Povestea lui Pazvante Chioru' Acum mai bine de 200 de ani ispravile unui pasa rebel zguduiau provinciile

balcanice ale Imperiului Otoman. Ecouri ale acelor vremuri s-au pastrat pana in zilele noastre sub orma unei e!presii care ne trimite cu gandul la o perioada istorica indepartata si anacronica. Putin se cunoaste in prezent despre persona"ul istoric Pazvante. #iata si ispravile sale au ost insa strans legate de su erintele romanilor de pe malurile $unarii% iar s arsitul sau a ost pe masura vietii sale& #iata si ispravile celui care a dat limbii romane una dintre cele mai vechi e!presii% des uzitata si in prezent% sunt atipice pentru ma"oritatea pasalelor care au servit de generatii intregi interesele Inaltei Porti. $e apt% indrazneala de neconceput pentru un supus al sultanului din acele timpuri l-a dus pe pasa Pazvante direct in cartile de istorie turcesti% el ramanand pana astazi singurul pasa care a indraznit sa se revolte contra autoritatii supreme de la 'tambul si sa creeze un adevarat (stat) independent% cu capitala la Vidin% relatii diplomatice private si moneda proprie. Pentru istoricii pasionati% Pazvante este si astazi o personalitate greu de etichetat. $iplomat% egocentrist% maniac% anatic% lingusitor% sadic% prieten idel% nostalgic% invatat% vizionar% haimana% arivist% comple!at% depresiv% ambitios% misogin% razbunator% el intruchipeaza per ect igura dusa pana la e!trem al unui slu"bas de rangul doi din Balcanii inceputului de secol *+. Baiatul din Balcani ,ndeva prin iarna anului *-./% se nastea intr-un satuc din vilayet-ul Bosniei% un copil a carui aima de mai tarziu va straluci putin dar intens in noianul de intrigi si tai asuri care zugraveste per ect imaginea unui Imperiu Otoman a carui stea incepea sa apuna. Or an de tata de la o varsta rageda% micutul Osman% duce in spate o zestre genetica diversa si un caracter pestrit si maleabil cum numai 0alcanii puteau da nastere in acele vremuri. E!ista o sursa con orm carora Osman era iul unei amilii de romani din Valea Timocului% trecuti la Islam din simplul motiv ca ast el erau scutiti de taxele comerciale percepute de turci cetatenilor non-musulmani din provinciile stapanite de ei. 1u e!ista% insa% mai multe izvoare care sa con irme ipoteza originii romanesti. Ast el% se pare ca bunicul sau acuse parte din garzile de akingii bosniaci ale orasului So ia. $e aici rezulta% de apt% al doilea nume al tanarului Osman% Pazvantoglu! o derivatie a poreclei Pasban-Oglu% adica iul gardianului. 0unicul sau era nascut in Bosnia din tata turc si mama croata. 2ama sa avea radacini amestecate% rudele dupa bunica iind ormate din albanezi! evrei! sarbi! bulgari si turci. 3ipic balcanic4 $upa moartea timpurie a tatalui% Osman a"unge in gri"a bunicului sau. Alaturi de acesta deprinde arta armelor% isi insuseste primele notiuni de politica si se apuca de camatarie. Cum pentru orice credincios musulman% camataria este o indeletnicire strict interzisa de perceptele religioase% Osman se a la pentru prima data in viata in ata pericolului de a s arsi in streang. Prins de autoritatile turce% are de ales intre spanzuratoare si exil. In urma interventiilor bunicului si datorita mitei avansate de acesta "udecatorilor% Osman scapa de la moarte si uge intr-o noapte din inchisoarea din 'o ia unde% spre norocul sau% o parte dintre gardieni erau vechi cunostinte ale bunicului. Cateva zile mai tarziu% Osman Pazvantoglu strabate pe uris% intr-o barca% apele $unarii si a"unge in Tara "omaneasca. Aici% dupa multe peripetii% datorate caracterului sau bataios si a catorva

scandaluri datorate escrocarii unor boieri% Pazvantoglu a"unge sa recventeze cercul de apropiati ai domnitorului muntean de origine anariota% #icolae $avrog%eni. Politic%ie! smec%erie! tal%arie& A lat in element propriu printre demnitarii anarioti care parazitau 3ara 5omaneasca% Pazvantoglu este brusc in lacarat de ideea de a a"unge se al garzilor domnitorului. Pentru inceput se anga"eaza in paza palatului domnesc din 0ucuresti% o erindu-si serviciile ca simplu mercenar. A"utat de insistenta si ambitia nativa% dublate de numeroase pungi de galbeni% Pazvantoglu avanseaza% a"ungand in doar doi ani se al garzilor personale de arnauti ale domnitorului $avrog%eni. 6ire sensibila% simte o stranie atractie pentru poezie% ast el a"unge sa il cunoasca si sa se imprieteneasca cu renumitul poet revolutionar grec de origine aromana% "igas 'eraios. Atras de rumusetea domnitelor romance de la curte% Pazvante% dupa cum l-au denumit romanii% este respins de o asa numita "upanita Anica. Pazvante cade intr-o depresie care l-a tinut la pat timp de doua luni. 5idicandu-se plin de razbunare% dezvolta o ura bolnava impotriva emeilor% ura care va i concretizata mai tarziu% in timpul raidurilor de "a e ectuate in Vala%ia% cand personal indeamna hoardele de pazvangii sa siluiasca orice emeie romanca intalnita in cale% indi erent de varsta sau rang social. Po ta de glorie si marire a lui Pazvante nu mai putea i tinuta in rau ast el incat% in scurt timp% a"unge sa comploteze cu boierii anarioti% mazilirea lui $avrog%eni. Acesta a la si% turbat de urie% ordona decapitarea lui Pazvante pe o plat orma construita undeva in apropiere de Strada (ipscani. 1esabuitul aventurier bosniac este salvat de la moarte% in ultima instanta% de catre interventia lui 5igas 6eraios% interventie dublata de o suma considerabila de bani platita in prealabil de acesta domnitorului 2avrogheni. Pazvante trece inapoi )unarea si organizeaza o banda de turci si albanezi cu care incepe sa "e uiasca sistematic 0alcanii in lung si in lat. 5euseste ast el sa stranga o suma considerabila de bani pe care o va trimite direct sultanului Selim% impreuna cu asigurarea ca daca va i pus aga% va dubla pesc%esul trimis Inaltei Porti. 'ultanul accepta momeala% iar Pazvante devine aga. 1emultumit% doreste sa a"unga pasa in cel mai scurt timp. Cum politica de la 'tambul era indi erenta la insistentele lui% el strange o armata de mercenari adusi din toate colturile Europei si se rascoala impotriva stapanirii turcesti a sultanului Selim al treilea. Pazvante nu mai poate i oprit. In nebunia sa creaza un stat independent cu capitala la #idin si se autoproclama pasa. 6ascinat de puterile occidentale% dezvolta relatii diplomatice cu toate tarile din "ur% a"ungand chiar sa-si deschida un consulat in "epublica 'ranceza4 In anul *-+/% Pazvante stapanea de"a un teritoriu marginit de $unare% $untii Balcani% cetatea Belgradului si orasul Varna. $us de val% nu se lasa pana nu a"unge sa bata moneda proprie care pe o parte il in atisa% iar pe cealalta avea gravata puscaria din So ia. *a si durere in Vala%ia 'ultanul nu putea lasa nepedepsita indrazneala nebuna a lui Pazvante ast el incat% in anul *-+/% trimite o expeditie militara de pedepsire compusa din *00.000 de oameni condusa de aga +usein ,ukuc.

In mod bizar% armata lui 7ucu8 nu reuseste sa cucereasca #idinul si% implicit% sa-l captureze pe Pazvante. Pus in ata acestei situatii% aga 7ucu8 da vina pe domnitorul anariot din 3ara 5omaneasca% -onstantin +angerli% pe care il acuza ca nu i-a aprovizionat su icient armata. 9angerli trebuie sa plateasca oalele sparte. In consecinta% sultanul emite un irman de mazilire si executie a domnitorului anariot% act dus la indeplinire de aga 7ucu8 la data de */ ebruarie *-++. In vara aceluiasi an% sultanul decide sa-l ierte pe Pazvante si se hotaraste sa-l numeasca% in s arsit% pasa de Vidin% impresionat de ambitia de neoprit a baiatului din 0alcani. 'tapanit de o sete nestinsa de bani si bunuri% Pazvante inteprinde unele dintre cele mai crunte e!peditii de "a si distrugere din intreaga istorie a 3arii 5omanesti. 0olnav de ura% nu se multumeste cu "e uirea satelor si targurilor% ci ordona incendierea acestora. Ast el de apte% alaturi de siluirea emeilor si uciderea barbatilor% duc la intarirea sentimentului antiotoman printre romani precum si la constituirea primelor cete de %aiduci% organizate pe sistem militar% din 3ara 5omaneasca. In anul */00 trupele sale% denumite pazvangii% "e uiesc si incendiaza -raiova% dintre cele circa -000 de case de la aceea vreme doar :00 iind salvate de incendiu. Acesta situatie a dus la un apt straniu; depasit total de realitate% domnitorul anariot .lexandru $oruzi isi cere singur automazilirea4 In ianuarie */02% Bucurestii sunt terorizati la a larea vestii ca Pazvante si-a trimis trupele spre capitala. )omnitorul $i%ail Sutu uge si ordona garnizoanei de arnauti albanezi sa apere orasul. Acestia se cearta intre ei% iecare aga albanez dorind sa detina comanda. 0ucurestiul cade in anarhie% iind stapanit de bandele de pazvangii care raternizeaza cu vagabonzii si cersetorii locali. Acesta situatie dramatica ia s arsit odata cu interventia brutala a trupelor turcesti care restabilesc ordinea. $ort de mana *ianului/ $istrugerile aduse de Pazvante nu au ramas ara replica. Intr-un episod remarcabil% si din ne ericire pea putin cunoscut al Istoriei 5omanilor% trupele de %aiduci olteni conduse de Iancu *ianu reusesc sa dea o replica pe masura atacurilor pazvangiilor. Ast el% celebrul %aiduc si erou national% Iancu *ianu% organizeaza o serie de incursiuni de urmarire si pedepsire dincolo de )unare. Intr-una din inclestari a"unge sa se lupte personal cu iataganele cu Pazvante. Cuprins de setea rabunarii% <ianu-i scoate un ochi cu iataganul temutului Pazvante% de unde acesta se alege cu porecla de Pazvante Chiorul. =rav ranit de <ianu% el este salvat in ultima instanta de garda sa personala. 'upararea peste masura a <ianului este retinuta in unele balade% celebre atat in 5omania cat si in 'erbia si 0ulgaria. Con orm versurilor% <ianu ar i strigat ; (Cu mana asta ti-am scos un ochi, tot cu mana asta te omor, caine de pagan4) 2arele nostru haiduc nu se opreste% si alaturi de cetele de panduri olteni continua sa treaca $unarea. In anul */0+% haiducii lui Iancu incendiaza #idinul si Plevna% ucigand orice turc intalnit in cale% in replica la actiunile lui Pazvante care atacase Craiova si incendiase satele din Oltenia. Trupele de panduri distrug din temelie raiaua turceasca de la Turnu $agurele care devenise baza avorita de incursiuni a lui Pazvante. Iancu <ianu in persoana aprinde itilul care va arunca in aer moscheea din 3urnu 2agurele. In urma acestor lovituri% turcii nu vor mai incerca niciodata construirea vreunui edi iciu musulman in #alahia.

' arsitul lui Pazvante este neclar% e!istand doua surse care precizeaza acest acest moment. Intr-una dintre variante% Pazvante moare la data de 2- ianuarie */0-% otravit de catre medicul evreu al orasului Vidin% din ordinul sultanului% varianta putin probabila datorita aptului ca Pazvante era o sursa importanta de stoarcere a birurilor din 0alcani. 2ai plauzibila ramane varianta mortii sale in urma distrugerii #idinului de catre Iancu <ianu% care probabil ca si-a indeplinit dorinta de a-l ucide pe Pazvante. $e alt el% dupa episodul distrugerii #idinului de catre panduri% nu mai apare nici o re erire la Pazvante -%ioru0% decat o simpla e!presie% des olosita si in zilele noastre& In orasul #idin din 0ulgaria mai pot i vazute si astazi mosc%eea% biblioteca si cazarma construite&pe vremea lui Pazvante.