Cresterea prepelitelor in gospodarie

Descriere -greutatea oului 10 g -greutatea puiului de o zi 7 g -perioada de incubatie 16-17 zile -ajung la maturitate in 6 saptamani -durata ciclului productiv 300-320 zile -greutatea la maturitate femela 120-160 g ,mascul 100-140 g. Avantajele cresterii prepelitelor -necesita spatiu mic de crestere -ajung repede la maturitate -incep ouatul la 45 zile -sunt mai rezistente la boli ca alte pasari -oul de prepelita e foarte bogat in vitamine -gunoiul de prepelita guano este un ingrasamant natural cu o valoare nutritive mare ,fiind cautat de cultivatorii de flori. La achizitionarea de prepelite trebuie sa aveti in vedere urmatoarele : -aspectul ingrijit si curat al penajului -prepelitele sa fie uniforme ca marime si greutate -evitarea achizitionarii de prepelite cu colorit predominant alb sau negru (acestea pot provin din consangvinizare). -prepelitele sa provina dintr-o sursa autorizata (ferma sau firma autorizata DSV) Spatiu necesar cresterii in functie de varsta: 1-15 zile40 cm 16-35 zile60 cm >35 zile80 cm. Incalzirea adapostului In prima saptamana prepelitele au nevoie de 35 , apoi temperatura se reduce treptat cu 35/saptamana pana se ajunge la 18C. Temperatura neadecvata in perioada de crestere( 1-15 zile) duce la cresterea mortalitatii puilor de prepelita. VarstaTemperatura C 0-5 zile35 6-10 zile32 11-21 zile29 22-28 zile26 29-35 zile23 > 35 zile18 Perioada de crestere -la varsta de 15 zile se face transferul in custile de crestere -durata luminii este de 12 ore -lotizarea efectivului la varsta de 35 zile: -femele sanatoase pentru ouat, la care se adauga masculi in raport de 1 mascul la 3 femele -restul efectivului pentru sacrificare , se creste pana la 60 zilecu durata luminii de 8 ore. Perioada de ouat -ouatul incepe la 45 de zile

-durata ciclului productiv este de 300-320 zile -procentul mediu de oua /ciclu de ouat este de 65% -consumul de furaj /zi/prepelita este de 23-25 grame -dupa varsta de 8 luni ouatul incepe sa scada. Factorii care influenteaza ouatul: -hranirea , sa se faca cu furaj/concentrat de prepelite -adaparea sa se faca zilnic cu apa proaspata -lumina 14-16 ore (maxim 18 ore) -lotizarea sa se faca la fiecare 4 luni -curatenia zilnica a custilor -evitarea stresului. Principala cauza a esecului este furajarea inadecvata, deoarece prepelitele au nevoie de furaje bogate in proteine diferentiate pe perioade:- perioada 1-15 zile 28% proteina ; -perioada 15-27 zile 24% proteina -ouat >35 zile -23% proteina. Efectele furajarii deficitare: -dezvoltare anevoioasa -productivitate scazuta -perioada de ouat redusa la jumatate -naparlire accentuata -canibalism -mortalitate crescuta. Consumul de furaje la prepelite PerioadaGrame /zi Starter 1-15 zile7 g Crestere 16-35 zile17 g Ouatoare > 35 zile23 g. Frontul de furajare /prepelita adulta este de 2-2.5 cm , iar consumul specific la ingrasare este de 3:1. Mortalitatea are urmatoarele limite: 1-15 zile5-8 % 16-35 zile 1-4 % 36-360 zile8-12 % . Productia de oua daca furajarea este adecvata: -procentul mediu de ouat pe durata a 300 zile este cuprins intre 63-68% -ouale sunt mai mari si mai valoroase nutritive -creste procentul de oua fertile si numarul de pui obtinuti la ecloziune. REINEI ! Oule de prepeli se caracterizeaz printr-o o concentraie ridicat de acizi grai mononesaturai. pH-ul este neutru, n timp ce pH-ul oulor de gin i de ra este mai acid. Sunt foarte bogate n vitamina A, bogate n riboflavin, vitamina B12, acid pantotenic i acid folic. Dintre minerale, oul acestei specii conine o cantitate foarte ridicat de seleniu, i o cantitate ridicat de fosfor i de fier. De asemenea, are n proporii destul de ridicate zinc, sodiu i calciu. Din punct de vedere nutritiv, oul de prepeli este superior oului de gin (valoare caloric, proteic), ns se aseamn foarte mult cu oul de ra, care este totui mai bogat n anumite vitamine (vitamina A, vitamina E, acid folic) i minerale (fier, magneziu, potasiu, seleniu). Nivelul de colesterol cel mai mare l are oul de gin, asemntor cu al oului de ra, n timp ce oul de prepeli conine de aproape 8 ori mai puin colesterol.