DOSARELE X ALE ELENEI CEAUSESCU

Autor: ADINA MUTAR Cabinetul 1 infiintase o unitate pentru studierea fenomenelor paranormale si pentru antrenarea soldatilor para in Muntii Buzaului. Cabinetul era in!idios. Asa a luat fiinta" din ordinul #lenei Ceauses$u" o unitate de paranormali" $are a primit de la to!arasa misiuni dintre $ele mai di!erse" in$lusi! de $autare a $omorilor le%endare. In primul rand" oamenii #lenei i&au spionat pe soldatii para ai %en. Ilie Ceauses$u. Apoi" $apatand anumite abilitati" au fost lansati in $autarea tezaurelor stra!e$'i as$unse in misterioasele %rote din Carpati" in spe$ial din Bu$e%i" unde se spunea $a e(ista o %alerie uriasa ti$sita $u aur.

DEPARTAMENTUL SECURITATII

ZERO

AL

)a sfarsitul anului tre$ut" a aparut o $arte stranie" intitulata *iitor $u $ap de mort" de Radu Cinamar" $are fa$e referire la niste des$operiri senzationale ale Departamentului +ero al ,e$uritatii" un departament $u multe zerouri" $eea $e insemna $a era foarte foarte se$ret. A$esta ar fi fost infiintat in 1-./" din ordinul lui Ni$olae Ceauses$u" pentru des$operirea" edu$area si dez!oltarea unor subie$ti umani $are a!eau $apa$itati neobisnuite" dupa e(emplul ,UA" UR,, si C'ina" tari foarte a!ansate in domeniu. Cum la !remea a$eea Ceauses$u nu se a!ea bine $u rusii" refuzand Mos$o!ei spri0in in $eea $e s&a numit 1rima!ara de la 1ra%a" s&ar fi semnat" $onform autorului $artii" un proto$ol $u C'ina" proto$ol $e pre!edea $a un anume dr 2ien" maestru in parapsi'olo%ie" sa or%anizeze si sa super!izeze a$ti!itatea a$estui departament ultrase$ret timp de 13 ani" iar Romania se obli%a sa a$orde burse de studii la 144 de studenti $'inezi pe a$eeasi perioada de timp. Autorul lo$alizeaza bazele a$estui Departament +ero" una in apropiere de orasul B" iar alta in Muntii Retezat si aminteste de $ate!a misiuni semnifi$ati!e" in$adrate $a e!enimente 5" $um ar fi disparitiile de persoane din Muntii Buzaului 6 fapt petre$ut in 1-/1" pe $are le&am relatat si noi intr&un numar tre$ut din +iarul. ,e mai aminteste si de un sistem de dete$tare a fre$!entei de !ibratie proprie fie$arei persoane" obie$t sau fenomen bazat pe prin$ipiul rezonantei. De fapt" un aparat in!entat de Carol 1rz7billa si intrat sub prote$tia absoluta a se$uritatii #lenei Ceauses$u.

MEN IN BLACK IN BOZIORU

1ornind de la a$este date $on$rete" dez!aluite si de alte persoane impli$ate la !remea respe$ti!a in astfel de a$ti!itati" des$operim $a e!enimentele 5 ale misteriosului Departament +ero al ,e$uritatii se $onfunda $u a$ti!itatile a$elei unitati de paranormali a Armatei" $u baza in Muntii Buzaului" subordonata %eneralului Ilie Ceauses$u. Cer$etatorul *asile Rudan" spe$ialist in per$eptie e(trasenzoriala" a lu$rat sub $ontra$t stri$t pentru a$easta unitate. A $ondus e(perimente e(trasenzoriale $u $opii superdotati" iar rapoartele" foto%rafiile si ne%ati!ele" pre$um si filmele erau predate unitatii respe$ti!e. Nu a!ea !oie sa opreas$a nimi$. )a in$eputul anilor 8/4" *asile Rudan s&a aflat intr&o situatie de&a dreptul 0enanta. To$mai terminase un e(periment" pre%atise raportul si filmele" $um fa$ea de obi$ei" urmand sa le predea. Dar" surpriza9 ,i&a %asit $amera unde se $azase in Bozioru & $atun Nu$u & de!astata si toate materialele disparute" in mapa fiind pusa ma$ulatura. Cine i le furase: Noro$ul lui a fost $a si $ei din unitate obser!asera niste persona0e foarte $urioase" dotate $u 0eep&uri Aro si statii de $omuni$atie" dotari spe$ifi$e ,e$uritatii" $are monitorizau a$ti!itatile din Bozioru. Cine erau a$esti men in bla$;<" de isi permiteau sa supra!e%'eze o unitate ultrase$reta a Armatei" $are raporta dire$t lui Ceauses$u:

CABINETUL 2 SPIONEAZA
)&am $onta$tat pe %en. Ni$olae 1lesita si l&am intrebat de Departamentul +ero al ,e$uritatii si de preo$uparile paranormale ale a$estuia. N&am auzit de asa $e!a. De $ei ai Armatei am auzit" dar la ,e$uritate" nu. Insa #lena Ceauses$u se o$upa $u $'estii din astea" in $adrul Consiliului National pentru ,tiinta si Te'ni$a" a $arei presedinta era. Iar prim&!i$epresedinte era Ion Ursu. In CN,T era un departament $are a!ea in plan $er$etarea unor astfel de fenomene si e(perimentarea lor. Dar nu numai atat. = ispra!a bine$unos$uta a a$estui departament a fost monitorizarea trans$endentalilor si !anatoarea lor" $ondusa de #lena Ceauses$u" prin $are si&a re%lat $onturile $u intele$tualii $are fa$eau parte din a$easta mis$are. ,apand mai departe" am aflat de la un $olonel in rezer!a $are a lu$rat in D,, $a" intr&ade!ar" in $adrul CN,T e(istau oameni $are a!eau in pro%ram monitorizarea $er$etarilor din sfera paranormalului" rapoartele lor fiind sub Cod +ero" a0un%and la #lena Ceauses$u. #a le distribuia apoi la trei subordonati. Doi dintre a$estia lu$rau in $adrul D,,. )a unul a0un%eau zonele $u za$aminte strate%i$e 6 uraniu" petrol 6 des$operite prin per$eptie e(trasenzoriala" iar la $elalat a0un%eau anumite in!entii" de $are se o$upa apoi Institutul de Te'nolo%ie A!ansata. Al treilea se o$upa de $ele de interes personal al to!arasei. Cu alte $u!inte" paranormalii lui Ceauses$u mun$eau" iar $ei ai Cabinetului ii spionau si le furau rapoartele.

CAUTATORII DE COMORI

=amenii #lenei" $a sa&i numim asa" in!itau la dis$utii $er$etatori $are se o$upau $u efe$tul de piramida" in!entatori" $arora le $erea sa $edeze !reo in!entie" doua" oameni despre $are auzisera $a au $apa$itati deosebite" $'iar si astrolo%i. De la un astfel de astrolo%" $are a dorit sa&si pastreze anonimatul" am aflat $a li se oferea un a0utor material" $are era bine!enit" in s$'imbul mun$ii lor. ,e $u!ine sa amintim $er$etarile intreprinse pentru a dete$ta" pe $ai e(trasenzoriale" $omorile le%endare as$unse in %rotele din Carpatii nostri" a$ti!itate pentru $are #lena Ceauses$u $apatase o obsesie. Totul a pornit de la un raport $are" printre alte $alitati ale e(trasenzorialilor" o amintea si pe $ea de dete$tare a $omorilor. Interesanta abilitate9 Cel putin in prezent meseria de $autator de $omori este din $e in $e mai rentabila" iar le%endele abunda de relatari despre $omori fabuloase. Tot prin anii 8/4" to!arasa si&a reprofilat oamenii pe un astfel de obie$ti!" $are presupunea $er$etarea le%endelor si re$rutarea unor oameni $u abilitati e(trasenzoriale pentru lo$alizarea $omorilor" a$estia fiind mult mai efi$ienti de$at dete$toarele de metale" pentru faptul $a restran% foarte mult zona de $er$etare. Dar" din $auza !anatorii de !ra0itoare & trans$endentalii &" $ine mai indraznea sa&si re$unoas$a astfel de $apa$itati: In disperare de $auza" s&a apelat si la *asile Rudan" $are nu a!ea $um sa ne%e $a are astfel de abilitati" paranormalii #lenei stiind $a" in Muntii Buzaului" $opiii $ondusi de el des$operisera" prin per$eptie e(trasenzoriala" !esti%ii stra!e$'i. I s&a propus sa lo$alizeze tezaurul unui print sarb despre $are le%enda spunea $a ar fi fost in%ropat unde!a" intr&o pestera din Me'edinti. Cer$etatorul *asile Rudan le&a su%erat $a nu poate lu$ra la doi stapani si $a" da$a %en. Ilie Ceauses$u ii da !oie" ii !a a0uta. Dar $um sa&l $eara %eneralului fara sa afle si Ni$olae Ceauses$u de preo$uparile $onsoartei:

LEGENDELE PELESULUI
#lena Ceauses$u a aflat de $omorile din Bu$e%i datorita re%inei #lisabeta 6 Carmen ,7l!a $are" in 1o!estile 1elesului" stransese o multime de relatari de la lo$alni$i si $iobani despre fabuloasele tezaure as$unse in inima muntelui. In Cetatea Babei se po!esteste despre o misterioasa $etate subterana in $are se afla depozitate $antitati enorme de aur. ,e pare $a ni$i re%ele Carol I nu a ales intamplator lo$ul de amplasare a Castelului 1eles & inau%urat in 1//> & in Bu$e%i" e(istand multe publi$atii straine $are semnalau $iudatul ansamblu de s$ulpturi me%aliti$e in stan$a ,fin( & Babele si pesterile stra0uite de s$'ituri. 1reotii" detinatori si pazitori de se$rete pri!ind tezaurele lasate mostenire din mosi&stramosi" $onstruisera o ade!arata retea de s$'ituri $a niste forturi de paza. ,e pare $a mult&$ontro!ersatele pla$ute de aur" $unos$ute $a 1la$utele de la ,inaia" $ontinand o $roni$a apo$rifa a re%ilor da$i" au fost %asite in a$easta re%iune. ,e spune $a re%ele Carol ar fi topit pla$utele pentru a da alta utilitate aurului" nu inainte de a le $opia pe plumb. Cautarea $omorilor le%endare a fost intotdeauna presarata de blesteme si morti misterioase" asa $a oamenii #lenei Ceauses$u trebuia sa umble $u %ri0a prin a$est labirint sa$ru.

GROTA SACRA DIN BUCEGI

In primul rand se monitorizau publi$atiile $are fa$eau referiri la %rote si tezaure. In studiul Da$ia ?iperboreana" publi$at la 1aris in 1->." republi$at in @ranta si Italia in anii 8/4" $and a fa$ut mare !al!a" *asile )o!ines$u afirma $a muntele =m este tra!ersat de o %rota imensa $are este una dintre $ele mai mari din lume" in sensul $a nu i s&a dat de $apat" fiind e(ploatata doar pe !reo 4 de ;ilometri. Cine o e(ploatase si in $e s$op nu se pre$iza. Intre 1-.. &1-./" ar'ite$tul peruan Daniel Ruzo a !enit in Romania pentru a $er$eta ,fin(ul Adenumire $u $are nu era de a$ordB pe $are il !azuse pe o $arte postala. #l a fost insotit de o e$'ipa de romani $are a realizat $u a$easta o$azie un film pentru ,tudioul Ale(andru ,a'ia" Mistere in 1iatra. Ruzo obser!ase $a ,fin(ul semana $u $'ipul prin$ipal dintr&un ansamblu s$ulptat intr&o stan$a de pe podisul Mar$a'uasi" 1eru" denumit Monumentul =menirii. De fapt" ni$i ,fin(ul nu reprezinta doar un sin%ur $'ip" dupa $um obser!a ar'eolo%ul peruan" fiind in$on0urat de alte $'ipuri umane" din rase diferite" pre$um si $apul unui $aine. Din lun%a sa e(perienta" Daniel Ruzo tra%e $on$luzia $a a$el $aine are rolul de pazitor al unei $omori si $a trebuie sa e(iste si o 1estera a Tezaurului in apropierea a$estui ma%nifi$ monument al =mului.

IN PRAGUL NEMURIRII
= alta $er$etatoare $are a efe$tuat un amplu studiu asupra masi!ului Bu$e%i 6 studiu $are a a0uns pe biroul Cabinetului & a fost Cristina 1an$ules$u. Conform teoriei ei" dez!oltata pe lar% in $artea =+N & Uni!ersuri 1aralele" de $ol. dr #mil ,trainu" in Bu$e%i" in apropierea *arfului =mu" se afla un $entru ener%eti$ 6 informational natural al Terrei" semnalat de toate traditiile $i!ilizatiilor anti$e. Cristina 1an$ules$u a remar$at" printr&o serie de analize ale mostrelor de ro$a si ele$trono%rafie" o serie de proprietati $u totul spe$iale ale a$estui ,talp al Cerului & Arborele *ietii" identifi$at $u *arful =$olit. In final" demonstra $a Centrul reprezinta un lo$ %eometri$ de $one(iune $osmi$a" o poarta de iesire din uni!ersul terestru" $u o a$ti!itate ener%eti$a masurabila" $e se manifesta $i$li$" $onstatand $a din 1-/. intensitatea $entrului a depasit pra%ul de latenta. Centrul era $unos$ut si pe !remea da$ilor" aflandu&se pe muntele sfant 5o%a7on. C'emati de ,fin(" da$ii stiau a se fa$e nemuritori" $on$luziona studiul" terminat in 1-// si inaintat $atre C.C. al 1.C.R. De unde" pe $ai misterioase" a a0uns pe biroul oamenilor to!arasei. ,i poate $a a$easta a $o$'etat $u ideea nemuririi" $a multi su!erani ai istoriei" $are a!eau turma lor de al$'imisti $e treabuia sa %aseas$a 1iatra @ilosofala" $u a0utorul $areia se obtinea eli(irul !ietii si se putea transforma ori$e metal in aur. #lena Ceauses$u era o $ole$tionara de tot felul de pra$ti$i de intinerire si re!i%orare aparute la noi sau la altii. Dar e!enimentele din de$embrie 8/- bateau la usa si nu mai era timp pentru in$ursiuni in alte subterane de$at $ele ale puterii. Cu si%uranta insa" pe !remea ei" a$este teorii erau studiate mult mai asiduu" desi in mare se$ret" de$at astazi" $and se fa$ publi$e" dar autoritatile nu dau semne $a ar fi interesate. Cat despre tezaurul fabulos din subteranele Bu$e%iului" el nu a fost %asit pentru $a nu s&a

%asit 1oarta Comorii" $are ar fi dus la marea %alerie ti$sita $u aur. Desi" in $artea *iitor $u $ap de mort se afirma $a a$easta mare %alerie a fost des$operita prin satelitii NA,A si $a a$olo e(ista un tezaur de nepretuit pentru istoria omenirii. Dar poate $a autorul a %rabit putin lu$rurile.

CEL MAI MONITORIZAT INVENTATOR

Cine a auzit de Carol 1rz7billa: Cratie monitorizarii permanente a oamenilor #lenei Ceauses$u" aproape nimeni. Carol 1rz7billa a $onstituit omul de aur al noii ordini so$ialiste. Absol!ent a doua fa$ultati in Cermania" Carol 1rz7billa era trimis la toate santierele mun$itoresti unde se intamplau a$$idente %ra!e de mun$a" pentru $a in a!antul so$ialist se inlaturasera ma0oritatea in%inerilor bur%'ezi si pana la s$olirea altora era $ale lun%a. Minte in!enti!a" a$esta a bre!etat o %ramada de dispoziti!e pentru $urent alternati! si $ontinuu" domeniu $are fa$ea foarte multe !i$time. )a in$eput" i se a$orda $ate un premiu de stat" $u suma de bani aferenta" pe urma" #lena Ceauses$u i&a ba%at un om in $oaste" $are ii $ersea pur si simplu $ate o in!entie. Colonelul Badea a obtinut de la Carol 1rz7billa nu mai putin de 1DE de in!entii. In 1-/4" $ol. Badea i&a $erut sa $edeze $ea mai importanta in!entie" Aparat pentru tratamente biolo%i$e" bazat pe prin$ipiul rezonantei" a!and rezultate uimitoare. A refuzat. Refuzand" aparatul nu a putut fi bre!etat si omolo%at. ,urprinzator Asau nuB" in 1--4" $and Carol 1rz7billa a depus $ererea de bre!etare la =,IM" a fost preluat imediat de ,RI" iar Institutul de te'nolo%ie A!ansata i&a $onstruit o frumusete de aparat de $are s&a a!ut %ri0a sa nu fie omolo%at ni$i te'ni$" ni$i medi$al. A$eeasi Marie" $u alta palarie9 Carol 1rz7billa a re%retat pana la moarte $a nu&l $edase #lenei Ceauses$u" fiind $on!ins $a a$easta" in marele ei or%oliu" ar fi umplut lumea $u marea ei in!entie" si oamenii bolna!i ar fi putut benefi$ia de a$est tratament mira$ulos.

POARTA COMORII
=amenii #lenei Ceauses$u erau bine orientati. Unul dintre $ei mai fer!enti $er$etatori ai %eo%rafiei sa$re a Romaniei" Dan Corneliu Braneanu" $are a publi$at numeroase arti$ole despre $entrul sa$erdotal din Bu$e%i" $onfirma $a in inima muntelui e(ista o retea de %alerii subterane $are" este posibil sa uneas$a mai multe pesteri si sa aiba %alerii de le%atura $u alte $entre sa$re din lume. A studiat si $artea lui Daniel Ruzo" )a 'istoria fantasti$a de un des$ubrimiento" publi$ata de #ditura Diana" din Me(i$" despre $alatoria a$estuia prin muntii $ei sfinti ai Romaniei" $e pastreaza amintiri despre $i!ilizatia de dinainte de 1otop. Ruzo a ramas fas$inat de multitudinea reprezentarilor sa$re de pe stan$ile $e stra0uies$ drumul $atre =mul" s$ulpturi stra!e$'i" anterioare 1otopului" erodate de !e$'ime" $are infatiseaza sa$erdoti si lei" pazni$i ai tezaurelor. Am studiat multe $entre sa$re protoistori$e in lume" dar ai$i" in Carpati" am %asit 1oarta Comorii" s$ria Daniel Ruzo. Despre $e $omoara poate fi !orba: Ne lamureste Dan Corneliu BraneanuF Nu este !orba numai de o $omoara materiala" $i de una in spe$ial spirituala"

$are sa transmita informatii de la un $i$lu la altul al $i!ilizatiilor $are s&au dez!oltat pe Terra din timpuri an$estrale. )obsan% Rampa a lansat ideea unui depozit initiati$ subteran in muntii Tibetului" !on Danni;en situa un altul in muntii #Guadorului" iar Daniel Ruzo a simtit $a triada sa$ra se in$'ide in Bu$e%i" da$a nu $um!a ai$i in$epe" dat fiind $u!antul =M" de o importanta spirituala deosebita" re%asit in multe toponime doar la noi in tara.

LA PIATRA TRASNITA
Corneliu Braneanu" dupa multe $er$etari" in$lusi! prin mi0loa$e radiestezi$e" presupune $a o poarta de intrare in reteaua subterana de sub =mu ar putea fi pe *alea =barsiei Ialomitei" intr&un lo$ dominat de o stan$a numita Biseri$a Trasnita sau 1iatra Trasnita" $e se termina brus$" $u un perete !erti$al" $a un zid de spri0in. )a baza a$estui perete se %ases$ stan$i sfaramate" rezultate" probabil" din e($a!area unui $uloar de intrare in reteaua subterana A$are uneste mai multe pesteri din Bu$e%iB" fa$ut $u peste D4.444 de ani in urma Adatarea a fost fa$uta prin mi0loa$e radiestezi$eB" $are a$opera intrarea. @i%urile remar$ate de Ruzo in timpul as$ensiunii $atre =mu ar putea mar$a !erti$ala pe $are se afla" la o adan$ime de 1 metri" a$easta poarta.

DE-ALE CARNAVALULUI
=amenii para ai #lenei Ceauses$u nu lu$rau intr&un departament anume" $i erau imprastiati prin sistem. Un tanar din D,," $are a!ea abilitati paranormale si se antrena din %reu sa a0un%a la performante" a ramas pro!erbial. Reusise $'iar sa miste $u pri!irea obie$te mi$i. Multi superiori de&ai lui !eneau sa !ada minunea. Ia mis$a&mi si mie pi(u8 asta9" i se $erea. Comandantul unitatii afla si el intr&un tarziu $e!a&$e!a si intra na!alni$ in birou. Mai" ia sa te !ad" muta fisetu8 asta9" $omanda el s$urt. Tanarul" de0a tra$asat peste masura" l&a pri!it lun% si i&a zis $u un %las albF Ia mai du&te&n pH ma&tii si muta&l tu9. A fost s$os din sistem pe $az de boala si a ramas si&o !orbaF Nu te ba%a la paranormali" $a a0un%i la Bala$ean$a9.