe'plu, pentru popoarele 'e$opolu'ieue B$uferinele, individuale $au colective erau B$uportate, @n '7$ura @n care erau datorate conflictului @ntre forele divine $i de'onice, adieft t7ceau parte din dra'a co$'ic7 Rdintotdeauna 9i adinf8iitu' Creaia fiind precedat7 de Hao$ 9i tin;>nd $7 $e re$oar87 @n ci; dintotdeauna 9i ad inf@nittt' o nona na9tere i'plic>nd $uferine $i e'oii etc.I, pentru I$raelul profeilor 'e$ianici eveni'entele i$torice puteau fi $uportate pentru c7, pe de o parte,, erau voina lui la%vc, pe de alt7 parte, erau nece$are $alv7rii definitive a poporului ale$. Relu>nd vec%i $cenarii Hde tipul Ta''u;I ale B@ndur7rii, ;eului, 'e$iani$'ul le confer7 o nou7 valoare, a8olindu(le ina'ic de toate po$i8ilitatea de repetare ad inftnitu'. C>nd va veni Me$ia, lu'ea va fi $alvat7 o dai7 pentru totdeauna $i i$tona va @nceta $d 'ai eFi$te. In ace$t $en$, $e poate vor8i nu nu'ai de o valori;are e$%atolo?ic7 a viitoruluiC a Bacelei ;ile,, dar 9i de o B$alvare, a devenirii i$torice. I$toria nu 'ai apare ca un ciclu care $e repeta la infinit, cu' o pre;entau popoarele pri'itive Hcreaie, epui;are,

de$frucie recrearea anual7 a Co 'o9uluiI 9i cu' era for'ulat7 Hvo' vedea i'ediatI @n teorii de ori?ine 8a8ilonian7 Hcreaie, de$lrueie, creaie cuprin;>r intervale de ti'p con$idera8ile: 'ilenariile, BMarii Ani, oniiI; direct controlat7 de voina lui Ia%ve, i$toria apare ca o $uit7 de tcofanii Bne?ative, $au Bpo;itive,, care au fiecare valoareaZ$a intrin$ec7. Cu $i?uran7, toate @nfr>n?erile 'ilitare pot fi5T03u$c Ia un ar%etip: '>nia lui ln%ve. /ar flecare dinire ace$te @nfr>n?eri, c%iar dac7 e$te p>n7 la ur'7 repetarea aceluia9i ar%etip, nu do8>nde9te 'ai puin un coeficient de irever$i8ilitate: intervenia per$onal7 a lui Ia%ve. C7derea S-9-"i!i.(! eFe'plu, eu toate c7 a$i'ila8il7 cu cea a Ieru$ali'ului, era deo$e8it7 totu9i prin faptul e> ea a fo$t provocat7 de un nou ?e$t de '>nie a lui la%vcD printr(o noua intervenie a lui /u'ne;eu @n i$lttfie( /ar nu tre8uie $7 pierde' din vedere c7 ace$te concepii 'e$ianice $uni creaia eFclu$iv7 a unei elite reli?ioa$e. /c(a lun?ul $ecolelor acea$t7 elit7 a f7cut educaia reli?ioa$7 a poporului lui I$rael tar7 $7 reu9ea$c7 niciodat7 $7 de;r7d7cine;e valori;area paleo(oriental7 tradiional7 a vieii $i a i$toriei. Re@ntoarcerile periodice ale evreilor la =aal 9i A$tartc $e eFplic7 in 8una parte 9i prin refu;ul de a valori;a i$toria, adiefi de a o con$idera o teofanie. !entru p7turile populare, cu deo$e8ire pentru co'unit7ile a?rare, vec%ea concepie reli?ioa$a Hcea a lui =aal 9i a A$tarteeiI era prefera8il7; ca le inea 'ai aproape de via7 9i le a<uta $7 $uporte, dac7 nu c%iar $7 i?nore, i$toria. #oina de ne;druncinat a profeilor 'e$ianici de a privi i$toria @n fa7 9i de a o accepta ca pe un terifiant dialo? cu la%vc, voina lor de a fructifica 'oral 9i reli?io$ @nfr>n?erile 'ilitare 9i de a *Y $uporta pentru c7 erau con$iderate ea nece$are reconcilierii poporului lui I$rael eu Ia%ve 9i $alv7rii finale L acea$ta voin7 de a con$idera orice 'o'ent ca un 'o'ent deci$iv 9i. prin ur'are, de a(* valori;a reli?io$ L nece$ita o ten$iune $pirituali foarte puternic7 9i 'a<oritatea populaiei @$raclitc refu;a $7 i $e $upun7., tot a9a cu' 'a<oritatea cre9tinilor L $i 'ai ale$ ele'entele pupulare L refu;7 $7 tr7ia$c7 viaa autentic7 a cre9tini$'ului, 2' 'ai con$ola' 9i 'ai co'od @n nenoroc 9i @ncerc7ri $7 continue $>, acu;e un Baccident, Hvr7<itorie etc.I $au o Bne?li<en7, H?re9eala ritual7 ele,I u9or de reparat prin inter'ediul unui $acrificiu Hc%iar dac7 era vor8a $>(@ fie $acrificai lui Molo% nuu(n7$cuiI, @n acea$t7 privina, eFe'plul cla$ic al $acrificiului lui Avraa' pune ad'ira8il @n lu'ina diferena @ntre concepia tradiional7 a repet7rii ?e$tului ar%ciipal 9i noua di'en$iune, credina, do8>ndit7 prin eFperien7 reli?ioa$72. /intr(un un?%i for'al, $acrificiu[ lui Avraa' nu era altceva dec>t $acrificiul pri'ului n7$cut, o8icei frecvent @n acea$t7 lu'e paleo(orientalii, @n care evreii au evoluat @n epoca profeilor. !ri'ul copil era ade$ea con$iderat ca fiu al ;eului; @ntr(adev7r, @n Grientul ar%aic, tinerele fele aveau o8iceiul $7 petreac7 u noapte @n te'plu 9i prindeau rod de la un ;eu Hde la repre;entantul $7u. preotul, $au de la tri'i$ul $7u, B$tr7inul,I( !rin $acrificarea ace$tui pri' copil $e @napoia divinit7ii ceea ee(i aparinea. S>n?ele t>n7r f7cea $7 crea$c7 a$tfel ener?ia epui;at7 a ;eului Hc7ci divinit7ile ;i$e ale fertilit7ii @9i epuUau $u8$tana @n efortul depu$ pentru $u$inerea lu'ii 9i a$i?urarea opulentei ei; ele aveau deci nevoie $7 fie re?enerate periodicI. "i, @ntr(un anu'it $en$, T$aac era fiul lur /u'ne;eu, pentru c7 ace$ta fu$e$e dat lui Avraa' 9i Sanei c>nd acea$ta dep79i$e de 'ult v>r$ta Ia care $e poate ;7'i$li. /ar I$aac le(a fo$t dat pent' credina lor; el era fiul pro'i$iunii 9i al credinei. Sacrificarea lui de c7tre AvraaFn. cu toate c7 $ea'7n7 for'al cu toate $acrificiile de nou(n7$cui din lu'ea paleo($e'it7, $e diferenia;7 e$enial'entc prin coninut. Atunci c>nd

pentru toata lu'ea paleo($e'it7 un a$e'enea $acrificiu, @n ciuda funciei $ale reli?ioa$e, era nu'ai un o8icei, un rit a c7rui $e'nificaie era perfect inteli?i8il7, @n ca;ul lui Avraa' e0tc i' act de credin7. Avraa' nu @nele?e pentru ce i $(a cerul ace$t $acrificiu, 9i totu9i el @l @ndepline9te pentru c7 /u'ne;eul lui i *(a cerut. !rin ace$t act, @n aparen7 ateurdP Avraa' @nte'eia;7 o nou7 eFperien7 reli?ioa$7C credina. Ceilali Htoat7 lurnea oriental7I continu7 $a* $e 'i9te @ntr(o econo'ie a $acru(luP*5 care va fi dep79it7 de Avraa' 9i $ucce$orii $7i. Scriflc'c lor aparineau L ca $7 utili;a' ter'inolo?ia lui 4ierTe?aaid L B?eneralului,; adic7 erau @nte'eiate pe tcofaniile ar%aice @n care nu $e vor8ea dec>t de$pre circulaia ener?iei $acre @n Co$'o$; Hde la divinitate la natur7 9i la o', apoi de la o' L prin $crificiu L din nou la divinitate etc.I. rau acte care @9i ?7$eau <u$tificarea @n ele @n$ele; 9i $e @ncadrau @ntr(un $i$te' lo?ic 9i coerent: ceea ce fu$e$e al lui /u'ne;eu tre8uia $7 $e @ntoarc> @napoi la el. !entru Avraa't I$aac era un dar al lui /u'ne;eu 9i nu produ$ul unei concepii directe 9i $u8$tani(ale. Intre /u'ne;eu 9i Avraa' $e de$c%idea o pr7pa$tie, o ruptura radical7 de continuitateC Actul reli?io$ al lui Avraa' inau?urea;7 o nou7 di'en$iune reli?ioa$7: /u'ne;eu $e revelea;7 ca per$oan7, ca eFi$ten7 Btolal di$tinct7, care ordon7, ?ratifica, cerc f7r7 nici o <u$tificare raional7* Hadic7 ?eneral7 9i previ;i8ilaCI $i pentru care iotul e po$i8il. Acea$t7 nou7 di'en$iune reli?ioa$7 face po$i8ii7 Bcredina, @n $en$ul iudeo(cre$tin. A' citat aceM eFe'plu @n $copul de a pune @n lu'in7 noutatea reli?iei e8raice In raport cu $tructurile tradiioanalc. Tot a9a cu' eFperiena lui Avraa' poate f con$iderat7 ca o nou7 po;iie reli?ioa$7 a o'ului @n Co$'o$, la fel pentru profeti$' 9i 'e$iani$' eveni'entele i$torice $e revelea;7, @n con9tiina elitelor i;raelite, cu o di'en$iune pe care nu o avu$e$er7 p>n7 atunci. veni'entul i$toric devine o teofanieC @n care $e de;v7luie at>t voina lui la%ve. c>t $i raporturile per$onale @ntre el 9i poporul pe care *(a ale$. Aceea9i concepie, @'8o?7ita prin ela8orarea cri$tolo?ieiC va $ervi de funda'ent pentru filo$ofia i$toriei pe care cre9tini$'ul, @ncep>nd cu Sfatul Au?u$tin,$e $tr7duie9te $(o con$truia$c7. /ar6 $7 repet7', ca ai @n cre9tini$', iii iudai$', de$coperirea ace$tei noi di'en$iuni a eFperienei reli?ioa$e, credina, nu antrenea;7 o 'odificare radicala a concepiilor tradiionale. Credina doar devine po$i8it7 penau fiecare cre9tin @n parte. Marea 'a<oritate a populaiilor ]< ;i$e cra$linc continua p>n7 in epoca noa$tr7 $. $e ferea$c7 de i$toric, i?nor>nd(o 9i $uport>nd(o 'ai de?ra87 dec>l aeord7@idu(i ;< $e'nificaia unei teofanii Bne?ative, $au Bpo;itive,:. A$$eptarea 9i valori;area i$toriei de c7tre elitele iudaice nu @n$ea'n7 totu9i c7 atitudinea tradiional7, pe care a' Mudiat(o < @n capitolul precedent, a fo$t dep79it7. Credinele 'e$ianice @ntr(o re?enerare final7 a lu'ii denot7 $i ele o atitudine aniii0toricd. Cu' nu 'ai poate i?nora $au a8oli periodic i$toria, evreul o $uport7 in $perana c7 ea va @nceta definitiv @ntr(un 'o'ent 'ai 'ult $au 'ai puin indep@rttf. Irever$i8ilitatea eveni'entelor i$torice 9i a ti'pului e$te co'pen$aii de li'itarea i$toriei in ti'p. @n ori;ontul $piritual 'e$ianicC re;i$tena @n fata i$torici apare 'ai fer'7 dec>t @n ori;ontul tradiional al ar%e( tipurilor $i repet7rilor; dac7, aici<$toria era refu;ata, i?norata $au a8olit7 prin repetarea periodic7 a Creaiei 9i prin re?enerarea periodic7 a ti'puluiC @n concepia 'e$ianic7 i$toria tre8uie $7 le $uportat7 pentru c7 ace o funcie c$%atolo?ic7, dar ea nu poate ii $uportata dec>t pentru c7 $e 9tie c7 va va @nceta @ntr(o 8un7 ;i. I$toria e$te a$tfel a8olit7 nu prin con9tiina de a tr7i un etern pre;ent Hcoinciden7 cu 'o'entul ate'poral al revelaiei ar%etipurilorI,

nici prin inter'ediul unui ritual periodic repetat Hde eFe'plu, ritualurile @nceputului de an ele.I, ci @n vi@ior. Re?enerarea periodic7 a Creaiei e$te @nlocuit7 $u & uni$P "!@!n!"-"! $-"! - - !- %&$ Kn2"-un in i%i& 2!9'&"7 ii2&". D-" &ina de a pune cap7t i$torici @ntr(o 'aniera definitiv7 e$te @neft 9i ea o atitudine antii$iorica*, a$e'enea celorlalte concepii tradiionale. CICLURILE COSMICE SI ISTORIA Ni$7ieri $e'nificaia do8>ndit7 de Bi$toric, @n cadrul diver$elor civili;aii ar%aice nu ni $e revelea;7 cu 'ai 'ult7 claritate ca @n teoriile de$pre BMarele Ti'p,, adic7 de$pre 'arile cicluri co$'ice, pe care le(a' $e'nalat @n Ircccre @n capitolul precedent. Tre8uie $7 reveni' a$upra lor pentru c7 @n ele $e preci;ea;7 pentru pri'a oar7 dou7 orient7ri di$tincte: una Iradiional7, pre$i'it7 Hf7r7 $7 fi fo$t vreodat7 for'ulat7 cu claritateI @n toate culturile Bpri'itive,, cea a ti'pului ciclic, re?ener>ndu($e periodic ad in<tnitu' L cealalt7 B'odern7,C a ti'pului finit, fra?'ent Hcu toace c7 e ciclic 9i elI @ntre dou7 infinituri ate'porale. Aproape pretutindeni accMc teorii de$pre BMarele Ti'p, $e @nt>lne$c @n$oite de 'itul v>r$telor $ucce$ive, B#>r$ta de aur,, afl>ndu($e 'ereu la @nceputul ciclului, aproape de iilud 4'pu$ paradi?'atic. @n cele doua doctrine L cea a ti'pului(ciclic ini'ii 9i cea a ti'pului(ciclie li'itat L acea$t7 #>r$t7 de aur e$te recupera8il7; cu alte cuvinte, e$te repeta8ila, de o infinitate de ori @n pri'a doctrin7, o $in?ur7 dat7 @n cealaM. A'inti' ace$te fapte nu pentru intere$ul lor intrin$ec, care e$te evident con$idera8il, ci pentru a clarifica $en$ul Bi$toriei, din punciul de vedere al fiec7rei doctrine. #o' @ncepe cu tradiia indian7, pentru c7 @n ea 'itul eternei repet7ri 9i(a ?7$it cea 'ai @ndr7;nea7 fon'd7. Credin<a @n de$trucia ?i creaia periodic7 a Univer$ului $e ?7$e9te de<a @n Ai%arvo #eda MV, W, 6-L*VI. Con$ervarea unor idei a$e'7n7toare @n tradiia ?er'anic7 Hconfla?raia univer$al7, ra?ntirtiT. ur'at7 de o nou7 CreaieI confir'7 $tructura indo( arian7 a ace$tui 'it care poale fi deci con$iderat cu una din nu'eroa$ePe variante ale ar%etipului eFa'inai @n capitolul precedent, HInfluenele orientale eventuale a$upra 'itolo?iei ?er'ane nu di$tru? neap7rat autenticitatea $i caracterul auto%ton al 'itului de$pre "-@n-"0iI. A" 0i de altfel ?reu de eFplicat de ce lado(arienii n(au @'p7rt79ii 9i ei, @ncil din epoca prei$toriei lor co'une, concepia de$p"! %i9' - $!%&"%-%2! '&'&-"! :'"i9i2i !;.N Speculaia indian6, totu9i, a'plifica 9i orc%e$trea;7 rit'urile care co'andU periodicitatea creaiilor 9i a de$trueii(lor co$'ice. Unitatea de 'fl$ur7 a celui 'ai 'ic ciclu e$te va?a % Bv>r$ta,. Eu?a e$te precedat7 9i ur'at7 de Bo auror7, 9i de Bun crepu$cul, care lea?7 Bv>r$tele, @ntre ele. Un ciclu co'plet $au 'a%7\u?a 0c co'pune din pal' Bv>r$te, de durata ine?ala, cea 'ai lun?a apare la @nceputul ciclului 9i cea 'ai $curta la $f>r9itul lui. A$tfel c7 pri'a Bv>r$t7,, Trita(vu?a, durea;7 patru 'ii de ani, plu$ patru $ute de ani de Bauror7, $i tot at>ta pentru ..crepu$cul,; vin apoi tret7(\u?a, de trei 'ii de ani, dv7para(\u?a, de dou7 'ii de ani 9i Tali(\u?a, de o 'ic de ani Hplu$ Baurorele, 9i ,%crepu$culelc, core$pun;7toare, 8ine@nele$I. !rin ur'are, 'a%0\u?a dureai *1 VVV de ani HM>nu, 4,2- $K.; Ma%0%>raia, III, M1, W12I. /i'inu7rilor pro?re$ive ale d'atei fiec7rei noi \u?a le core$punde @n plan u'an o di'inuare a duratei vicir, @n$oita de o del7$are a 'oravurilor 9i un declin al inteli?enei. Acea$t7 decaden7 continuii @n toate planurile L 8iolo?ic, intelectual, etic, $ocial etc L e$te cu deo$e8ire reliefat7 de teFtele puranice Hcf., de eFe'plu, #0\u(!ur7na, l, W; #i$nu !ur7na, VI, 6I, Trecerea de la o \u?a

la alta are loc, dup7 cu' a' v7;ut, @n cui$ul unui Bcrepu$cul, care 'arc%ea;7 un de$cre$(cendo c%iar @n interiorul fiec7rei \u?a, fiecare dintre ele ter'@n>ndu($e prinlr(o etap7 de tene8re. !e '7$ur7 ce ne apropie' de $f>r9itul ciclului, adic7 de a patra Q@ ulti'a \u?a. tene8rele $e @nde$e$c. 4ali( \u?a, Cea ' care ne afl7' noi acu', e$te con$iiTrat7, de altfel, Bv>r$ta tene8relor,. Ciclul co'plet $e ter'in7 prinfr(o di$oluie, pra%t\a, care $e repeta @ntr(o 'anier7 'ai radical7 H'a%7prala\aC B'area di$oluie,I la $f>r9itul a o 'ie de cicluri. H. 3aco8iW crede, pe 8una dreptate, efi @n doctrina ori?inar7 o \u?a ec%ivala cu un ciciu co'plet, cuprin;>nd na9terea, Bu;ura, 9i de$i'eia Univer$ului. G a$e'enea doctrin7 era 'ai aproape, de altfel, de 'itul ar%etipal de $tructura lunar7 pe care l(a' $tudiat @n Tr7ite d5Hi$ioire de$ Reli?ion$. Speculaia ulterioar7 n(a iacul dec>t $7 a'plifice $i $a reproduc7 la infinit rit'ul pri'ordial Bcrcalic(dc$trueicLcreaie,, proiect>nd unitatea de '7$ur7, \u?a, in cicluri din ce @n ce 'ai va$te. Cei *1VVV de ani, 'a%>\u?a, au fo$t con$iderai ca Bani divini,, fiecare din ei dur>nd 62V de ani, ceea ce d7 un total de + 61V VVV de ani pentru un $in?ur ciclu co$'ic. G 'ic de a$e'enea 'a%0\u?a con$tituie o Talpa; [ATalpa fac o 'anvani7ra. G Talpa ec%ivalea;7 cu o ;i din viaa lui =ra%'a. G alt7 Talpa, cu o noapte. G $ut7 de a$tfel de Bani, ai lui =ra%'a con$tituie viaa $a. /ar acea$t7 durat7 con$idera8il7 a vieii Iui =ra%'a nu a<un?e nici '7car $7 epuTe;e ti'pul, c7ci ;eii nu $unt eterni 9i creaiile $i de$t'ciile co$'ice $e ur'ea;7 ad inftnitu'. H/e altfel, alte $i$te'e de calcul a'plific7 @ntr(o '7$ura @nc7 i 'ai 'are duratele core$pun;7toare.I Ceea ce tie8uie $7 reine' din acea$t7 avalan97 de cifre- e$te caracterul ciclic al ti'pului co$'ic. /e fapt, a$i$t7' la repetarea infinit7 a aceluia9i feno'en Hcreaie(de$fnicie(creaie nou7I pre$i'it ' Aiecare \u?a HBauror75* 9i Bcrepu$cul*5I, dar co'plet reali;at @ntr(o 'a%7\u?a. #iaa lui =ra%'a tuprindc a$tfel 1 .2V VVV de 'a%7\u?a, fiecare relu>nd acelea9i etape HTrita, rret7, dv7paraI 9i $f>r9ind printr(o prala\u, un ra?narST Hde$tnicia )finiliv7,, @n $en$ul unei re?re$iuni a tuturor for'elor @ntr(o 'a$7 a'orf7, av>nd loc la $f>r9itul fiec7rei Talpa printr(o 'a%7prala\a<r !e l>n?7 deprecierea 'etafi;ic7 a i$toriei L care pe '7$ura 9i prin $i'plul fapt al duratei $ale provoac7 o ero;iune a tuturor for'elor, epui:7ndu(Ie $u8$tana ontolo?ic7 L 9i pe l>n?7 'itul perfeciunii @nceputurilor pe care(* re?7$i' 9i aici H'itul !aradi$ului care $e pierde treptat prin $i'plul fapt c7 $e reali;ea;7, ia for'7 9i durea;7I, ceea ce 'erit7 $> ne rein7 atenta @n acea$ta or?ie de cifre e$ie eterna repeiare a rit'ului funda'ental al Co$'o$ului: de$ttucia 9i rc(crearca lui periodic7. /in ace$t ciclu f7r7 @nceput 9i f7r7 $f>r9it o'ul nu $e poate $'ul?e dcc>l printr(un act de li8ertate $pirituala Hc7ci toate $oluiile $oteriolo?ice indiene $t reduc la eli8erarea preala8ila de ilu;ia co$'ic7 9i la li8ertatea $piritual7I. Cele dou7 'ari %eterodoCii, 8udi$'ul 9i <auii$'ul) acceprS In U'ile lor 'ari aceea9i doctrina panindian7 a ti'pului ciclic 9i(* co'par7 cu o roata cu dou7$pre;ece $pie Hacea$t7 i'a?ine era de<a utili;at7 @n leitele vedice, cf. AiTarva #eda, ^.RA.Ri? #eda.A, *2+, USetc.M. =udi$'ul adopt7 ca unitate de '70ui7 a ciclurilor co$'iee Tatpa Hpali: TappdI$ unp7rita @ntr(un nu'7r varia8il de Bincalcula8ile, RaFa'TT\eaC pali: a$anTiie\\dI. Sur$ele pali vor8e$c, <<i ?eneral, de patru ti$anT%e\\a 9i de o $ut7 de 'ii de Tappa Hcf., de eFe'plu. 37taTX, l, p. 1I; @n literatura 'a%a\aniefl nu'7rul de Bincalcula8ile, varia;7 @ntre 6,: $i 66 9i $unt pu$e @n le?7t'7 cu cariera @ui =od%i$attva @n diferite Co$'o$uri,*. /ecadena pro?re$iv7 a o'ului e$te 'arcat7 @n tradiia 8udi$t7

printr(o di'inuare continua a duratei vieii u'ane. A$tfel, dup7 /@?%nniTS\a. H, 1(:, @n epoca celui dint>i =udd%a% #ipa0$i, care 9i(a t7cut apariia acu' -* de Tappa, durata vieii u'ane era de WV VVV de ani; @n epoca celui de(al doilea =udd%a. SiT%i Hacu' 6* de TappaI, de :V VVV de ani 9i a9a 'ai departe. Al 9aptelea =udd%a. Jaut%ania, 9i(a t7cut apariia c>nd viaa u'ana nu 'ai dura dec>t *VV de ani, adic7 $e redu$e$e la li'ita ei eF0e'7. H#o' re?7$i acela9i 'o iv @n apocalip$ele iraniene $i cre9tine.I Totu9i, pentru 8udi$', ca 9i pentru $peculaia indian7 @n @ntre?i'e, ti'pul e$te ii i'itat; 9i =od%i$atlva $e va incarna pentru a anuna tuturor fiinelor ve$tea cea 8un7 a $alv7rii in aeternu'. Sin?ura po$i8ilitate de a ie9i din ti'p, de a $par?e cercul de fler al eFi$tenelor e$te a8olirea condiiei u'ane Qi cucerirea Nirvanei**. /e altfel, toate ace$te Bincalcula8ile, 9i toii ace9ti eoni Har7 nu'7r au, de a$e'enea, o funcie $oteriolo?ica; $i'pla conte'plare a panora'ei lor @l terori;ea;> pe o' $il o8li?a 9l @nelea?7 c7 tre8uie $7 re@nceap7 de 'iliarde de ori aceea9i eFi$ten7 ilu;orie 9l $7 @ndure acelea9i $uferine f7r7 $f>r9it, ceea ce are drept efect eFacer8area voinei $ale de eva;iune, deter'inandu(l Spre ]ran$cenderea definitiv7 a condii!i #-%! (! :!Ui#2!n2;. Speculaiile indTnc a$upra ti'pului ciclic $cot @n eviden7 cu de$tula in$i$tena Brefu;ul i$toriei,. S7 $u8linie' totu9i o diferen7 funda'ental7 @ntre ele 9i concepiile ar%aice; in ti'p ce o'ul culturilor tradiionale refu;i i$toria prin a8olirea periodic7 a Creaiei, tr7ind a$tfel f7r7 @ncetare @n 'o'enCul ate'poral al @nceputurilor, $piritul indian, @n ten$iunile $ale $upre'e, deprecia;7 9i c%iar re$pin?e acea$t7 reactuali;are a ti'pului auroral pe care n(o 'ai con$ider7 ca o $oluie eficace a pro8le'ei $uferinei( /iferena @ntre vi;iunea vedici Hdeci, ar%aica 9i Bpri'itiv7,I $i vi;iunea 'a%a\anic> a ciclului co$'ic e$te, ca $7 @ntre8uin7' o for'ul7 $u'ar7, cea care di$tin?e po;iia antropolo?ica ar%etipal7 HtradiionalaI de po;iia eFi$teniali$t7 Hi$toric7I. 4ar'a, le?ea cau;alit7ii univer$ale careD <u$tific>nd condiia u'an7 $i d>nd $ea'7 de eFperiena i$toric7, putea fi ?eneratoare de con$olare pentru con9tiina indian7 pre8udi$t>, devine cu ti'pul $i'8olul @n$u9i -% :#$%aviei, u'ane( lat7 de ce. @n 'a$urn @n care(9i propun eli8erarea o'ului, toate 'etafi;icile 9i toate te%nicile indiene caut7 ani%ilarea Tar'ei. /ar dac7 doctrinele ciclurilor co$'ice n(ar fi fo$t dec>t ilu$trarea teoriei cau;alit7ii univer$ale, noi nu le(a' f@ 'enionat in ace$t conteFt. Concepia celor patru \u?a aduce, de fapt, un cle'ent nou: eFplicaia H9i, prin ur'are, <u$tificareaI cata$trofelor i$toriceD a decadenei pro?re$ive a 8iolo?iei, a $ociolo?iei, a eticii i a $piritualit7ii u9-n!. Ti9'ul, prin Si'plul fapt ca e$te durata, a?ravea;7 continuu condiia co$'ic7 Qi, i'plicit, condiiia u'anti. !rin $i'plul fapP c7 tr7i' acu' in Tali(\u?a, deci @ntr(o v>r$t7 a Btene8relor, care pro?re$ea;7 $u8 $e'nul de;a?re?7rii $i tre8uie $7 $t>rica$c7 printr(o cata$trofa, de$tinul no$tru e$te $7 $uferi' 'ai 'ult dec>t oa'enii din Bv>r$tele5* precedente. Acu'C @n 'o'entul no$tru i$toric, nu ne pute' a9tepta Ia aliccva; cel 'ult H9i aici $t @ntrevede funcia $oteriJlo?ic7 i'plicata @n Tedi(\u?a 9i privile?iile pe care ni le acord7 o i$torie crepu$cular7 $i cata$trofic7I ne pute' $'ul?e $ervitutii h co$'ice, Teoria indian7 a celor patru v>r$te e$te, in con$ecina, )U ionica 9i con$olatoare pentru o'ul terori;at de i$toric, @ntr(adev7r: *. pe de o parte, $uferinele care(i $unt de$tinate pentru c7 e$te conte'poranul deco'po;i<iei crepu$culare @l a<ut7 $> @nelea?7 precaritatea condiiie S@de u'ane Qi(i facili(teta> a$tfel eli8erarea; 1. pt de alia parte, teoria validea;7 $i <u$tifica $uferinele celui care nu ale?e li8ertatea, ci $e re$e'nea;7 $7(9i $uporte eFi$tena 9i acea$ta c%iar prin faptul

c7 c[ are con9tiina $tructurii dra'atice 9i cata$trofice a epocii in care i(a fo$t dat $> trSia$c7 H$au, 'ai preci$, $7 retr7ia$c7I. Acea$t7 a doua po$i8ilitate data o'ului de a $e $itua @ntr(o 3 Bepoc7 de tene8re, $i de $f>r9it de ciclu ne intere$ea;7 @n 'od 5 deo$e8ii. I'r(adev7r, o re?7$i' 9i @n alte culturi 9i @n alte 'o'ente i$torice. A $uporta $7 fii conte'poranul unei epoci de;a$truoa$e, fiind con9tient de locul ocupat de acea$t7 epoca @n traiectoria de$cendent7 a ciclului co$'ic, c'c o atitudine care tre8uia #-(9i de'on$tre;e eficacitatea 'ai ale$ in perioada de crepu$cul 6 civili;aiei ?reco(Grientale. Nu n! &9 &$u'- -i$i (! 9u%2i'%!%! '"&8%!9! '! $-re le ridic7 civili;aiile oriental (eleni$tice. Sin?urul a$pect care ne intere$ea;7 e$te $ituaia pe care 9@(o de$coper7 o'ul ace$tor civili;aii fa7 @n faa cu i$toria 9i @n 'od $pecial fa7 @n fa7 cu i$toria care(i e$le conte'poran7, lat7 de ce nu vo9 Kn2F"Li- a$upra ori?inii, $tructurii 9i evoluiei diver$elor $i$te'e co$('olo?icc @n care 'itul antic al ciclurilor co$'ice e$te reluat 9i aprofundat, nici a$upra con$ecinelor lor filo$ofice. Nu vo' a'inti ace$te $i$te'e co$'olo?ice L de la pre$ocratici 6a neopita?oreici L dec>t @n '7$ura @n care ele r7$pund la ur'7toarea @ntre8are: Care e$te $en$ul i$toriei, adic7 al totalit7ii eFperienelor u'ane provocate de fatalit7ile ?eo?rafice, $tructurile $ociale, con<uncturile politice eleY S7 re'arc7' @nc7 de la @nceput cH acea$t7 @ntre8are nu avea $en$ dec>t pentru o foane 'ic7 'inoritate @n perioada civili;aiilor eleni$tico(orientale, 9i anu'e nu'ai pentru cei care $e de$olidari;a$er7 de ori;ontul $piritualit7ii ar%aice. I'en$a 'a<oritate a conte'poranilor lor tr7ia @nc7, 'ai ale$ la @nceput, $u8 re?i'ul ar%etipurilor; 9i nu va ie9i din el dec>t foarte t>r;iu H$au poate niciodat7 @ntr(o 'aniera definitiv7, cu' e$te ca;ul, de eFe'plu, pentru $ociet7ile a?ricoleI, @n perioada 'arilor ten$iuni i$torice provocate de A3eFandru 9i care nu vor @nceta dec>t o dala cu c7derea Ro'ei( /ar 'iturile filo$ofice 9i co$('olo?iile 'ai 'ult $au 'ai puin 9tiinifice, ela8orate de acea$t7 'inoritate care @ncepe cu pre$ocraticii, cuno$c cu ti'pul o i'en$7 difu;iune. Ceea ce !"- Kn #!$&%u% V Pc.n. o ?no$7 dificil acce$i8il7, devine, patru $ecole 'ai t>r;iu, o doctrin7 care con$olea;7 $ute de 'ii de oa'eni Hdovad7, de eFe'plu, neopila?ori$Tnul 9i neo$ioici$'ul @n lu'ea ro'an7I. +!n2"u $ucce$ul o8inut p>n7 la ur'7, 8ine@nele$, 9i nu pentru valoarea loi intrin$ec7 ne inTere$ea;7 toate ace$te doctrine ?rece9ti 9i ?reco(urieiitale @nte'eiate pe 'itul ciclurilor co$'ice. Ace$t 'it era @nc7 tran$parent @n pri'ele $peculaii pre$ocratice. AnaFi'and' 9tie c7 toate lucrurile $e na$c 9i $e vor @ntoarce la tipe@ron. 'pedocle eFplic7 prin $upre'aia alternativ7 a celor dou7 principii opu$e, p%iliai neiTo$, eternele creaii 9i de$trucii ale Co$'o$ului Hciclu @n care $e pot di$tin?e patru fa;i5*5 @ntruc>tva analoa?e cu cele patru :incalcula8ile, ale doctrinei 8udi$teI. Confla?raia univer$al7 e$te, a' v7;ut, acceptat7 9i de Heraclit, C7i de$pre Beterna re@ntoarcere, L reluarea periodicii de c7tre luate fiinele a eFi$tenelor lor anlcrioarc L e$te una din rarele do?rne de$pre care 9ti' aproape cu certitudine c7 aparinea pila?ori$'ului pri'itiv H/icear%. citat de !orfirio$, #ila !\t%., *-I. @n $f>r9it, confor' ulti'elor cercet7ri, ad'ira8il eFploatate $i $inteti;ate de 3. =ide;5)pare din ce @n ce 'ai $i?ur ca cel puin anu'ite ele'ent! -%! #i #2!"nu%ui '%-2&ni$i-n #un2 (! &"i@in! ttano(8a8ilonian7. #o' reveni a$upra ace$tor eventuale influente orientale. S7 ne opri' pentru 'o'ent la interpretarea dal7 de !laton 'itului re@ntoarcerii ciclice, cu deo$e8ire @n teFtul funda'ental. !oliticul, 12V c 0K, !laton ?7$e9te cau;a

re?re$iunii 9i a cata$trofelor co$'ice @ritr(o du8l7 'i9care a Univer$ului: B,. Ace$t univer$ care e$te al no$tru. /ivinitatea c>nd li ?%idea;7 an$a'8lul revoluiei $ale circulare, c>nd @l a8andonea;7 lui @n$u9i de @ndat7 ce revoluiile au atin$ @n durat7 '7$ura care i $e cuvine ace$tui Univer$; 9O el @ncepe atunci $7 $e @nv>rti @n $en$ inver$, din propria $a 'i9care..., Sc%i'8area de direcie e$te @n$oit7 de ?i?antice catacli$'e: Bcon$idera8ile di$tru?eri, at>t printre ani'ale, c>t 'ai ale$ printre oa'eni, din care, pe drept cuv>nt, uu 'ai $u8;i$t7 dec>t un foarte 'ic nu'7r de repre;entani, H1:V cI, /ar acea$t7 cata$trof7 e$te ur'at7 de ,%o re?enerare, paradoFal7. Ga'enii @'.Ccp $7 @ntinerea$c7; Bp7rul al8 al 87tr>nilor devine ne?ru, ele, in ti'p ce pu8erii @ncep $7 $cad7, @n iri6li'e de la o ;i la alta pana a<un? la di'en$iunile unui nou( n0$cut, p>n7 ce, Bcontinu>nd de acu' @ncolo $a$e con$u'e, di$par co'plet,( Cadavrele celor care 'ureau in acea perioada Bdi$p7reau farf ur'7, tar7 $7 la$e vreun $e'n vi;i8il, dup7 cSteva ;ile, H1:V eI. Atunci $e na9te ra$a BAiilor !7'>nntlui, i?e?cne@$I a c7ror a'intire a fo$t p7$trat7 de $iru'o9ii no9tri H1:* aI, @n acea$t7 epoc7 a Pui Crono$ nu erau ani'ale $7l8atice $i nici du9'7nie intre ani'ale H1:* eI. =7r8aii din acea vre'e uu aveau fe'ei, nici copii. 3e9ind din p7'>nt ci rcn7$leau 3a via7, f7r7 $7 fi p7$trat nici un fel de a'intire a condiiilor anterioare de eFi$ten7., !o'ii Ie d7deau fructe din 8el9u? 9i dor'eau ?oi direct pe p7'>nt, f7r7 $7 ai87 nevoie de paturi, c7ci alunei anoti'purile erau calde H1:1 aI. Mitul !aradi$ului pri'ordial, evocat de !lalon, tran$parent @n credinele indiene, e$te cuno$cut la fel de 8ine 9i de evrei Hde eFe'plu, illud te'pu# 9!#i-ni$ Kn I#-K-, VI, 2, =; P^#, 1.I, ca 9i de tradiiile iraniene R/0iTari\ #il, -(6. ete.3 9i ?recolaline5+. l $e @ncadrea;7 perfect, de altfel, @n concepia ar%aic7 H$i pro8a8il univer$al7I a B@nceputurilor paradi;iace, pe care o ?7$i' @n toate valori;7rile lui illud te'pu$ pri'ordial. C7 !laton reproduce a$e'enea vi;iuni tradiionale @n dialo?urile din epoca 87tr>neii, nu e de 'irare; c%iar evoluia ?>ndirii $ale filo$ofice @l con$tr>n?ea $7 rede$copere cate?oriile 'itice, fi era, de$i?ur, la @nde'>n7 a'intirea Bv>r$tei de aur, a lui Crono$ @n tradiia elen7 Hcf,t de eFe'plu, cele patru , vur$ie de$cri$e de He$iodt r?a, **V $K.3. Acea$t7 con$tatare 5 nu ne inter;ice, de altfel, deloc $7 recunoa9te' @n !oliticul $i anu'ite influene 8a8iloniene; c>nd, de eFe'plu, !laton i'put7 catacli$'ele periodice revoluiilor planetare, eFplicaie pe care anu'ite cercet7ri recenle*. o derivea;7 din $peculaiile a$trono'ice 8a8iloniene, f7cute 'ai t>r;iu acce$i8ile lu'ii elenice de =a8iloniaTa iui =eto$o$. /up7 Ti'aio$, cata$trofele pariale $e datorea;7 devierii planetare Hcf, Ti'aio$, 11 d 9i 16 e, diluviul 'enionat de preotul din Sai$I, @n li'p ce 'o'entul reunirii tuturor planetelor e$te cel al Bti'pului perfect, HTi'aio$, 6- dI. adic7 al $f>r9itului BMarelui An,. A9a cu' re'arc7 3. =idc; Hop. cil., p. 06I, Bideea c7 a<un?e ca planetele $7 intre toate ' con<uncie pcnlru a provoca o cata$trof7 univer$al7 c$lc $i?ur de ori?ine caldeean7,. !e de alt7 pane, !laton pare a fi cuno$cut 9i Concepia iranian7 dup7 care ace$te cata$trofe au drept $cop purificarea u'anit7ii H`i'aio$, 11 dI, Stoicii @9i @n$u9e$c $peculaiile privind ciclurile co$'ice, in$i$t>nd fie a$upra eternei repet7ri Hde eFe'plu, C%ri$ip, fr?. 216(21:I, fie a$upra catacli$'ului, eTp\ro$@$, prin care $e @nc%eie ciclurile co$'ice H@nc7 de la _enon, 3r?. -W 9i *Vvon Arni'I. In$pir>ndu($e din Heraclit $au direct din ?no$a oriental7, $toici$'ul vul?ari;euZ> toate ace$ie idei @n le?7tur7 cu BMarele An, $i cu focul co$'ic HeTp\ro$i$I. t)re pune cap0t periodic Univer$ului cu $copul de a(* re@nnoi. Cu

ti'pul, 'otivul Beternei re@ntoarceri, $i al B$f>r9itului lu'ii, a a<un$ $7 do'ine toata cultura ?reco(ro'on7. Re@nnoirea periodic7 a lu'ii 'etaco$'e$i$I era, de altfel, doctrina favorit7 a nof pita?orei$n'lui.care, a9a cu' arata 3.Carcopiuo,@'p7rea ca $toici$'ul $ufra?iile @ntre?ii $ociet7i ro'ane din $ecolele ** 9i * @.e.n. /ar ade;iunea Ia 'itul Beternei repet7ri,, ca 9i la 'itul tipocata$ia;ei Hter'enul p7'inde@n lu'ea elen ic7 dup7 AleFandru cfcl MareI $unt dou7 po;iii filo$ofice care la$7 $7 $e(ntrevad7 o atiludinc antii$toric7 foarte fer'7, ca 9i o voina de ap>rarc @'potriva i$toriei. Ne vo' opri a$upra fiec7reia O dintre ele. G8$erva' @n capitolul precedent c> 'itul eternei repet7riC a9a cu' a fo$t &interpretat de $peculaia ?reac7, are $en$ul unei $upre'e tentative de B$tati;are, a devenirii, de anuiare a irever$i8ilit7ii ti'pului. Toate 'o'entele 9i toate $ituaiile din Co$'o$ $e repet7 la infinit, evane$cena lor $e dovede9te @n cele din ur'7 aparenta; @n per$pectiva inflnilului, fiecare .. 'o'ent 9i fiecare $ituaie r7'>n pe tec, do8>ndind a$tfel re?i( )h 'ul ontolo?ic al ar%etipului. /eci, printre toate for'ele iteve(nirii. devenirea i$toric7 e$te 9i ea $aturata de,fiin7. /in punciui de vedere al eternei repet7ri, tfvert<rrtfniSci$iorice $e tran$feron7 @n cate?orii\ re?>$indu(9i a$tfel re?i'ul ontolo?ic pe care(P po$edau @n ori;ontul $piritualit7ii ar%aice. @ntr(un anu'it $en$, $e poate c%iar $pune c7 Pcoria ?reac7 a eternei re@ntoarceri e$te varianta ulti'7 a 'itului ar%aic al repet7rii unui ?e$t ar%etipal, tot a9a cu' doctrina platunicianS a ideilur era ulti'a ver$iune a concepiei ar%etipului 9i cea 'ai ela8orat7. Merit7 $it re'arc7' c7 ace$te dou7 doctrine 9i(au ?7$it eFpre$ia perfect7 @n apo?eul ?>ndirii filo$ofice ?rece9ti. /ar 'ai ale$ 'itul confla?raiei univer$a3e a repurtat un $ucce$ con$idera8il in toat7 lu'ea ?reco(oriental7. !are din ce @n ce 'ai pro8a8il c7 'itul $f>r9itului lu'ii prin foc, din care cei 8uni vor fi $alvai, e$le de ori?ine iranianfl Hcf., de eFe'plu, =unda%iSti, ^^^, *WI, cel puin $u8 foi'a cuno$cuta de B'a?ii occidentali, care, a9a cu' ar7ta CurtF't HPa <iu du 'onde, pp. 6- $K <, au r>>p>ndit(o @n Gccident( Sloici$'ult Gracolele Si8\Uine Hde eFe'plu, il$ 1.6I 9i literatura iudeo(cre9linfi fac din ace$t 'it 8a;a @n$i@9i a Apucalip$ci 9i a e$%atolo?iei Inr. Gric>t de curio$ ar putea #- par7. ate$t 'it era reconfortant. @nltfadev7r, focul re@nnoie9te lu'ea; prin ti $e va re$taura Bo lu'e noua, f7r7 87tr>nee, f7r7 'oarte, care nu $e de$co'pune 9i nu putre;e9te, tr7ind etern, cre$c>nd cte', in care 'orii vor re@nvia 9i cei vii vor fi ne'uritori 9i care $e va re@nnoi Ia dorin7, REaQtt ^I^, *+,W-I. $te vor8a, In con$ecina, de o XpoTXUt$ta$@$ de care cei 8uni nu au de ce S7 $e tea'a. Cata$trofa final7 va. pune cap7t i$toriei 9i(* va ceinte?ia pe o' @n eternitate 9i 8eatitudine. Cercet7rile recente ale lui A.Cu'ont 9iH.S. N\8er?*2 au reu9it )6 lu'ine;e @ntruc>tva o8$curitatea e$%atolo?iei iraniene 9i $> preci;e;e influenele ei a$upra apocalip$ei iudeo(cre9(tine. Ca 9i india Hca 9i Jrecia, @ntr(un anu'it $en$I. Iranul cuno9tea 'itul celor patru v>r$te co$'ice. Un teFt 'a;deean pierdut, Sud%ir(ntutT Hal c7rui coninut a fo?i con$ervat in /enTar@, IV. SN, &"8!(! '-2"u v>r$te: de aur, de ar?int, de oel 9i dintr(un Ba'e$tec de ficr5%. Acelea9i 'etale $unt 'enionate la @nceput @n =o%'an(\a7t MI, 6I care de$crie totu9i, 'ai departe HU, *+I, un ar8ore cu 9apte cren?i Hde aur, de ar?int, de 8ron;, de ara'7, de co$itor, de otel 9i dintr(iin ..a'e$tec de fler,I, r7$pun;>nd @n felul ace$ta $eptuplei i$torii 'itice a per9ilor Hcf, Cu'ont, Paftridtinivnde, :* $K<. Acea$t7 8e8do'ad> co$'ic7 $a con$tituit, f7r7 @ndoial7, iii le?7tur7 cu

doctrinele a$trolo?icc caldeene, fiecare planet7 do'in>nd un 'ileniu. /ar 'a;dei$'ul propu$e$e cu 'ult 'ai @nainte pentru Univer$ o durata de - VVV de ani H6 C 6 VVV*, in li'p ce ;crvuni$n'l, a9a cu' arata Nv8er? HXue$tiona de coFnutfa?@e, pp. +* $Kr, 16.I, a @'pin$ li'ita 'aFi'7 a Univer$u3ui la *1VVV de ani. @n cele dou7 $i$te'e iraniene L ca de altfel in toalc doctrinele ciclurilor co$'ice L lu'ea va $f>r9i prin foc 9i &ip7, per p\ro$i' et caiacl\$'u'C cu' va $crie 'ai ta)uiAir'icu$Mate'u$tlII. lI.C6@n $i$te'ul Yer( vanit Bti'pul ne$f>r9it,, 0tnfan aTarana, precede 9i ur'ca;fi cei *1 JXG de ani ai Bti'pului li'itat, creai de G%r'a;d; c7 @n ace$t $i$te' Bti'pul e$te 'ai puternic dec>t cele doua Creaii, R=unda%i0$, cap, t, N\8er?, pp. 1*+(1*.I, -(i$- M dec>t creaiile lui G%r'a;d 9i A%ri'an, c7, prin u'iaic, li ;urvan oTarann n(a fo$t creat de G%r'a;d 9i nu(i e$te deci $u8( < ordonat L $unt c%e$tiuni de care ne pute' di$pen$a aici, O Ceea ce dori' $7 $u8linie' e$te ca @n concepia iranian7, fie c7 e ur'ata* $au nu de ti'pul infinit, i$toria rut e$te etenO>O ea nu $e repet7, ci va lua $f>r9it @ntr(o ;i printr(o tTp\ro$i$ 9i un catacli$' e$%atolo?ic C7ci cata$trofa final7 care va pune cap7t i$toriei va fi @n acela9i ti'p o <udecat7 a ace$tei i$torii. Atunci L in@l%ie'pore L vor da eu toii $ea'7 de ceea ce au f7cut @n Bi$torie, U<i nu'ai cei nevinovai vor cunoa9te 8eatitudinea 9i eternitatea*:. Sintii$c% a ar>lat i'portana ace$tor iilfc< 'a;deenc pentru apolo?i$tul cre9tin Pactaniu HcA. Cu'ont, p. 2W $KI. Pu'ea a $"!-27 (! Du9n!Leu @n 9a$e ;ile 9i @ntr(a 9aptea $-- &(iCnit; datorit7 ace$tui fapt6 Pu'ea va du"- #-#! !&ni, %ii&' Kn $-"! , "7ul va @nvin?e 9i va triu'fa, pe !7'>nt @n cur$ul celui de-al 9aptelea 'ileniu, prinul de'onilor va fi @nl7nuit $i u'anitatea va cunoa9te & 9i! de ani de odi%na $i de dreptate a8$olut7. Du'- care de'onul va $cap7 din lanuri $i(9i va relua r7;8oiul @'potriva $!%&" drepi; dar @n cele din ur'7 el va fi @nfr>nt 9i la $f>r9itul celui de(al optulea 'ileniu lu'ea va fi recreat7 pentru eternitate. vident, acea$t7 @'p7rire a i$toriei in trei acte 9i opt 'ilenii e$te, de a$e'enea, cuno$cut7 de 'ilenari$tii cre9tini Hv. Cuinont, p. :V, n. .I, dar nu $e poate pune la @ndoiala $tructura $a iranian7, de9i o vi;iune a$e'7n7toare e$%atolo?ic7 a i$toriei a fo$t r7$p>ndita @n tot Grientul 'editeranean 9i @n I'periul ro'an de ?no$cle ?reco(oricntalc. G $uit7 de cala'it7i va anuna apropierea $f>r9itului lu'ii 9i pri'a dintre ele va fi c0deiea Ro'ei 9i di$tru?erea I'periului ro'an, previ;iune frecvent7 @n apocalip$a @udco( cre$tin>, dar care era cuno$cut7 9i de iranieni Hv( Cu'o', p :1I. Sindro'ul apocaliptic e$te. de altfel, co'un tuturor ace$tor tradiii. Pactaniu, ca 9i =a%'an(EaSi, anun7 ca Banul va fi $curtat, luna va $c7dea 9i ;iua $e va contractaC5 HleFiele $e ?7$e$c @n Cu'o', p( :W ,n, *I, vi;iune a deterior7rii co$'ice 9i u'ane pe care a' 'ai @nt>lnit(o 9i la indieni Hunde viaa u'an7 $e $curtea;7 de la WV VVV de ani la *VVI $i pe care doctrinele a$irolo?ice au Iacul( o populat7 @n lu'ea ?reco(orienlal7. Atunci 'unii $e vor pr78u9i 9i p7'>ntul $e va turti, oa'enii vor dori 'oartea 9i)i vor invidia pe cei 'ori 9i nu'ai unul din ;ect va $upravieui. B#a fi un ti'p, $crie Paclaniu RIn$lit(, #II, H ,-; Cu'ont, p. =lI, @n care dreptatea va fi alun?at7 $i nevinov7ia va deveni odioa$a, @n care cei rai @9i vor eFercita a$upra celor 8uni opre$iunile lor o$tile, @n care ordinea, le?ea 9i di$ciplina 'ilitar7 nu vor 'ai fi p7;ite, @n care ni'eni nu va 'ai re$pecta p7rul al8, nu(9i va 'ai @ndeplini datoriile de pietate, nu $e va 'ilo$tivi de fe'ei $au de copii etc., /ar dup7 -$!#2 $tadiu pre'er?7tor, va co8or@ focul purificator care(i va aneanti;a pe cei r7i, dup7 care va ur'C un 'ileniu de 8eatitudine pe care(* a9teptau 9i 'i3enari9tii cre9tini 9i pe care(* anuna$er7 9i

I$aia9i Gracolele S\8iHine. Ga'enii vor cunoa9te o nou7 #>r$t7 de aur, care va dura p>n7 la $f>r9itul 'ileniului al 9aptelea; c7ci dup7 acea$t7 ulti'7 87t7lie, o eTp\ro$i$ univer$al7 va re$or8i @ntre? Univer$ul @n foc, ceea ce va per'ite na9terea unei noi Pu'i drepte, eterne 9i fericite, ne$upu$a influenelor a$trale 9i eli8erat7 de do'inaia Ti'pului. vreii li'itau, la fel. durata lu'ii la 9apte 'ilenii Hcfr, de eFe'plu, TeF''entu' A8ra%o'@, tica icc%i etcI, dar ra8inii nu @ncura<au niciodat7 deter'inarea $f>r9itului lu'ii printr(un calcul 'ate'atic. i $e 'ulu'eau 07 preci;e;e nu'ai c7 un 9ir de cala'it7i co$'ice 9i i$torice Hfoa'ete, $ecet7, r7;8oaie etc.I vor anuna $f>r9itul lu'ii. Apoi va veni Me$ia; 'orii vor @nvia HI$aia, 12,*-I, /u'ne;eu va @nvin?e 'oartea, dup7 care va ur'a rena9terea lu'ii HI$aia, 2., *:; 3u8ii., I, 1- vor8e9te c%iar de o nou6 CreaieI5a. Re?7$i' 9i aici, ca pretutindeni @n doctrinele apocaliptice a'intite 'ai ru$, 'otivul tradiional al decadenei eFtre'e, al triu'fului r7ului 9i tene8relor care preced $c%i'8area onului 9i re@nnoirea Co$'o$ului. Un teFt 8a8ilonian tradu$ tO de A. 3ere'ia$*- prevedea a$tfel Apoca%p$a: BC>nd lucrurile ace$tea $e vor @nt>'pla @n cer, atunci ceea ce e li'pede va deveni opac $i eeea ce e$te curat va deveni 'urdar, confu;ia va do'ni @n $>nul naiunilor, nu $e vor 'ai au;i ru?7ciuni, au$piciile $e vor ar7ta defavora8ile,.., BSu8 o a$e'enea do'nie oa'enii 0e vor devora @ntre ei 9i(9i vor vinde copiii pentru 8ani, $oul @9i vii a8andona $oia 9i aoia $oul $i 'a'a va @nc%ide u9a fiicei fale,. Un alt i'n anuna c7 atunci $oarele 'i va 'ai r7$7ri 9i nici luna nu va 'ai ap7rea etc. /ar @n concepia 8a8ilonian7 acea$l7 perioad7 crepu$cu( )[ laia e$te entotdeauna ur'at7 de o nou7 auror7 pariidi$iac7. Ade$ea, cu' era de a9teptat, perioada paradi$@ac7 @ncepe cu @ntronarea unui nou $uveran. A$$ur8anipal $e con$ider7 ca un re?enerator al Co$'o$ului, c7ci Bde c>nd ;eii @n 8un7tatea lor '(au a9e;at pe tronul $tr7'o9ilor 'ei, Adad a tri'i$ ploaia, ,(a cre$cut ?r>ul.,, recolta a fo$t @'8el9u?at7.,, $(au @n'ulit tur'ele etc., HNc8uc%adre;;ar ;ice de$pre $ine: B/atorii7 'ic ara cunoa9te o do'nie a 8el9u?ului, ani de 8ucurie., @ntr(un teFt %illit, Mur$ili$ vor8e9te a$tfel de$pre do'nia tat7lui $7uO .....Su8 do'nia lui ara 4%atti pro$pera 9i @n ti'pul $7u poporul vitele 9i tur'ele $(au @n'ulit.,156 Concepia e$te ar%aic7 9i univer$ala, $e ?7$e9ie 9i la Ho'er 9i la He$iod. @n #ec%iul Te$ta'ent. Ia c%ine;i1* etc.I Si'plific>nd, $(ar putea $pune c7, alat la iranieni, c>t 9i la evrei 9i la cre9tini, Bi$toria, atri8uit7 Univer$ului e$te li'itai 9i c7 $f>r9itul lu'ii coincide cu aneanti;arca p7c7to9ilor, re@nvierea 'orilor 9i victoria eternit7ii a$upra ti'pului. /ar cu toate c7 acea$t7 doctrin7 devine (in $! Kn $! 9-i '&'u%-"P Kn '"i9u% #!$&% 7.i, 9i @n pri'ele $ecole ur'7toare, ea nu reu9e9te $7 eli'ine definitiv doctrina tradiional7 a re?ener7rii periodice a ti'pului prin repetiia anual7 a Creaiei. A' v7;ut @n capitolul precedent c7 ve$ti?ii a c ace$tei doctrine $(au con$ervat la iranieni p>n7 la o dat7 aviin$at> @n evul 'ediu. /o'inant7 9i @n iudai$'ul pre'e$ianic, acea$t7 doctrin7 n(a fo$t niciodat7 a8olit7 de tot, c7ci cercurile ra8inice e;itau $7 preci;e;e durata fiFat7 de /u'ne;eu pentru Co$'o$ 9i $e 'ulu'eau $7 declare c7 Ulud ru'puF va $o$i cu $i?uran7 intr(o ;i. @n cre9tini$', pe de alt7 parte, tradiia evan?%elicii la$7 $7 $e @nelea?7 c7 patrfo;fa too Jeo@@ e$te de<a pre;ent7 Bprintre*5 HevrtffI cei care cred 9i c7 prin ur'are itlud le'pu$ e$te etern actual 9i acce$i8il oricui, @n orice 'o'ent, prin 'etdnoia. Cu' e$te vor8a de$pre o eFperien7 reli?ioa$7 total diferit7 de eFperiena tradiionala, pentru c7 e vor8a de Bcredin7,, re?enenuea periodic7

a lu'ii $e produce @n cre9tini$' printr(o re?enerare a per$oanei u'ane. /eci, pentru cel care particip7 la ace$t etern nune al @'p7r7iei lui /u'ne;eu, Bi$toria, @ncetea;7 @nr(o 'anier7 la fel de loial7 ca pentru o'ul culturilor ar%aice care u a8ole9te periodic @n con$ecin7, 9i pentru cre9tin i$toria poale fi re?enerat7 prin fiecare credincio$ @n parte 9i cu a<utorul lui, c%iar @nainlc de a doua venire a Salvatorului, c>nd va @nceta @ntr(o 'anier7 a8$olut7 pentru orice creaie, G di$eu]ie convena8il7 privind revoluia introdu$7 de cre9tini$' @n dialectica a8olirii i$toriei i a eva;iunii dincolo de i'periul ti'pului ne(ar antrena departe de li'itele ace$tui e$eu. S7 re'arc7' nu'ai c0, 9i in cadrul celor trei 'ari reli?ii L iranian7, iudaica 9i cre9tin7 L care au li'itat durata Co$'o$ului la un nu'7r oarecare de 'ilenii 9i afu'7 c7 i$toria va @nceta definitiv in Mo te'pore, $u8;i$t7 totu9i ui'e ale anticei doctrine a re?ener7rii periodice a i$toriei. Cu alte cuvinte, i$toria poate fi a8olit7 9i,@n con$ecin7, re@nnoit7 de un nu'7r con$idera8il de ori @nainte de reali;area e$c%au'(uii> final. Anul litur?ic cre9tin e$te, de altfel, @nte'eiat pe o repel'c periodic7 i reala a Na9terii 9i Crucific7rii, 'orii 9i re@nvierii lui li$u$% cu tot ceea ce acea$i7 dra'7 'i$tic7 i'plic7 pentru un cre9tin; adic7 re?enerarea per$onal7 9i co$'ic7 prin reactuali;area in concreta a na9terii, 'orii $i re@nvierii Salvatorului.

/ STIN "I ISTGRI A9 -9in2i2 2&-2! -$!#2! (&$2"in! !%!ni#2i$&-&"i!n2-%! '"i itoare la ciclurile co$'ice, nu'ai cu $copul de a putea de?a<a r7$pun$ul la @ntre8area pe care ne(a' pu$(o la @nceputul ace$tui capitol: Cu' $uporta o'ut i$toria5Y R7$pun$ul tran$pare din flecare $i$te' @n parte: prin c%iar $ituarea lui @ntr(un ciclu $&#9ic L fie cS ace$ta e$te $au nu $u$cepti8il de repetare L @i revine o'ului un anu'it de$tin i$toric. Sa o8$erv7' c7 e$te vor8a de$pre altceva dec>t de$pre un fatali$', orice $en$ i(a' acorda, care ar da $ocoteal7 de fericirea $au nefericirea fiec7rui individ luat @n parte( Ace$te doctrine r7$pund @ntre87rilor pe care le pune $oarta i$toriei conte'poranC in @ntre?i'e 9i nu nu'ai de$tinul individual. G anu'ita ca$titate de $uferin7 e$te re;ervat7 u'anit7ii Hprin cuv>ntul Bu'anitate, fie( care @nele?e 'a$a de oa'eni pe care o cunoa9teI prin $i'plul fapt c7 ea $e ?6$e9te @ntr(un anu'it 'o'ent i$toric, adic7 @ntr(un ciclu co$'ic de$cendent $au aproape de $f>r9itul lui. Individual, fiecare e li8er $7 $e $u$tra?7 ace$tui 'o'ent i$toric 9i 07 $e con$ole;e de con$ecinele nefa$te ale ace$tuia, fit prin filo$ofic, fie prin 'i$tica Har fi de a<un$ $7 evoc7' @n trecere furnicarul de ?no$e, $ecte, 'i$tere 9i filo$ofii care au invadai lu'ea 'edileraneano(oriental7 @n cur$ul $ecolelor de ten$iune i$toric7, pentru a da o idee de proporia din ce @n ce 'ai ;dro8itoare a celor care @ncercau $7 $e $u$tra?7 Bi$torici,I. Mo'entul i$toric tn totalitatea $a nu putea totu9i evita de$tinul care decur?ea fatal c%iar din po;iia $a pe traiectoria de$cendenii a ciclului c7ruia @i aparinea. A9a cu' fiecare o' din Tali(\u?a, @n per$pectiva indian7, e$te incitat $7(9i caute li8ertatea 9i 8eatitudinea $pirituala iar7 $7 poat7 totu9i evita di$oluia final7 a ace$tei lu'i crepu$culare @n totalitate, lot aa, din per$pectiva diver$elor

$i$te'e pe care le(a' trecut @n revi$t7 'ai $u$, 'o'entul i$toric, @n ciuda po$i8ilit7ilor de eva;iune pe care le pre;int7 pentru conte'porani, nu poate $7 fie. @n totalitatea $a. dec>t tra?ic, patetic, nedrept, naotic ele, a9a cu' tre8uie $a fie orice 'o'ent precur$or al cata$trofei finale, G tr7$7tura co'un7, @ntr( adev7r, apropie toate $i$te'ele ciclice r7$p>ndite @n lu'ea !%!ni#2i$&(orientala; @n per$pectiva fiec7ruia) 'o'entul i$toric conte'poran e$te inferior altor Bv>r$te, Hde aur, de ar?int cicI, dar c%i-" Kn $-("u% F"#2!i -$2u-%! M-(i$- al ciclului actualI B'o'entul, @n care tr7ie9te o'ul $e a?ravea;7 pe '7$ur7 ce ti'pul trece. Acea$t7 tendin7 $pre devalori;area 'o'enlului conte'poran nu 2"!8ui! con$iderat7 ca un $ti?'at pe$i'i$t. /i'potriv7, ea tr7dea;7 'ai de?ra87 un eFce$ de opti'i$', c7ci. @n a?ravarea $ituaiei conte'porane, cel puin o parte dintre oa'eni vede $e'nele ve$titoare ale re?ener7rii care tre8uie neap7rat $7 ur'e;e. G $erie de @nfr>n?eri 'ilitare 9i de pr78u9iri politice era a9teptat7 cu nelini9te @n vre'ea lui I$aia,eaun $indro' i'pre$cripti8il al lui iliud te'pu$ 'e$ianic care tre8uia $a re?enere;e lu'ea. Totu9i, oric>t de diver$e ar fi fo$t poriile po$i8ile ale o'ului, ele pre;entau un caracter co'un: i$toria putea fi $uportat7 nu nu'7r pentru efl avea un $en$, dar, 'ai 'ult, pentru c7 era nece$ar7, @n ulti'7 in$tan7. At>t pentru cei care credeau @ntr(o repetare a ciclului co$'ic @n @ntre?i'e, ca 9i pentru cei care credeau nu'ai @ntr(un $in?ur ciclu care $e apropia de $f>r9it, dra'a i$toriei conte'porane era nece$ar7 9i inevita8il7. C%iar !laton, In ciuda $l78iciunii $ale pentru $c%e'ele a$trolo?iei caldeene pe care $i le @n$u9i$e, nu 9i reinea $arca$'ul @'potriva celor $t7p>nii de fatali$'ul a$trolo?ie $au celor care credeau @ntr(o etern7 repetare @n $en$ul $trict H$toicI al ter'enului Hcf., de eFe'plu, Repu8lica, #IU, .+2 $K <. C>l de$pre filo$ofii cre9tini, ei duceau o lupt7 @nd>r<it7 @'potriva aceluia9i fatali$' a$trolo?ie,, a?ravat @n ulti'ele $ecole ale I'periului ro'an. Cu' vo' vedea i'ediat, Sf>ntul Au?uilin va ap7ra ideea perenit7ii Ro'ei cu $in?urul $cop de a nu accepta un fatu' %ot7r>t de teoriile ciclice( /ar nu e 'ai puin adev7rat c7 fatali$'ul a$trolo?ie d7dea $ocoteal7 9i el de cur$ul eveni'entelor i$torice 9i(* a<uta, @n con$ecin7, pe Bconte'poran, $a Ic @nelea?7 9i $7 Ic $uporte, cu acela9i $ucce$ cu care o f7ceau diver$ele ?no$e ?reco(orientaleT neo$toici$'ul 9i neopita?orei$'uP. C7 i$toria era re?i;ata de 'er$ul $telelor $au pur 9i $i'plu de proce$ul co$'ic care cerea @n 'od nece$ar o de;inte?rare lataU le?at7 de o reinte?rare ori?inar7 $au c7 era $upu$a voinei lui /u'ne;eu, voinl7 pe care profeii au putut(o prevedea etc(, re;ultatul era acela9i: nici una dintre cata$trofele reveiate de i$torie nu era ar8itrara*. I'periile $e ridicau i $e pr78u9eau, r7;8oaiele provocau $uferine ne$f>r9ite, i'oralitatea, di$oluia 'oravurilor, in<u$tiia $ocial7 etc. $e a?ravau fM @ncetare, pentru c7 toate ace$tea erau nece$are, adic7 cerute de rit'ul co$'ic, de un de'iur? $au de con$telaii $au de voina lui /u'ne;eu. @n acea$t7 per$pectiv7, i$toria Ro'ei do8>nde9te o no8ila ?ravitate. /e 'ai 'ulte ori @n cur$ul i$torici lor, ro'anii au cuno$cut teroarea unui $f>r9it i'inent al ora9ului a c7rui durat7 L @n credina lor L fu$e$e %ot7r>t7 c%iar @n 'o'entul @nte'eierii lui de c7tre Ro'ulu$. 3ean Hu8auF a anali;at cu o 'are putere de p7trundere @n Jrand$ tn\t%e$ de Ro'e 'o'entele capitale ale ace$tei dra'e provocate de incertitudinea calculelor a$upra Bvieii, Ro'ei, @n ti'p ce 3cr0'e Carcopino a rea'intit eveni'entele i$torice 9i ten$iunea $pirituala care au <u$tificat $perana @ntr(o @nviere necata$trofic7 a Cet7ii i#ir?ile et le '\$tere de lnA3C i?lo?tteI. @n toate cri;ele i$torice dou7 'ituri crepu$culare au o8$edai poporul ro'an: *. viata Cet7ii are un $f>r9ii, durata $a e$te li'itat7 la un anu'it nu'7r de ani Hnu'7rul B'i$tic, revelat de cei doi$pre;ece vulturi

vaf.ui de Ro'ulu$I; 1. BMarele An5C va pune cap7t @ntre?ii i$torii, deci 9i celei a Ro'ei pr5tnit(o eTp\ro$i$ univer$al7. C%iar i$toriei 8ornei, i(a revenii $arcina de a de;'ini ace$te te'eri pan7 la o epoc7 foarte avan$ata. C7ci dup7 *1V de ard de la @nte'eierea Ro'ei $(a @nele$ c7 cei doi$pre;ece vulturi v7;ui de Ro'uiu$ nu @n$e'nau *1V de ani de via7 i$torica pentru Cetate cu' $e te'u$er7 at>t de 'uli. /up7 62. de ani au putut con$tata c7 nu era vor8a de BMarele An, @n care fiecare an al Cet7ii ar fi ec%ivalai cu o ;i 9i $a pre$upu$ c7* de$tinul atri8ui$e Ro'ei un aii fel de BMare An, ca'pu$ din dou7$pre;ece luni de c>te o $ut7 de ani. C-2 de$pre 'itul Bv>r$telor, re?re$ive 9i -% cle'ei re@ntoarceri, @'p7rt79it de Si8\ll7 i interpretat de filo$ofi prin inter'ediul teoriilor ciclurilor co$'ice, $(a $perat @n 'ai 'ulle r>nduri c7 trecerea de la o Bv>r#2-; %- -%2- #--" 'u2!- efectua evit7ndu($e acea eTp\ro$i$ univer$al7. /ar acea$t7 $peran7 era @ntotdeauna a'e$tecat7 cu Tea'7, /e fiecare dat7 c>nd eveni'entele i$torice accentuau cadena cata$trofic7, ro'anii credeau ca Marele An era pe punctul de a $e ter'ina 9i c7 Ro'a $e afla @n pra?ul pr78u9irii. C>nd Ce;ar a trecut Ru8iconul, N@?idiu$ Ai?ulu$ a pre$i'it @ncepulul unei dra'e co$'ico(i$loricc care va pune cap7t i$toriei Ro'ei 9i $peei u'ane HPuca'i$. !%ar9alia, 26-. 2+1(2+.; Carcopino% op. cit(, `ff *+:I. /ar c%iar ace$t Ni?idiu$ Ai?uu$ credea HCareopino, pp. .1 $K,I c7 eTp\ro$i$ nu era fatal7 9i c7 re?enerarea, acea 'etoco$'e$i$ neopita?oreic7, era, de a$e'enea, po$i8ila farS cata$trof7 co$'ic7, idee pe care #er?iliu o va relua 9i a'plifica, Horaiu nu $i(a putut a$cunde ' poda ^#I tea'a @n privina $oartci viitoare a Ro'ei. Stoicii, a$trolo?ii 9i ?no$a orientalii vedeau @n r7;8oaie 9i cala'it7i $e'nele i'inentei cata$trofe finale. =aY3@ndu($e fie ce calculul Bvieii, Ro'ei, fie pe doctrina ciclurilor co$'ico(i$torice, ro'anii 9tiau c7, oriec $(ar @nt>'pla, Cetatea tre8uie $7 di$par7 @nainte de @nceputul unui nou eon. /ar do'nia lui Au?u$tu$, $urvenit7 dup7 @ndelun?i 9i $>n?eroa$e r7;8oaie civile, p7rea $> in$taure;e o paF aeierna. Te'erile in$pirate de cele dou7 'ituri L Bv>r$ta, Ro'ei 9i teoria Marelui An L $(au dovedit nefon(date: Au?u$tu$ a @nte'eiat Ro'a din nou 9i nu 'ai ave' a ne te'e pentru viaa ei, @9i puteau $pune cei care erau preocupai de 'i$terul celor doi$pre;ece vulturi ;7rii de Ro'ulu$. Trecerea de la vftr$ta de fier 3a #>r$ta de aur $(a efectuai f7r7 eTp\ro.tf<, puteau $>(9i $pun7 cei care erau o8$edai de teoria ciclurilor co$'ice. A$tfel, #er?iliu @nlocuie9te ulti'ul $aeculu'\ceO al Soarelui, care tre8uia $7 provoace co'8u$tia univer$al7, eu $ecolul lui Apollon, evit>nd eTp\ro$i$ 9i pre$upun>nd c7 r7;8oaiele @n $'e au fo$e $e'nele treceni de la v>r$ta de fier Ia #>r$ta de aur Hcf, Carcopino, p. +. etc.I. Mai t>r;iu, c>nd do'nia lui Au?u$tul p7rea $7 fi in$taurai real'ente #>r$ta de aur, #er?iliu $e $tr7duie9te #-(i lini9tea$c7* pe ro'ani @n privina duratei Cet7ii, tn neida H*,1.. $K.I,3upitoOadrc$>tclu($e ;eiei #enu$,o a$i?ur7 c7 el nu fiFa ro'anilor nici un fel de Pi'ita $paiala $au te'poral7: 3ac(ain d7ruit un i'periu f7r7 $f>r9itC5 RHi$ e?o nec 'eta$ reru' nec te'pora pono; i'periu' $ine 3@ne dedi; cf. Hu8auF, p. *1W $K<, "i nu'ai dup7 apariia neide@ Ro'a a fo$t nu'it7 c8$ aete'o, Au?u$tu$ fiind procla'ai al doilea fondator al Cet7ii. /ata $a de na9tere, 16 $epte'8rie, a fo$t con$iderat7 B@nceputul Univer$ului pe care Au?u$tu$ *(a $alvat 9i *(a tran$fi?urat, HCarcop'o, p.1VI. Atunci $e r7$p>nde9te $perana c7 Rorna poate $i $e re?enere;e periodic btd infinitu'. A$tfel, eli8erata 0; 'iturile celor doi$pre;ece #ulturi 9i de eTp\rtr$i$. Ro'a va putea $7 $t @ntind7, a9a cu' anuna #er?iliu R neida, VI, :-WI, p>n7 @n inuturile Bcare $e afl7 dincolo de dru'urile Soarelui 9i ale anuluiC HeFtra antii

A$i$t7' aici la un $upre' efort de a eli8era i$toria de de$tinul e@ a$tral $au de le?ea ciclurilor co$'ice 9i de a re?7$i prin nulul re?ener7rii eterne( a Ro'ei 'itul ar%aic al re?ener7rii anuale H9i 'ai ale$ necata$troficeUI bi Co$'o$ului prin inter'ediul eternei $ale recre7ri de c7tre Suveran $au de c7tre preot. $te 'ai ale$ o tentativ7 de a valori;a i$toria pe pian co$'ic; adic7 de a con$idera eveni'entele 9i cata$trofele I$torice ca pe ni9te verita8ile co<n8u$iii $au di$oluii co$'ice care Pre8uT $7 pun7 cap7t periodic Univer$ului pentru a(@ per( 'ite re?enerarea. R7;8oaiele, di$tru?erile, $uferinele i$torice nu 'ai $unt $e'ne ve$titoare ale trecerii de la o Bv7i$t7, co$'ic7 ia alta, ci con$tituie ele @n$ele acea$t7 8ecere. A$tfel, cu fiecaie epoc7 de pace, i$toria $e re@nnoie9te 9i, @n con$ecin7, o nou7 lu'e @ncepe; @n ulti'7 anali;7 Hcu a' v7;ut @n ca;ul 'itului con$tituit @n <urul lui Au?u$tu$I, Suveranul repeta Creaia Co$'oFuiui. A9 $i2-2 !U!9'%u% R&9!i '$-%"u - -"-2- $u9 ! !ni9!n2!%! i#2&"i$! -u 'u2u2 0i -%&"iL-2! '"in in2!"9!(iu% 9i2u"i%&" !U-9in-2! @n ace$t capitol. Inte?rate @ntr(o leorie('it deter'inata Hv>r$ta Ro'ei, Marele AnI, cata$trofele au putut fi nu nu'ai $uportate de conte'porani, ci 9i valori;ate @nr(o 'anier7 po;itivfi i'ediat dup6 apariia lor. =ine@nele$C #>r$ta de aur in$taurata de Au?u$iu$ n(a $upravieuit dec>t prin ceea ce ca a creat @n cultura latin7. I$toria a avut ?ri<7 $a de;'int7 B#>r$ta de aur, i'ediat dup7 'oartea lui Au?u$tu$ 9i conte'( porani: au @nceput $7 tr7ia$c7 @n a9teptarea unui de;a$tru i'inent( C>nd Ro'a a fo0t ocupat7 de Alaric, paiea c7 $e'nul celor doi$pre;ece vulturi ai Iui Ro'ulu$triu'fa: Cetatea intra @n al doi$pre;ecelea Qi ulti'ul ei $ecol de eFi$tent7. Nu'ai Sf>ntul Au?u$Un $e $tr7duia $7 arate c7 ni'eni nu pufea cunoa9te 'o'eniul @n care /u'ne;eu $e va %ot7r@ $7 pun7 cap7t i$toriei 9i c7, @n orice ca;, cu toate c7 cet7ile au prin natura lor c%iar o durata li'itat7, $in?urul *Tora$ etern, fund cel al lui /u'ne;eu, nici un de$tin a$tral nu putea decide viaa $au 'oartea unei naiuni. J>ndirea cre9tina tindea $7 dep79ea$c7 definitiv vec%ile te'e ale eternei repet7ri, tot a9a cu' $e $tr7duie$c #dep79ea$c7 9i alte per$pective ar%aice, de$coperind i'portana eFperienei reli?ioa$e a Bcredinei, i pe cea a valorii per$onalit7ii u'ane

NOTE 4A !(!- 4%M! !U!9'%! Kn 0"0u0,[T0&"&%"Gi2& .0!0iU0ZuG''. 53 #Q> 4 SA 'ar preci;a' tuci o Uaitt ci, din panelul de vedere al popoarelor cla$elor aniflidrice, )$uferint, Ce ec%ivalea;7 cu Bi'oria,, !$Ci -%-"! '&-%! 0i !"i0i$-2-; $Cii" Kn Li%!%! 9u"i"! Kn $L i%i !u"&'!n!. 3 3- [in(!n@"$n. M?i'&ni9iun E0!9 u# i- -( S- inu". III, U''i-%u, 4947N. 4C0. 3.?-n>( ]m , VVI, NAaraclilele reli?ioa$e, 9i cu deo$e8ire f0ii profei, iudai$'ul nu $(ar Ti difereniat prea 'uli de reliiia coloniei eviec)u 3' lcfaiuin<, cart a 'Sn- Kn H$&%u% V @nainle Ue Hii$ioa popular7: cf. A( #uicenhP Pa Rei@f(inn tfe$ 3iufeit( A'at>tiu H!ari$. *-6:I. pNl$ioria, per'itere accSor evrei ui Bdin)porei, > 3lu%ve <la%oIA@J*r(un $incre%$' co'od, i alle divinii<<i l, A$%)'8ci%elI i<i c%iar pe ;eia An-2- EM! - $&n0i"9-"! Kn a irnponanici Bi$iodce, @n de;vull7rci< c)peieniei reli?ioa$e iudaice 'eninerea ci pcnnaneni> la Pcn0iuni foarte Snalic. Cmcif C6 nu #i 9!#i-ni#9u% -u 0&ii i(%(-2$ Kn-Dni! 2i!i&(2!'"in ; !oate nu ar fi ncfoloailor $i preci;a' ci ceea ce ic Bcredini, in SHi$ul iudt(<( cre9iin Ndifeicn)a7A(in 'un$i $! dere $i'c( de alte eFperiene

reli eCn&ttr%aifc.AutnUcii0lcH i validiiaTa feli( n aceitioia b3in ur'a nu Hre8uic pu$e la @ndoial7, peniru $F !%! #uni pe o 3inTtiic7 a =<c'Pui univer$al verificai>. /ai eFperiena $e 3nioiea;6 unei noi leofanii, unei ic' revelaii tue a anulat, %ii!%! "!#'!$2i !, -%i(i2-2!- -i%&" Ci$"&0-iui. A #! !.$-$u 'n i"! %i -$!i` ),D8i!$2 T"i-2! [Hi#i&2"! XIu [02T0iZ??$-'. L. * Acea$' nu i'rlica nctredinia itcfeior populaii Rcare $u' @n 'a<oritate de $tructura a?rariI, ci nu'ai revalori;area BIradilion.ila*, Har%etipalaI pe care etc no ac'dat(o eFperienei GK"5 Kn(&i-%-, '2- u$-i0% ;2! -#'!$2u% -.#2"&%&@i$ \ '!"i&-(!i Tu@-, @n caie Influenele a$Xui,if'icc 8u8ili<nicnc nu nu' eFclude; cf. A(3cre'ia$, tfa'iTuc% >er aliorie'ali$i3itn JtiFte$Tultur He3 a U(a. =erlin, *-1-I, p. 6V6, Cf. i 7.. A8!@@, +!" M9-i-##%-u8! Z 0n(i!n 2in( 2"u' MB!"ii;, 49B9N, '', S iXf.R D. R ManTid. BMunvantartf( Uatur\uea Mefliod, iAn<to% ifi%e =%tindail<ir Grtentof He$'rdi In$U'te, ^^III, !oona, l-+_,pp.1:U1-Vf; tA. li&dft. 3'o)< ei t\'totD. 'p. II. L0i C0. AMn@D, M-CBT-niiU-90i"b2i-, V, M,. c, i0! L- V-%L$-+&u##in, VTn-&0in"-"M&#-[0! M+-n#, 49B9N, ''"7M-73% !%!. +!nuu $-Iu%!%d '"i in( -#&n%0.2$TTu, $0. D&E$%! %ui L- Vi\\7-+&>##\"i,in A82u"0C-"9bIME>iiT%U.

C-'i2&%u% IV . TEROAREA ISTORIEI SU!RA#I `UIR A MITUPUI B T RN I R eNTGARC RI, +"&8%!9- '! $-"! & &9 -8&"(- Kn -$!#t ulti' capitol dep79e9te li'itele pe care ni le( a' i'pu$ pentru pre;entul e$eu. A$tfel c7 nu vo' putea dec>t $> o $c%i7'. Ar fi @ntr(adev7r nece$ar $7 confrunt7' Bo'ul i$toric, H'odernI, care $e $iie $i $e vrea creator de i$torie, cu o'ul civili;aiilor tradiionale care, aa cu' $(a v7;ut, avea @n privina i$toriei o atitudine ne?ativa. Aie c7 o a8olea periodic, fie c7 o devalori;a ?7$indu(i 'ereu 'odele 9i ar%etipuri tran$i$Porice, fie c7, @n $f>r9it, @i atri8uia un $en$ 'etai$teric Hteorie ciclic7, $e'nificaii e$%atolo?ice ctcI, o'ul civili;aiilor tradiionale nu acorda i$toriei o valoare @n $ine, nu o privea, cu alte cuvinte, ca pe o cate?orie $pecifici a 'odului $7u propriu de eFi$tent7. Gr, co'paraia @ntre ace$te doua tipuri de u'anitate i'plic7 o anali;7 a tuturor ,,i$lorici$'elor, 'ode'e 9i o a$e'enea anali;7, pentru a fi cu adev7rat util7, nc(ar @ndep7rta de te'a principala a ace$tei lucr7ri. Sunte' totu9i con$tr>n9i $7 a8ord7' $uperficial pro8le'a o'ului care $e recunoa9te $5 $e vrea i$toric pentru ca Pu'ea 'oderna nu e$te @nc7, la ora actual7, @n @ntre?i'e $t7p>nit7 de Bi$torici$',; a$i$t7' c%iar a conflictul dintre cele dou7 concepii: concepia ar%aic7, pe care a' nu'i(o ar%etipal7 9i ani$toric7, 9l cea 'odernii, po$l%e?elian7, care $e vrea i$toric7. Ne vo' 'ulu'i $7 eFa'in7' un $in?ur a$pect al pro8le'ei, dar ace$ta e$te e$enial: $oluiile pe tare le Gfer7 per$pectiva i$torici$l7 pentru a per'ite o'ului 'ode' $7 $uporte pre$iunea din ce @n ce 'ai puternica a i$torici conte'porane. C-'i2olele precedente au ilu$trat din 8el9u? felul @n care oa'enii civili;aiilor tradiionale $uportau Bi$toria,. Ne a'inti' c7 ci $e ap7rau de ea, fie a8olind(o periodic prin repetarea co$'o?onici i re?enerarea periodica a ti'pului, f<e acord>nd eveni'entelor i$torice o $e'nificaie 'etai$toric7. Se'nificaie care

nu era nu'ai con$olatoare, ci, 'ai 'ult 9i @nainte de toate, coerent7, adic> $u$cepti8il7 de a $e inte?ra @ntr(un $i$te' 8ine articulat @n care Co$'o$ul 9i eFi$tena o'ului aveau fiecare raiunea lor de a ti. Tre8uie $7 ad7u?a' c7 acea$t7 concepie tradiionala a unei ap7r7ri @'potriva i$toriei, acea$t7 'anier7 de a $uporta eveni'entele i$torice a continuat $7 do'ine lu'ea p7n6 la o epoc7 foarte apropiat7 de noi; 9i c7 ea continu7 9i a$t7;i $7 con$ole;e $ociet7ile a?ricole Rk: tradiionaleI europene care $e 'enin cu o8$tinaie @ntr( o po;iie ani$toric7 9i $unt, prin ace$t fapt, inta atacurilor violente ale tuturor ideolo?iilor revoluionare. Cre9tinarea $traturilor populare europene n(a reu9it $7 a8olea$c7 nici teoria ar%etipului Hcare tran$for'7 un per$ona< i$toric @n erou eFe'plar 9i eveni'entul i$toric @n cate?orie 'itic7I, nici teoriile ciclice 9i a$trale Hdatorit7 c7rora i$toria era <u$tificat7 9i $uferinele provocate de pre$iunea i$toric7 @'8rScau un $en$ e$%atolo?icI. A$tfcP ca $7 d7' doar c>teva eFe'ple) invadatorii 8ar8ari din r.orii evului 'ediu erau a$i'ilai ar%etipului 8i8lic Jo? 9i Ma?o? 9i, de aici, @nve$tii cu un $talul ontolo?ic 9i cu o funcie e$catolo?ica. C>teva $ecole 'ai t>r;iu, Jen?%i$(Han a fo$t con$iderat de cre9tini ca un nou /avid, de$tinat $7 @'plinea$c7 profeiile lu< re;ec%iel. A$tfel l7'urite, $uferinele 9l cata$trofele provocate de apariia 8ar8arilor la ori;ontul i$toric al evului 'ediu erau B$uportate, u"9Fn( -$!la9i proce$ care f7cu$e po$i8ilS cu c>teva 'ii de ani 'ai devre'e $upuiarea terorii i$torice @n Grientul antic. A$e'enea <u$tific7ri ale cata$trofelor i$torice fac 9i a$t7;i @nc7 po$i8il7 eFi$tena a ;eci de 'ii de oa'eni care continua $7 recunoa$c7 ' pre$iunea ne@ntrerupta a eveni'entelor $e'nele voinei divine $au ale unei fatalit7i a$trale. /ac7 trece' la cea3alt7 concepie tradiional7 L cea a ti'pului ciclic 9i a re?ener7rii periodice a i$toriei% fie c7 i'plica $au nu 'itul ,%ete'ei repet7ri, L , cu toate c7 pri'ii autori cre9tini i $(au opu$ cu @nd>r<ire T ea a reu9it in cele din ur'6 $7 p7trund7 @n filo$oAia cre9tin7. S7 a'inti' c7 penttu cre9tini$' ti'pul e$te real pentru c7 are un $en$: M>ntuirea. BG linie dreapt7 tra$ea;7 'er$ul u'anit7ii de la C7derea iniial7 pan7 la M>ntuirea finalii. "i $en$ul ace$tei i$torii e$te unic, pentru c7 @ntruparea e$te un fapt unic. @ntr(adev7r, a9a cu' in$i$t7 @n acea$t7 privin7 capitolul IV din pi$tola c7tre vrei 9i !ri'a !etri, Iii, *W, Hri$to$ na 'urit pentru p7catele noa$tre dec>t o dat7, o dat7 pentru totdeauna i%apor, ep%apaF, $e'eiMO ace$ta nu e$te un eveni'ent reitera8il, care $e poate reproduce de 'ai 'ulte ori Rpoilat>$I. /e$f79urarea i$toriei e$te a$tfel co'andat7 ai orientat7 printr(un fapl unic% a8$olut $in?ular. "i, prin ur'are, @ntre?ul de$tin al u'anit7ii, ca 9i de$tinul particular al fiec7ruia dintre noi, $e tr7ie9te o $in?ur7 data, o dat7 pentru totdeauna, @ntr(un ti'p concret 9i de ne$c%i'8at care e$lc cel al i$toriei 9i al vieii,*. Acea$t7 concepie linear7 n ti'pului $i a i$toriei, tra$at7 de<a @n $ecolul, I de ca@rc Irineu de P\on% va fi reluat7 de Sf>ntul #a$ile, Sfanul Jri?orie $i @n cele din unna ela8orat7 de Sf>ntul Au?u$tin. /ar @n ciuda reaciei !7rinilor =i$ericii, teoriile ciclurilor 9i ale influenelor a$trale a$upra de$tinului u'an 9i a$upra eveni'entelor i$torice au fo$t 8ine pri'ite, @n parte cel puin, de ali !7rini 9i $criitori ecle$ia9li, precu' Cle'ent din AleFandria, Minuciu$ Ael@$, A'o8iu$, TTieodoreP Conflictul Kn2"! ace$te doua concepii funda'entale ale Ti'pului 9i I$toriei $a prelun?it p>n> @n $ecolul al ^#ll(Iea. Nu pute' nici '7car $a re;u'S' aici ad'ira8ilele anali;e ale tui Aierte /u%e'9i P,T%o'd@Te. reluate 9i co'pletate de SoroTinY. Sa a'inti' nu'ai c> la apo?eul evului 'ediu teoriile ciclice 9i a$trale @ncep $7 do'ine $peculaia i$toriolo?ic> 9i e$%atulo?ic7. !opulare de<a @n $ecolul al ^U(lea

HT%onulifc,UD pp. +.. $K.3. SoroTin,p, 6:*I, do8>nde$c o ela8orare $i$te'atic7 @n $ecolul ur'7tor, 'ai -%!# $- u"9-"! - 2"-(u$!"i%&" #$"ii2&"i%&" -2-8i MDuC!9, V, pp. 11 $K.I. fortul $e @ndreapt7 $pre $ta8ilirea core$pondenelor lot inai preci$e @ntre factorii co$'ici 9i ?eo?rafici 9i periodicit7ile re$pective Hin $en$ul de<a indicat de !tole'eu, Tn $ecolu% 4 !.n. Kn %u$"-"!- #- T!i"-8i8%&#N. A%8!"2 $!% M-"!, S0Fn2u% T&"--, R&@!" B-$&n #-u D-ni! MC&nZ "&, II, cap. *+I 9i 'uli alii credea* ciclurile i periodicit7ile i$toriei lu'ii $unt re?i;ate de influenele a$(trelc(r, fie ca acea$t7 influen7 $e $upune voinei lui /u'ne;eu 9i e$te in$tru'entul $7u @n i$torie, fie c7 L ipotec7 ce avea $> $e i'pun7 din ce @n ce 'ai 'ult L e$te con$iderat7 ca o fora i'anent7 @n Co$'o$.. !e $curt, ca $7 adopta' for'ula lui SoroTin Hop. cir.)p. 6:1I, evul 'ediu e$te do'inat de concep(ia e$%atolo?ica H@n cele dou7 'o'ente e$eniale ale $ale: creaia 9i $f>r9itul lu'iiI, co'pletat7 de teoria ondulaiei ciclice care eFplica repetarea periodic7 a eveni'entelor. Acea$t7 du8la do?'7 do'in7 $peculaia p>n7 @n $ecolul al ^#lMea, cu toate c7 paralel @ncepe $7 ia$7 la lu'in7 teoria pro?re$ului linear al i$toriei. Io evul 'ediu ?c<rnenii ace$tei teorii $unt vi;i8ili $i @n $crierile lui Al8eit cel Mare 9i ale Si7ntului To'aT dar 'ai ale$ @n van?%elia ve9nica a lui Jioacc%ino da Aiore ta $e pre;int7 In toat7 coe;iunea ei i inte?rai @ntr(o ?enial7 e$%atolo?ic a i$toriei, cea 'ai i'portant7 pe care a cuno$cut(o cre9tini$'ul dup7 Sf>ntul Au?u$tin( Jioacc%ino da Aiore @'parte i$toria lu'ii @n trei 9-"i epoci, in$pirate 9i do'inate $ucce$iv de o per$oan7 diferit7 a Trinit7ii: T7iai, !iui $i Stan Iul /u%. @n vi;iunea a8atelui cala8rc;, fiecare din ace$te epoci revelea;7. @n i$torie C o noua di'en$iune a divinit7ii 9i, prin ace$t fapt, per'ite o perfecionare pro?re$iva a u'anit7ii, care a<un?e, @n ulti'a fa;7 L in$piraii de Sf>ntul /u% L, la li8ertatea #'i"i2u-%- a8$olut7+. /ar, a9a cu' a' 'ai $pu$, tendina care $e i'pune din ce @n ce 'ai 'ult e$te cea a unei i'anenti;7ri a teoriei ciclice. Al7turi de volu'inoa$ele tratate a$trolo?icc @9i fac apariia con$ideraiile a$trono'iei 9tiinifice. A$tfel c7 @n teoriile lui Tic%o(=ra%), 4epler, Cardan, Jr =runo $au Ca'panella ideolo?ia ciclica $upravieuie9te alaiuri de noua concepie a pro?re$ului linear profe$at7, de eFe'plu, de Ar. =acon $au !a$cal. @ncep>nd din $ecolul al ^#IMea, lineari$'ul 9i concepia pro?re$i$ta a i$toriei $e afu'a din ce in ce ra' 'ult, in$taur>nd credina @ntr(un pro?re$ infinit, credin7 procla'at7 de Pci8ni;, do'inant7 @n $ecolul Blu'inilor, $i vul?ari;at7 @n $ecolul al ^l^(Iea prin triu'ful ideilor evoluioni$te. #a tre8ui $7 a9tept7' $ecolul no$tru pentiu a vedea $c%i>ndu($e din nou anu'ite reacii @'potriva lineari$('ului i$toric 9i o anu'e revenire a intere$ului pentru teoria ciclurilor HSoroTin. pp. 6:- $K.I, a$tfel, a$i$ta' @n econo'ia politic7 Ia rea8ilitarea noiunii de ciclu, de fluctuaie, de o$cilaie periodic7; @n filo$ofie, 'itul eternei re@ntoarceri e$te actuali;at de Niet;$c%e: @n filo$ofia i$toriei un Spen?fer $au un To\n8ee $e ocupa de pro8le'a periodicit7ii. etc. tu raport cu acea$i> rea8ilitare a concepiilor ciclice, Sorofcin o8$erv7, pe drept cuv>n@ Hp. 6W6, n. WVI, c7 teoriile actuale a$upra 'orii Univer$ului nu eFclud ipote;a cre7rii unui nou Univer$, ipote;7 @ntruc>tva a$e'7n7toare cu teoria BMarelui An, @n $peculaiile ?reco(orientale $i a ciclului \u?a @n ?>ndirea indian7 Ha $e vedea 'ai $u$. pp) **1 $K.I. In fond. $(ar putea pune c7 nu'ai @n teoriile ciclice 'oderne $en$ul 'itului ar%aic al eternei repet7ri @9i cap7t7 cu adev7rat di'en$iunea. C7ci teoriile ciclice 'edievale $e 'ulu'eau $7 <u$tifice periotueiatea eveni'entelor, intc?r>ndu(le @n rit'urile co$'ice 9i @n fatalit7ile a$trale. !rin ace$t fapt. $e 'ai afir'a, i'plicit, repetarea ciclic7 a

eveni'entelor i$torice, c%iar dacS acea$t7 repetare nu ea con$iderat7 ca prclun(?indu($e ad in<initii'. C%iar 'ai 'ult, din faptul c7 eveni'entele i$torice depindeau de cicluri 9i de $ituaii a$trale, ele devenb(au inteli?i8ile 9i c%iar previ;i8ile pentru c7(9i ?7$eau un 'odel tran$cendent; r7;8oaiele, foa'etea, 'i;eriile provocate de i$toria conte'poran7 nu erau dec>t cel 'ult i'itarea unui ar%etip fiFat de a$trele $i nor'ele cele$te, din care nu lip$ea @ntotdeauna voina divin7. Pa fel ca la $f>r9itul a'ic%it7lii, ace$te noi eFpre$ii ale 'itului cle'ei repet7ri erau 'ai ale$ ?u$tate de elitele intelectuale aii con$olau @ndeo$e8i pe cei care $uportau dicect pre$iunea <$lorieP Ma$ele 7rSrie9U, 9i in antic%itate ca 9i @n tirnpurile 'ode'e, $e intere$au 'ai puin de for'ulele ciclice $i a$trale; ele @9i ?>$cau $pri<inul i con$olidarea @n concepia ar%etipurilor 9i n repet7rii, concepie pe care o Btr7iau, 'ai puin @n planul co$( 'o$ului $i al a$trelor c7i pe plan 'itico(i$toric Htran$for'>nd, de eFe'plu, per$ona<ele i$to"i$! Kn !"&i !U!9'%-"i, ! !ni9!n2!%! i#2&"i$! Kn $-2!@&"ii 9i2i$! !2$. In $&n0&"9i2-2! $u (i-%!$2i$- '! $-"! -"- (!#'"in#-& 9-i #u#, ''. 44 #Q.N. /IAICUPT`IP ISTORICISMULUI Reapariia teoriilor ciclice @n ?>ndirea conte'porana e$te plin7 de $en$. Nu ave' co'petena $7 ne pronuna' a$upra validit7ii lor 9i ne vo' 'ulu'i nu'ai $7 o8$civ>' c7 for'ularea @n ter'eni 'oderai a unui 'it ar%aic tr7dea;7 cel puin dorina de 0 ?7$i un $en$ 9i o <u$tificare ran$i$loric7 eveni'entelor i$ioriee, lata(ne @ntor9i la po;iia prc%e?elian7, validitatea $oluiilor Bi$torici$te, de U He?el 9i MarF p>n7 la eFi$teniali$' pun>ndu($e i'plicit @n di$cuie. /e la Hc?el @ncoace, @ntr(adev7r, otice efort tinde $7 $alve;e 9i $7 valori;e;e eveni'entut i$toric ca atare, eveni'entul An $ine 9i pentru $ine. B/aca recunoa9te' c7 lucrurile $unt a9a cu' $unt din nece$itate, adic7 nu $unt ar8itiare 9i nici re;ultate dintr(un %a;ard, vo' recunoa9te atunci c7 ele tre8uie $a fie a9a cu' $unt,, $cria He?el @n $tudiul #-u -#u'"- C&n#2ituiei ?er'ane. Conceptul de nece$itate i$toric7 $e va 8ucura, un $ecul 'ai t>r;iu, de o actualitate 'ereu 'ai triu'f7toare: @ntr(adev7r, Inalc cru;i'ile, a8eraiile 9i tra?ediile I$toriei au fo$t 9i rnai $uni @nc7 <u$tificate de nece$it7ile B'o'entului i$toric,. !ro8a8il c7 He?el na vrut $@ 'ear?7 at>t de departe. /ar, cu' era %ot7r>t $a $e @'pace cu propriul $7u 'o'ent i$toric, a fo$l o8li?at 07 vad7 @n fiecare eveni'ent i$toric voina Spiritului Univer$al, /in -$!#2 9&2i $&n#i(!":%!$2u"- Li-"!%&" (e di'ineaa ca pe un fel de 8inecuv>ntare renii $t7 a di'ineii,, !ent' el, nu'ai contactul ;ilnic cu eveni'entele putea orienta ct'duita o'ului @n raporturile $ale cu lu'ea 9i $u Du9n!L!u. Cu' putea He?el $7 9tie ce era nece$ar @n I$torie 9i, @n con$ecin7, tre8uia $7 $e reali;e;Y eFact cu' $e reali;a$eY Hc?eU credea c7 9tie ceea ce dorea Spiritul Univer$al. Nu vo' in$i$ta a$upra @ndr7;nelii ace$tei te;e care, la ur'a ur'elor, anulea;7 eFact ceea ce He?el voia $7 $alve;e @n I$torie: li8ertatea u'ana. /ar eFi$ta un a$pect in a $a flo$ofic a i$toriei care ne intere$ea;7 pentru ca 'ai p7$trea;7 ceva din concepia iuden(cre9tin7: peniru He?el, eveni'entul i$toric era 'anife$tarea Spiritului Univer$al. Gr, $e poate @ntrevedea un paraleli$' Intre filo$ofia %e?eliana a i$toriei 9i teolo?ia i$toriei a profeilor evici: 9i pentru ace9tia, ca 9i pentru He?el, un eveni'ent e$te irever$i8il 9i vala8il @n el @n$u9i @n '7$ura @n care e$te o noua 'anife$tare a voinei lui /u'ne:7U A '&Liie a8$olut revoluionar7, $7 ne a'inti', din per$pectiva $ociet7ilor tradiionala do'inate de repetarea etern7 a ar%etipurilor. A$tfel, unvt>ndu(* pe He?cl, de$tinul unui popor 'ai po$trea$> @nc> o $e'nificaie tran$i$toric7 pentru c7

H<rice i$torie revel7 bC ntra7 9i 'ai perfecta 'anife$tare a Spiritului Univer$al. /ar, cu MarF, i$toria $e ?ole9te de orice $e'nificaie tran$cendenta: ea nu e$te dec>t epifania luptelor de cla$7. @n ce 'ft$uia o a$e'enea teorie ar putea <u$tifica $uferinele i$toriceY N(ave' dec>t, @ntre altele, $7 cercet7' re;i$tena patetic7* a unui =icliu$lci $au /o0toiev$Ti, care $e @ntre8au cu' ar putea $0 fie r7$cu'p7rate, @n per$pectiva dialectica a lui He?el 9i MarF, toate dra'ele opre$iunii, cala'it7ile colective, deport7rile, u'ilinele 9i 'a$acrele de c-"! !#%$ '%in- i#2&"i- uni !"#-%-. MarFi$'ul con$erv7 totu9i un $en$ i$toriei. veni'entele nu $unt pentru el o $ucce$iune de accidente ar8itrare; de acu;7 o $tructura coerent7 9i duc 'ai ale$ la uu $cop preci$; eli'inarea final7 a terorii i$toriei, B$alvarea,, Pa cap7tul filo$ofiei 'arFi$te a i$toriei $e afl7. atfel #>r$ta de aur a )$%atoto?itfor ar%aice, tu ace$t $en$, e$te adev7rat cii Mani nu nu'ai c7 a Brea9e;at filo$ofia lui Hc?el cu picioarele pe p7'>nfO dar, 'ai 'ult, a revalori;ai la un nivel eFclu$iv u'an rnitul pri'itiv al #>r$tei de aur, cu acea$ta diferena ca el pla$ea;7 #>r$ta Ac aut eFclu$iv la $f>r9itul i$toriei in loc de a o a9e;a 9i la @nceput. Aici $e afl7 pttilAi 'ilitantul 'arFi$t $ecretul re'ediului @'potriva terorii i$toriei: a9a cu' conte'poranii unei Bv>r$te @ntunecate, $e con$olau de ad>nciiea $uferinelor lor, ;ic>ndu(9i c7 a?ravarea r7ului ?r78e9te eli8erarea final7 3a fel 9i 'ilitantul 'arFi$t din ti'pul no$tiu, @n dra'a provocat7 de pre$iunea i$toriei, de$cifrea;7 un r7u n!$!$ar, prodro'ul triu'fului apropiat care va pune cap7t pentru totifeauna. <7ului, i$toric. BTeroarea i$toriei, devine din ce @n ce 'ai dificil de $uportat @n per$pectiva diver$elor filo$ofii 'orici$le. !entru c7 orice eveni'ent i$toric @9i ?>$c9 c aici $en$ul $7u co'plet 9i eFlcu$iv @n c%iar reali;area lui. Nu vo' a'inti aici dificult7ile Icoreltce ale i$torici$'ului care i(au tul8urai pe RicTert, Troe%$c%, /iltne\ 9i Si'rael 9i pt: care eforturile recente ale lui Ccocc,4.D Mann%ei' $au Gite?a \ Ja$$et nu Ic(au re;olvat dec>t parial2. Nu vo' de;8ate in ace$te pa?ini te'einicia filo$ofic7 a i$torici$'ului c$ $tare, nici po$i8ilitatea $a de a @nte'eia o Bfilo$ofic a i$toriei, care $7 dep79ea$c7 %ot7r>t relativi$'ul. /ilt%e\, el @n$u9i, recuno9tea la :V de ani C7 Brelativitatea tuturor conceptelor u'ane e$te ulti' ui cuv>ntat vi;iunii i$torice a lu'ii,. @n ;adar procla'a el o Ball?c'cine Pe8en$erfa%n'?** ca un 'i<loc $upre' de a dep79i acea$t7 re( lativitate, @a ;adar MeineTe invoca BeFa'enul con9tiinei5C ca pe o eFperien7 tran$$u8iectiv7 capa8ili de a tran$ccnde relativitatea vieii u'ane. Heide??er @9i a$u'a$e $arcina de a arata c> i$toricitatea eFi$tentei u'ane inter;ice orice $perana de a tran$cende Ti'pul I$toriei. +!n2"u #2u(iu% n&#2"u & #in@u"- Kn2"!8are ne intere$ea;7: Cino poate fi $uportat7 Bteroarea i$toriei, @n per$pectiv7, i$lo(rici$t7Y 3u$tificarea unui eveni'ent i$toric prin $i'plul fapt c7 el e$te eveni'ent i$toric, altfel $pu$, prin $i'plul fapt c7 $( a petrecut @n ace$t fel, nu va putea decar foarte ?reu $ft eli8ere;e u'anitatea de teroarea pe care o in$pir7. Si preci;7' c7 nu e$te vor8a de pro8le'a r7ului pe care, din orice un?%i a' a8orda(o, r7'>ne o pro8le'7 filo$ofic7 9i reli?ioa$7; e$@fi vor8a de pro8le'a i$torici ca atare, de , <7ul, care e$te le?at nu de condiia o'ului, ci de co'porta'entul $7u fa7 de ceilali. A' vrea $7 9ti', de eFe'plu, cura $e pot $uporta 9i <u$tifica durerile 9i di$pariia at>tor popoare care $ufer7 9i di$par pentru $i'plul 'otiv c7 fce afl7 @n dru'ul i$torici, pentru c7 $unt vecinele unor i'perii @ntr(o $tare de eFpan$iune per'anent7 ele. Cu' $e <u$tific7, de eFe'plu, faptul aH $ud(c$tul uropei a $uferit at>tea $ecole L 9i deci a renunat 3a orice veleitate de eFi$ten7 i$toric7 $uperioara, la creaia $piritual7 pe plan univer$al L pentru $i'plul 'otiv c7 $(a @nt>'plat $7 $e aile

in dru'ul invadatorilor a$iatici 9i apoi @n vecin7tatea I'periului oto'anY "i in ;ilele noa$tre, c>nd pre$iunea i$toric7 nu per'ite nici o eva;iune, cu' ar putea o'ul $7 $uporte cata$trufclc i ororile i$toriei L de la deport7ri 9i 'a$acre Colective p>n7 la 8o'8arda'entul ato'ic L daca dincolo de Cle nu $ar l7$a pre$i'it nici un $e'n, nici o intenie tran$iatoric7, dac7 ele nu $uni dec7t <ocul or8 al forelor econo'ice, $ociale $au politice $au, 'ai r7u, dec>t re;ultatul Bli8ert7ilor, pe care o 'inoritate 9i Pe aro?7 9i le eFer$ea;7 direct pe $cena i$toriei univer$aleY . "ti' cu' fri trecui u'anitatea a putut @ndura $uferinele de$pre care a' vor8it: ele erau con$iderate ca o pedeap$7 a lui /u'ne;eu, $indro'ul declinului ..#>r$tei, ele. "i ele n(au putut fi acceptate dec>t pentru ca aveau un $en$ 'etai$toric, pentru c7 pentru 'area 'a<oritate a u'anit7ii, r7'a$7 @nc7 @n per$pectiva tradiional7, i$toria nu avea 9i nu putea $X ai87 valoare @n $ine. Aiecare erou repeta ?e$tul ar%etipal, fiecare r7;8oi relua lupta @ntre 8ine 9i r7u, flecare nou7 nedreptate $ociala era identificat7 cu $uferinele Salvatorului H$au, @n lu'ea precre9tin7, cu $upliciul unui Me$a?er divin $au al unui ;eu ol ve?etaiei etcI, ffccarc nou 'a$acru repeta $f>r9itul ?lorio$ al 'artirilor eT. Nu ne revine datoria de a %ot7r@ dac7 a$e'enea 'otive erau $au nu puerile, $au dac7 un a$e'enea refu; al i$tonci $e dovedea eficace. Un $in?ur fapt contea;7, dup7 p7rerea noa$tr7: c7 datorit7 ace$tui punct de vedere ;eci de 'ilioane de oa'eni au putut r78da $ecole de(a r>ndul 'arile pre$iuni ate I$toriei f7r7 $7 di$pere, faE7 $7 $e $inucid7, nici #- cad7 @n acea u$c7ciune $pirituala cate aduce dup7 $ine @ntotdeauna o vi;iune relativi$t7 $au ni%ili$t7 a i$toriei. /e altfel, a9a cu' a' 'ai notat, o 'are fraciune a populaiei din uropa, ca $7 nu 'ai vor8i' de alic continente, tr7ie9te actual'ente @nc7 @n acea$t7 per$pectiv7 tradiional7 Baniii$torici$t>,. /eci, @nainte de toate, pro8le'a $e pune pentru Belite,, pentru c7 ele $unt $in?urele o8li?ate $> ia cuno9tin7, @ntotdeauna cu 'ai 'ult7 ri?oare, de $iluaia lor i$torica. adev7rat c7 filo$ofia cre9tin7 9i filo$ofia e$%atolo(?T7 a i$toriei eu $ati$f7cut 'ereu o proporie con$idera8ila a ace$tor elite. !iu7 la un anu'it punct $e poate $pune c7 9i 'arFi$'ul L 'ai a@e$ in for'ele $ate populare L con$tituie pentru unii o ap7rare @'potriva terorii i$toriei. Nu'ai po;iia Bi$torici$t7,, @n toate variantele $ale $i @n oale nuanele A (! %- :(!#2inu%; %ui Ni$2L#$C! %- :2!9'&"-%i2-2$-; %ui H!i(!@@!" L, r7'>ne de;ar'at7*. Nu e deloc efectul unei coincidene fortuite faptul c7 de$perarea, a'or fati 9i pe$i'i$'ul $unt ridicate @n acea$t7 filo$ofic la ran?ul de vtrtuii eroice 9i de in$tru'ente de cunoa9tere. Totu9i, acea$t7 po;iie, cu toate c7 e$te cea 'ai 'odern7 i, @ntr(un anu'it $en$, aproape inevita8il7 pentru toi ?>nditorii care define$c o'ul ca Bfiin7 i$toric7,, n(a cucerit definitiv ?>ndirea conte'poran7. A' trecui @n rcvi>t7 'ai $u$ diver$ele orient7ri recente care lind $7 revalori;e;e 'itul periodici(l7ii ciclice, adic7 al eternei re@ntoarceri. Ace$te orient7ri ne?li<ea;7 nu nu'ai i$torici$'ul, dar c%iar 9i i$toria ca atare. Crede' c7 $unte' @ndrept7ii $7 de$cifr7' @n ele nu doar o re;i$ten7 ta i$torie, o revolt7 contra ti'pului i$toric, ci o tentativ7 de a reinte?ra ace$t ti'p i$toric, @nc7rcat de eFperien7 u'ana, @n ti'pul co$'ic, ciclic 9i infinit Merita @n orice ca; $7 re'arc7' c7 opera a doi $criitori dintre cei 'ai $e'nificativi ai ti'pului no$tru L T. S. liot 9i 3a'e$ 3o\ce L c traver$ata @n profun;i'e de no$tal?ia 'itului eternei repet7ri, 9t.@n cele din ur'7, de no$tali?a a8olirii ti'pului. locul, bie a$e'enea, $7 prevede' c7, cu c>t teroarea i$lonei $e va a?rava. Cu c>t eFi$tena va deveni 'ai precar7 din vina i$toriei, po;iiile i$torici$'ului @9i vor pierde 9i 'ai 'ult creditul( "i @n 'o'entul @n care i$toria ar fi @n $tare L ceea ce nici Co$'o$ul,

nici o'ul, aici %a;ardul n(nu reu9it pan7 acu' 07 fac7 L $7 aneanti;e;e $pea u'ana @n totalitatea ei $(ar putea $7 a$i$t7' la o tentativ7 de$perat7 de a inter;ice Beveni'entele i$toriei55 prin reinte?rarea $ociet7ilor u'ane in ori;ontul Hartificial pent' c7 e dictatI al ar%etipurilor 9i al reC pet7rii lor. Cu alte cuvinte, nu e$te inter;i$ 0. $e conceap7 o epoc7, nu prea @ndep7rtat7, @n care u'anitatea, pentru a(9i a$i?ura $upravieuirea, $e va vetlca con$tr>n$7 $7 @ncete;e $7 'ai Bfac7, @n continuare Bi$torie, @n $en$ul @n care a f7cut(o @ncep>nd cu crearea pri'elor i'perii, $i $a* $e 'ulu'ea$c7 $a repete ?e$turile ar%etipale pre$cri$e, $tr7duindu($c $7 uite, ca ne$e'nificativ 9i periculo$, orice ?e$t $pontan care ar ri$ca $7 ai87 con$ecine Bi$torice,. Ai fi c%iar intere$a' $7 co'pat7' $oluia ani$toric7 a $ociet7ilor viiioatc cu 'ituriT paradi$iace $au e>%aiolo?ice ale #>r$tei de aur de la @nceputurile $au de la $f>r9itul lu'ii. /ar, cu' ne ?>ndi' $7 continu7' @n alt7 parte (ace$te $peculaii, 07 reveni' acu' la pro8le'a noa$tr7, po;iia o'ului i$toric @n raport cu o'ul ar%aic, 9i $7 @ncerc7' $7 @nele?e' o8ieciile cure i $e aduc ace$tuia din ur'7 @n virtutea per$pectivei i$torici$le.

PI= RTAT "I ISTGRI Un re$pin?erea concepiilor periodicit7ii i$torice 9i, prin ur'are, @n cele din ur'7, @n refu;ul concepiilor ar%aice ale ar%etipurilor 9i ale repet7rii $unte' @ndrept7ii $7 citi' re;i$tena o'ului 'odern @n faa Naturii, voina Bo'ului i$toric*C de a($i afu'a autono'ia. A9a cura re'arca Hc?el cu o no8il7 $uficiena*, ni'ic nou nu Re @nt>'pl7 @n Natur7. "i diferena capital7 @ntre o'ul civili;aiilor ar%aice 9i o'ul 'ode', Bi$toric,, re;ida, @n valoarea cre$c>nd7 pe care ace$ta din ur'7 o acorda eveni'entelor i$torice, adic7 acelor Bnout7i, care, pentru o'ul tradiional, con$tituiau fie @nt>'pl7ri f7r7 $e'nificaie, fie dero?7ri de la nor'e Hdeci B?re9eli,, Bpacalc, ctc.I 9i caic $e i'punea $7 fie BeFpul;ate, Ha8oliteI periodic. G'ul care $e pla$ea;7 @n ori;ontul i$toric ar avea dreptul $7 vad7 @n concepia tradiional7 a ar%etipurilor 9i a repet7rii o inte?rare a8erant7 a i$torici Hadic7 a Bli8ert7ii, 9i a ,<iout7lii,I @n Natura H@n care Colul $e repet7I. C7ci, a9a cu' poate o8$erva o'ul 'odern, ar%etipurile con$tituie ele @n$ele o Bi$torie, @n '7$ura @n care $e co'pun din ?e$turi, acte 9i decrete care, cu toate c7 $unt con$iderate a $e fi 'anife$tat ' ilio ie'pore, $( au 'anife$tai totu9i, adic6 au luat na9tere @n ti'p, B$(au @nt>'plat*5 ca oricare alt eveni'ent i$toric. Miturile pri'itive 'enionea;7 foarte de$ na9terea, activitatea 9i di$pariia unui ;eu $au a unui erou ale c7ror ?e$turi HBcivili;atoare,I $uni de acu' repetate la infinit. Ceea ce e totuna cu a ;ice c> o'ul ar%aic cunoa9te 9i el o i$torie, cu toate c7 acea$t7 i$torie e pri'ordial7 9i $e $ituea;7 @ntr(un ti'p 'itic. Refu;ul opu$ i$toriei de c7tre o'ul ar%aic, refu;ul $7u de a $e $itua @ntr(un ti'p concret, i$toric ar tr7da deci o o8o$eal7 precoce, fo8ia 'i9c7rii 9< a $pontaneit7ii; @n definitiv, pla$ai @ntre acceptarea condiiei i$torice 9i a ri$curilor $ale, pe de o parte, 9i reinte?rarea $a @n 'odurile Naturii, pe de alta, el ar opta pentru acea$t7 reinte?rare. G'ul 'ode' ar avea c%iar dreptul $7 vad7 @n ade;iunea at>t de total7 a o'ului ar%aic la ar%etipuri 9i repetare nu nu'ai ui'irea pri'itivilor @n faa pri'elor lor ?e$turi li8ere, $pontane 9i creatoare 9r veneraia repetat7 la infinit, dar 9i un $enti'ent de culpa8ilitate al o'ului a8ia de$prin$ de paradi$ul

ani'alit7ii H) ai NaturiiI, $enti'ent care @l @ndea'n7 $7 reinte?re;e @n 'ecani$'ul repet7rii tte'e a Naturii cele c>teva ?e$turi pri'ordiale, $pontane i creatoare care au 'arcat apariia li8ert7ii. Ur'>nd ace$t eFa'en critic, o'ul 'odern ar putea c%iar decela @n acea$t7 Aric7, @n acea$t7 e;itare $au o8o$eala @n faa oric7rui ?e$t f7r7 ar%etip tendina Naturii $pre ec%ili8ru 9i repau$; 9i ar decela acea$t7 tendin7 @n anticli'aFul caic ur'ea;7 fatal oric7rui ?e$t eFu8erant al #ieii $i pe care unii a<un? $a(* re?7$ea$c7 c%iar @n nevoia pe care o @ncearc7 raiunea de a unifica Realul prin cunoa9tere, @n ulti'7 anali;7, o'ul 'ode', care accepta i$toria $au pretinde c7 o accepta, poate repro9a o'ului ar%aic, pri;onier al ori;ontului 'itic al ar%etipurilor 9i al repet7rii, neputina $a creatoare $au, ceea iF e aceia9i lucru, incapacitatea de a accepta ri$curile pe caic le co'port7 orice act creator. !entru 'ode', o'ul nu poate fi creator dec7i @n '7$ura @n care e$te i$toric; cu alte cuvinte, orice creaie ii e$te inter;i$7 @n afara celei carc(9i afl7 $ur$a @n propria(i li8ertate; 9i, @n con$ecin7, totul @i e$te refu;ai @n afara (! %i8!"2-2!- (! - 0-$! i#2&"if7e7ndu($e pe $ine. Pa ace$te critici ale o'ului 'ode', o'ul civili;aiilor tradiionale ar putea ripo$ta prunr(o contracritic7 ec%ivalent7 cu o apolo?ie a tipului de eFi$ten7 ar%aic7. din ce @n ce 'ai @ndoielnic, ar re'arca el, c7 o'ul 'ode' ar puicii face i$toria. /i'potriv7, cu c>t devine 'ai 'ode'W L adic7 'ai lip$it de ap7rare @n faa terorii i$toriei L eu at>t arc 'ai puin 9an$a de a face ei i$toria. C7ci acea$t7 i$torie ori $e face Sin?ur7 Hdatorit7 ?er'enilor depu9i de aciunile care au avut loc @n trecut, cu 'ulte $ecole @n ur'a. adic7 cu 'ii de ani: $7 cit7' con$ecinele de$coperirii a?riculturii $au a 'etalur?ieiC ale revoluiei indu$triale din $ecolul al ^#lll(3ea etc.M, ori Unde $7 $e la$e f7cut7 de un nu'7r 'ereu 'ai re$tr>n$ ,ie oa'eni, care nu nu'ai c7 inter;ic 'a$elor de conte'porani $7 intervin7 direct $au indirect @n i$toria pe care ei o fac H$au pe care el o faceI, dar 'ai di$pun in afar7 de a$ta de 'i<loace $uficiente pentru a(l o8li?a pe fiecare individ $7 $uporte pe $ea'a lui con$ecinele ace$tei i$torii, adic7 $7 tr7ia$c7 i'ediat 9i fflr7 @ncetare @n ?roa;a i$toriei( Pi8ertatea de a face i$toria cu tare $e '>n?>ie o'ul 'odern c$lc ilu;orie pentru cva$i(totalitalea $peei u'ane, ti r7'>ne cel 'ult li8ertatea de a ale?e @ntre dou7 po$i8ilit7i: *, $7 $e opun7 i$toriei pe care o face o 'iefi 'inoritate H9i @n ace$t ca; el are li8ertatea de a ale?e @ntre $inucidere $i deportareI; 1. $> $e refu?ie;e @ntr(o eFi$ten7 $u8u'an7 $au @n eva;iune. Pi8ertatea pe care o i'plica eFi$tena Bi$toricii, a putut $7 fie po$i8il7 L 9i cu li'ite @nc7 L la @nceputul epocii 'oderne, dar ea tinde $7 devin7 inacce$i8il7 pe '7$ur7 ce acea$t7 epoc7 devine 'ai Bi$toric7,, adic7 'ai $tr7ina, vre' $7 $pune', oric7rui 'odel tran$i$loric. @ntr(un fd natural, fa$ci$'ul, de eFe'plu, tre8uia $7 a<un?7 la con$tituirea 6 dou7 tipuri de eFi$ten7 i$toric7: acela al unui 9ef H$in?urul cu adev7rat Bli8er*5I 9i acela al aderenilor care de$coper7 @n eFi$tenta i$toric7 a 9efului nu un ar%elip al propriei lor eFi$tene, ci pe le?i$latorul ?e$turilor care le $unt provi;oriu per'i$e. A$tfel. pentru o'ul tradiional, o'ul 'ode' nu ofer7 nici tipul unei fiine li8ere, nici al unui creator de i$terie. /i'potriv7, o'ul civili;aiilor ar%aice poale fi '>ndru de 'odul $7u de eFi$ten7 cai)i per'ite $7 fie li8er 9i $7 cree;e. l e$te li8er $a* fie 'ai 'ult dec>t ceea ce a fo$t, li8er $7(9i anule;e propria lui Bi$toric, prin a8olirea periodic7 a ti'pului 9i re?enerarea colectiv7. Acea$ta li8enate @n privina propriei lui,i$torii, L care pentni 'odern cate nu nu'ai irever$i8il7, dar con$tituie eFi$tena u'an7 L o'ul care $e vrea i$toric

nu 9@(o va putea niciodat7 aro?a. "ti' c7 $ociet7ile ar%aice 9i tradiionale ad'it li8ertatea de a @ncepe @n fiecare an o nou7 eFi$ten7, Bpur7,, cu virtualit7i vir?ine. "i nu e$te vor8a aici 2; a recunoa9te o i'itare a Naturii care $e re?enerea;7 9i ca periodic Bre@ncep>nd, @n fiecare pri'7var7, re?>aindu(9i cu fiecare pri'7var7 toate puterile intacte. S(adcvar, @n t<'p ce Natura $e repet7 pe ea @n$79i, fiecare nou7 pri'7vara fiind aceea9i etern7 pri'7var7 Hadic7 repetarea creaieiI, Bpuritatea, o'ului ar%aic, dup7 a8olirea periodic7 a ti'pului 9i rede$coperirea virtualit7ilor $ale intacte, @i per'ite @n pra?ul fiec7rei Bviei noi, o eFi$ten7 continua @n eternitate 9i de aici a8olirea definitiv7, %ic el none, a ti'pului profan. B!o$i8ilit7ile, intacte ale Naturii @n fiecare pri'7var7 9i Bpo$i8ilit7ile, o'ului ar%aic la @nceputul fiec7rui an nou nu $unt G'olo?a8ilc, Natura nu $e re?7$e9te dec>t pe ea @n$79i. @n )i'p ce o'ul ar%aic re?7$e9te po$i8ilitatea de a tran$centie definitiv ti'pul 9i de a tr7i @n eternitate, @n '7$ura @n care e9uea;7, @n '7$ura @n care Bp7c7tuie9te,, adic7 @n '7$ura @n Care cade @n eFi$tena Bi$toric7,. @n ti'p, el @9i iro$e9te @n fiecare an acea$t7 po$i8ilitateC /ar, cel puin, @$i p7$trea;7 li8ertatea de a9i anula ace$te ?re9eli, de a 9ter?e a'intirea Bc7derii $a<e ' i$torie, $i de a @neac7 din nou ie9irea definitiv7 din ti'pC. +e de alt7 parte, o'ul ar%aic are ne?re9it dreptul $7 $e con$idere 'ai creator dec>t o'ul 'ode', care nu ac poate nu'i dec>t $"!-2oi de i$toric, @n fiecare an, @ntr(adev7r, el ia parte la repetarea co$'o?onici, actul creator prin eFcelena. Se poate c%iar ad7u?a c6, un ti'p oarecare, o'ul a fo$t creator, @n plan co$'ic;, i'it>nd acea$ta co$'o?onie periodic7 Hrepetat7 de ci, de altfel, @n toate planurile vieii, cf. pp. WV 0K.I 9i particip>nd la ealu. Tre8uie $7 'ai a'inti', de a$e'enea, i'plicaiile Bcreaioni$te, ale filo$ofiilor 9i te%nicilor orientale, indiene @ndeo$e8i, care $unt cuprin$e @n acela9i ori;ont tradiional. Grientul, @n unani'itate, re$pin?e ideea ireducti8ilit7ii ontolo?ice a eFi$tentului, cu toate c7 pleac7 9i el de la un fel de .)eFi$teniali$', Hadic7 de la con$tatarea B$uferinei, ca $ituaie(tip a oric.iei condiii co$'iceI. Nu'ai c7 Grientul nu accept7 de$tinul fiinei u'ane ca definitiv 9i ireducti8il. Te%nicile orientale $e $tr7duie$c @nainte de toate $7 anule;e condiia u'an7 $au $7 & (!'P9ea$c7. In acea$t7 privin7, $e poate vor8i nu nu'ai de li8ertale R@n $en$ po;itivI $au de e'ancipare H@n $en$ ne?ativI, ci cu adev7rat de creaie; c7ci e$te vor8a c%iar de acrea cn o' nou $i de al crea pe plan $uprau'an, un ora( ;eu, a9a cu' nu 9i(a i'a?inat niciodat7 o'ul i$toric c7 ar putea $7(* cree;e.

/ S! RAR SAU CR /IN` Gricu' ar fi, ace$t dialo? @ntre o'ul ar%aic 9i o'ul 'odern e f=r7 con$ecine pentru di$cuia noa$tr7. C7ci, oricare ar fi adev7rul privind li8ertatea $i virtuile creatoare ale o'ului i$toric, e $i?ur ca nici una dintre filo$ofiile i$torici$te nu(l poate ap7ra de teroarea i$toriei. Se 'ai poate i'a?ina o ulti'7 tentativ7: pentru a $alva i$toria 9i a @nte'eia o ontolo?ie a i$toriei $e pot con$idera

eveni'entele ca o $crie de B$ituaii, datorit7 c>rora $piritul u'an ia cuno9tina de nivelurile de realitate care, altfel, i(ar r7'>ne inacce$i8ile. Acea$t7 operaiune de <u$tificare a i$toriei nu e$te lip$it7 de intere$** 9i pro'ite' #reveni' @n alt7 parte a$upra ace$tui $u8iect. /ar pute' de pe acu' o8$erva ca o a$e'enea po;iie nu pune Iu ad7po$t de teroarea i$toriei dec>t @n '7$ura @n care po$tulea;7 eFi$tena cri puin a Spiritului Univer$al. Ce con$olare ?7$i' @n a 9ti c7 $uferinele a 'ilioane de oa'eni au per'i$ revelaia unei $ituaii( lirnit7 a condiiei u'ane, dac7 dincolo de acea$t7 0ituaie(l@'ita nu e$te dec>t neantul5Y @nc7 odat7, nu e$tevor%a aici de a <udeca validitatea unei filo$ofii i$torici$te, ci nu'ai de a con$tata @n ce '7$ur7 o a$e'enea filo$ofie poate $alva de teroarea i$torici. /ac7 e de a<un$ tra?ediilor, i$torice, ta $7 fie $cu;ate, $7 fie con$iderate 'i<locul care per'ite o'ului $a cunoa$c7 li'ita re;i$tenei u'ane, o a$e'enea $cu;7 n(ar putea in nici un fel eForci;a de$perarea, fii fond, oriZuntul ar%etipurilor 9i al repet7rii nu poate fi dep79it Iar7 ri$curi dec>t dac7 $e ader7 la o filo$ofie a li8ert7ii Care nu(* eFclude pe /u'ne;eu. $te, de altfel, 9i $!!-.!! $(a #erificat c>nd ori;ontul ar%etipurilor $i al repet7rii a fo$t pentru pri'a oar7 dep79it de iudeoCcre9ti'$in, cart a introdu$ @n eFperiena reli?ioa$7 o nou7 cate?oric: credina. Nu tre8uie uitai c7, dac7 credina lui Avraa' $e define9te: pentru /u'netcu totul e$te po$i8il, credina cre9tini$'ului i'plica faptul c7 totul e$te po$i8il $i pentiu o'. BAvei credin7 @n /u'ne;eu, Adevflrat ;ic vou7 ca oricine va $ice ace$tui 'unte: Ridic7(te 9i te arunc7' 'are, 9i nu $e va @ndoi @n ini'a lui,ci va etede c7 ceea ce $pune $e va face, fiCva lui orice va ;ice. /e aceea va ;ic vou7: Toate c>te cerei, ru?Sndu(v7, )$7 credei cS le vei pri'i 9i Ie vei avea, RMarcuC VI, 11(1+I**. Credina, @n ace$t conteFt, ca de altfel @n 'ulte altele, $e'nific7 e'anciparea a8$olut de orice fel de Ble?e, natural7 9i de aici cea 'ai deplina li8ertate pe care o'ul 9i(o poate i'a?ina: aceea de a interveni in. $tatutul ontolo?ic c%iar al Univer$ului. a e$te, @n con$ecina, o li8ertate creatoare prin eFcelena. Cu alte cuvinte, ta con$tituie o nou7 for'ul7 de cola8orare a o'ului cu Creaia, pri'a dar 9i $in?ura care i(a fo$t dat6 de la dep79irea ori;ontului tradiional al ar%etipurilor 9i repet7rii. Nu'ai o a$e'enea li8ertate H@n afara vatorii ci $oteriolo?icc $i deci reli?ioa$e in $en$ul $trictI e$te capa8ila $a apere o'ul 'ode' @'potriva terorii i$toriei: adic7 o li8ertate care(9i arc $ur$a 9i(9i ?7$e9te ?arania 9i $pri<inul In /u'ne;eu. Grice alt7 li8ertate 'odern7, oric>te $ati$facii i(ar putea ca procura celui care o po$ed7, e$te neputincioa$7 $a <u$tifice i$toria; ceea ce pentru orice o' $incer cu el @n$u9i etiiivalea;> cu teroarea i#2&"i!i. Se poale $pune, de altfel, c7 cre9tini$'ul e$te Breli?ia*5 o'ului 'odern 9i a o'uluu.Mi<r<c, acelui care a de$coperii $i'ultan li8ertatea per$onal7 9i ti'pul continuu H@n 3ocul ti'pului ciclicI. $te, de a$e'enea, intere$a' $7 not7' c> eFi$tena lui /u'ne;eu i $e i'pune cu o 'ai 'are ur?enii o'ului 'ode', pentru care i$toria eFi$t7 ca atare, ca i$torie $i nu ca repetare, dec>t o'ului culturilor ar%aice 9i tradiionale care pentru a $e ap7ra de teroarea i$toriei di$punea de toate 'iturile, ritualurile 9i co'porta'entele 'enionate pe parcur$ul ace$tei c>rti. /e altfel, cu toate c7 ideea de /u'ne;eu $i eFperienele reli?ioa$e pe care Ic i'plic7 au eFi$tai din ti'purile cele 'ai @ndep7rtate, ele au putut fi @nlocuite cu alic Bfor'e, reli?ioa$e Htote' i$'ul, cultul $tr7'o9ilorC Marile _eie ale fecundit7ii etc.I care r7$pundeau cu 'ai 'ult7 pro'ptitudine nevoilor reli?ioa$e ale u'anit7ii Bpri'itive,. @n ori;ontul ar%etipurilor 9i al repet7rii, teroarea i$toriei, c>nd $(a ivit, a putut fi $uportat7.

/e la Binventarea, credinei, @n $en$ul iudeo(cre$lin al cuv>ntului Hk pentru /u'ne;eu totul e$te po$i8ilI, o'ul dc0p7riil de ori;ontul ar%etipurilor 9i aU repet7rii nu $e 'ai poale ap7ra de acu' @ncolo @'potriva terorii i$toriei dec>t prin ideea de /u'ne;eu. @ntr(adev7r, nu'ai pre$upun>nd eFi$tena lui /u'ne;eule[ cucere9te,pe de o parte, li8ertatea Hcarc(i acord7 autono'ie @ntr( un Univer$ re?i;at de le?i $au, cu alte cuvinte, Binau?urarea, unui 'od de a fi nou $i unic in Univer$I 9i, pe de alt7 parte, certitudinea c7 tfa?cdiiie i$torice au o $e'nificaie; fran$i$teric>, c%iar daca acea$t7 $e'nificaie nu e$te @ntotdeauna tran$parentYU pentru actuala condiie u'an7. Grice alt7 $ituare a o'ului 'ode', la li'ita, conduce la de$perare. G de$perare provocata nu de propria lui eFi$tenia(litate u'ana, ci de pre;ena $a @ntr(Un univer$ i$toric @n care cva$itotalitatca fiinelor u'ane tr7ie9te prad7 unei terori continue Hcliiar duca nu e @ntotdeauna con9tient7I. @n acea$ta privin7, cre9tini$'ul $e dovede9te, f7"P Kn(&i-%P, "!%i@i- :&9u%ui $PLu2;O 9i acea$ta @n '7$ura @n care o'ul 'ode' e$te ire'edia8il inte?rat i$toriei 9i pro?re$ului 9i @n care ifcturia 9i pro?re$ul $unt o c7dere i'plic>nd deopotriv7 a8andonul definitiv al paradi$ului ar%etipurilor 9i repet7rii.

NOTE 4 R +u$$C, :Ui 3i^02! H %! %!9'#; ]E"-n&#-.-C"8u$^ VV. 4954N. ''. 70 #Q. 4 +. Du%i!9, U ST#2i9! (- M&n(!, +-"i#, 4943 #Q.R L. TC&9(i0$!C A Hi29"T &0 M-@i$ -n( EU''"inUui-2 S$i292#, N!Z /u"I, 49B9R i%%H / A Hi2T 0 @ +-S&i&0$ui,S2>i-`K9iCuiui"-% DTi2&9i$#, /&"I, 4937. "2in2Z%. H2',37%. + A fo$t d tfevflrai7 tra?edie penlni lu'ea occidentala efl $peculaiile profetico( e$%alolo?irc D)k 5,i Cio4c%3no du Aioce, in$pir>nd 9i fecund>nd ?>ndireD Sf>ntului Aranci$co d5A$9i$i, a %ii SavooanYla% a I' /antt, au ca;ul at>t de repede @n uiu', nu'ele cilu?irn%ii cala8ie; ne$tip'vienunG det>t pcntni a ncnpen o 'uli@iiuline de $crieri apocrife. I'inena Pitortlhii )piiiraaleno nu'ai @n raport cu do?'ele, du ?i tn raport cu $ocTtalca Hli(8ertate fie cart Cioucc%ino t concepe ca pe o nece$itate @n acela9i ti'p a d@dlecrlcii diviic ) idiale$lP;[n$]oii&I )fo)ldin ed< ptofe)7'ai ilriiii de ideolo?iile Refor'ei i aT Ren)iciii. b3ai in cu Pu'i $3ti tenneni 9i -%i7 '!"?!$%i ! #'in%u-%!. *C0. J.V?T,L!R!29i"02!in!ii2 %-'CKC[0EI2!(!`-'2iT#U] B4N, S&"&Iin, C&n229'&"9T S&$i-C@i$-2 TC2&9> MN!> /&$I, '. 7BJ-74IO T&Tn%i!!, A S2u(T i<D 222#2&" > &i. III MO#0&"(, 49i4N, E%#Z&02C Hun2in@i&n, M-9#'"KnD0i &D Ci 20iL-2i-n MN02> V&"I. 4>4SN, Kn #'!$i-% ''. 453 #Q.R .!-n-3-u(! Ani&in!. :L*3i!ni$I R!i$n.i 6! "HU22ni! F! i$ni%"-*i-i% &8D$i (2R ?$i!n$!;?; Ifr)iZue.nr. 1:,aulu)l l,M6t pp. :16 $K.3. fc Cu' $e 9iie, icr'cnii Bi$Hui$', $au Bi$@nrici$'5, de$e'nea;7 'ai %iuPie poZiii filo$ofTF. Nu ave' dcc>l $a a'inti' vitali$'ul relativi$t al lui /ilt%e\. @l $tetrtcit'o J$0atuto dl lui ft. Cant. t5iittunti$'o lui Jentile, )raiunea iftloricfl, u lui Grie?a \ Ja$$ei pentru + ne da $ea'u de 455

V-