UVT

ELEMENTE DE DREPT INTERNAIONAL

Suport de curs

SEMNIFICAIA PICTOGRAMELOR

= INFORMAII DE REFERIN/CUVINTE CHEIE

= TEST DE AUTOEVALUARE

= I LIO!RAFIE

= TEM DE REFLECIE

= TIMPUL NECESAR PENTRU STUDIUL UNUI CAPITOL SAU SECIUNE

Tematica cursului

"# C$p%to&u& I# Societatea internaional i dreptul su. '# C$p%to&u& II. Modaliti de aplicare a dreptului internaional public. (# C$p%to&u& III# Elemente de drept internaional privat.

CAPITOLUL I SOCIETATEA INTERNAIONAL )I DREPTUL SU

"# '# (# /# 1# 3# 6# 7# 8# Cupr%*s

Cupr%*s O+%ect%, -e*er$& O+%ect%,e oper$.%o*$&e T%0pu& *eces$r stud%u&u% c$p%to&u&u% De2,o&t$re$ te0e% %+&%o-r$4%e se&ect%,5 Te05 de re4&ec.%e Mode&e de teste R5spu*sur% 9% co0e*t$r%% &$ teste

E&e0e*te %*troduct%,e :* dreptu& %*ter*$.%o*$& pu+&%c For0$re$ dreptu&u% %*ter*$.%o*$& Su+%ecte&e dreptu&u% %*ter*$.%o*$& pu+&%c Pro+&e0e pr%,%*d popu&$.%$ 9% ter%tor%u& :* dreptu& %*ter*$.%o*$& pu+&%c

O+%ect%, -e*er$&; Cu*o$9tere$ re-u&%&or c$re -u,er*e$25 co0u*%t$te$ %*ter*$.%o*$&5< r$portur%&e %*terst$t$&e 9% $ ro&u&u% pe c$re :& =o$c5 st$te&e :* ,%$.$ %*ter*$.%o*$&5# O+%ect%,e oper$.%o*$&e; >*su9%re$ u*or e&e0e*te de +$25 pr%,%*d spec%4%cu& dreptu&u% %*ter*$.%o*$& pu+&%c< %2,o$re&e 9% dest%*$t$r%% s5%#

= 3 ore

? TEMA I ? ELEMENTE INTR !"#TI$E %N !RE&T"L INTERN'(I N'L &")LI#

+. No.%u*e$< de4%*%.%$ 9% c$r$cter%st%c%&e dreptu&u% %*ter*$.%o*$& No.%u*e !reptul internaional public constituie un ansamblu de norme ,uridice care -uvernea. raporturile care se stabilesc /n cadrul societii internaionale.

Drept %*ter*$.%o*$& pu+&%c

'nsamblul statelor i al altor entiti an-a,ate /n raporturi pe plan internaional 0or-ani.aiile internaionale -uvernamentale etc12 -uvernate de normele dreptului internaional public2 3ormea. societatea sau comunitatea internaional. &rocesul de constituire i de aplicare a normelor dreptului internaional public /n cadrul comunitii internaionale repre.int ordinea ,uridica internaionala. Se 3olosete noiunea de 4 drept internaional public 52 care re-lementea. raporturile dintre state i alte subiecte de drept internaional2 pentru a6l di3erenia de dreptul internaional privat2 care re-lementea. raporturi de drept civil /n care intervine un element de e7traneitate 0un strin2 un bun situat /ntr6o alt ar2 o activitate care se des3oar /ntr6o alt ar etc.1. %n cadrul raporturilor de drept internaional privat statul nu mai apare ca purttor de suveranitate2 ca purttor al puterii de stat2 ci e una din prile raportului de drept civil.

*o.%u*e

de4%*%.%e

De4%*%.%e Dreptul internaional reprezint un ansamblu de principii i norme create de ctre state pe baza acordului de voin, exprimate n forme juridice specifice (tratate, cutuma), pentru a reglementa relaiile dintre ele privind pacea, securitatea i cooperarea internaional, norme a cror aplicare este realizat prin respectarea de bun voie, iar n caz de necesitate, prin sanciunea individual sau colectiv a statelor. !in de3iniia de mai sus re.ult c2 obiectul dreptului internaional public /l constituie re-lementarea raporturilor dintre state2 precum i /ntre acestea i alte subiecte de drept internaional 0or-ani.aii inter-uvernamentale etc.1 i stabilirea competenelor2 a drepturilor i obli-aiilor subiectelor dreptului internaional public /n relaiile internaionale. &entru a 3i -uvernate de normele dreptului internaional2 relaiile respective trebuie s 3ie relaii /n care statele se mani3est ca titulare ale drepturilor lor suverane. C$r$cter%st%c% $&e dreptu&u% %*ter*$.%o*$& pu+&%c

!rept coordonator

%n societatea internaional2 po.iia statelor este cea de e-alitate ,uridic. Ine-alitile care apar /n mod 3iresc /ntre state nu determin2 din punct de vedere al dreptului internaional public2 relaii de subordonare /ntre state2 3iecare dintre ele bene3iciind de atributul de stat suveran i e-al /n drepturi cu celelalte. !e aici2 te.a c dreptul internaional public este un drept de coordonare i nu un drept de subordonare2 cum este dreptul intern al statelor. #u alte cuvinte2 /n societatea internaional nu exist o ierarhie care s situe.e un stat de6asupra altora2 ele 3iind considerate 9 din punct de vedere ,uridic 9 e-ale /n drepturi. !in raportarea dreptului internaional public la dreptul intern al statelor2 re.ulta anumite p$rt%cu&$r%t$t% $&e dreptu&u% %*ter*$.%o*$& pu+&%c: a1 Sub aspectul modului de elaborare a normelor2 /n societatea internaional nu exist un organ legislativ internaional situat deasupra statelor 2 care s elabore.e o le-islaie internaionala. Statele sunt cele care creea. normele internaionale2 prin acordul lor de voin2 e7primat /n mod liber i concreti.at /n tratate i cutuma i tot statele sunt i destinatarele acestor norme. Statele accept s /si con3orme.e comportamentul lor pe plan e7tern2 /n 3uncie de normele dreptului internaional public. b1 %n societatea internaional nu exist organe executive2 asemntoare -uvernului2 care s asigure aplicarea normelor dreptului internaional public /n raporturile dintre subiectele acestuia. 'ceasta atribuie revine tot statelor. c1 %n comunitatea internaional2 nu exist organe judectoreti cu competena general i obligatorie, care s intervin din o3iciu instituind sanciuni2 atunci c;nd normele de drept nu sunt respectate. 'ceasta nu /nseamn c nu ar e7ista or-anisme internaionale cu 3uncii ,urisdicionale2 competena acestora 3iind condiionat de e7primarea acordului e7pres al statelor a3late /n cau.. &entru ca un stat s poat 3i-ura /n calitate de parte /n 3aa #urii Internaionale de <ustiie2

p$rt%cu&$r%t5.%

s$*c.%u*%

este necesar consimm;ntul acestuia. %n alte ca.uri2 pentru ca un stat s poata 3i tras la rspundere /n 3aa unei instane ,urisdicionale2 acesta trebuie s 3ie parte la tratatul care a instituit acea instan 0#urtea Europeana a !repturilor #urtea European de <ustiie 1. d1 ormele dreptului internaional public nu prevd n mod expres sanciuni pentru ca.ul nerespectrii lor2 spre deosebire de dreptul intern al statelor2 ceea ce nu /nseamn c aceste norme ar 3i 3acultative. !ar2 /ntruc;t statele sunt cele care creea. normele internaionale2 prin tratate sau cutuma2 se pre.um buna6credin a acestora /n a le respecta. !eci2 respectarea normelor dreptului internaional public nu se bazeaz n principiu pe constr!ngere2 dei aceasta nu este e7clus /n = mului2

anumite ca.uri. S$*c.%u*%&e :* dreptu& %*ter*$.%o*$& pu+&%c Recur-erea la sanciuni intervine /n condiiile /n care un stat comite un act sau un 3apt ilicit2 din punct de vedere al dreptului internaional public2 /mpotriva unui alt stat2 sau atunci c;nd /ncalc o norm imperativ 0denumit de >,us co-ens?12 comit;nd2 de e7emplu2 o crim internaional. #ompetenta de a constata c un anumit act sau 3apt sav;rit de un stat constituie un act ilicit i de a aplica sanciuni2 revine: statelor i "nite 0 .N.".1 sau altor or-ani.aii internaionale re-ionale. %n ca.ul comiterii de ctre un stat a unui act ilicit /mpotriva altui stat2 statul victim2 dupa ce dovedeste carecterul ilicit al actului2 poate 3i autori.at de ctre or-anele .N.". sa aplice sanciuni. %n ca.ul comiterii de ctre un stat2 prin repre.entanii si2 a unei crime internaionale2 oricare dintre statele membre ale comunitii internaionale are interesul s constate producerea actului ilicit i s sancione.e statul vinovat de /nclcarea ordinii publice internaionale. .N.". i alte or-ani.aii internaionale re-ionale2 /n numele societii internaionale i /n limitele mandatului primit din partea statelor membre prin statutul or-ani.aiei 0#arta .N."2 etc1 sunt abilitate s constate i s sancione.e acte sau 3apte ilicite ale statelor. a1 Sanciunile aplicabile de ctre state pot s conste /n riposta militara2 acte de retorsiune sau represalii. 'tacul armat din partea unui stat poate 3i sancionat prin ripost militar de ctre statul victim2 /n ba.a dreptului la autoaprare preva.ut de #arta .N.". Tot /n numele dreptului la autoaparare2 statele pot sa recur-a la acte de retorsiune2 const;nd /n @acte neamicale considerate /nsa le-itime2 cum sunt: ruperea relaiilor diplomatice2 revocarea privile-iilor diplomatice sau consulare2 instituirea unui embar-o sau /ntreruperea unui a,utor economic2 atunci c;nd o asemenea masura nu /ncalc prevederile unui tratat? Represaliile sunt @acele acte ale unui stat care2 desprinse e conte7tul /n care se des3asoara2 ar trebui considerate ile-ale2 dar care pot 3i ,usti3icate uneori /n ca.ul /n care acestea constituie un raspuns la conduita contrara dreptului internaional al altui stat. Represaliile pot avea un caracter politic2 economic sau ,uridic2 dar nu pot avea un caracter militar?. Spre e7emplu2 un stat dispune e7proprierea masiv a unor bunuri aparin;nd cetenilor altui stat2 3r s acorde desp-ubirile le-ale2 A r-ani.aiei Naiunilor

r%post5 retors%u*e

repres$&%%

stabilite printr6un acord internaional. Statul ai crui ceteni au 3ost pre,udiciai /n acest mod2 poate replica prin e7proprierea /n condiii identice a bunurilor cetenilor statului care a /ncalct acordul internaional i care se a3la pe teritoriul su. b1 r-ani.aiile internaionale2 prin or-anele lor2 pot sa aplice anumite sanctiuni2 .N.".2 #onsiliul de Securitate este or-anul mandatat s aplice /n ca.ul /ncalcrii unor norme de drept internaional public. %n cadrul sanciuni. 'plicarea sanciunilor nu vi.ea.2 pedepsirea statului2 ci2 /n primul r;nd2 restabilirea pcii i securitii internaionale. Sanciunile care pot 3i aplicate2 sunt de dou tipuri: 3r 3olosirea 3orei armate 0masuri de ordin politic i economic1 i cu 3olosirea 3orei armate 0msuri de ordin militar1. !in cadrul primei cate-orii de sanciuni 3ac parte: /ntreruperea relaiilor economice i a comunicaiilor2 sau ruperea relaiilor diplomatice. !in cadrul celei de6a doua cate-orii 3ac parte: demonstraiile2 blocadele sau alte operaiuni e7ecutate de 3ore aeriene2 maritime sau terestre2 ale statelor membre .N.". #onsiliul de Securitate intervine atunci c;nd constat c o anumit situaie internaional repre.int: o ameninare /mpotriva pcii2 o /ncalcre a pcii sau un act de a-resiune. #el mai 3recvent2 #onsiliul de Securitate a apreciat ca o situaie internaional care a reclamat aplicarea unei sanciuni2 repre.int o ameninare /mpotriva pcii. %n c;teva ca.uri doar s6a ,usti3icat cali3icativul de @/nclcare a pcii? 0r.boiul IraB6 Iran2 r.boiul din Iu-oslavia1. 'lte situaii internaionale au 3ost apreciate ca repre.ent;nd amenintri /mpotriva pcii: /mpiedicarea e7ercitrii dreptului popoarelor la autodeterminare 0/n Rode.ia si Namibia12 terorism 0/n Libia12 violarea drepturilor omului i e7od masiv de populatie peste -raniele naionale 0/n Ruanda1. Sanciunile aplicabile de ctre or-ani.aiile internaionale re-ionale pot s conste /n: pierderea de ctre state a unor avanta,e decur-;nd din calitatea lor de membre ale or-ani.aiei2 suspendarea temporar a dreptului de vot al statului /n cadrul or-ani.aiei2 sau e7cluderea din or-ani.aie. %n cadrul #onsiliului Europei2 or-anul deci.ional 6 #omitetul de Ministri 6 poate dispune 0la recomandarea 'dunarii &arlamentare12 suspendarea dreptului de vot al statului /n cadrul or-ani.atiei sau e7cluderea unui stat membru dac acesta a /ncalct /n mod -rav principiul statutar al or-ani.atiei 9 respectarea drepturilor 3undamentale ale omului. '3rica de Sud a 3ost e7clus temporar din cadrul D r-ani.aiei Internaionale a Muncii. !e asemenea2 Condul Monetar Internaional poate s

recur- la aplicarea unor sanciuni sub 3orma neacordrii sau retra-erii unor credite.

Acordu& de ,o%*.5? Statele accept 3aptul c2 un corp de norme ,uridice este absolut necesar pentru a 4u*d$0e*t $& dreptu&u% le re-lementa comportamentul /n raporturile cu alte state i entiti internaionale. %*ter*$.%o*$& 'tunci c;nd apar state noi /n societatea internaional nu este nevoie de o declaratie de acceptare a dreptului internaional public din partea acestora. !reptul internaional /n vi-oare2 /n momentul apariiei lor2 le este 9 /n principiu 9 opo.abil. Se admite2 /ns2 dreptul statelor de a re3u.a aplicarea unor cutume internaionale2 precum i de a iniia noi re-uli cutumiare. Reali.area acordului de voin al statelor2 prin intermediul tratatelor2 nu se obine /n mod automat. &rocedura de /ncEeiere a tratatelor are un caracter comple7 i nu sunt e7cluse presiunile e7ercitate asupra statelor sau bloca,ele /n ne-ocieri. mare parte din domeniile de interactiune /ntre state sunt re-lementate de dreptul internaional. E7ista totui un @domeniu re.ervat?2 o .on /n care statelor li se acorda o lar-a libertate de actiune2 acest domeniu apartin;nd competentei lor naionale e7clusive si care include: ale-erea 3ormei de stat2 or-ani.area politicii interne2 or-ani.area administrativ teritorial2 aprarea i securitatea naional. %n acest domeniu nu este admisa nici o interventie e7terioara2 /n numele necesitatii respecrii dreptului internaional public. &roblema respecrii drepturilor 3undamentale ale omului /n plan intern2 considerat /n dreptul internaional traditional ca apartin;nd domeniului re.ervat al statului2 3ace parte 9 /n pre.ent 9 din domeniul cooperarii internaionale. R$portu& d%*tre dreptu& %*ter*$.%o*$& pu+&%c 9% dreptu& %*ter* !ei dreptul internaional i dreptul intern sunt sisteme ,uridice distincte2 cele dou sisteme se /ntrepatrund2 /n sensul ca2 /n ba.a tratatelor internaionale pe care le /ncEeie2 statele sunt obli-ate sa ia anumite masuri pe plan intern pentru a /ndeplini obli-atiile internaionale la care s6au an-a,at. &e de alt parte2 /n le-islatia interna a statelor e7ista re-lementari care depasesc cadrul lor naional2 re-i.;nd comportamentul lor pe plan e7tern. !e e7emplu2 normele interne prin care se desemnea.a or-anele statale cu atributii /n relaiile internaionale2 procedurile de semnare si rati3icare a tratatelor2 statutul ,uidic al strainilor2 normele le-ale privind recunoaterea ceteniei. F

Fu*d$0e*tu& dreptu&u% %*ter*$.%o*$& /l constituie acordul de voi al statelor.

r$portu& drept %*ter*?drept %*ter*$.%o*$&

%n practica2 se pune problema de a stabili care este impactul dreptului internaional asupra dreptului intern al statului2 mai precis2 de a stii2 /n ca.ul unui con3lict /ntre normele celor dou sisteme de drept2 care dintre acestea prevalea.a. %n acest sens2 /n literatura ,uridica s6au conturat dou teorii : teoria dualista si teoria monista. a1 #on3orm teor%e% du$&%ste 0elaborata /n doctrina -ermana i italiana2 la s3;rsitul sec.al GIG 9lea si /nceputul sec. GG12 dreptul internaional i dreptul intern repre.inta sisteme ,uridice cu valoare e-ala2 dar distincte2 care actionea.a pe planuri di3erite2 av;nd i.voare si destinatari di3eriti. %n consecinta2 cele dou sisteme ,uridice nu se pot intersecta /n nici o situaie2 3iecare dintre ele re-lement;nd un domeniu speci3ic de raporturi ,uridice. Se susine2 de asemenea2 ca poate s e7iste necon3ormiti /ntre actele interne i cele internaionale2 ceea ce /n dreptul contemporan nu este de acceptat. b1 Teor%$ 0o*%st$ are la ba.a @ideea ansamblului normelor ,uridice ale celor dou sisteme de drept si subordonarea unui drept 3ata de celalalt? si cuprinde dou variante: 6 monismul cu primatul dreptului intern asupra dreptului internaionalH 6 monismul cu primatul dreptului internaional asupra dreptului intern. &rima varianta2 dominanta /n doctrina sec. GIG2 susin;nd independenta si suveranitatea deplina a statelor2 /ncearca sa demonstre.e ca dreptul internaional repre.inta o proiectare /n s3era raporturilor dintre state a unor norme din dreptul intern2 dreptul internaional deriv;nd deci2 din dreptul intern al 3iecarui stat. #ea de a dou varianta a aparut ca o reacie 3ata de prima2 susin;nd ca dreptul internaional public ar determina limitele competentelor dreptului intern al statelor. 'ceasta varianta porneste de la concepiile dreptului natural2 a3irm;nd c ar e7ista o ordine ,uridic universal2 superioar ordinilor ,uridice naionale2 un adevrat @stat mondial?2 care atribuie competene statelor /n cadrul acestei ordini ,uridice universale. &ractica internaional nu a con3irmat acest teorie care nea-a competentele statului re.ult;nd din suveranitatea acestora. %n dreptul contemporan2 se mani3esta o tot mai accentuata determinare a dreptului intern de ctre dreptul internaional2 3ara ca vreuna din cele dou teorii sa se 3i validat /n totalitate. Nu e7ista /nsa o practica uni3orma a statelor /n acest sens2 primatul unuia sau a altuia dintre cele dou sisteme ,uridice apreciindu6se pentru 3iecare ca. /n parte2 /n 3unctie de prevederile constitutiilor naionale2 dar i ale #onveniei de la $iena 0+F=F1 privind dreptul tratatelor2 /n care se a3irm: @ parte 0n.n. statul1 nu poate invoca dispo.iiile dreptului sau intern pentru a ,usti3ica nee7ecutarea unui tratat? 0art.2A1. +I

0o*%s0

du$&%s0

6 TEMA II @ FORMAREA DREPTULUI INTERNAIONAL "# I2,o$re&e dreptu& %*ter*$.%o*$& pu+&%c I.voarele dreptului internaional sunt 3orme speci3ice de e7primare a normelor acestui drept2 care re.ulta din acordul de vointa al statelor. Ele sunt deci surse ale normelor dreptului internaional public sau mi,loace ,uridice de e7primare a acestora. %n lipsa unei dispo.iii concrete /n acest sens2 punctul de plecare /n stabilirea i.voarelor dreptului internaional este art.3D din Statutul #urii Internaionale de <ustitie2 care2 stabilind dreptul pe care /l aplic #urtea2 identi3ic principalele i.voare si o3er o ierarEi.are a acestora. Se distin- ast3el2 ca i.voare principale 9 tratatul i cutuma2 iar ca mi,loace au7iliare de determinare a re-ulilor dreptului internaional public 6 Eotar;rile ,udecatoresti si doctrina. Statutul #urii alatura acestor cate-orii de i.voare 6 >ecEitatea?2 considerat ca potential i.vor de drept. %n doctrina ,uridica contemporana se a3irma ca aceste cate-orii preva.ute de Statutul #urii nu epui.ea.a lista i.voarelor dreptului internaional public2 adau-;nd i.voarelor enumerate alte dou cate-orii: actele adoptate de or-ani.aiile internaionale si unele dintre actele unilaterale ale statelor. &rincipalele i.voare ale dreptului internaional sunt2 aadar2 tratatul i cutuma. A# Tr$t$tu& %*ter*$.%o*$& Tratatul internaional repre.int 9 /n sens lar- 9 un acord sau o /ntele-ere 9 care se /ncEeie /ntre membrii comunitii internaionale i care este destinat sa produca e3ecte de drept internaional. %n perioada de /nceput a evolutiei dreptului internaional public2 cutuma repre.enta mi,locul principal de e7primare a normelor sale ,uridice2 dar dupa cel de6al doilea ra.boi mondial2 ca urmare a /ncEeierii unui mare numar de tratate internaionale care au marcat s3;rsitul ra.boiului2 tratatul devine mi,locul cel mai 3recvent de e7primare a normelor dreptului internaional. &rimatul acestei cate-orii de i.voare 0tratatele1 asupra altora repre.int i un e3ect al apariiei de noi state si or-ani.aii inter-uvernamentale pe scena vietii internaionale2 raporturile /ntre acestea concreti.;ndu6se /n tratate. Totodata2 s6a e7tins numrul tratatelor multilaterale2 cu caracter universal2 care re-lementea.a din punct de vedere ,uridic2 domenii de interes -eneral al comunitii internaionale2 cum sunt cel al pcii i securitii ++

internaionale 0#arta C.M.I. si ).I.R.!1.

.N."12 al drepturilor 3undamentale ale omului 0&actele

.N.". din +FF=12 al de.voltrii economice i comerului internaional 0Statutele "ratatul constituie principala form de creare a normelor dreptului internaional,

tr$t$t

put!nd reglementa cu precizie i uor de dovedit domenii complexe ale colaborrii i permi!nd formarea normelor de drept ntr#un interval scurt de timp$ %n doctrina ,uridica s6a ridicat problema de a stabili dac orice tratat internaional poate 3i considerat i.vor de drept. %n acest sens2 trebuie sa se 3aca distinctie ntre tratatele licite si cele ilicite. "n tratat licit este cel /ncEeiat cu respectarea normelor dreptului internaional public. Tratatul ilicit este acel tratat care /ncalc norme de drept internaional imperative 0de >,us co-ens?12 sau este nul2 ca urmare ca urmare a e7istentei unor vicii de consimtam;nt la /ncEeierea sa. S6a concEis ca2 numai tratatele licite si aflate n vigoare pot sa constituie izvoare de drept internaional public. Tratatele internaionale2 ca i.voare de drept internaional public2 se caracteri.ea.a prin urmatoarele trsturi: 6 concreti.ea. cu preci.ie acordul de vointa al statelor2 stabilind drepturile si obli-atiile ,uridice ale acestoraH

tratat

cutu05

6 permit adaptarea dreptului internaional la dinamica scEimbarilor ce intervin /n cadrul comunitatii internaionale2 prin posibilitatea 3ormularii de amendamente sau a revi.uirii te7tului lor. # Cutu0$ #utuma2 considerat cel mai vecEi i.vor de drept internaional2 repre.int o practic -eneral2 constant2 relativ /ndelun-at si repetat a statelor2 considerat de ele ca av;nd 3ora ,uridic obli-atorie. Statutul #urii Internaionale de <ustiie o de3inete ca >dovad a unei practici -enerale2 acceptata ca drept?. &rin urmare2 pentru ca o practica a statelor sau a altor subiecte de drept internaional sa 3ie considerat cutuma2 potrivit dreptului internaional2 aceasta trebuie sa /ntruneasc cumulativ elemente de ordin material si subiectiv: 6 sa aib un caracter nescris si -eneral2 relativ /ndelun-at si repetatH 6 sa 3ie acceptata de ctre subiectele dreptului internaional public ca o re-ul de conduita cu 3ora ,uridica obli-atorie. &rin aceste elemente2 cutuma se deosebete de alte practici2 cum sunt obiceiul si curtoa.ia internaionala. &racticile menionate nu au caracter obli-atoriu2 3iind lipsite de recunoatere ,uridica si nu atra- rspunderea internaionala a statelor /n +2

ca.ul nerespectrii lor. "nele u.ante s6au trans3ormat /n timp /n re-uli cutumiare 0de e7emplu imunitile i privile-iile diplomatice1H de asemenea2 unele re-uli cutumiare au devenit simple u.ante 0anumite re-uli de ceremonial aplicate diplomailor1. %n practica s6a ridicat problema de a stabili numarul statelor care trebuie /ntrunit pentru ca o practica sa devina cutuma. %n ,urisprudenta sa2 #urtea Internaionala de <ustitie a a3irmat ca este nevoie de >o participare lar-a si repre.entativa din partea statelor /nsa nu de totalitatea statelor care 3ormea.a societatea internaionala la un moment dat.? 0ca.ul &latoului continental al Marii Nordului2 Eot. #.I.<. din 2I.I2.+F=F1. Este posibil 3ormarea unor cutume cEiar pe o arie -eo-ra3ic limitat2 cum sunt cutumele re-ionale2 locale sau cEiar bilaterale. %n ceea ce privete timpul necesar 3ormrii unei cutume2 acesta poate 3i i mai scurt 0c;iva ani1 cu condiia ca2 practica statelor sa 3i 3ost 3recventa si uni3orma. %n acest mod s6au 3ormat asa .isele >cutume salbatice?2 cum este dreptul popoarelor la decoloni.are.

=ur%sprude*.$

bli-aia de a dovedi e7istenta unei cutume incumba statului care o invoca2 3ie pentru a se apara /mpotriva unei pretentii a altui stat2 3ie pentru a revendica un drept propriu. E7emple de acte sau 3apte care pot 3i considerate elemente ale unei norme cutumiare: 6 acte interne ale statului 0acte ale ministerelor2 note diplomatice2 declaratii de politica e7terna2 corespondenta diplomatica2 alte acte normative interne cu condiia

doctr%*$

sa produca e3ecte pe plan e7tern1H 6 clau.ele unor tratate invocate ca norme cutumiare de ctre alte state dec;t cele care sunt parti la tratatH 6 practica -eneral a or-ani.aiilor internaionale 0 de e7emplu2 re-ula potrivit careia abtinerea voluntara de la vot a unui membru permanent al #onsiliului de Securitate al .N.". nu constituie un obstacol /n adoptarea unei re.olutii2 s6a impus ca o cutuma internaionala1. R$portu& d%*tre tr$t$t s% cutu0$ %n ceea ce privete raportul dintre tratat i cutuma2 din practica #urii Internaionale de <ustitie2 se desprind c;teva re-uli: 6 normele preva.ute /n tratate pot 3i acceptate si aplicate de alte state terte de tratat sau pot 3i impuse acestora ca re-uli cutumiareH 6 tratatele si cutumele care au acelasi continut pot sa e7iste /n paralelH 6 /n ca. de dubiu2 tratatele se interpretea.a potrivit dreptului cutumiar2 a carui +3

$cte&e or-$*%2$.%%&or %*ter*$.%o*$&e

norma2 dac are caracter imperativ va avea prioritate 3ata de tratat. Trebuie preci.at /ns2 c dac un stat a mani3estat /n mod sistematic i e7plicit o atitudine de respin-ere a unei cutume internaionale aceasta nu /i poate 3i opo.abila. C# Hot5rAr%&e =udec5tore9t% Nu creea. propriu6.is norme de drept2 ci contribuie doar la preci.area corect a unei norme de drept internaional. &ot 3i incluse /n aceasta cate-orie: 6 <urisprudenta #urii Internaionale de <ustitie2 cu preci.area ca Eotar;rile acestei instane internaionale au 3orta ,uridica obli-atorie doar pentru prile din liti-iu si pentru cau.a /n care se pronuntaH 6 Jotr;rile tribunalelor arbitrale internaionaleH 6 Jotr;ri ale unor tribunale naionale2 pronuntate /n liti-ii care ridica probleme de drept internaional. D# Doctr%*$ !in doctrina 3ac parte lucrrile tiini3ice ale unor specialiti /n domeniu2 c;t i operele unor 3oruri tiini3ice internaionale cum sunt: 'sociaia de !rept Internaional2 Institutul de !rept Internaional2 #omisia de !rept Internaional a .N.".2 precum i opiniile separate ale ,udecatorilor #urii Internaionale de <ustitie ane7ate deci.iilor #urii. %n ,urisprudenta instanelor internaionale2 doctrina s6a invocat adesea ca dovada a e7istentei unei norme si nu ca sursa a dreptului internaional. E# Acte&e or-$*%2$.%%&or %*ter*$.%o*$&e #ei mai muli autori consider aceast cate-orie de acte ca repre.ent;nd un i.vor secundar2 derivat al dreptului internaional public2 /n virtutea 3aptului c or-ani.aiile internaionale -uvernamentale sunt subiecte derivate de drept2 3iind creaia statelor. 'ctele constitutive ale or-ani.aiilor 0#arta .N.".2 Statutul #onsiliului Europei etc1 stabilesc 3orta ,uridica a actelor pe care le adopta or-ani.atia. Statutele prevd2 de re-ul2 dou cate-orii de acte ale or-anelor unei or-ani.aii internaionale: 6 acte ce se re3er la or-ani.area i 3uncionarea intern a or-ani.aiei i care au un caracter obli-atoriuH 6 acte care se adresea. statelor membre si care cuprind norme de comportament cerute pentru reali.area scopului or-ani.atieiH acestea sunt 3ie obli-atorii2 3ie 3acultative. +*

#onsiliul de Securitate al

.N.". adopta re.oluii obli-atorii pentru statele membre .N.". i 'dunarea &arlamentar a

.N.".2 or-anele "niunii Europene adopta deci.ii2 re-ulamente2 directive cu caracter obli-atoriu2 'dunarea Keneral #onsiliului Europei adopta recomandari. #Eiar dac recomandarile2 prin natura lor2 nu constr;n-2 din punct de vedere ,uridic2 statele destinatare ele nu pot 3i totui considerate simple /ndemnuri2 /ntruc;t acestea i6au asumat2 /n momentul aderarii la or-ani.aie2 an-a,amentul de a concura la reali.area scopului /nscris /n statut. F# Acte&e u*%&$ter$&e $&e st$te&or Sunt luate /n considerare acele acte ale statelor care produc e3ecte ,uridice /n planul relaiilor internaionale: declaraia2 recunoaterea2 protestul i renunarea. a1 Declaraia este actul prin care un stat 3ace cunoscuta altor state po.itia sa /n le-atur cu o anumit situaie i este /n masura sa an-a,e.e acel stat pe plan e7tern. !e e7emplu2 declaratia statului prin care accepta ,urisdictia obli-atorie a #urii Internaionale de <ustitie2 sau declaraiile unor state de stabilire a unor drepturi e7clusive i suverane asupra platoului continental 0acestea din urm au determinat 3ormarea unor norme cutumiare /n domeniu 9 ve.i2 &roclamaia Truman 9+F*=1H b1 %ecunoaterea este actul prin care un stat constata aparitia unui nou subiect de drept internaional 0un alt stat2 o or-ani.atie internaionala1 sau a altor cate-orii 0-uvern2 natiune care lupt pentru dob;ndirea independentei sau insur-enii dintr6un r.boi civil1 i prin care /si mani3est dorina de a stabili cu acestea relaii o3icialeH printr6un asemenea act pot 3i recunoscute noi re-uli de drept internaionalH c1 &rotestul este o 3orm a demersului diplomatic prin care un stat ia po.iie /mpotriva aciunilor unui alt stat care /ncalc drepturile sale le-itime2 atr-;ndu6i atenia asupra responsabilitii sale sau solicit;ndu6i reparaii pentru pre,udiciile cau.ate. &rintr6un act de protest poate 3i /mpiedicat2 totodata2 3ormarea unei noi re-uli cutumiare. d1 %enunarea este actul prin care un stat abandonea.a voluntar2 total sau parial2 anumite drepturi pe care le dob;ndise /n ba.a unor tratate internaionale. !e e7emplu2 renuntarea unui stat la imunitatea de ,urisdictie si de e7ecutie2 pentru a putea obtine un credit important de pe piata 3inanciara internaionala si a raspunde /n ca.ul nerambursarii la timp a creditului. !# EcB%t$te$ Statutul #urii Internaionale de <ustitie prevede dreptul acestei instane de a soluiona un liti-iu /n con3ormitate cu principiul ecEitii 0>e7 aeLuo et bono?12 dac +8

prile la acea cau. sunt de acord. 'ceasta prevedere semni3ic 3aptul c2 atunci c;nd prile unui liti-iu /ncredinea. >,udectorului internaional? soluionarea cau.ei con3orm principiului ecEitatii2 ele con3era instanei puteri e7ceptionale. %ntr6 un asemenea ca.2 ,udecatorul va propune o solutie ba.ata pe 3apte si nu pe dreptul po.itiv2 pe care o considera ,usta si con3orma intereselor partilor /n cau.a. Recur-erea la ecEitate nu /nseamna nerespectarea normelor imperative ale dreptului internaional public. Totusi2 o Eotar;re ,udecatoreasca pronuntata /n ba.a principiilor ecEitatii poarta un -rad de subiectivitate2 cEiar dac se pretinde a 3i o solutie dreapta2 /ntruc;t nu se 3ondea.a pe normele dreptului internaional. &ractic2 ,udecatorul internaional are posibilitatea2 3ie sa complete.e un vid normativ2 3ie sa atenue.e ri-orile unei norme internaionale dac situaia concreta o impune. &entru a evita comiterea unor eventuale abu.uri2 acest principiu are un domeniu restr;ns de aplicare 0con3licte politice sau teritoriale12 3iind necesar consimtam;ntul e7pres al partilor /n cau.a. &rivita ca i.vor de drept2 ecEitatea poate constitui un 3undament moral pentru re-ulile ,uridice si un principiu de drept2 alaturi de cel al bunei6credinte. '. Cod%4%c$re$ dreptu&u% %*ter*$.%o*$& #odi3icarea /n dreptul internaional repre.int operaiunea de -rupare i sistemati.are a normelor dreptului internaional public2 /n scopul asi-urrii unitii acestor norme2 a preci.rii coninutului lor i a /nlturarii eventualelor contradictii dintre ele. biectul codi3icarii l6a constituit2 /n primul r;nd2 normele cutumiare. #odi3icarea este de dou tipuri 6 neo3iciala si o3iciala. #odi3icarea neo3iciala este re.ultatul cercerii stiinti3ice2 respectiv doctrina ,uridic. !ei aceasta nu este obli-atorie pentru state2 ea poate o3eri elemente utile codi3icrii o3iciale2 practicii statelor i ,urisprudenei internaionale. #odi3icarea o3icial se reali.ea. prin acordul statelor2 /n cadrul or-ani.aiilor internaionale sau al con3erintelor si are un caracter obli-atoriu. %n cadrul .N.". s6 a creat un or-anism speciali.at cu atributii /n domeniul codi3icarii dreptului internaional 9 #omisia de !rept Internaional2 3ormata din e7perti cu pre-atire ,uridica. #odi3icari cu valoare deosebita sunt considerate: #onventiile asupra dreptului marii 0Keneva2 +F8D12 #onvenia privind relaiile diplomatice 0$iena2 +F=+12 #onvenia asupra relaiilor consulare 0$iena2 +F=312 #onvenia privind dreptul tratatelor 0$iena 2 +F=F1. (# Ier$rB%$ *or0e&or :* dreptu& %*ter*$.%o*$& pu+&%c co*te0por$* +=

a1

prima ierarEi.are a i.voarelor dreptului internaional public se poate stabili .N.". si cele ale tratatelor /ncEeiate de statele membre ale

/ntre dispo.itiile #artei

or-ani.atiei. %n ca.ul unui con3lict /ntre dispo.itiile acestora se vor aplica prioritar prevederile #artei .N.". b1 alt ierarEi.are este posibila /ntre normele universale 0normele din tratate cu caracter -eneral2 universal1 si cele particulare2 cu primatul primelor. c1 %n dreptul internaional contemporan operea.a distinctia /ntre norme imperative 0de ,us co-ens1 si norme dispozitive. Ma,oritatea normelor e7istente sunt norme

Nor0e %0per$t%,e C=us co-e*sE

dispo.itive2 adica cele care permit dero-area de la prevederile lor2 prin acordul partilor. Nor0e&e %0per$t%,e $&e dreptu&u% %*ter*$.%o*$& CDus co-e*sE Sunt acele norme de drept internaional -eneral situate pe o cate-orie superioar2 at;t 3a de alte norme de drept internaional -eneral2 de la care statele pot dero-a6 numite norme dispo.itive6 c;t mai ales 3a de normele cu caracter restr;ns6 bilaterale sau plurilaterale6care nu pot 3i /n con3lict cu cele imperative. Sanciunea pentru o asemenea situaie ar 3i nulitatea actului prin care statul ar /ncerca s dero-e de la normele imperative. &otrivit #onveniei de la $iena din +F=F privind !reptul tratatelor2 normele imperative sunt >norme acceptate i recunoscute de comunitatea internaional a statelor /n ansamblul su ca norme de la care nu este permis nici o dero-are i care nu pot 3i modi3icate dec;t printr6o nou norm de drept internaional -eneral av;nd acelai caracter? 0art. 831. &otrivit aceleiai #onvenii 0art. =*12 este nul orice tratat care /n momentul /ncEeierii sale vine /n con3lict cu o norm imperativ a dreptului internaional. !octrina a identi3icat trei cate-orii de norme care compun normele imperative ale dreptului internaional: 6 principiile fundamentale ale dreptului internaionalH 6 norme care vizeaz drepturi ale tuturor statelor n domenii care nu au ca obiect suveranitatea statelor 0libertatea mrilor2 inter.icerea pirateriei1H 6 o serie de norme cu caracter umanitar2 pe care ansamblul statelor le consider indispensabile pentru a -aranta respectarea drepturilor elementare la via i demnitate uman 0inter.icerea -enocidului2 a sclava,ului2 le-ile i obiceiurile r.boiului1. Pr%*c%p%%&e 4u*d$0e*t$&e $&e dreptu&u% %*ter*$.%o*$& pu+&%c +A

&rincipiile 3undamentale ale dreptului internaional repre.inta >norme ,uridice de

Pr%*c%p%% 4u*d$0e*t$&e

aplicatie universala2 cu un nivel ma7im de -eneralitate si cu un caracter imperativ2 care dau e7presie si prote,ea.a o valoare 3undamentala /n raporturile dintre subiectele de drept internaional.? 'ceste principii2 consacrate /n #arta .N.".2 au 3ost a3irmate si /n Declaratia 'dunarii (enerale )$ $*$ din +,-. asupra principiilor dreptului internaional 2 3iind considerate norme imperative 0de >,us co-ens? 1 de la care statele nu pot dero-a prin conventii contrare. E*u0er$re$ pr%*c%p%%&or 6 &rincipiul nerecur-erii la 3orta sau la amenintarea cu 3orta /n relaiile dintre state sau principiul nea-resiunii. %n virtutea acestui principiu2 ra.boiul de a-resiune este considerat o >crima /mpotriva umanitatii?. 6 &rincipiul soluionarii pasnice a di3erendelor. 6 &rincipiul neamestecului /n treburile interne ale altor state2 care2 /n dreptul contemporan2 nu mai constituie un principiu de stricta interpretare2 multe domenii care au 3ost considerate /n dreptul internaional traditional ca apartin;nd competentei e7clusive a statului 3iind transpuse /n cadrul cooperarii internaionale 0de e7emplu2 problema respecrii drepturilor 3undamentale ale omului1. 6 &rincipiul cooperarii internaionale. 6 !reptul popoarelor la autodeterminareH acest principiu nu trebuie interpretat ca >autori.;nd sau /ncura,;nd o actiune 0M1 care ar de.membra /n total sau /n parte2 inte-ritatea teritoriala sau unitatea politica a unui stat suveran si independent0M1? H 6 &rincipiul e-alitatii suverane a statelor. 6 &rincipiul /ndeplinirii cu buna6credinta a obli-atiilor internaionale 6 principiul pacta sunt servanda. 'ctul final de la /elsin0i (+,-1) adoptat /n cadrul #on3erintei pentru Securitate si #ooperare /n Europa 0/n pre.ent trei: 6 principiul inviolabilitatii 3rontierelorH 6 principiul inte-ritatii teritorialeH 6 principiul respecrii drepturilor omului si a libertatilor 3undamentale. .S.#.E1 adau-a principiilor mentionate2 altele

/# >*cBe%ere$ tr$t$te&or %*ter*$.%o*$&e @ pr%*c%p$&$ 0od$&%t$te de $p$r%.%e $ *or0e&or dreptu&u% %*ter*$.%o*$&

+D

No.%u*% -e*er$&e pr%,%*d tr$t$tu& %*ter*$.%o*$& !reptul tratatelor2 instituie de ba. a dreptului internaional2 ,oac un rol esenial /n e7istena ca atare a acestuia. Tratatul internaional repre.int principalul mi,loc prin care statele /i mani3est ast.i voina de a crea raporturi ,uridice. Re.ultat al acordurilor dintre state2 tratatul internaional repre.int temelia /nsi a dreptului internaional2 scEeletul pe care se cldete /ntre-ul sistem de relaii din cadrul comunitii internaionale. Mai ales /n perioada actual2 el constituie principala cale de apariie i de.voltare a dreptului2 sursa i 3orma sub care apar normele i re-ulile pentru toate ramurile dreptului internaional. &ractica tratatelor internaionale este la 3el de vecEe ca i e7istena /nsi a comunitilor statale. E7tinderea i diversi3icarea societii internaionale2 apro3undarea i ampli3icarea relaiilor economice i politice dintre state au determinat creterea importanei i rolului tratatelor2 acestea a,un-;nd s re-lemente.e toate domeniile colaborrii dintre state. Sub imperiul acestei de.voltri a tratatului internaional2 at;t din punctul de vedere al teEnicii de /ncEeiere2 care s6a per3ecionat continuu2 c;t i din punctul de vedere al problematicii din ce /n ce mai diversi3icat ce 3ormea. obiectul tratatelor internaionale2 a avut loc codi3icarea dreptului tratatelor. Re-%0u& =ur%d%c $& tr$t$te&or Este re-lementat /n dou documente internaionale de re3erinta 9 2onvenia privind dreptul tratatelor ncheiate de ctre state 0V%e*$< "8381 si 2onvenia privind dreptul tratatelor ncheiate de ctre state si organizaii internaionale 0V%e*$< "8731. &rima dintre acestea2 cali3icat su-estiv drept un @Tratat al tratatelor2 este considerat a 3i cea mai important #onvenie de codi3icare adoptat /n cadrul N". #onvenia repre.int un instrument de codi3icare a re-ulilor cutumiare e7istente2 conin;nd /ns i prevederi noi2 e7presie a de.voltrii pro-resive a dreptului internaional /n materie2 constituind principalul i.vor al dreptului tratatelor. Ea a intrat /n vi-oare /n +FDI2 c;nd s6a /ntrunit numrul de rati3icri necesare. &entru rile care au rati3icat #onvenia2 dispo.iiile acesteia sunt obli-atorii2 dar ea repre.int i pentru statele care nu sunt /nc pri un -Eid de urmat2 3iind o sinte. a unor practici /ndelun-ate2 un drept comun al tratatelor. %n preambulul acesteia se a3irm c re-ulile dreptului internaional cutumiar vor +F continua s c;rmuiasc cEestiunile nere-lementate de dispo.iiile sale.

dep&%*e puter%

re2er,e de*u0%re $ccept$re EFpr%0$re$ co*s%0.50A*tu&u%

r$t%4%c$re$ c&$s%4%c$re

$der$re M%=&o$ce =ur%d%ce e4ecte :* sp$.%u Tr$t$tu& %*ter*$.%o*$& co*d%.%% :*cBe%ere$ tr$t$te&or co*d%.%% de ,$&%d%t$te
t%pur% :* t%0p re-%0 =ur%d%c

$ute*t%4%c$re$ $supr$ p5r.%&or

,%c%% de co*s%0.50A*t Mo*%s0

3a.ele /ncEeierii de3iniie *e-oc%ere$

aprobarea

se0*$re$ &%+er$ $&e-ere $ 0%=&o$ce&or %*terpret$re

du$&%s0 suspe*d$re

:*cet$re$ $p&%c5r%%

st$tu& c$ su+%ect de drept %*ter*$.%o*$& su,er$*%t$te$

TEMA III ? S")IE#TELE !RE&T"L"I INTERN'(I N'L &")LI#

"# No.%u*e s% c$te-or%% Subiectele dreptului internaional public sunt >entitati participante la viata internaionala2 cu drepturi si obli-atii directe?. #u alte cuvinte2 subiectele dreptului internaional public repre.inta acele entitati care participa la raporturi juridice, reglementate de normele acestui drept$ ' 3i subiect de drept internaional /nseamna a bene3icia de personalitate juridica internaionala2 ceea ce presupune capacitatea de a 3i titular de drepturi si obli-atii cu caracter internaional. &ersonalitatea ,uridica internaionala se di3erentia.a pentru 3iecare dintre participantii la raporturile ,uridice internaionale: 6 statele 2 considerate subiecte ori-inare2 tipice2 primareH

*o.%u*e$ de su+%ect de drept %*ter*$.%o*$&

dreptur%&e 9% o+&%-$.%%&e st$te&or

6 or-ani.aiile internaionale -uvernamentale2 cali3icate drept subiecte derivateH 6 natiunile sau popoarele care lupta pentru cucerirea independentei2 subiecte cu personalitate ,uridica limitata si tran.itorie2 p;na la 3ormarea statului independentH 6 alte entitati care participa la raporturi ,uridice internaionale2 dar a caror personalitate juridica nu este recunoscuta n dreptul internaional public# persoanele fizice si organizaiile neguvernamentale$ '# St$tu& c$ su+%ect $& dreptu&u% %*ter*$.%o*$& Su,er$*%t$te$ st$tu&u% Indi3erent de /ntinderea teritorial2 numrul populaiei2 3ora economic2 statele au personalitate ,uridic internaional2 putere de comandament. Statul i nu naiunea 0suma naionalilor1 bene3icia. de personalitate ,uridic inmternaional. Statul suveran ocupa o po.itie dominanta /ntre subiectele de drept internaional 2I

public si aceasta2 pentru ca2 mult timp a repre.entat unicul subiect al acestui drept si este sin-urul care poseda capacitatea de a6si asuma totalitatea drepturilor si obli-atiilor cu caracter internaional. 2alitatea de subiect de drept a statului deriva din suveranitatea sa2 independent de 3aptul ca2 celelalte state le recunosc sau nu aceasta calitate. Suveranitatea este cea care con3era statului personalitate ,uridica internaionala2 adica aptitudinea de a actiona /n cadrul comunitatii internaionale2 prin e7ercitarea drepturilor si asumarea de obli-atii. Suveranitatea este un >atribut al puterii de stat? de a 3i dotat cu autonomie total i competen nelimitat. %n virtutea atributului de suveranitate2 statul /si e7ercita autoritatea pe dou planuri: pe plan intern2 el are dreptul de a e7ercita puterea asupra cetenilor sai2 precum si asupra tuturor persoanelor a3late pe teritoriul si sub ,urisdictia sa2 edict;nd le-i si aplic;nd sanctiuni /n ca.ul nerespecrii lor2 iar pe plan e7tern2 are dreptul de a repre.enta natiunea si a o an-a,a /n raporturi cu alte natiuni . Condiiile pe care trebuie s le /ndeplineasc cumulativ o entitate pentru a putea constitui un stat sunt: # populatie permanenta3 #un teritoriu determinat3 # un guvern independent si o ordine sociala, politica si juridica$ Dreptur%&e s% o+&%-$t%%&e st$te&or "nele dintre drepturile si obli-atiile 3undamentale ale statelor au 3ost mentionate /n #onvenia de la Montevideo 0+F3312 care repre.inta actul constitutiv al r-ani.atiei Statelor 'mericane 0 .S.'.1 si /n #arta drepturilor si obli-atiilor economice ale statelor 0 .N.".2 +FA*1. !intre drepturile statelor se retin: 6 dreptul la e7istenta si suveranitateH 6 dreptul la pace si securitateH 6 e-alitatea /n drepturiH 6 dreptul de a participa la viata internaionalaH 6 dreptul la le-itima aparare /n ca.ul comiterii unui act ilicit sau a unui act de a-resiune din partea altor stateH 6 dreptul la autodeterminare2 implic;nd dreptul de a ale-e si de a or-ani.a /n mod liber sistemul politic si de a dispune nestin-Eerit de resursele sale economice si naturaleH 6 dreptul la de.voltare si pro-res. #on3orm re-lementarilor de drept internaional2 statele bene3icia.a de imunitate de 2+

jurisdictie a lor si a bunurilor lor2 /n 3ata or-anelor ,udecatoresti ale altor state. 'cesta repre.inta un drept la care statul poate sa renunte2 /n anumite /mpre,urari. )bligatiile statelor au la ba.a2 /n primul r;nd2 respectarea principiilor fundamentale ale dreptului internaional public si consta /n: 6 obli-atia de a nu recur-e la 3olosirea 3ortei sau la amenintarea cu 3orta /n relaiile interstataleH 6 obli-atia de a respecta inviolabilitatea 3rontierelorH 6 obli-atia de a re.olva orice di3erend pe cale panic H 4or0e de or-$*%2$re

6 obli-atia de a /ndeplini cu buna6credinta obli-atiile internaionale re.ult;nd din tratateH 6 obli-atia de a prote,a mediul. For0e de or-$*%2$re $ st$te&or %n societatea internaionala e7ista mai multe tipuri de state: 6 state unitare2 cele care au un sistem unic de or-ane supreme ale puterii i administratiei de stat i repre.inta subiecte unice de dreptH 6 uniuni de state2 repre.ent;nd 3orme de asociere a dou sau mai multe state independente. #ele mai repre.entative uniuni de state sunt con3ederatiile i 3ederatiile. 6 statul permanent neutru2 care are un statut propriu. 2onfederatiile sunt acele uniuni de state /n cadrul carora statele membre /i pastrea.a calitatea de subiecte de drept2 3iind state independente care /i conduc sin-ure relaiile internaionale. Statele uniunii instituie or-ane comune2 care centrali.ea.a i coordonea.a activitatea acestora /n anumite domenii. !e e7emplu2 #omunitatea Statelor Independente 0#.S.I.1 se apropie de modelul unei con3ederatii re-ionale2 constituita /n ba.a unui acord 6 'cordul de la MinsB 0+FF+1 6 /ncEeiat /ntre statele 3ostei ".R.S.S. i cuprinde /n structura sa mai multe or-ane: #onsiliul Se3ilor de State care este or-anul deci.ional suprem2 #onsiliul Se3ilor de Kuverne2 #omitetul de coordonare i consiliere 9 or-an permanent e7ecutiv2 #onsiliul Ministrilor '3acerilor E7terne2 care coordonea.a politica e7terna a statelor membre2 #onsiliul Ministrilor 'pararii 9 responsabil de coordonarea politicii militare a statelor membre2 un Stat Ma,or2 #onsiliul comandantilor trupelor 3rontaliere2 Tribunalul a3acerilor economice2 )anca interstatala i un Secretariat e7ecutiv. &rin tratatele /ncEeiate la nivel de con3ederatie2 statele membre vi.ea.a sa cree.e o uniune economica /n care sa 3ie asi-urata libera circulatie a mar3urilor2 a capitalului2 a serviciilor i a persoanelor din aceasta .ona2 precum i asi-urarea unei .one de 22

st$te u*%t$re

st$te co0puse

4eder$.%%

liber scEimb !e cele mai multe ori2 con3ederatia este o 3orma de tran.itie /nspre constituirea unei 3ederatii. Este ca.ul S.".'.2 care2 /nainte de a deveni un stat 3ederativ a pre.entat 3orma unei con3ederatii. 4ederatiile repre.inta uniuni de state care au renuntat la independenta lor2 trans3er;nd calitatea de subiect de drept statului 3ederal. Statele membre /i pastrea.a competenta de a administra strict probleme de interes local2 statul 3ederal 3iind cel care le conduce relaiile e7terne. Este ca.ul )el-iei2 a Elvetiei etc. or-$*%2$.%% %*ter*$.%o*$&e

situaie particulara este cea a statului permanent neutru2 care dispune de o capacitate limitata de a6i asuma drepturi i obli-atii2 determinata de statutul sau speci3ic. State cu neutralitate permanenta sunt Elvetia i 'ustria. Neutralitatea unui stat trebuie sa re.ulte din acte interne ale acestuia 9 le-i i dispo.itii constitutionale. Statului neutru /i revin obli-atii speci3ice: de a nu participa la aliante militare2 politice sau economice care urmaresc pre-atirea unui ra.boiH de a nu permite 3olosirea teritoriului lor drept teatru al unor operatiuni militare2 sau ca loc de depo.itare a munitiilor2 armamentului i a trupelor militareH de a colabora activ cu celelalte state pentru asi-urarea pacii i securitatii internaionale. Statul neutru are dreptul la autoaparare individuala i colectiva2 precum i de a acorda spri,in statului victima2 /n ca.ul unui ra.boi. 'cest din urma drept /i este recunoscut statului neutru2 care2 /n societatea contemporana2 nu mai este >tinut? de obli-atia de impartialitate. Statul neutru are2 de asemenea2 dreptul de a 3i membru al aceasta nu vine /n con3lict cu statutul de neutralitate. (# Or-$*%2$.%%&e %*ter*$.%o*$&e r-ani.aiile internaionale au o personalitate juridica limitata prin statutul lor de 3unctionare2 3iind /ndreptatite sa /i asume doar acele drepturi i obli-atii care concura la reali.area scopului pentru care au 3ost /n3iintate. Totodata2 repre.inta subiecte de drept derivate2 /ntruc;t sunt creatia statelor 6 a subiectelor ori-inare 6 care le con3era calitatea de subiecte de drept2 prin statut. &ersonalitatea ,uridica internaionala a or-ani.aiilor -uvernamentale se mani3esta pe plan intern i pe plan internaional i consta /n: dreptul de a6i coordona activitatea or-anelor interne2 /n dreptul de a /ncEeia tratate2 de a /n3iinta misiuni diplomatice permanente i de a accepta 3unctionarea unor asemenea misiuni ale statelor pe l;n-a ele 0drept de le-atie activa i pasiva12 /n dreptul or-ani.aiilor i a 3unctionarilor acestora de a bene3icia la imunitati i privile-ii diplomatice2 /n dreptul de a actiona pe plan 23 N"2 consider;ndu6se c

0%9c5r% de e&%+er$re *$.%o*$&5

internaional /mpotriva unui alt subiect de drept i /n obli-atia de a raspunde /n 3ata unor instane internaionale. &ersonalitatea ,uridica a or-ani.aiilor este opo.abila i 3ata de statele care nu sunt membre ale or-ani.atiei. /# N$t%u*%&e 9% popo$re&e c$re &upt$ pe*tru e&%+er$re !upa cel de6al doilea ra.boi mondial2 dreptul internaional public a consacrat dreptul la autodeterminare a popoarelor a3late sub dominatia coloniala. %n acest mod s6a le-ali.at lupta lor de eliberare naionala /n vederea constituirii ca stat independent. &opoarelor care lupta pentru independenta li s6a recunoscut calitatea de subiecte de drept internaional public2 dar cu caracter limitat i tran.itoriu2 aceasta calitate e7ist;nd p;na la constituirea statului independent care va deveni subiect cu personalitate ,uridica deplina. &ersonalitatea lor ,uridica internaionala se dob;ndeste din momentul /n care /i creea.a or-ane proprii ce e7ercita 3unctii de putere publica. &entru a e7ista ca subiecte de drept2 nu este nevoie de recunoaterea statelor. &oporul care lupta pentru independenta se bucura de dreptul de a /ncEeia tratate internaionale2 de a /ntretine relaii o3iciale internaionale2 de a primi a,utoare din partea statelor i a or-ani.aiilor internaionale2 de a participa la crearea dreptului internaional public. 1# Perso$*e&e 4%2%ce !reptul internaional public 9 drept esentialmente interstatal 6 nu recunoate persoanei fizice calitatea de subiect de drept n ordinea internaionala . Se aprecia.a2 /n literatura de specialitate ca participarea individului la viata internaionala este mediati.ata de ctre stat. Statul2 prin semnarea i rati3icarea tratatelor internaionale constituie /n 3avoarea individului drepturi i obli-atii2 e7prim;ndu6i /n acest mod consimtam;ntul ca persoana 3i.ic sa actione.e /n cadrul relaiilor internaionale. &roblema recunoaterii calitii de subiect de drept /n 3avoarea individului se mentine controversata. Rolul individului /n dreptul internaional se discuta /n le-atura cu domeniul dreptului internaional penal i al dreptului internaional al drepturilor omului. a1 'st3el2 individul poate 3i subiect al raspunderii penale /n ca.ul comiterii unor 3apte2 considerate in3ractiuni prin conventiile internaionale 0de e7emplu2 -enocidul12 prin care statele se obli-a sa incrimine.e i sa pedepseasca aceste 3apte /n le-ea interna. %n ba.a unor ast3el de re-lementari persoana 3i.ic se supune de 2*

3apt ,urisdictiei interne a statului. %nsa pentru comiterea crimelor de ra.boi sau a crimelor /mpotriva pacii i umanitatii2 care constituie in3ractiuni cu caracter internaional2 rspunderea individului se an-a,ea.a pe plan internaional2 /n 3ata instanelor ,urisdictionale. b1 !oar dreptul internaional al drepturilor omului recunoate subiectelor de drept intern 9 persoane 3i.ice2 ,uridice sau -rupuri de particulari 6 personalitatea ,uridica internaionala2 mani3estata prin dreptul acestora de a actiona la nivel internaional2 prin intermediul petitiilor2 al comunicarilor sau al recursurilor cu caracter contencios2 /naintate unor institutii ,urisdictionale sau altor or-ane internaionale. %n 3ata #urii Europene a !repturilor Europene a !repturilor mului individul se poate adresa direct cu o pl;n-ere /mpotriva unui stat2 din momentul rati3icarii de ctre acesta a #onventiei mului 0+F8I1. %n 3ata acestei institutii ,urisdictionale individul este tratat de pe po.itii de e-alitate cu statul. 3# Recu*o$9tere$ :* dreptu& %*ter*$.%o*$& Instituia recunoaterii repre.int actul prin care un stat se pronun /n sens a3irmativ asupra unor situaii noi ce se produc i au e3ecte /n plan internaional. Recunoaterea poate vi.a: recunoaterea preteniilor teritoriale2 scEimbri /n titlul de suveran2 calitatea de beli-erant2 rsculat2 naiune ce lupt pentru independen. Recu*o$9tere$ st$te&or repre.inta actul unilateral care emana de la un stat2 prin care acesta constata aparitia sau e7istenta altui stat2 pe scena vietii internaionale. 'ctul recunoaterii repre.inta un act de suveranitate al statelor2 un drept al unui stat i nu o obligatie a acestuia. %n literatura de specialitate se discuta valoarea actului de recunoatere internaionala a noului stat i e3ectele sale. Recunoaterea este un act declarativ i nu un act constitutiv de drepturi2 statul recunoscut nu dob;ndeste personalitate ,uridica din momentul recunoaterii sale2 ci din cel al 3ormarii sale ca stat. &rin actul recunoaterii2 statul stabileste relaii o3iciale 0diplomatice i consulare1 cu statul care 3ace obiectul recunoaterii. Recunoaterea poate 3i e7presa2 atunci c;nd recunoaterea se 3ace printr6un act scris2 o3icial care este comunicat statului vi.atH poate 3i tacita2 atunci c;nd din comportamentul statului re.ult intenia sa de a recunoate un alt stat 0de e7emplu2 /ncEeie un tratat cu acesta1. Recu*o$9tere$ -u,er*e&or intervine2 de obicei2 odat cu recunoaterea statelor. &roblema se pune i separat atunci c;nd noul -uvern se 3ormea.a alt3el dec;t pe cale constituional 0prin revoluie2 insurectie2 lovitura de stat etc12 sau se 3ormea. dou 28

-uverne. Recunoaterea -uvernelor repre.int un act unilateral prin care un stat accept -uvernul altui stat ca or-an al puterii publice a acestui stat. &entru a 3ace obiectul recunoaterii2 -uvernul trebuie s bene3icie.e de suportul ma,oritatii populatiei statului i sa 3ie capabil sa se acEite de obli-atiile internaionale ale predecesorilor sai. 'ctul recunoaterii are ca e3ecte: obtinerea de ctre -uvernul recunoscut a dreptului de a stabili relaii diplomatice cu statul care l6a recunoscut i cu alte stateH dob;ndirea dreptului de a /nainta actiuni /n 3ata instanelor ,udecatoresti ale statului care l6a recunoscutH dob;ndirea dreptului la imunitatea de ,urisdictie i de e7ecutie. 0Imunitatea de ,urisdictie repre.inta un principiu potrivit cruia un stat nu poate 3i actionat de ctre alt stat 9 /mpotriva vointei sale 9 /n 3ata unei instane de ,udecata.1 6# Succes%u*e$ st$te&or

Succes%u*e de st$te

&roblema succesiunii statelor /n dreptul internaional este re-lementata de dou conventii 9 #onvenia re3eritoare la succesiunea statelor cu privire la tratate 0$iena2 +FAD1 i #onvenia re3eritoare la succesiunea statelor cu privire la bunuri2 arEive i datorii 0$iena2 +FD31. Noiunea de succesiune a statelor este de3inita /n dispo.itiile conventiilor mentionate ca repre.ent;nd >substituirea unui stat /n locul altuia2 /n ceea ce priveste rspunderea pentru relaiile internaionale ale unui teritoriu?. %n virtutea e7ercirii suveranitatii2 un stat poate decide /n mod liber dac i /n ce masura va pastra relaiile ,uridice stabilite de antecesorul sau. &roblema succesiunii se ridica /n urmatoarele situaii: 6 /n ca.ul crearii de noi state pe teritoriile 3ostelor coloniiH 6 /n ca.ul crearii de state prin 3u.iune sau de.membrareH 6 /n ca.ul succesiunii la calitatea de membru /n or-ani.aiile internaionaleH 6 /n ca.ul unei revolutii sociale. %egulile aplicabile /n 3iecare din aceste situaii: a1 &opoarele din teritoriile coloni.ate2 /n ba.a dreptului lor la autodeterminare2 se constituie /ntr6un stat nou2 independent2 care repre.inta un nou subiect de drept internaional. consecinta 3ireasca a acestui 3apt o constituie /ncetarea tratatelor care instituiau protectoratul i tutela2 ca 3iind incompatibile cu statutul de stat suveran. %n ceea ce priveste celelalte tratate de colaborare internaionala ale vecEiului stat2 acestea pot sa 3ie preluate de ctre noul subiect de drept2 eventual cu 3ormularea unor re.erve sau declaratii interpretative2 3ata de clau.ele care nu 2=

deco&o*%$&%2$re

4u2%u*e $+sor+.%e

corespund intereselor sale le-itime. &reluarea tratatelor se reali.ea.a prin /ncEeierea unor acorduri de succesiune2 3ormularea unor declaratii unilaterale prin aderarea la tratate sau prin rene-ocierea acestora. 'st3el de acorduri de succesiune s6au /ncEeiat2 de e7emplu2 /ntre 'n-lia i 3ostele sale colonii. b1 &rin 3u.iune se /ntele-e reunirea mai multor state /ntr6un sin-ur stat2 care va deveni noul subiect de drept internaional. !e e7emplu2 uni3icarea R.C.K. cu R.!.K. /n +FFI. &rin de.membrarea unui stat apar mai multe state independente care vor repre.enta 3iecare subiecte independente de drept internaional. !e e7emplu2 de.membrarea ".R.S.S /n +FF+2 a Iu-oslaviei2 urmata de 3ormarea noilor state. %n asemenea ca.uri2

popu&$.%e

de re-ul2 noului stat continua sa aplice tratatele /ncEeiate anterior. c1 Succesiunea statelor la calitatea de membre /n or-ani.aiile internaionale se re.olva /n 3unctie de procedura de admitere a membrilor preva.uta /n actul constitutiv al or-ani.atiei. 'ceasta presupune i mani3estarea de vointa e7presa din

cet5.e*%e

partea statului de a deveni membru /ntr6o or-ani.atie ca succesor al altui stat. d1 &entru statele create ca urmare a unor revolutii sociale nu se pune problema unei succesiuni propriu6.ise2 /ntruc;t2 teritoriul i populatia ram;n;nd aceleasi2 nu apare un nou subiect de drept internaional. !upa o revolutie care scEimba re-imul unui stat2 noile structuri ale puterii emit o declaratie /n care6si preci.ea.a po.itia 3ata de tratatele si conventiile /ncEeiate de 3osta putere. !e e7emplu2 #onsiliul Crontului Salvarii Naionale2 /n comunicatul e7primat /n decembrie +FDF arata ca2 va mentine tratatele si conventiile /ncEeiate de Rom;nia2 anterior acelei date. ? TEMA IV ? &R )LEME &RI$IN! & &"L'(I' NI TERIT RI"L %N !RE&T"L INTERN'(I N'L &")LI# "# Popu&$t%$ :* dreptu& %*ter*$.%o*$& &opulatia2 alaturi de teritoriu si -uvern2 repre.inta unul dintre elementele constitutive ale statului. Ea cuprinde totalitatea cetenilor unui stat2 precum si celelalte cate-orii de persoane a3late pe teritoriul si sub ,urisdictia sa 0straini2 apatri.i2 re3u-iati2 persoane stramutate1. Sunt e7clusi de sub ,urisdictia statului2 personalul diplomatic si consular al statelor strine a3lat pe teritoriul statului2 precum si 3unctionarii internaionali care bene3icia.a de imunitati si privile-ii diplomatice. Statul2 /n temeiul suveranitatii sale2 stabileste2 prin le-islatia naionala2 statutul ,uridic al persoanelor care 3ormea.a populatia sa. !emersul le-islativ al 2A

statului /n acest domeniu trebuie sa se ba.e.e pe principiul respecrii drepturilor si libertatilor 3undamentale ale omului. $E Cet$.e*%$ #etenia repre.inta @le-atura politica si ,uridica permanenta dintre o persoana 3i.ic si un anumit stat?. !intre cate-oriile de persoane care 3ormea.a populatia statului2 doar cetenii acestuia pot sa detina plenitudinea drepturilor si a obli-atiilor preva.ute /n le-islatia naionala. Ciecare stat este competent sa stabileasca2 prin le-ea naionala2 condiiile de acordare a ceteniei. E3ectele ceteniei 3ata de alte state ale comunitatii internaionale pot 3i limitate de normele dreptului internaional. &entru a 3i valabila2 acordarea ceteniei trebuie sa se reali.e.e /n anumite condiii: 6 pentru a 3i opo.abila unor state terte2 cetenia acordata de un stat trebuie sa 3ie licita din punct de vedere al dreptului internaional2 adica sa nu 3ie acordata pe ba. unor criterii discriminatorii 0rasiale2 reli-ioase sau politice1H 6 acordarea ceteniei sa aiba /n vedere le-atura e3ectiva a individului cu statulH 6 acordarea ceteniei sa aiba la ba.a principiile si normele dreptului internaional. #etenia acordata cu i-norarea de ctre stat a acestor re-uli poate sa 3ie lipsita de recunoaterea statelor comunitatii internaionale. 5odalitati de dob!ndire a ceteniei #etenia se dob;ndeste prin nastere sau prin naturalizare. %n primul ca. se iau /n considerare urmatoarele principii: 6 principiul ,us san-uinis 0 @prin le-atura de s;n-e?12 con3orm cruia copilul dob;ndeste cetenia parintilor indi3erent de locul nasteriiH 6 principiul ,us soli 0 @prin locul nasterii?12 con3orm cruia copilul dob;ndeste cetenia statului pe teritoriul cruia se naste2 indi3erent de cetenia parintilor. %n cel de6al doilea ca.2 cetenia se obtine la cererea persoanei si /n ba.a unui act al autoritatilor statului care o acorda con3orm le-ii. Naturali.area repre.inta2 adesea2 e3ectul cstoriei sau al sederii prelun-ite 0al re.identei1 pe teritoriul unui stat. #on3orm Le-ii nr.2+O+FF+2 cetenia rom;na se dob;ndeste prin nastere2 prin adoptie2 prin repatriere sau poate 3i acordata la cerere. Solicitantul trebuie sa /ndeplineasca anumite condiii pentru ca cererea sa sa 3ie soluionata 3avorabil: sa 3i locuit o perioada de timp pe teritoriul statului2 sa cunoasca limba naionala2 sa dispuna de un loc de munca si de mi,loace de e7istenta2 sa nu 3i su3erit condamnari penale2 sau sa 3i des3asurat vreo activitate /mpotriva intereselor statului rom;n etc. 2D

5odalitati de pierdere a ceteniei &ierderea ceteniei se poate reali.a prin dou modalitati: prin renuntare si prin retra-ere. a1 Renuntarea la cetenie este un drept al ceteanului si intervine2 de obicei2 atunci c;nd o persoana se stabileste /ntr6o tara care nu acorda dubla cetenie. 'cest act nu are e3ect asupra ceteniei celorlalti membri ai 3amiliei2 acestia av;nd dreptul sa o pastre.e /n continuare. b1 Retra-erea repre.inta o sanctiune aplicata persoanei care a comis 3apte -rave /mpotriva statului a carui cetenie o poarta sau care a obtinut cetenia /n mod

Ap$tr%d%e

3raudulos. 'cest mod de pierdere a ceteniei poate sa intervina doar 3ata de persoanele care au dob;ndit cetenia prin naturali.are2 nu si prin nastere. +E Co*4&%cte de cet5.e*%e? +%p$tr%d%$ 9% $p$tr%d%$ %n anumite ca.uri2 pot sa apara con3licte po.itive sau ne-ative de cetenie: a1 #on3lictul po.itiv de cetenie se mani3esta atunci c;nd o persoana are dou sau mai multe cetenii 0bipatridia sau pluricetenia1. #el mai 3recvent ca. este cel al persoanelor cu dubla cetenie2 cau.ata de neconcordanta le-islatiei statelor. !e e7emplu2 copilul nascut din ceteni ai unui stat care aplica principiul ,us san-uinis2 pe teritoriul unui stat a carui le-islatie prevede principiul ,us soli2 va purta cetenia ambelor state. &ersoana care obtine o noua cetenie2 la cerere2 3ara sa renunte la cetenia sa anterioara2 se a3la2 de asemenea2 /n situaia de bipatridie. Situaiile de bipatridie sau de pluricetenie pot sa determine con3licte de interese /ntre state2 ale caror e3ecte se repercutea.a asupra persoanei /n cau.a. %n aceste ca.uri se ridica problema de a stabili carui stat /i revine obli-atia de a acorda protectie diplomatica ceteanului2 sau /n care dintre state este obli-ata persoana sa e3ectue.e sta-iul militar etc. #on3lictele de cetenie se soluionea.a2 de re-ul2 prin stabilirea ceteniei dominante2 e3ective a persoanei2 adica prin determinarea statului 3ata de care acesta este e3ectiv atasat 0din punct de vedere al domiciliului2 al locului de munca2 al limbii vorbite2 sau al le-aturilor de 3amilie etc.1. b1 #on3lictul ne-ativ de cetenie conduce la aparitia situaiilor de apatridie2 adica de pierdere a ceteniei. !e e7emplu2 un copil nascut din parinti apatri.i2 pe teritoriul unui stat care aplica re-ul ,us san-uinis2 nu va avea nici o cetenie. E3ectele apatridiei consta /n lipsirea persoanei de protectia diplomatica din partea vreunui stat. !e re-ul2 apatri.ii sunt asimilati strainilor2 at;t /n conventiile internaionale2 c;t si /n actele normative interne2 3iind obli-ati sa respecte le-islatia 2F

%p$tr%d%e

Str5%*%

statului pe teritoriul cruia locuiesc si sub a carui ,urisdictie se a3la. Tendinta este de a evita crearea unor situaii de apatridie2 pentru ca 3iecare persoana sa bene3icie.e de protectia unui stat. %n acest sens2 s6au /ncEeiat conventii internaionale /n cadrul or-ani.aiilor universale si re-ionale 0#onvenia privind statutul apatri.ilor din +F8* si +F=+2 +FFA2 #onsiliul Europei1. c ) Re-%0u& =ur%d%c $& str$%*%&or# EFtr$d$re$ s% eFpu&2$re$ 6tatutul juridic al strainilor Strainii sunt persoane care se a3la pe teritoriul unui stat2 dar au cetenia altui stat. #on3orm re-lementarilor ,uridice sunt asimilati acestora2 apatri.ii si re3u-iatii. Statul are dreptul sa stabileasca prin le-islatia interna2 condiiile de intrare2 de sedere si alte elemente privind statutul strainilor pe teritoriul sau2 cu respectarea unui standard minim de drepturi si libertati considerate 3undamentale. Se pot retine c;teva re-uli -enerale pe care statele le au /n vedere pentru determinarea statutului ,uridic al strainilor: obli-atia statului de a admite intrarea unui strain pe teritoriul sau2 dar cu posibilitatea de a o supune unor condiiiH dreptul statului de a e7pul.a un strain numai pe o ba.a le-ala si pentru motive temeinice. %n principiu2 strainii bene3icia.a de ma,oritatea drepturilor de care se bucura cetenii unui stat2 cu e7ceptia drepturilor politice si a dreptului de a ocupa 3unctii publice. Strainii nu sunt tinuti /nsa de aceleasi obli-atii pe care le au cetenii statului 0de e7emplu2 de obli-atia de a presta serviciul militar1. Re-imuri aplicabile strainilor: 6 %egimul naional2 prin care statul recunoate strainilor aceleasi drepturi pe care le acorda propriilor ceteni2 cu e7ceptia drepturilor politice si a dreptului de a ocupa 3unctii publiceH 6 %egimul clauzei natiunii celei mai favorizate 2 care presupune acordarea /n 3avoarea cetenilor unui stat strain2 a re-imului cel mai 3avorabil care a 3ost acordat resortisantilor unui stat tertH 6 'si-urarea de ctre toate statele comunitatii internaionale a unui standard minim de tratament /n 3avoarea strainilor. %n situaii determinate2 statele pot adopta 3ata de strainii a3lati pe teritoriul lor masura expulzarii sau a extradarii$ 7xpulzarea 3I .N.".H #onvenia cu privire la cetenie2

EFpu&2$re

EFtr5d$re

Repre.inta un act administrativ individual2 cu caracter de sanctiune2 motivat prin ratiuni de ocrotire a ordinii publice2 a re-imului politic2 a sistemului economic si a securitatii naionale. &rin conventii internaionale2 statele au stabilit ca e7pul.area se poate dispune ca e3ect al unei deci.ii le-ale2 cu asi-urarea dreptului la aparare al individului si a dreptului de ataca prin cai le-ale deci.ia de e7pul.are. !e asemenea2 sunt inter.ise e7pul.arile colective de straini. "n stat nu /si poate e7pul.a propriii ceteni. 0#onvenia Europeana a !repturilor mului si &rotocoalele aditionale1. 7xtradarea Este un act de asistenta ,uridica /ntre state2 care se dispune /n ca.ul comiterii de ctre cetenii altui stat2 a unor in3ractiuni -rave2 de drept comun sau de drept internaional 0crime /mpotriva pacii si umanitatii1. Masura e7tradarii se dispune ba.a unor conventii internaionale2 pe ba.a de reciprocitate2 sau /n temeiul le-ii interne. %n dreptul internaional s6a stabilit un numar de re-uli aplicabile /n domeniul e7tradarii: nu se dispune masura e7tradarii /mpotriva cetenilor unui stat de ctre propriul statH 3apta pentru care se solicita e7tradarea2 trebuie sa 3ie incriminata de le-islatia ambelor stateH persoana e7tradata va 3i ,udecata si condamnata doar pentru in3ractiunea pentru care a 3ost solicitata masura. dE Re4u-%$t%% s% perso$*e&e str$0ut$te# Dreptu& &$ $2%& oiunea de persoana refugiata #onvenia privind statutul re3u-iatilor2 adoptata de .N.". /n anul +F8+2 completata de &rotocolul aditional din +F=A2 de3ineste noiunea de persoana re3u-iata ca 3iind @ persoana care2 /n urma unor temeiuri ,usit3icate de a 3i persecutata pe motive de rasa2 reli-ie2 naionalitate2 apartenenta la un -rup social sau opinie politica2 se -aseste /n a3ara rii sale de ori-ine si nu poate sau2 din cau.a acestor temeri2 nu doreste sa revina /n acea tara? 0art.+1. Statutul de re3u-iat este2 ast3el2 acordat pe ba.a individuala2 si nu pentru -rupuri de persoane. !in te7tul #onventiei mentionate se deduce ca nu intra /n cate-oria persoanelor re3u-iate2 re3u-iatii economici si persoanele care au dob;ndit statutul de re3u-iati ca e3ect al unor con3licte armate internaionale sau interne. %n aceste 3+

ca.uri2 solutia care s6ar impune ar 3i cea a a,utorului umanitar internaional /n tara de ori-ine sau a unor masuri de de.voltare economica. oiunea de persoana stramutata &ersoanele stramutate sunt acele persoane care au 3ost deportate pe teritoriul unor state strine 0cum a 3ost ca.ul persoanelor deportate /n cel de6al doilea ra.boi mondial1. &reocuparea statelor 3ata de aceste persoane s6a materiali.at /n /ncEeierea de conventii internaionale prin care sa se asi-ure repatrierea lor. 6tatutul juridic al refugiatilor si al persoanelor stramutate 'cesta este similar cu cel al strainilor sau al cetenilor statelor2 potrivit #onventiei din +F8+. #Eiar dac statelor nu le revine nici o obli-atie de admitere pe o ba.a permanenta a acestor cate-orii de persoane pe teritoriul lor2 returnarea re3u-iatilor si e7pul.area strainilor /n state unde risca sa le 3ie /ncalcte drepturile 3undamentale ale omului2 sunt inter.ise. &entru prote,area intereselor re3u-iatilor2 /n cadrul %naltul #omisariat pentru Re3u-iati. %n Rom;nia2 statutul re3u-iatilor este asi-urat prin Le-ea nr. *=O+FF+ prin care statul rom;n a aderat la #onvenia .N.". din +F8+2 completata de &rotocoalele .N.". pentru acordarea statutului de aditionale din +F=A2 precum si prin Le-ea nr.+8O+FF=. &e l;n-a motivele invocate de #onvenia re3u-iat2 le-ea rom;na adau-a considerentele umanitare si ca.ul unor con3licte armate2 /n limita posibilitatilor si pe o durata determinata. &rocedura de acordare a statutului de re3u-iat presupune /naintarea unei cereri motivate2 3ie unei misiuni diplomatice sau unui o3iciu consular rom;n din strainatate2 3ie !irectiei -enerale a politiei sau altor or-ane locale. Respin-erea cererii solicitantului poate interveni pentru unul dintre urmatoarele motive: comiterea unor 3apte /mpotriva pacii sau umanitatii2 ori contrare #artei N"2 apartenenta la o or-ani.atie sau -rupare care repre.inta o amenintare pentru si-uranta naionala sau ordinea publica2 comiterea unei in3ractiuni sancionata cu /ncEisoare mai mare de 3 ani sau dob;ndirea statutului de re3u-iat /n alt tara. N"2 s6a /n3iintat /n anul +F82

'zilul$ "ipuri de azil '.ilul poate 3i teritorial si diplomatic8 a1 '.ilul teritorial se acorda unor persoane2 la cerere2 /n ca.uri de persecutii 32

politice e7ercitate asupra unei persoane /n propriul lor stat. 'cordarea a.ilului teritorial repre.inta un drept suveran al statului2 /nsa2 o data ce l6a acordat2 statul este tinut sa asi-ure o protectie activa vi.;nd asimilarea a.ilantului /n societate2 precum si o ocrotire din ratiuni umanitare. !reptul de a solicita a.il este considerat un drept 3undamental al omului2 /nscris /n !eclaratia "niversala a !repturilor mului adoptata de .N.". /n +F*D. b1 '.ilul diplomatic se re3era la primirea si protectia acordata /n localurile ambasadelor strine2 a cetenilor statului pe l;n-a care este acreditata misiunea diplomatica2 ceteni urmariti de propriile autoritati2 ori a caror viata este /n pericol din cau.a unor evenimente interne e7ceptionale. 'cordarea a.ilului diplomatic poate 3i considerat un act de /ncalcre a suveranitatii statului de resedinta. %n -eneral2 a.ilul diplomatic se acorda /n ba.a unor conventii2 sau pe ba.a de reciprocitate.

ter%tor%u& de st$t

eE Protect$ d%p&o0$t%c$ Repre.inta protectia pe care un stat o acorda cetenilor sai a3lati /n strainatate2 /n scopul de a prote,a interesele acestora /n raporturile cu autoritatile locale. 'utoritatea statului se e7ercita asupra propriilor ceteni si /n a3ara teritoriului naional2 /n ba.a le-aturii ,uridice permanente ce se stabileste /ntre stat si resortisantii sai. Statul poate sa le impuna anumite obli-atii2 decur-;nd din le-islatia sa naionala2 cum ar 3i obli-area cetenilor de a presta serviciul militar si totodata2 statul are dreptul sa inculpe si sa condamne o persoana cEiar /n contumacie 0/n lipsa12 /nsa nu poate sa e3ectue.e acte de urmarire penala si arestare pe teritoriul unui alt stat2 dec;t dac /ntre state e7ista un tratat2 care sa permita aceasta. Cinalitatea protectiei diplomatice consta /n suprave-Eerea situaiei cetenilor unui stat pentru ca statul strain pe teritoriul cruia se a3la2 sa le asi-ure un standard minim de drepturi.

4ro*t%ere

c&$s%4%c$re

2. Ter%tor%u& de st$t 9% do0e*%u& %*ter*$.%o*$& pu+&%c Teritoriul repre.int spaiul -eo-rapEic asupra criua un stat /i e7ercit suveranitatea e7clusiv. Teritoriul repre.int o premis material a e7istenei statuluiH el de3inete limitele spaiale ale e7istenei i or-ani.rii statale suverane. 33

Teritoriul de stat cu toate componentele sale se a3l sub autoritatea e7clusiv a acelui stat. 'ceast autoritate este denumit suveranitate teritorial2 3iind elementul central al suveranitii de stat. $E E&e0e*te&e co0po*e*te $&e ter%tor%u&u% Teritoriul de stat este 3ormat din solul, subsolul, apele i coloana da aer s%tu$t5 de$supr$ $cestor$# P$rte$ terestr5 este $&c5tu%t5 d%* usc$tu& $4&$t su+ su,er$*%t$te$ u*u% st$t< %*d%4ere*t u*de este s%tu$t5 -eo-r$4%c Cp5r.% de ter%tor%u sep$r$te :*tre e&e< e*c&$,e etc#E# $supr$ su+so&u&u%< st$tu& $re drept de eFp&o$t$re eFc&us%,5 $ resurse&or $cestu%$< 45r5 &%0%te de $dA*c%0e# P$rte$ $c,$t%c5 cupr%*de $pe&e rAur%&or< &$cur%&or< c$*$&e&or< $pe&e portur%&or< r$de&or< +5%&or< 0$re$ ter%tor%$&5# Sp$.%u& $er%$* este 9% e& u* e&e0e*t co0po*e*t $& ter%ror%u&u% supus :* tot$&%t$te su,er$*%t5.%% st$tu&u%# +E L%0%te&e ter%tor%u&u% de st$t C4ro*t%ere&eE Crontierele sunt &%*%% re$&e s$u %0$-%*$re< tr$s$te :*tre d%4er%te pu*cte pe supr$4$.$ p50A*tu&u%< c$re desp$rt ter%tor%u& u*u% st$t de ter%tor%%&e $&tor st$te< de 0$re$ &%+er5< :* $dA*c%0e pA*5 &$ &%0%t$ $cces%+%&5 teB*%c%%< %$r :* :*5&.%0e pA*5 &$ sp$.%u& cos0%c# Crontierele /ntre statele vecine se stabilesc de re-ul prin tratate2 /n timp ce 3rontierele maritime se stabilesc prin le-islaia intern a statelor riverane. Ele repre.int2 /n esen2 limita ,uridic a spaiului /n care un stat /i e7ercit suveranitatea deplin i e7clusiv. 2lasificarea frontierelor a1 D%* pu*ct de ,edere -eo-r$4%c 3rontierele de stat pot 4% *$tur$&e 9% -eo0etr%ce# Ce&e *$tur$&e sunt stabilite /n 3uncie de particularitile -eo-ra3ice 6 albii i r;uri2 /nlimi de muni2 vi2 litoralul mrii. #ele -eo0etr%ce sunt linii drepte2 care despart unele state. !in considerente practice 3rontierele se abat adesea de la liniile drepte pentru a nu despri o localitatea de sursele de ap2 pentru a nu scinda o localitate sau o cldire2 dar i din cau.a unor 3enomene naturale2 0ridicri sau scu3undri de terenuri1.

3*

Mai rar /nt;lnim 3rontiere $stro*o0%ce P pe p$r$&e&e s$u 0er%d%$*e -eo-ra3ice 0o poriune /ntre S"' i #anada2 3rontiera dintre #oreea de Nord i #oreea de Sud2 de paralela 3D latitudine nordic i meridianele care despart sectoarele polare arctice1. b1 !up elementele de teritoriu pe care le despart2 3rontierele pot 3i: terestr5< 4&u,%$&5< 0$r%t%05 9% $er%$*5# Crontiera terestr desparte uscatul dintre dou state2 put;nd 3i -eometric sau natural. #ea fluvial separ teritoriile a dou state2 pe un curs de ap i se stabilete /n 3uncie de particularitile apelor de 3rontier # %n ca.ul 3luviilor nenavi-abile2 linia 3rontierei urmea. linia median a cursului de ap. In ca.ul 3luviilor navi-abile2 linia de 3rontier este linia talvegului (enalului navigabil), sau a ad;ncurilor celor mai mari. #;nd 3luviul /i scEimb talve-ul2 linia 3rontierei se 3i7ea. pe noul talve-. !ac 3luviul are mai multe brae2 3rontiera se 3i7ea. pe braul principal. %n ca.ul /n care se scEimb po.iia albiei2 3rontiera rm;ne2 /n principiu2 pe locul albiei vecEi2 iar 3luviul devine apa interioar a statului pe teritoriul cruia i6a mutat albia# &e podurile care lea- dou state2 3rontiera se stabilete la mijlocul podului 2 dac /ntre cele dou state nu intervine alt /nele-ereH la 3el /n ca.ul bara,elor pe apele de 3rontier. !e obicei2 3rontiera pe ape se stabilete prin acorduri convenite /ntre statele riverane. 4rontiera maritim este limita e7terioar a apelor teritoriale 0mrii teritoriale12 de p;n la +2 mile de la liniile de ba. stabilite prin le-islaia intern2 iar pentru statele vecine o linie trasat prin /nele-ere2 con3orm unor re-uli de delimitare ba.ate pe ecEidistan2 ecEitate2 linia -eneral a rmului i alte criterii. 4rontierele aeriene sunt liniile perpendiculare care pornesc de pe 3rontierele terestre sau acvatice2 p;n la limita in3erioar a spaiului cosmic. 6tabilirea frontierei s e reali.ea. prin tratate2 /n dou 3a.e: G delimitarea, care constituie preci.area direciei -enerale a 3rontierei2 urmat i de o scurt descriere a traseului2 care este 3i7at i pe Eart2 ane7at la tratatH G demarcarea, care const /n 3i7area /n teren a liniei 3rontierei potrivit tratatului. 38

!ac delimitarea este o operaiune de ne-ociere2 demarcarea se e3ectuea. de comisii mi7te2 3ormate din repre.entanii statelor pri < care 3i7ea. traseul liniei de 3rontier pe ba.a tratatului i semnele de demarcare P st;lpi de metal2 beton2 lemn2 copaci2 ridicri de pm;nt2 -eamanduri. #omisiile /ntocmesc i documente speciale de demarcare P procese verbale de descriere a traseului2 Eri , ale 3rontierei2 procese verbale de descriere a semnelor2 3oto-ra3ii sau scEeme ale anumitor poriuni sau semne de 3rontier. %egimul de frontier
s

Se stabilete pril le-i interne i prin convenii /ntre state2 i are rolul de a asi-ura pa.a 3rontierelor de stat i prevenirea con3lictelor sau incidentelor. &rin le-e2 se stabilesc2 totodat2 modul de trecere a 3rontierei i controlul2 3olosirea apei2 a pm;ntului2 activitile economice2 uneori ederea /n localitile de 3rontier2 se pot stabili 3;ii de 3rontier2 tan-ente la linia de 3rontier2 care sunt administrate numai de autoritile de 3rontier. &rin convenii internaionale2 se re-lementea. problema /ntreinerii 3rontierii2 a utili.rii drumurilor de 3rontier2 a trecerii 3rontierei2 de ctre autoritile -rnicereti2 vamale2 /nsoitori de va-oane2 locuitorii care posed loturi de pm;nt pe teritoriul celuilalt stat etc. Se stabilesc i punctele de trecere de 3rontier terestr. cE Ape&e %*ter%o$re Sunt cursurile de ap situate /n /ntre-ime pe teritoriul unui stat2 cele ce 3ormea. 3rontiera dintre dou sau mai multe state Cape conti-ueE i cele ce traversea. 3rontierele mai multor state2 cum sunt 3luviile internaionale. "ltimele dou cate-orii sunt numite i ape de 3rontier# 'pele interioare2 care 3ac parte din teritoriul statului pe care sunt situate2 se a3l sub suveranitatea teritorial a acestuia2 statul stabilind re-imul utili.rii lor. %n ceea ce privete apele care 3ormea. 3rontiera /ntre state2 /n lipsa unei convenii /ntre statele /n cau.2 3iecare dintre ele are dreptul s 3oloseasc pentru navi-aie2 3r nici o restricie2 poriunea dintre rm i 3rontier. /n practic2 se re-lementea.2 prin convenii2 navi-aia pe r;uri i lacuri de 3rontier2 pentru navele statelor vecine. 'lte acorduri au creat sisteme mi7te de navi-aie i de 3olosire2 /n scopuri ener-etice2 a r;urilor de 3rontier. 'pele maritime interioare # sunt apele situate /ntre rm i liniile de ba. de la care se msoar marea teritorial2 inclusiv -ol3urile interioare i apele porturilor2 3=

/n aceast cate-orie intr i mrile interioare2 adic cele mari2 cele care sunt /ncon,urate de teritoriul aceluiai stat 0e7. Marea 'rai1 sau cele ale cror rmuri i comunicare cu marea liber sunt pe teritoriul unui sin-ur stat 0e7: Marea 'lb2 Marea de '.ov2 ambele situate /n teritoriul 3ostei "RSS1. Re-imul lor este stabilit e7clusiv de ctre statul respectiv. #onstituie ape maritime interioare i -ol3urile i bile interioare care au descEidere spre mare mai mic de 2* mile marine < dar i -ol3urile i bile @istoriceQ2 care dei au o descEidere mai mare 0deci ar putea 3i considerate mare liber12 au 3ost declarate de ctre statele respective ca 3iind ape interioare2 din considerente de ordin istoric 0datorit importanei lor economice sau pentru securitatea statului portur%

Ape 0$r%t%0e %*ter%o$re

riveran2 3iind 3olosite pe o perioad /ndelun-at numai de ctre acesta1. !e e7emplu -ol3ul )ristol aparine 'n-liei2 -ol3ul Judson aparine #anadei2 -ol3ul Kranville aparine Cranei. Re-imul lor ,uridic este stabilit de statut respectiv. %n ceea ce privete -ol3urile sau bile la care sunt riverane dou sau mai multe state2 delimitarea i 3olosina sunt re-lementate2 de obicei2 prin acord. Ele constituie tot ape interioare2 sin-ura problem care se pune 3iind cea a delimitrii. 'pele porturilor< cuprinse /ntre rm i linia care unete instalaiile permanente ale portului2 cele mai avansate spre lar- 0parte inte-rant a sistemului portuar12 sunt ape maritime interioare< a3late sub deplina suveranitate a statului nveran. 'cesta poate permite sau inter.ice accesul navelor /n anumite porturi2 stabilind porturi deschise pentru navele strine. #ele nchise sunt de obicei porturi militare i cele pentru cabota, /ntre porturile aceluiai stat # #elelalte sunt descEise pentru vasele comerciale strine2 /n temeiul normelor cutumiare i ale #onveniei multilaterale din +F23 de la Keneva privind re-imul internaional al porturilor maritime# %n timpul staionrii /n apele porturilor2 navele se supun re-lementrilor i le-ilor statului portuar. avele militare pot intra /n port numai pe ba.a unei autori.aii prealabile al statului portuar2 care poate impune restricii cu privire la numrul navelor i durata staionrii. 'st3el de nave pot intra 3r autori.are2 numai /n ca. de 3or ma,orul 03urtun2 avarie2 etc.1 sau dac la bordul lor se a3l e3ul statului respectiv s, repre.entantul diplomatic acreditat /n ara /n care este portul. Navele militare se bucur de imunitate de ,urisdicie penal i civil2 neput;nd 3i secEestrate2 con3iscate sau recEi.iionate. !e aceea2 in3raciunile comise la bord2 /ntre membrii ecEipa,ului2 se pedepsesc con3orm le-ilor statului

mare teritorial

navei. !ac in3ractorul se re3u-ia. pe rm2 el trebuie s 3ie predat cpitanului navei. Imunitatea de ,urisdicie a navei se e7tinde i asupra membrilor ecEipa,elor i 3A

navelor de stat # >n ca. de de.ertare2 membrii ecEipa,elor nu pot 3i arestai de, comandantul naveiH remiterea de.ertorilor nu este obli-atorie pentru statui de2 reedin. avele de stat 3olosite /n scopuri necomerciale2 sunt2 /n -eneral asimilate, navelor de r.boi. avele comerciale sunt supuse ordinii ,uridice a statului portuluiH ele trebuie s respecte le-ile i sunt supuse ,urisdiciei penale i civile a acestuia. !ac2 /ns2 in3raciunile nu a3ectea. deloc statul portului i nu depesc cadrul2 navei2 de re-ul2 se permite ,urisdicia statului navei. dE M$re$ ter%tor%$&5 Repre.int 3;ia de mare de o anumit lime P 0p;n la +2 mile marine12 situat de6a lun-ul litoralului unui stat2 , dincolo de liniile de ba.. 9iniile de baz se constituie din linia celui mai mare re3lu7 de6a lun-ul coastei2 iar unde este ca.ul2 liniile care unesc punctele cele mai avansate spre lar- R ale insulelor2 st;ncilor2 ale altor 3ormaiuni terestre din apropierea rmului i instalaiile permanente cele mai avansate ale porturilor. Liniile de ba. se stabilesc prin le-i interne de ctre state. Limea mrii teritoriale este2 potrivit 2onveniei asupra dreptului mrii 0de la Monte-o )aS2 din +FD21 de p!n la +: mile marine. Marea teritorial cu solul2 subsolul i spaiul aerian se a3l sub suveranitatea deplin a statului riveran # Colosirea sa este supus le-ilor2 re-ulmentelor i ,urisdiciei statului riveran. 'cesta are dreptul de a lua toate msurile pentru aprarea securitii sale2 pentru e7plorarea i e7ploatarea bo-iilor naturale2 pentru e7ercitarea controlului vamal2 sanitar i al documentelor. Sin-ura deosebire 3a de apele maritime interioare o repre.int dreptul de trecere inofensiv recunoscut navelor comerciale strine. &rin aceasta se /nele-e2 3ie navi-area prin marea teritorial2 3r a intra /n porturi sau /n apele interioare2 3ie traversarea mrii teritoriale spre porturi sau din porturi spre lar-. &entru a 3i considerat ino3ensiv2 trecerea trebuie s respecte legile i regulmentele statului riveran privind navi-aia2 precum i regulile dreptului internaional i trebuie s 3ie continu i rapid. prirea sau ancorarea navelor comerciale strine /n apele teritoriale este permis numai /n msura /n care sunt determinate de nevoile obinuite ale navi-aiei sau sunt impuse de /mpre,urri 3ortuite 0avarii2 3urtuni2 etc1. 3D

re-%0u& =ur%d%c $& 05r%% ter%tor%$&e

drept de trecere %*o4e*s%,5

!ac nu se respect aceste condiii2 statul riveran are dreptul de a obliga nava s prseasc apele sale teritoriale iar2 la nevoie2 s o supun la sanciuni. %n scEimb2 statul riveran este obli-at s nu mpiedice trecerea inofensiv a navelor i s le aduc la cunotin2 dac este ca.ul2 eventualele pericole care amenin navi-aia /n apele sale teritorialeH el nu se amestec /n ordinea intern a navelor strine respective i poate2 din motive de securitate2 s /ncEid anumite .one din marea teritorial accesului navelor strine2 cu condiia s lase descEise rutele maritime re-ulte2 indispensabile navi-aiei. El stabilete re-imul cercetrilor Eidroener-etice2 tiini3ice i de alt natur /n marea teritorial2 put;nd s le inter.icH statul riveran poate inter.ice i v;natul2 pescuitul sau orice alte activiti economice /n anumite date. Statul riveran nu poate s perceap impo.ite sau ta7e navelor comerciale a3late /n trecere ino3ensiv2 dec;t /n ca.ul /n care navele bene3icia. de servicii

Ho*5 co*t%-u5

prestate2 ca pilota,ul2 sau dac a e3ectuat lucrri speciale pentru /mbuntirea condiiilor de navi-aie 0de e7emplu construirea unui canal arti3icial1. Statul riveran /i e7ercit jurisdicia penal 0arestarea unor persoane2 acte de ancEet1 pe nave comerciale strine2 de la intrarea p;n la ieirea din apele

p&$tou co*t%*e*t$& atin-ere statului riveran sau tulbura ordinea /n marea teritorial2 sau dac s6a cerut statului de ctre cpitanul navei. 'semenea msuri pot 3i luate oric;nd este vorba 2o*5 eco*o0%c5 eFc&us%,5

teritoriale2 de re-ul numai dac /n timpul trecerii s6au comis acte care aduc

de in3ormaii temeinice privind tra3icul ilicit de stupe3iante. !e re-ul2 statul nu oprete navele a3late /n trecere ino3ensiv2 pentru ai e7ercita jurisdicia civil asupra persoanelor a3late pe nave comerciale strine /n trecere prin marea sa teritorial. Statul riveran poate lua2 3a de navele comerciale strine2 msuri asi-urtorii pentru obli-aii asumate /n le-tur cu trecerea prin mare2 ca i msuri de e7ecuie i asi-urtorii pentru navele care intr /n sale interioare sau care staionea. /n marea teritorial. &entru a preveni contrabanda i /mbarcarea sau debarcarea ile-al de persoane2 statul riveran stabilete2 /n apele sale teritoriale2 i un control 3rontier2 control vamal i sanitarH are dreptul de a opri i vi.ita navele strine comerciale /n trecere2 de a veri3ica documentele lor2 /ncrctura2 documentele cltorilor. %n ceea ce privete navele de rzboi strine 2 de re-ul i acestea au drept de trecere ino3ensiv prin apele teritoriale ale altor state. #u toate acestea2 la #on3erina asupra drepturilor mrii din +FD22 un numr de state au cerut i obinut recunoaterea de ctre #on3erin a dreptului statului riveran de a lua 3F

msuri pentru re-lementarea trecerii navelor militare strine. "n mare numr state dispun de asemenea re-lementri naionale2 prin care supun unei autorizaii prealabile intrarea /n apele lor teritoriale a navelor militare strineH aceste nave2 dac sunt admise2 trebuie s respecte le-ile i re-lementrile statului riveran. 'lt3el2 acesta are dreptul s ordone acestor nave prsirea imediat a apelor sale2 put;nd utili.a cEiar mi,loace de constr;n-ereH cu ba.a inter.is. eE Ho*e 0$r%t%0e cu re-%0 spec%$& 0asupra crora statele au drepturi suverane1 Repre.int .one maritime situate dincolo de limita e7terioar a mrii teritoriale asupra crora statul riveran e7ercit drepturi suverane2 de ,urisdicie i control2 av;nd un re-im ,uridic di3erit de cel al lar-ului propriu6.is mrii. 'ceste .one sunt: 6 ;ona contigu 6 3;ia de mare care se /ntinde dincolo de limita e7terioar a mrii teritoriale2 p;n la o distan de 2* mile marine 0msurat de i liniile de ba.1 spre lar-. %n aceast .on2 statul riveran2 are drepturi de ,urisdicie i control2 din punct de vedere al securitii sanitare2 vamale2 3iscale sau de imi-raie teritoriul su2 precum i pentru a pedepsi in3raciuni comise pe teritoriul su. 6 &latoul continental 6 continuarea2 sub apele mari2 a prii terestre a mrii teritoriale p;n la o anumit ad;ncime a mrii. &roblema platoului se pune /n ce privete e7plorarea i e7ploatarea resurselor minerale din subsolul i de pe s o l u l mrii2 ca i a resurselor vii le-ate de sol. &otrivit #onveniei asupra dreptului mrii de la Monte-o6)aS din +FD22 prin platou continental se /nele-e 3undul mrii i subsolul re-iunilor submarine situate dincolo de marea teritorial2 pe toat /ntinderea prelun-irii naturale a prii terestre a teritoriului statului2 sau p;n la 2II mile marine2 dac prelun-irea natural a prii terestre se /ntinde pe o distan mai mic. %n unele ca.uri2 distana respectiv se msoar de la liniile de ba. de la care este msurat marea teritorial. Statul riveran are asupra platoului continental drepturi suverane i exclusive H dac el nu e7plorea. i nu e7ploatea. re.ervele platoului su2 nimeni nu poate 3ace acest lucru 3r consimm;ntul su e7pres. 'ceasta *I submarinele trebuie s navi-Ee.e la supra3a2 nu se 3ac manevre militare2 iar comunicarea prin radio

vi.ea. resursele minerale i or-anismele vii2 care pstrea. /n mod constant contactul cu 3undul mrii. !reptul statului riveran asupra platoului continental nu aduce atin-ere re-imului ,uridic al apelor de deasupra platoului sau spaiului aerianH e7cepie 3ac instalaiile de e7plorare6e7ploatare2 care au dreptul la o .on de securitate de 8II m2 cu condiia s nu 3ie /n locuri care ar stin-Eeri utili.area normal a cilor maritime indispensabile navi-aiei. #ablurile i conductele submarine nu pot 3i inter.ise sau oprite de statul riveranH traseul lor se stabilete /ns /mpreun cu acesta. 6 ;ona economic exclusiv 6 .ona situat dincolo de marea teritorial2 p;n la o distan de 2II mile marine de la liniile de ba. de la care se msoar marea teritorial2 practic2 poriunea de ap de deasupra platoului con6 tinental. %n acest .on statele riverane au drepturi suverane i exclusive de explo# rare, exploatare, gestiune i conservare a resurselor biologice sau nebiologice 0/ndeosebi pescuit2 al-e marine1. Statele au ,urisdicie /n ceea ce privete stabilirea i 3olosirea de instalaii i lucrri2 cercetri maritime2 protecia i pre.ervarea mediului marin. Ele pot permite altor state asemenea activitii2 pe ba. de autori.are2 deci2 le pot concesiona. !e asemenea2 ele re-lementea. activitile de cercetare tiini3ic /n .one economic e7clusiv.

0$re &%+er5

4E Ho*e 0$r%t%0e *esupuse su,er$*%t5.%% s$u dreptur%&or su,er$*e $&e st$te&or ? Marea li er! Marea liber este .ona marin situat /n a3ara suveranitii naionale2 3iind descEis tuturor naiunilor. #onvenia din +FD2 de la Monte-o6)aS a cristali.at concepia patrimoniului comun al umanitii asupra acestei .one2 /n sensul unui re-im de e7ploatare a resurselor2 de care s pro3ite at;t rile are e3ectuea. lucrrile de e7ploatare2 c;t i rile srace. ' 3ost ima-inat sistem de autori.are2 de alocare de .one la cerere ca i crearea unei /ntreprinderi i a unei autoriti administrative2 care s e7ploate.e o parte din resurse /n interesul rilor /n curs de de.voltare. Marea liber are un re-im de descEidere pentru toate statele2 /n condiii de e-alitate2 ne3iind supus suveranitii nici unui stat. %egimul juridic al mrii libere este -uvernat de principiul libertii mrilor2 potrivit cruia aceasta este descEis tuturor statelor. *+

&%+ert5.%

9ibertile, care decurg din principiul libertii mrii sunt: a1 libertatea de navi-aieH b1 libertatea de a instala i e7ploata cabluri2 conducte petroliere2 submarineH c1 libertatea de survolH d1 libertatea pescuitului2 dincolo de .onele economice e7clusive. !e aceste liberti bene3icia. i statele 3r litoral2 care /ns trebuie s6i asi-ure accesul la marea liber2 prin convenii cu statele de tran.itH e7ercitarea acestor drepturi nu trebuie s aduc atin-ere drepturilor e-ale ale celorlalte state. !eci2 libertatea mrii comport i obli-aia de a respecta drepturile e-ale ale celorlali. !in libertatea de navigaie i e-alitatea suveran a statelor decur-e re-ul 3undamental2 con3orm creia navele a3late /n lar-ul mrii sunt supuse e7clusiv jurisdiciei statului pavilionului. Nici un stat nu are dreptul de a e7ercita autoritate asupra navelor a3late sub pavilionul altui stat. &avilionul navei indic naionalitatea ei. Modul /n care o nav dob;ndete naionalitatea i pavilionul unui stat sunt re-lementate de dreptul intern la statelor. Ciecare nav are dreptul unui sin-ur pavilion2 la o sin-ur naionalitate. !in principiul ,urisdiciei e7clusive a statului pavilionului2 re.ult c /n ca. de aborda, sau alte incidente de navi-aie2 competena este a statului a crui cetenie o are persoana sau a crui naionalitateare nava /n cau.. Navele militare ale unui stat pot lua msuri doar pentru navele comerciale purt;nd pavilionul acelui stat. E7cepie2 /n ca.ul urmririi /n marea liber pentru 3aptele comise /n marea teritorial. &irateria este pedepsit de toate rile lumii. Navele pirat sunt considerate /n a3ara le-ii2 put;nd 3i oprite de navele sau aeronavele de r.boi i pedepsite de autoritile oricrui stat. %n ceea ce privete libertatea de a instala i a exploata cabluri i conducte 2 trebuie subliniat c acestea sunt i rm;n /n proprietatea statului care le instalea.2 celelalte state nu trebuie s /mpiedice instalarea lor2 nici s le /nlture sau s le cau.e.e daune. 9ibertatea pescuitului a cunoscut2 recent2 o serie de limitri2 decur-;nd din re-imul .onelor economice e7clusive2 precum i pentru protecia unor resurse pe cale de epui.are. 'st3el2 pentru protecia 3ocilor din nordul ceanului &aci3ic2 s6au /ncEeiat convenii /n +F++ i +F8A. &rin #onvenia de la TasEin-ton2 din +F*=< s6 a stabilit un re-im al pescuitului balenelor2 cuprin.;nd se.oane2 .one permise i numrul ma7im de balene care puteau 3i pescuite. &entru di3erite .one2 s6au

*2

/ncercat re-imuri de re-lementare a pescuitului 0de e7emplu2 /n Mediteran2 /n Marea Nea-r2 /n 'tlanticul de Nord1. -E F&u,%%&e %*ter*$.%o*$&e Sunt apele cur-toare care traversea. teritoriile a dou sau mai multe state i sunt navi-abile p;n la vrsarea lor /n mare sau /n ocean. Ciecare stat este suveran pe poriunea de ap care cur-e pe teritoriul su 0p;n la 3rontier1. Re-imul F&u,%% %*ter*$.%o*$&e

lor se deosebete de cel al altor ape interioare numai prin libertatea de navi-aie2 recunoscut potrivit conveniilor internaionale. #on-resul de la $iena din +D+8 a stabilit pentru prima dat anumite principii ale re-imului de navi-aie pe 3luviile internaionale europene2 precum i noiunea de 3luviu internaional. La #on3erina de la )arcelona din +F2+2 convocat de Li-a Naiunilor2 a 3ost elaborat o convenie i un statut privind re-imul cilor navi-abile de interes internaional2 care reproducea re-ulile stabilite anterior. 'cestea au 3ost rati3icate de un numr mic de state ast3el c2 nu e7ist2 practic2 o re-lementare -eneral i uni3orm pentru toate 3luviile internaionale2 ci ultimele re-lementri 3ra-mentare2 av;nd /n vedere particularitile di3eritelor 3luvii i 3aptul c re-lementarea revine statelor riverane. !in re-lementrile adoptate2 decur- anumite reguli cu privire la navi-aia pe 3luvii: 6 ca state suverane asupra poriunilor de 3rontier de pe teritoriile lor2 statele riverane re-lementea. prin acordul lor navi-aia pe 3luviul internaionaleH 6 /n timp de pace2 navele comerciale ale tuturor rile se bucur libertatea de navi-aie deplin 3r discriminare2 pe 3luviile internaionale navele de r.boi ale statelor riverane2 doar /n sectoarele lor2 iar /n sectoa altora2 doar cu permisiunea acestoraH 6 rile riverane au obli-aia de a menine 3luviile /n stare de navi-aie2 dar i dreptul de a percepe2 /n acest scop2 ta7ele necesare pentru e3ectuarea lucrrilor de /ntreinere i amena,areH 6 pentru o serie de 3luvii2 s6au creat comisii internaionale 3ormate din repre.entani ai rilor2 pentru reali.area colaborrii /n vederea asi-urri libertii de navi-aie. %egimul navigaiei pe Dunre *3

!unrea este al doilea 3luviu din Europa 0dup $ol-a2 cu o lun-ime de 2D8I Bm navi-abili1. &rin unirea cu Rinul2 s6a asi-urat comunicarea Mrii Ne-re cu Marea Nordului. Este o cale comercial din ce /n ce mai important2 care lea- statele europene cu alte state ale lumii. !unrea a avut o mare importan i din punct de vedere militar de6a lun-ul secolelor2 permi;nd controlul a numeroase puncte strate-ice importante. 'ctualul re-im al navi-aiei pe !unre a 3ost stabilit la 2onferina de la <elgrad din += august +,>=< la care au luat parte 3osta "RSS2 "craina2 Rom;nia2 )ul-aria2 "n-aria2 #eEoslovacia2 Iu-oslavia2 S"'2 'n-lia2 Crana i cu vot consultativ2 'ustria2 i care a intrat /n vi-oare la ++ mai +F*F. S"'2 'n-lia i Crana au re3u.at s o semne.e. %n #onvenie sa6au stabilit urmtoarele reguli generale: +1 Libertatea de navi-aie pentru toi cetenii2 navele comerciale i mr3urile tuturor statelor2 pe ba. de e-alitate2 /n privina ta7elor portuare i de navi-aie2 precum i a condiiilor -enerale ale navi-aiei comerciale. 'ceasta nu se re3era i la cabota,H 21 Re-imul stabilit se re3er doar la poriunea navi-abil a !unrii 0de la "lm la Marea Nea-r12 cu ieire la mare pe braul SulinaH 21 Navi-aia navelor militare pentru statele neriverane este inter.isH 31 $asele militare ale rilor riverane navi-Eea. numai pe sectoarele lorH

Du*5re$

re-%0 dse *$,%-$.%e

Co*,e*.%$ de &$ e&-r$d

*1 !reptul de suprave-Eere vamal2 sanitar2 3luvial revine 3iecrui stat pe teritoriul su. S6a creat o #omisie a !unrii 3ormat din repre.entani ai statelor riverane cu atribuii de reali.are a colaborrii statelor riverane2 mai ales /n sensul adoptrii de recomandri privind re-ulile de navi-aie2 de suprave-Eere 3luvial2 vamal i sanitar2 de reali.are a colaborrii pentru e3ectuarea de lucrri i de spri,inire a statelor riverane. Nu are putere le-islativ sau ,urisdicional. &entru di3erende re3eritoare la aplicarea #onveniei2 conciliere. Sediul a 3ost stabilit la Kalai p;n /n +F8A2 iar dup aceea la )udapesta. "tili.area apelor !unrii /n alte scopuri dec;t navi-aia este re-lementat prin acorduri /ncEeiate /ntre statele riverane 0cum sunt2 spre e7emplu2 cele dou acorduri /ncEeiate /ntre Rom;nia i i Iu-oslavia privind sistemele Eidroener-etice i de navi-aie @&orile de 3ier? I i II1. BE Re-%0ur% ter%tor%$&e spec%$&e ** se prevede recur-erea la o #omisie

Sunt stabilite prin tratate sau prin cutum pentru unele teritorii ale unor state sau pentru .one2 care nu aparin nici unui stat. 'cestea sunt: 6 Demilitarizarea 6 re-imul ,uridic potrivit cruia2 pe un teritoriu se distru- sau dup ca. nu vor 3i construite sau meninute 3orti3icaii2 instalaii2 armamente sau 3ore armate2 cu e7cepia 3orelor de ordine. &oate 3i parial sau total 0dup .ona de teritoriu pe care o acoper12 complet sau limitat 0dup tipurile de armament la care se re3er1. &rin #onvenia de la &aris din +D8=2 Rusia a 3ost obli-at s demilitari.e.e malurile Mrii Ne-re. Tratatul de la $ersailles din +F+F obli-a Kermania s demilitari.e.e ambele maluri ale Rinului pe o poriune de 8I Bm limeH Tratatul de pace din +F*A prevedea demilitari.area 3rontierelor Italiei cu Crana i Iu-oslavia i2 parial2 ale Siciliei i Sardiniei. 'u 3ost demilitari.ate total unele insule: 'aland2 printr6un tratat din +F2+H Kermania /n /ntre-ime prin 'cordul de la &ostdam din +F*8. %n pre.ent2 este demilitari.at 'ntarctica. # Neutr$&%2$re eutralizarea # re-imul ,uridic re3eritor la un spaiu -eo-ra3ic pe care statele se obli- /n timp de r.boi s nu des3oare operaii militare2 iar /n timp de pace s nu6+ trans3orme /ntr6o ba. militar. S6a aplicat din secolul GIG /n special unor ci maritime internaionale2 i anume: canalul &anama2 con3orm tratatului din +FI3 dintre S"' i &anamaH str;mtoarea Ma-elan2 potrivit tratatului din +DD+ dintre 'r-entina i #Eile. %n -eneral2 neutrali.area /nsoete demilitari.area. %n pre.ent2 'ntractica este demilitari.at i neutrali.at. 'ntarctica este re-iunea polar de Sud2 cu o supra3a de +* milioane Bm22 /ntre '3rica de Sud2 'merica de Sud2 'ustralia i Noua Ueenland. %n +F8F2 s6a /ncEeiat la TasEin-ton2 Tr$t$tu& cu pr%,%re &$ A*t$rct%c$<

De0%&%t$r%2$re

De*uc&e$r%2$re

iniial /ntre +2 state. 'u aderat numeroase alte state. %n Tratat se prevd: +1 3olosirea 'ntarcticii /n scopuri e7clusive panice ca teritoriu demilitari.at2 neutrali.at i denucleari.atH 21 libertatea cercetrii tiini3ice2 pentru -uvernele2 or-ani.aiile i cetenii oricrui stat2 /n condiii de e-alitate2 /n cadrul unei lar-i colaborriH 31 3iecare stat6parte poate inspecta ba.ele de cercetare ale celorlalte stateH *1 dispo.iiile tratatului nu a3ectea. po.iia statelor /n ce privete preteniile lor teritoriale asupra 'ntarcticii. Tratatul creea. un statut de ine-alitate2 /ntre ri cu statul consultativ P membrii ori-inari i cei ce des3oar activiti /n .on P i ceilali2 care nu particip la luarea deci.iilor.

*8

%n cadrul mecanismului Tratatului2 s6au /ncEeiat mai multe acorduri2 /ntre care recent2 un 'cord privind protecia6 mediului< care prevede un moratoriu de 8I de ani pentru e7ploatarea resurselor minerale. # Denuclearizarea ? vi.ea. .one /ntre-i P pri din teritoriul unui stat2 teritorii /ntre-i sau continente2 /n care statele /i asum obli-aia de a nu produce i a nu depo.ita arme nucleare2 iar statele din a3ara acestor .one2 de a nu le ataca cu arme nucleare. Este2 /n esen2 un re-im de demilitari.are i neutrali.are parial. 'merica Latin a 3ost denucleari.at prin Tratatul de la Tlatelolco2 din +F=3H Tratatul de stat din +F882 prin care era recunoscut independena 'ustriei2 prevede inter.icerea producerii i depo.itrii de arme nucleare /n 'ustria. &rin re.oluie a N" din +F=+2 s6a propus ca /ntre- teritoriul continentului a3rican s 3ie recunoscut ca .on arme nucleare. 'u e7istat propuneri pentru denucleari.area centrului Europei2 a Nordului2 a )alcanilor2 a Mediteranei2 a ceanului Indian. %E Sp$.%u& $er%$* !reptul aerian s6a de.voltat dup +FII2 c;nd a aprut necesitatea re-lementrii navi-aiei aeriene. %n dreptul rom;n2 spaiul aerian era considerat res communis# %n 3eudalism2 spaiul aerian era privit ca aparin;nd proprietarului &m;ntului. La /nceputul secolului GG2 s6au con3runtat dou teorii: libertatea aerului i suveranitatea asupra spaiului aerian. !up primul r.boi2 a trium3at de3initiv principiul suveranitii statului asupra spaiului aerian2 repre.ent;nd coloana de aer cuprins /n limitele 3rontierelor sale 0inclusiv marea teritorial12 p;n la limita de unde /ncepe spaiul cosmic. &rincipiul a 3ost consacrat /n #onvenia de la &aris din +F+F privind spaiul aerian2 #onvenia de la Javana din +F2D i #onvenia de la #Eica-o din +F**2 prin care a 3ost creat )rganizaia 'viaiei 2ivile ?nternaionale# Statele contractante au admis2 /n relaiile dintre ele2 libertatea de trecere2 /n timp de pace2 pentru aeronavele civile2 pe deasupra teritoriului lor. &rin #onvenia din +F**2 se prevede dreptul de .bor pentru aeronavele civile particulare2 ca i de a 3ace escale2 3r autori.aie special2 dar urm;nd anumite rute aeriene. &entru serviciile aeriene comerciale re-ulte2 se prevede drept de survol 3r escale i dreptul de escal2 /n scopuri necomerciale. alt convenie2 denumit @a celor 1 libertiQ2 cuprinde2 pe l;n- drepturile de survol i escal n scopuri necomerciale2 drepturi de escal n *=

scopuri comerciale2 cu /mbarcare i debarcare din i ctre statul navei sau /mbarcare i debarcare din i ctre orice alt ar. Numeroase convenii bilaterale re-lementea. condiiile de e7ercitare a acestor liberti. %n ceea ce privete navele militare2 se aplic re-imul autori.rii prealabile. Statele stabilesc rute i itinerarii de .bor2 urmate de cursele re-ulte2 pentru motive de securitate a navi-aiei. &entru .boruri speciale2 /n a3ara curselor2 se d o autori.aie special2 de survol. =E Sp$.%u& cos0%c dat cu primele e7plorri ale spaiului cosmic2 primii satelii i primele racEete i nave cosmice2 s6a evideniat necesitatea elaborrii unor principii i norme ,uridice2 care s se re-lemente.e relaiile dintre state /n privina spaiului i activitilor spaiale. "nii specialiti au susinut c ar e7ista libertate de aciune2 iar alii c ar 3i un drept /n 3ormare. Ma,oritatea autorilor de drept internaional recunosc /ns c statele nu pot dispune de libertate de aciune absolut i c trebuie s acione.e ast3el /nc;t s nu le.e.e drepturile i interesele altor state. &ractic2 este /n curs de 3ormare un nou capitol al dreptului internaional. "endina este formarea acestui drept pe cale convenional# &rin re.oluii i declaraii ale N"2 s6au conturat unele re-uli /ntre care: aplicarea dreptului internaional i a #artei Naiunilor "nite i /n spaiul cosmicH e7ploatarea i e7plorarea liber a spaiului de ctre toate stateleH interdicia de apropiere naional a spaiului cosmic i a corpurilor cereti2 aceasta ne3iind supuse suveranitii statelorH statele e7ercit suveranitate asupra navelor i corpurilor trimise /n spaiu2 statele trebuie s se conduc dup principiul colaborrii i asistenei reciproce2 in;nd seama de interesele celorlalte state. Respectarea principiilor dreptului internaional /n spaiu2 /nseamn inter.icerea a-resiunii2 a 3olosirii 3orei i ameninrii cu 3oraH se adau-2 totodat2 rspunderea internaional a statelor pentru pre,udicii cau.ate de veEicule speciale lansate de ele sau de pe teritoriul lor2 indi3erent unde s6a produs pa-ube2 ca i obli-aia de a da a,utor astronauilor2 /n ca. de pericol sau ateri.are 3orat. #a document mai important2 a 3ost adoptat "ratatul din +,.- asupra principiilor care guverneaz activitatea statelor n elaborarea i utilizarea spaiului extra atmosferic, inclusiv a lunii i celorlalte corpuri cereti# %ntre principiile reinute2 /n tratat menionm: *A

6 e7plorarea i utili.area liber de ctre toate statele a spaiului i corpurilor cereti /n condiii de e-alitate2 3r discriminareH 6 6 6 6 6 6 spaiul i corpurile cereti nu pot 3ace obiect de /nsuire naional2 sub nici o 3ormH activitile statelor trebuie s se des3oare con3orm dreptului internaional i #artei Naiunilor "niteH statele se an-a,ea. s nu pun pe orbit corpuri purttoare de arme nucleare sau alte arme de distru-ere /n masH s nu instale.e pe ele asemenea arme i s nu le plase.e /n spaiu2 /n nici un alt modH corpurile cereti se 3olosesc numai /n scopuri panice2 3iind inter.is amena,area pe cele de ba. i instalaii militareH acordarea de asisten astronauilor2 /n ca. de accident2 pericol sau ateri.are 3orat. "n alt 'cord este cel privind salvarea astronauilor, ntoarcerea lor i restituirea obiectelor lansate n spaiu, ncheiat n +,.- # Se stabilesc an-a,amente privind: +1 in3ormarea2 /n ca. de accidente2 pericol sau ateri.are 3orat2 a autoritii lansatoare< ca i in3ormarea Secretarului -eneral N" care urma s o di3u.e.e tuturor statelor2 21 luarea de msuri pentru salvarea i spri,inirea astronauilorH 31 in3ormarea despre obiecte c.ute sau pri ale acestora. %n s3;rit2 2onvenia asupra responsabilitii internaionale pentru daunele cauzate pentru obiecte spaiale ncheiate n +,.- 0ca i celelalte convenii2 adoptat de 'dunarea Keneral a N"12 prevede obligaia absolut de reparare a daunelor cauzate de obiecte spaiale czute$ &rin daune se /nele- pierderi de viei omeneti2 le.iuni corporale sau alte atin-eri aduse sntii2 pierderi de bunuri ale statelor2 ale persoanelor 3i.ice sau morale2 bunuri ale or-ani.aiilor 3undamentale. Este o rspundere obiectiv< dac dauna e comis /n aer sau asupra altui obiect spaial i este o rspundere subiectiv dac este imputabil -reelii persoa6 nelor pentru care acesta rspunde. "nele msuri de de.armare s6au re3erit i la spaiu. E7.: Tratatul de la Moscova din +F=3 privind inter.icerea e7perienelor nucleare include i spaiul cosmic /n cate-oria mediilor /n care aceste e7periene sunt inter.ise.

*D

Spaiul cosmic tinde s obin statut demilitarizat i denuclearizat H este corolarul principiului 3olosirii e7clusive a spaiului /n ca.uri panice. 9imita ntre spaiul aerian i cel cosmic nu s6a clari3icat. "nii autori au propus limita maxim cea mai de ,os a orbitei pe care pot evolua corpuri spaiale2 sau /n care nu se e7ercit 3ora -ravitaional a pm;ntului. 'lte teorii pleac de la o soluie ba.at pe distincia /ntre activitile des3urate dup natura i scopul lor 9 cele aeriene2 cele spaiale.

I LIO!RAFIE SELECTIV I# Tr$t$te 9% 0o*o-r$4%%# +. 'NKJEL2 Ion M2 6ubiectele dreptului internaional, Ed. Lumina Le72 )ucureti2 2II2. 2. 'NKJEL2 Ion M. 9 Dreptul tratatelor2 vol.I si II2 ed. a II6 a 2 Ed. Lumina Le72 )ucuresti2 2III. 3. ) LINTINE'N"2 'le7andru2 N'ST'SE2 'drian2 '"RES#"2 )o-dan 6 Drept internaional contemporan2 Ed.'ll )ecB2 )ucuresti2 2III. *. MIK'6)ESTELI"2 Raluca6 Drept internaional$ ?ntroducere n dreptul internaional public, Ed. 'll Educational2 )ucuresti2+FFD. 8. &RE!'6MVTVS'R"2 'urel2 "ratat de drept internaional public2 Ed. Lumina Le72 )ucureti2 2IID. *F

=. RE"TER2&aul.6 Droit internaional public2 &.".C.2 &aris2+FF3

TEST DE AUTOEVALUARE

+. &reci.ai care sunt caracteristicile i 3undamentele dreptului internaional2 ce /l deosebete pe acesta de dreptul intern

TEM DE REFLECIE F$ptu& c5 %*d%,%du& po$te 4% su+%ect $& r5spu*der%% pe*$&e %*ter*$.%o*$&e :& po$te tr$*s4or0$ pe $cest$ :* su+%ect de drept %*ter*$.%o*$&I

MODELE DE >NTRE RI +$#are sunt normele imperative ale dreptului internaionalW :. #e este .ona conti-uW 3. #are sunt elementele eseniale ale tratatelorW RSPUNSURI LA >NTRE RI 8I

"# !octrina a identi3icat trei cate-orii de norme care compun normele imperative ale dreptului internaional: 6 principiile fundamentale ale dreptului internaionalH 6 norme care vizeaz drepturi ale tuturor statelor n domenii care nu au ca obiect suveranitatea statelor 0libertatea mrilor2 inter.icerea pirateriei1H 6 o serie de norme cu caracter umanitar2 pe care ansamblul statelor le consider indispensabile pentru a -aranta respectarea drepturilor elementare la via i demnitate uman 0inter.icerea -enocidului2 a sclava,ului2 le-ile i obiceiurile r.boiului1. '# ;ona contigu este 3;ia de mare care se /ntinde dincolo de limita e7terioar a mrii teritoriale2 p;n la o distan de 2* mile marine 0msurat de i liniile de ba.1 spre lar-. %n aceast .on2 statul riveran2 are drepturi de ,urisdicie i control2 din punct de vedere al securitii sanitare2 vamale2 3iscale sau de imi-raie teritoriul su2 precum i pentru a pedepsi in3raciuni comise pe teritoriul su. (# Elementele esentiale ale tratatului sunt: 6 subiectele sau prile tratatului2 care trebuie s 3ie subiecte de drept internaional H 6 vointa partilor2 trebuie s 3ie liber exprimata pentru ca tratatul s 3ie valabil2 /n ca. contrar ridic;ndu6se problema nulitii sau a anulrii tratatului. 6 obiectul tratatului2 care trebuie s 3ie posibil i licit.

CAPITOLUL II MODALITI DE APLICARE A DREPTULUI INTERNAIONAL PU LIC

"# '# (# /# 1# 3# 6# 7# 8# Cupr%*s 8+ Cupr%*s O+%ect%, -e*er$& O+%ect%,e oper$.%o*$&e T%0pu& *eces$r stud%u&u% c$p%to&u&u% De2,o&t$re$ te0e% %+&%o-r$4%e se&ect%,5 Te05 de re4&ec.%e Mode&e de teste R5spu*sur% 9% co0e*t$r%% &$ teste

 St$+%&%re$ de re&$.%% d%p&o0$t%ce 9% co*su&$re Re-&e0e*t$re$ pe c$&e p$9*%c5 $ d%4ere*de&or 9% e,%t$re$ recursu&u% &$ 4or.5 A*-$=$re$ r5spu*der%% %*ter*$.%o*$&e O+%ect%, -e*er$&; Cu*o$9tere$ $p&%c$re $ dreptu&u% %*ter*$.%o*$&# pr%*c%p$&e&or 0od$&%t5.% de

D%p&o0$.%e

O+%ect%,e oper$.%o*$&e; >*su9%re$ u*or e&e0e*te de +$25 pr%,%*d repre2e*t$re$ st$te&or :* re&$.%%&e %*ter*$.%o*$&e< pr%,%*d c$te-or%%&e de 0%=&o$ce p$9*%ce ce tre+u%e ut%&%2$te de st$te pe*tru re2o&,$re$ d%4ere*de&or &or< precu0 9% cu pr%,%re &$ co*d%.%%&e :* c$re se po$te $*-$=$ r5spu*dere$ %*ter*$.%o*$&5 $ st$te&or 9% $ perso$*e&or#

= 1 ore

Drept d%p&o0$t%c

? TEMA I ? ST')ILIRE' !E REL'(II !I&L M'TI#E NI # NS"L'RE "# D%p&o0$.%$ 9% dreptu& d%p&o0$t%c

Re&$.%% d%p&o0$t%ce

!iplomaia este activitatea des3urat de or-anele statului cu atribuii /n domeniul relaiilor internaionale2 /n primul r;nd a diplomailor. Ea const /n repre.entarea intereselor statului /n strintate2 prin purtarea de ne-ocieri2 de discuii2 de coresponden i alte mi,loace panice. Este principalul mi,loc de reali.are a politicii e7terne a statului. 'nsamblul normelor ce re-lementea. des3urarea activitii diplomatice 9 conduita i statutul or-anelor diplomatice2 3ormea. dreptul diplomatic2 ramur a dreptului internaional public. %n acest conte7t el are un rol 3oarte important2 3iind instrumentul cruia pot exista i se pot dezvolta relaiile dintre state$ Sediul materiei /l constituie dispo.iiile 2onveniei de la @iena din +,.+ privind relaiile diplomatice 0adoptat sub e-ida N"12 ale 2onveniei de la @iena din

M%s%u*% d%p&o0$t%ce

+,., privind misiunile speciale i 2onveniei de la @iena din +,-1 privind 82

reprezentarea statelor n relaiile lor cu organizaiile internaionale cu caracter universal. '# Re&$.%%&e d%p&o0$t%ce Sunt acele raporturi interstatale care constau /n conducerea2 prin intermediul or-anelor repre.entative i prin mi,loace panice2 a relaiilor e7terne cu altOalte state sau orice subiect de drept internaional. E7istena lor induce o stare de normalitate a raporturilor dintre dou state2 presupune e7istena pcii2 a colaborrii /ntre acestea. (# Autor%t5.%&e st$tu&u% cu $tr%+u.%% :* do0e*%u& re&$.%%&or eFter*e Instituiile abilitate s des3oare activiti de relaii e7terne au atribuii bine de3inite de legislaia intern i2 /n primul r;nd2 de dispo.iiile constituionale care le stabilesc competenele. Le-islaia intern stabilete deci2 care sunt instituiile i persoanele care au calitatea de a aciona /n numele statelor2 subiecte ale dreptului internaional i c;t anume pot an-a,a statul /n relaiile cu alte ri. %elaiile externe ale fiecrui stat se desfoar pe dou paliere 2 cel %*ter*2 de elaborare a obiectivelor i direciilor de des3urare i aplicare a politicii e7terne i pe plan %*ter*$.%o*$& unde accentul este pus pe reali.area practic a politicilor naionale /n 3uncie i de politicile altor state. #a urmare2 structurile care se ocup de relaiile internaionale pot i ele 3i clasi3icate /n instituii interne i e7terne ale relaiilor internaionale$ %n ma,oritatea statelor2 competenele /n domeniul relaiilor e7terne sunt atribuite efului statului 0preedinte2 re-e2 monarE1 i 5inisterului 'facerilor 7xterne. #ompetenele respective sunt delimitate /n 3uncie de 3orma de -uvernare e7istent /n 3iecare ar2 potrivit le-ilor interne. E7ist i alte or-anisme sau instituii care pot /ndeplini 3uncii /n domeniul relaiilor internaionale2 cum ar 3i &rimul 5inistru sau ministerele, pe domeniul lor de specialitate. 6istemul constituional din %om!nia2 internaionale &arlamentului, instituiei con3er atribuii /n domeniul relaiilor prezideniale i guvernului2 /n cadrul

cruia or-anul de specialitate este Ministerul '3acerilor E7terne. 'cestea pot 3i de3inite2 /n sens lar-2 ca 3iind instituiile interne cu atribuii /n domeniul relaiilor internaionale /n ara noastr. Re-lementrile /n vi-oare stabilesc cu e7actitate modul /n care sunt separate competenele /ntre aceste structuri. /# M%s%u*%&e d%p&o0$t%ce S3era relaiilor internaionale este una 3oarte comple72 ce ridic o multitudine de probleme2 presupune des3urarea unor diverse activiti ce nu pot 3i re.olvate /n 83

totalitatea lor de autoritile interne ale statelor cu atribuii /n domeniul relaiilor e7terne. de aceea a 3ost necesar2 /n conte7tul de.voltrii relaiilor dintre state2 /n3iinarea unor repre.entane aler statelor /n strintate2 care s acione.e /n numele lui i s a,ute la re.olvarea numeroaselor i complicatelor probleme cotidiene. 'ceste or-ane se numesc repre.entane sau misiuni diplomatice. Misiunile diplomatice sunt or-ane ale stratului acreditant /n statul acreditar i nu trebuie con3undate cu membrii lor2 ele pree7ist;nd numirii a-enilor diplomatici i continu;nd s e7iste i dup e7pirarea mandatului unora diontre acetia. 2lasificarea misiunilor diplomatice: 6 6 6 /n 3uncie de durata lor2 pot 3i permanente sau temporareH /n 3uncie de sarcinile misiunii2 pot 3i cu sarcini generale sau cu sarcini speciale3 /n 3uncie de subiecii /n relaiile diplomatice respective2 pot 3i bilaterale sau multilaterale. Ma,oritatea misiunilor diplomatice sunt misiuni diplomatice bilaterale cu caracter permanent purt;nd numele de ambasad, condus2 de re-ul2 de un ambasador. !reptul popoarelor de a trimite i primi misiuni diplomatice poart numele de drept de &e-$.%e2 care poate 3i activ 0de a trimite1 i pasiv 0de a primi misiuni1. 4unciile misiunilor diplomatice &otrivit art. 3 din #onvenia privind relaiile diplomatice2 principalele 3uncii ale perso*$&

c&$s%4%c$re

4u*c.%%

acestora sunt de.voltarea relaiilor prieteneti /ntre statul trimitor i statul de reedin i a raporturilor de re3erin2 culturale i tiini3ice /ntre ele2 repre.entarea statului su pe l;n- statul de reedin2 protecia intereselor statului su i ale cetenilor acestuia2 ducerea de tratative cu statul de reedin2 in3ormarea prin mi,loace le-ale despre situaia i evenimentele din statul de reedin i in3ormarea -uvernului su. Ele pot /ndeplini i 3uncii consulare /n anumite condiii. &ersonalul misiunilor diplomatice %n a3ara efului misiunii 0care este a-entul diplomatic /nsrcinat cu conducerea misiunii2 superior din punct de vedere ierarEic celorlali membrii12 personalul misiunii cuprinde: 6 personalul diplomatic 0care poate cuprinde: ministru plenipoteniar2 ministru consilier2 consilier 2 secretar I2 secretar II2 secretar III2 ataat diplomatic1H 8*

6 6

personalul ci3ratori1H

tehnico#administrativ

0translatori2

secretari2

dactilo-ra3i2

personalul de serviciu 0o3eri2 portari2 buctari2 -rdinari etc.1.

&ersonalul misiunii este numit de statul acreditant2 care 3i7ea. i numrul de persoane2 statul acreditar put;nd /ns cere ca numrul acestuia s se menin /n limitele a ceea ce el consider raional i normal2 in;nd cont de nevoile misiunii i de condiiile acelei ri.

I0u*%t5.%

?munitile i privilegiile diplomatice Misiunea diplomatic i membrii si se bucur /n statul de reedin de un statut

Pr%,%&e-%% d%p&o0$t%ce

special2 dero-atoriu de la statutul celorlalte cate-orii de persoane2 care6i scoate de sub autoritatea i competena ,udiciar a statului acreditar i le o3er condiiile necesare pentru 3uncionarea lor. 'cest statut special const /n acordarea de imuniti2 privile-ii i 3aciliti diplomatice2 ce constituie -arania activitii diplomatice /nsei i premisa necesar pentru a6i putea /ndeplini 3unciile diplomatice. 'cordarea acestor imuniti2 privile-ii i 3aciliti se 3ace pe ba. de reciprocitate, aceasta 3uncion;nd /ns numai /n subsidiar2 cu caracter complementar2 statele trebuind s acorde a-entului diplomatic cel puin tratamentul prev.ut /n #onvenia de la $iena2 acesta neput;nd 3i limitat prin aplicarea re-ulei reciprocitii. &rincipalele imuniti i privile-ii diplomatice2 acceptate de ctre toate statele2 re3lect necesitatea de a se asi-ura prin acestea independena total a diplomailor 3a de autoritatea statului acreditar: #imunitatea de jurisdicie #penal, civil, administrativ# #imunitatea de executare a misiunii dipomatice i a agentului diplomatic3 #inviolabilitatea localurilor misiunii diplomatice, a bunurilor acesteia i a arhivelor3

drept co*su&$r

#inviolabilitatea personal a agentului diplomatic, a reedinei i a bunurilor sale3 #libertatea de comunicare3 #libertatea de micare3 #scutirea de obligaia de a face depoziie sau de a ndeplini rolul de expert3 #scutirea de la obligaiile din domeniul asigurrilor sociale3 # folosirea drapelului i a emblemei naionale3 # procurarea de localuri pentru misiune i locuine pentru membrii acesteia$ 88

1# O4%c%%&e co*su&$re Dreptul consular 6 este acea parte a dreptului internaional public care repre.int totalitatea normelor i re-ulilor care re-lementea. relaiile consulare dintre state2 or-ani.area i 3uncionarea o3iciilor consulare2 precum i cele care se re3er la statutul ,uridic al o3iciilor consulare i a personalului acestora Deosebirea fundamental care exist ntre activitatea oficiilor diplomatice i a celor consulare este aceea c2 /n timp ce o3iciile diplomatice au ca misiune principal2 promovarea intereselor statului acreditant i a instituiilor sale /n rile /n care sunt acreditate2 o3iciile consulare repre.int acea parte a serviciului e7terior al unei ri care se ocup2 pe l;n- aceste aspecte2 i de prote,area i repre.entarea

Re&$.%% co*su&$re

intereselor cetenilor din ara respectiv /n strintate. ' doua deosebire important ntre dreptul consular i cel diplomatic este aceea c2 /n materie de drept diplomatic2 re-ulile 3undamentale care re-lementea. activitatea o3iciilor diplomatice sunt re-uli de drept internaional 2 /n timp ce /n ca.ul dreptului consular2 o parte important a normelor aplicabile sunt re-lementri de natur intern ale statelor care sunt implicate /n descEiderea o3iciilor consulare2 at;t statul trimitor c;t i statul primitor. Sediul materiei /l constituie 2onvenia de la @iena din +,.A privind relaiile consulare$ %elaiile consulare 6 repre.int un raport /ntre state2 dar un raport care se stabilete /n interesul cetenilor acestor state i a de.voltrii relaiilor economice dintre ele2 un raport care are caracter convenional2 este ba.at pe acordul statelor 0al statului trimitor i al statului primitor1 i sunt caracteri.ate de principiile reciprocitii2 caracterului direct i al celui bilateral 6tabilirea relaiilor consulare &otrivit articolului 2 al #onveniei de la $iena2 stabilirea relaiilor consulare /ntre state se 3ace pe ba.a consimm!ntului mutual al acestora. 'cordul se reali.ea. pe ba.a noti3icrii de ctre un stat a interesului su de a descEide un o3iciu consular /n cealalt ar2 noti3icare acceptat de cellalt stat2 constituind ast3el /mpreun2 acordul pentru stabilirea de relaii consulare /ntre cele dou ri. #a re-ul -eneral2 se consider c /n ca.ul /n care dou ri au decis s stabileasc relaii diplomatice /ntre ele2 /n a3ar de situaia /n care /n /nele-erea respectiv se speci3ic alt3el2 acordul lor reciproc pentru stabilirea de relaii diplomatice implic 8=

O4%c%% co*su&$re

i consimm;ntul acestora pentru relaiile consulare i nu este necesar /ncEeierea unui acord special pentru stabilirea de relaii consulare. %ntreruperea sau /ncetarea relaiilor diplomatice /ntre dou state nu atra-e dup sine /n mod obli-atoriu i ruperea relaiilor consulare. %n numeroase ca.uri2 cEiar dac statele au decis s rup relaiile lor diplomatice2 relaiile consulare au continuat2 pentru c ele sunt relaii /ntre dou state concepute s serveasc interesele cetenilor acestor ri. Relaiile consulare pot a,un-e s /ncete.e /n momentul /n care dispare unul dintre state sau /n ca.ul /n care2 pe ba.a aceluiai acord2 statele Eotrsc s nu mai /ntrein asemenea relaii. )ficiul consular (consulatul) 3iciul consular este un or-an autonom2 care se creea. pentru a permite e7ercitarea 3unciilor consulare prev.ute /n #onvenia de la $iena i /n acordurile bilaterale /ncEeiate de statele respective. Ciecare o3iciu consular are un sediu2 o circumscripie i de asemenea2 un anumit ran-2 de precdere o clas2 care sunt 3i7ate de ctre statul trimitor i supuse aprobrii statului de reedin. Deschiderea unui o3iciu consular /nseamn /n primul r;nd2 pre.entarea unei perso*$& co*su&$r

cereri /n care se speci3ic oraul /n care se dorete /n3iinarea lui2 /n al doilea r;nd2 e7ist obli-aia de a propune o anumit .on 0circumscripie1 din teritoriul rii care va 3i arondat la postul consular respectiv i clasa consulatului2 iar toate acestea /mpreun2 trebuie s obin aprobarea statului de reedin. rice modi3icare ulterioar /n le-tur cu clasa o3iciului consular2 cu locul su de reedin i cu circumscripia /n care /i des3oar activitatea nu se poate 3ace

O4%c%% co*su&$re c&$se co*su&$re

dec;t cu consimm;ntul statului de reedin2 care este necesar i /n ca.ul /n care un consulat vrea s descEid un viceconsulat sau o a-enie consular2 /ntr6o alt localitate dec;t cea /n care i6a stabilit sediul. Misiunile diplomatice pot i ele e7ercita 3uncii consulare2 din acest punct de vedere e7ist;nd dou mari cate-orii de o3icii consulare2 cele care 3uncionea. /n cadrul misiunilor diplomatice din capitalele rilor i /n cadrul crora este desemnat un diplomat i se creea. o structur care se ocup de relaii consulare i a doua cate-orie2 consulatele speciale2 care se /n3iinea. /n alte orae dec;t capitala2 cu circumscripii 3oarte bine stabilite i /ncadrate cu personal corespun.tor. &ersonalul oficiului consular este compus din e3ul consulatului2 din 3uncionari consulari i an-a,ai2 /mpreun cu personalul de serviciu. 'cest personal al o3iciului consular este numit de ctre statul trimitor care noti3ic 8A

eFeJu$tur

statului de reedin numele i prenumele2 cate-oria i clasa 3uncionarilor consulari i circumscripia /n care urmea. s 3uncione.e. &otrivit articolului F din #onvenia de la $iena2 e3ii posturilor consulare sunt reparti.ai pe patru clase care cuprind: consuli -enerali2 consuli2 viceconsuli i a-eni consulari. Ne3ul unui post consular ocup o po.iie deosebit /n cadrul o3iciului consular2 indi3erent de modul /n care este el de3init2 de clasa pe care o are i este numit de ctre statul trimitor2 dar2 pentru a putea s6i des3oare activitatea2 are nevoie de acordul statului primitor2 pe teritoriul cruia urmea. s 3uncione.e. Modalitile prin care sunt numii e3ii o3iciilor consulare2 sunt 3i7ate prin le-i i re-ulmente care in at;t de statul trimitor2 c;t i de cele ale statului primitor. Ne3ul unui o3iciu consular2 /n momentul /n care este numit2 primete un document din partea celui care l6a numit sub 3orma unei scrisori sau a unui act similar care atest calitatea /n care a 3ost trimis. 'cest document este trimis pe cale diplomatic sau pe orice alt cale corespun.toare2 -uvernului din statul pe teritoriul cruia e3ul postului consular urmea. s6i e7ercite 3unciunile i dac statul de reedin /l accept2 el poate s6i ia /n primire postul respectiv. E"e#uaturul este o autori.aie special pe care statul de reedin o acord e3ului o3iciului consular i prin care certi3ic dreptul acestuia de a6i e7ercita 3unciile sale. Statul de reedin care re3u. s elibere.e un e7eLuator nu este obli-at s comunice statului trimitor care sunt motivele re3u.ului su. Se consider c e7eLuatorul este un act discreionar pe care orice stat de reedin are dreptul s6l adopte sau nu2 i care nu trebuie motivat /n nici un 3el de ctre 3uncionarii si. !in momentul /n care e3ul unui post consular este acceptat2 statul pe teritoriul cruia /i des3oar el activitatea are obli-aia s in3orme.e imediat autoritile competente din circumscripia sa consular i2 de asemenea2 potrivit prevederilor articolului +* din #onvenia de la $iena2 are obli-aia s adopte toate msurile necesare pentru a6i permite s6i reali.e.e sarcinile i obli-aiile care /i revin /n aceast calitate. E7ist i posibilitatea e7ercitrii temporare a 3unciei de e3 de post consular2 /n condiiile /n care e3ul numit este /mpiedicat s6i /ndeplineas 3unciunile sale2 sau2 /n ca.ul /n care postul su este vacant2 se poate numi un @-erant? interimar care acionea. cu titlul provi.oriu de e3 al postului consular respectiv. %ncetarea activitii unui e3 de o3iciu consular sau a oricrui diplomat care 3uncionea. /n cadrul lui2 se poate 3ace prin retra-ere de ctre statul care l6a trimis2 statul respectiv av;nd posibilitatea s6l /nlocuiasc i s6i /ncEeie ast3el misiunea. %n 3oarte multe servicii diplomatice e7ist perioade 3i7e de timp /n care un diplomat 8D

lucrea. /n serviciul diplomatic e7terior sau /n cadrul unui o3iciu consular2 de *68 ani. alt posibilitate de /ncetare a activitii este aceea de a 3i declarat @persona non -rata? i toate celelalte situaii prin care activitatea poate /nceta 0ca.uri de /mbolnviri2 decese2 etc.1. 4unciile oficiilor consulare

Fu*c.%% co*su&$re

Cunciile consulare repre.int totalitatea activitilor o3iciilor consulare i ale personalului acestora. !in punct de vedere al coninutului acestor 3uncii2 ele pot 3i /mprite /n dou cate-orii: a1 3uncii care sunt con3erite de ctre statul trimitor o3iciului consular respectivH b1 3uncii care sunt recunoscute de ctre statul primitor2 cel pe teritoriul cruia /i des3oar activitatea. #a re-ul -eneral2 coninutul acestor 3uncii consulare este ne-ociat i inclus /n conveniile bilaterale pe probleme consulare pe care statul le /ncEeie2 o parte important a acestor convenii consulare se concentrea. tocmai pe 3unciile asupra crora cele dou state /i dau acordul s 3ie /ndeplinite de ctre o3iciile consulare. 2lasificarea funciilor consulare Dup obiectul lor sau dup domeniul pe care l abordeaz2 3unciile consulare pot 3i: +1 3uncii cu caracter politic2 altele dec;t 3unciile diplomaticeH21 3uncii economice importante: promovarea scEimburilor economice dintre statul trimitor i statul primitor pe teritoriul cruia /i des3oar consulatul activitateaH 31 3uncii culturaleH 3oarte multe consulate rom;neti /n-lobea. minicentre culturale2 av;nd o activitate cultural intens 0#onsulatele de la $eneia2 #anal Krande2 etc.1 i unde 3uncia consular de promovare a culturii este de 3apt una dintre cele mai importanteH *1 3uncii care se re3er la protecia cetenilorH spre deosebire de ambasade2 care se concentrea. /n principal pe promovarea intereselor statelor2 a autoritilor de stat2 consulatele se preocup de problemele cetenilor. Ele includ de asemenea2 3uncii administrative2 3uncii de stare civil2 notariale2 ,urisdicionale i 3uncii care se re3er la marina comercial2 nave i aeronave i la obli-aii militare. Cunciile consulare sunt prev.ute /n #onvenia de la $iena2 de asemenea2 conveniile bilaterale /ncEeiate de state au capitole importante care se re3er la 8F

3unciuni i totodat2 e7ist o practic internaional a statelor care stabilete 3unciile unui o3iciu consular. 'rticolul 1 din #onvenia de la $iena2 care pre.int 3unciile consulare2 /ncepe cu cea mai important 3uncie /n vi.iunea consulatului2 aceea de a proteja n statul de reedin, interesele statului trimitor i a cetenilor si, persoane fizice i juridice, n limitele admise de dreptul internaional. La para-ra3ul 22 acest articol pre.int cea de6a doua 3uncie consular2 favorizarea dezvoltrii relaiilor comerciale, economice, culturale i tiinifice, n general, promovarea de relaii prieteneti ntre statul trimitor i statul primitor$ ' treia 3uncie consular prev.ut /n #onvenia de la $iena la articolul 82 para-ra3ul c2 similar cu 3unciile pe care le au i ambasadele2 se re3er la informarea prin mijloace licite asupra situaiei din circumscripia consular respectiv. Sunt prev.ute /n continuare la acest articol i alte 3uncii care se re3er la practica -eneral care e7ist /n materie.

?muniti i privilegii consulare #onvenia de la $iena din +F=3 reine re-lementri care tind s con3ere %0u*%t5.% 9% pr%,%&e-%% co*su&$re

consulatelor i consulilor imuniti apropiate de cele ale ambasadelor. Imunitile i privile-iile consulatelor sunt: 6 6 6 6 imunitatea localurilor2 arEivelor i documentelor2 a corespondenei i a vali.ei consulareH libertatea de comunicareH scutirea 3iscal a localuluiH arborarea drapelului i a stemei naionale pe cldirile consulatului i pe mainile o3iciale. &entru membrii oficiilor consulare: 6 6 6 6 6 inviolabilitate personal2 imunitate de ,urisdicie penal 0cu e7cepia unor in3raciuni -rave1H imunitate de ,urisdicie civil pentru actele e3ectuate /n e7ercitarea 3unciilor consulareH scutirea de obli-aiile de /nre-istrare a strinilor i permis de edereH scutiri 3iscale i vamale.

Ei au /ns obli-aia de a respecta le-ile i re-lementrile statului de reedin2 de a nu se amesteca /n treburile interne ale acestuia i de a depune ca martor /n problemele care nu au le-tur cu activitatea lor o3icial. =I

? TEMA II ? REKLEMENT'RE' &E #'LE &'NNI#V ' !ICEREN!EL R NI E$IT'RE' RE#"RS"L"I L' C R(V "# Pr%*c%p%u& so&u.%o*5r%% pe c$&e p$9*%c5 $ d%4ere*de&or %*ter*$.%o*$&e &rincipiul soluionarii panice a di3erendelor internaionale i procedurile de drept

D%4ere*d %*ter*$.%o*$&

internaional pentru reali.area lui au cunoscut o lun- evoluie istoric. %n coninutul acestui principiu se reunesc aspecte ,uridice 0de drept internaional12 de moral i de politic internaional. &rimele /ncercri de re-lementare a soluionarii prin mi,loace pasnice a di3erendelor internaionale au avut loc /n cadrul #onventiilor de la Ja-a2 din +DFF si +FIA. Statutul Societatii Natiunilor 0+F+F12 stabilea pentru statele membre obli-atia de a /ncerca sa soluione.e prin mi,loace pasnice di3erendele dintre ele2 3ara a e7clude /nsa posibilitatea recur-erii la ra.boi. Soluionarea di3erendelor internaionale pe cale panic constituie un principiu al dreptului internaional public din anul +F2D2 c;nd a 3ost semnat @&actul )riand6 Xello--?. &e l;n-a condamnarea ra.boiului si renuntarea la 3olosirea ra.boiului ca instrument al politicii naionale2 &actul consemnea.a si an-a,amentul statelor de a soluiona con3lictele internaionale numai prin mi,loace pasnice. %n dispo.itiile &actului nu este speci3icata nici o procedura de constr;n-ere colectiva aplicabila /n ca.ul /ncalcrii sale. #arta .N." 0 +F*8 1 consacra principiul soluionarii di3erendelor internaionale prin mi,loace pasnice2 ca o obli-atie internaionala a statelor si un principiu 3undamental al dreptului internaional public. La nivel re-ional2 principiul a 3ost consacrat /n @#onvenia europeana pentru soluionarea panic a di3erendelor? 0+F8A1 adoptata /n cadrul #onsiliului Europei. '. No.%u*e$ de d%4ere*d %n sens lar-2 noiunea de di3erend cuprinde contestatiile2 liti-iile2 diver-entele sau con3lictele dintre dou subiecte de drept internaional. !i3erendele internaionale pot sa aiba o natura ,uridica sau politica. a1 !i3erendele ,uridice sunt cele /n care se opun pretentii de drept /ntre state si care au ca obiect interpretarea unui tratat2 o problema de drept internaional2 e7istenta =+

M%=&o$ce p$9*%ce

unui 3apt care2 dac ar 3i stabilit2 ar constitui /ncalcrea unei obli-atii internaionale precum si stabilirea naturii sau /ntinderii reparatiei datorata pentru /ncalcrea unei obli-atii internaionale. b1 !i3erendele politice sunt di3erendele /n care pretentiile contradictorii ale partilor nu pot 3i 3ormulate ,uridic. (# C$te-or%% de 0%=&o$ce p$s*%ce de so&u.%o*$re $ d%4ere*de&or re-ul importanta a dreptului internaional contemporan este re-ul caracterului facultativ al mi,loacelor pasnice2 con3orm careia2 statele /si ale- /n mod liber si pe ba.a acordului dintre ele2 mi,locul pasnic la care sa recur-a pentru soluionarea unui di3erend aparut /ntre ele. Mi,loacele pasnice de drept internaional pot 3i clasi3icate /n dou cate-orii: 6 mi,loace cu caracter politico6diplomatic 0ne,urisdictionale1 6 mi,loace ,urisdictionale. 6 procedurile din cadrul or-anismelor i or-ani.aiilor internaionale 5ijloacele fr caracter jurisdicional (politico#diplomatice) Mi,loacele pasnice de drept internaional politico#diplomatice sunt re-lementate prin conventii internaionale universale sau re-ionale. %n -eneral2 solutiile adoptate ca urmare a 3olosirii acestor mi,loace pasnice au un caracter de recomandare 3ata de prile di3erendului2 cu e7ceptia Eotar;rilor adoptate de #onsiliul de Securitate al .N.". !in aceasta cate-orie 3ac parte: 6 ne-ocierile directe /ntre statele a3late /n di3erendH 6 bunele o3iciiH 6 mediereaH 6 ancEeta internaionalaH 6 concilierea internaionala. a1 Ne-oc%er%&e directe sunt mi,locul diplomatic cel mai important de soluionare a di3erendelor internaionale. Ne-ocierile diplomatice directe /ntre statele a3late /ntr6 un di3erend sunt purtate de ctre ministerele a3acerilor e7terne ale statelor2 de ctre se3ii -uvernelor sau2 /n unele ca.uri2 cEiar de ctre se3ii statelor. %n ca.ul or-ani.aiilor internaionale2 ne-ocierile se poarta de ctre cei mai /nalti 3unctionari ai acestora 0secretari -enerali2 directori sau presedinti1. b1 u*e&e o4%c%% repre.inta demersul /ntreprins pe l;n-a statele6parti la un liti-iu2 de ctre un tert 9 stat sau or-ani.atie internaionala 9 din proprie initiativa sau la =2

cererea partilor2 cu scopul de a convin-e statele liti-ante sa /l re.olve pe calea ne-ocierilor diplomatice. biectul bunelor o3icii /l constituie prevenirea aparitiei unui di3erend dintre state sau soluionarea unui di3erend produs de,a. %n ca.ul bunelor o3icii2 rolul tertului /ncetea.a /n momentul /nceperii ne-ocierilor directe /ntre prile a3late /n di3erend. Tertul nu participa la ne-ocieri si nici nu 3ace propuneri re3eritoare la modul de soluionare a di3erendului2 ci doar 3acilitea.a /nceperea tratativelor. c1 Med%ere$ presupune2 de asemenea2 interventia unui tert2 care poate 3i un stat2 o or-ani.atie internaionala sau o persoana 3i.ic. Tertul2 de aceasta data2 participa la ne-ocieri si 3ace propuneri re3eritoare la 3elul /n care se poate soluiona con3lictul. &ropunerile tertului nu sunt /nsa obli-atorii pentru prile a3late /n di3erend. d1 A*cBet$ %*ter*$.%o*$&$ 0#omisia internaionala de ancEeta1 se poate utili.a /n ca.ul di3erendelor internaionale -enerate de aprecieri di3erite asupra unor situaii de 3apt. &rile a3late /n di3erend pot sa constituie o comisie internaionala de ancEeta2 pe ba.a acordului dintre ele2 /n care se preci.ea.a 3aptele pe care #omisia trebuie sa le elucide.e2 modul de alcatuire al acesteia si /ntinderea /mputernicirilor membrilor sai. #omisia nu se pronunta asupra raspunderii partilor /n di3erend. !eliberarile #omisiei internaionale de ancEeta au loc cu usile /ncEise si ram;n con3identiale. #omisia /si /ncEeie lucrarile printr6un raport2 care se limitea.a doar la stabilirea 3aptelor si nu are caracterul obli-atoriu al unei sentine ,udecatoresti. e1 Co*c%&%ere$ %*ter*$.%o*$&$ 0#omisia internaionala de conciliere1 consta din e7aminarea unui di3erend de ctre un or-an prestabilit 0permanent1 sau instituit ad6 Eoc dupa aparitia di3erendului2 cu scopul soluionarii aspectelor liti-ioase dintre prile /n di3erend care sa conduca la /mpacarea lor. #omisia internaionala de conciliere cercetea.a nu numai 3aptele care au -enerat di3erendul respectiv2 dar 3ace si recomandari asupra modului de soluionare a lui. Recomandarile sau avi.ele #omisiei de conciliere nu sunt obli-atorii pentru prile a3late /n di3erend. 5ijloacele jurisdictionale de soluionare a diferendelor +$ 'rbitrajul internaional

Ar+%tr$=

Dur%sd%c.%e %*ter*$.%o*$&5

Co0pro0%s

C&$u2e co0pro0%sor%%

'rbitra,ul internaional este ,udecata pe plan internaional a unui di3erend de ctre o instana ad6Eoc2 constituita de prile /n di3erend. 'rbitra,ul a 3ost re-lementat pentru prima oara /n #onvenia de la Ja-a din +FIA2 privind aplanarea con3lictelor internaionale2 care prevede obli-atia partilor de a se supune cu buna6credinta Eotar;rii arbitrale. Sentintele arbitrale au e3ect obli-atoriu =3

doar pentru prile di3erendului si sunt limitate la cau.a /n care au 3ost pronuntate. Recur-erea la arbitra, este facultativa2 3iind condiionata de acordul partilor /ntr6un di3erend. 'cordul partilor poate sa mbrace urmatoarele forme8 a1 2ompromisul2 care repre.inta un tratat internaional prin care prile consimt sa supuna di3erendul dintre ele unei instane arbitrale2 constituita 3ie dintr6un arbitru unic2 3ie dintr6un or-an cole-ial ad6Eoc2 3ie dintr6un tribunal prestabilit. b1 2lauza compromisorie2 care este o clau.a 0-eneral sau speciala1 inclusa intr6un tratat /ncEeiat de parti prin care acestea /ntele- sa supuna eventualele di3erende dintre ele unei instane arbitrale. %n competenta a unei instane arbitrale intra soluionarea di3erendelor de ordin ,uridic si politic dintre state sau alte subiecte ale dreptului internaional public. =ur%sd%c.%$ %*ter*$.%o*$&5

Tribunalul arbitral decide asupra competentei sale2 pe ba.a compromisului arbitral si a altor tratate /n le-atura cu cau.a2 precum si prin aplicarea principiilor de drept. %n soluionarea cau.ei2 tribunalul aplica re-ulile determinate prin compromisul partilor 0 dreptul internaional sau ecEitatea1. Sentinta pronuntata este motivata2 are caracter obli-atoriu si de3initiv. Se admit2 /n mod e7ceptional2 anumite cai de recurs: 6 recursul /n interpretare2 dac /ntre prile di3erendului a aparut un de.acord asupra sensului Eotar;riiH 6 recursul /n corectare2 dac tribunalul a sav;rsit o eroare de drept sau de 3apt sau a mani3estat e7ces de putereH 6 recursul /n revi.uire2 dac se descopera un 3apt nou2 cu caracter esential care nu a 3ost cunoscut la data pronunrii sentintei. :$ 2urtea ?nternaionala de Bustiie Burisdictia 2urii (2$?$B$) #.I.<. a 3ost instituita prin #arta .N.". si repre.inta nu numai or-anul ,udiciar al or-ani.atiei2 ci si al /ntre-ii comunitati internaionale. <urisdictia sa a /nlocuit pe cea a #urii Internaionale &ermanente de <ustitie2 di.olvata o data cu Societatea Natiunilor. Membrii .N.". sunt2 din o3iciu2 parti la Statutul #.I.<. Statele nemembre .N.". pot deveni parti la Statutul #urii /n condiii determinate de 'dunarea Keneral a .N.".2 la recomandarea #onsiliului de Securitate. Statutul prevede posibilitatea sesi.arii #urii de ctre orice stat al comunitatii internaionale2 cEiar dac nu este =*

Curte$ I*ter*$.%o*$&5 de Dust%.%e

membru

.N." sau parte la Statut2 /n condiiile stabilite de #onsiliul de Securitate.

Sediul #.I.<. este la Ja-a. <urisdictia #.I.<. are caracter permanent si este 3acultativa2 3iind determinata de consimtam;ntul statelor 9parti la liti-iul cu care a 3ost sesi.ata. 6tructura 2urii #urtea este compusa din ,udecatori permanenti2 ,udecatori ad6Eoc si camere. #urtea are ca membrii permanenti +8 ,udecatori2 care 3unctionea.a cu titlu individual2 3iind alesi de ctre #onsiliul de Securitate si 'dunarea Keneral .N.".2 pe o perioada de F ani2 cu posibilitatea re;nnoirii mandatului. #ompunerea corpului de ma-istrati permanenti re3lecta structura #onsiliului de Securitate al .N.".2 sub aspectul statelor care sunt repre.entate la nivelul #urii. #alitatea de ,udecator al #urii este incompatibila cu e7ercitarea altor 3unctii ,udiciare /ntr6o cau.a anterioara. 0repre.entant2 consilier2 avocat1. Ma-istratii #urii bene3icia.a de privile-iile si imunitatile necesare des3asurarii activitatii lor. <udecatorii ad6Eoc sunt special numiti de ctre un stat pentru soluionarea unui anumit di3erend2 /n ca.ul /n care nici unul dintre cei +8 ,udecatori ai #urii nu are calitatea de cetean al sau. Mandatul lor este limitat la cau.a pentru care au 3ost desemnati. #amerele #urii sunt constituite din 3 sau mai multi ,udecatori2 numiti /n vederea e7aminarii unor cau.e determinate sau care se pot soluiona /n cadrul unei proceduri sumare2 /n liti-ii de mai mica importanta. 2ompetenta 2urii #ompetenta #urii poate 3i anali.ata sub dou aspecte : 6 al subiectelor de drept internaional care apar /n 3ata sa 9 competenta personala 6 al liti-iilor care i se supun 9 competenta materiala. a1 #on3orm Statutului2 numai statele pot sa 3ie parti /n cau.ele supuse #urii. Interesele persoanelor 3i.ice si ,uridice sunt repre.entate de state prin intermediul protectiei diplomatice. r-ani.aiile internaionale nu pot sa apara ca parti /ntr6un .N." .sa solicite #urii liti-iu2 dar pot sa 3ie autori.ate de 'dunarea Keneral a discutie. b1 %n Statutul #urii se prevad dou cate-orii de cau.e care intra /n s3era competentei sale materiale: cau.ele pe care i le supun prile2 precum si toate cEestiunile re-lementate /n mod special /n #arta =8 .N.". sau /n tratatele si

avi.e consultative sau sa o3ere in3ormatii /n le-atura cu problemele puse /n

conventiile /n vi-oare. #urtea poate sa e7amine.e doar diferende de ordin juridic dintre state, care au ca obiect8 interpretarea unui tratat3 orice problema de drept internaional3 existenta unui fapt care, dac ar fi stabilit, ar constitui o ncalcre a unei obligatii internaionale3 natura si ntinderea reparatiei datorate pentru ncalcrea unei obligatii internaionale$ 2onsimm!ntul statelor E7ercitarea ,urisdictiei #urii este condiionata de acceptarea ei de ctre statele parti. Statele pot sa6si e7prime consimtam;ntul 3ie anterior unui di3erend2 3ie ulterior producerii lui. a1 'cceptarea anterioara a ,urisdictiei #urii se poate 3ace printr6o declaratie unilaterala 0clau.a 3acultativa1 care se depune Secretarului Keneral al .N.". si cuprinde obli-atia asumata de stat de a accepta ,urisdictia #urii pentru orice di3erend care s6ar produce /n cadrul raporturilor cu alt stat. !e asemenea2 acceptarea anticipata a ,urisdictiei #urii poate sa re.ulte din tratatele dintre state2 care re-lementea.a soluionarea panic a di3erendelor2 sau poate sa 3ie preva.uta /ntr6o clauza compromisorie2 inclusa /n cuprinsul unui tratat /ncEeiat /ntre state. b1 'cceptarea ,urisdictiei #urii ulterior producerii unui di3erend se reali.ea.a printr6un acord special /ntre state2 denumit compromis2 /n care prile stabilesc obiectul di3erendului supus #urii. Dreptul aplicabil #.I.<. aplica /n soluionarea liti-iilor dreptul internaional n vigoare 0tratatele2 cutuma2 principiile -enerale de drept2 precedentul ,udiciar2 doctrina1 sau principiile echitatii2 dac e7ista acordul partilor. &rocedura Statutul #urii prevede procedura de soluionare a liti-iilor2 respect;nd principiul contradictorialitatii si al publicitatii dezbaterilor. &rocedura cuprinde o 3a.a scrisa 0depunerea de memorii1 si o 3a.a orala 0audierea partilor2 de.bateri1. %n prima etapa a procedurii prile pot sa ridice e7ceptia de necompetenta a #urii /n soluionarea cau.ei2 obiectiune la care #urtea trebuie sa raspunda /naintea ,udecatii pe 3ond. #urtea poate sa dispuna 6 pe cale de ordonanta 6 masuri conservatorii cu titlu provi.oriu2 la cererea partilor sau din o3iciu2 dac e7ista pericolul producerii unui ==

pre,udiciu iremediabil /n cau.a. Nepre.entarea uneia dintre parti la procedura /n 3ata #urii nu /mpiedica continuarea e7aminarii cau.ei. /otar!rile 2urii #urtea adopta Eotar;rile cu votul ma,oritatii ,udecatorilor pre.enti. %n ca. de paritate2 votul &resedintelui #urii prevalea.a. Jotar;rea #urii se motivea.a2 iar dac e7ista opinii separate 0cele care di3era de Eotar;rea #urii1 sau individuale 0 cele care coincid cu Eotar;rea #urii dar se ba.ea.a pe ar-umente proprii1 ale unor ,udecatori2 acestea se ane7ea.a Eotar;rii. Jotar;rile sunt definitive si obligatorii pentru prile din liti-iu2 dar numai pentru cauza pe care o soluioneaza. Jotar;rile #urii bene3icia.a de autoritatea lucrului ,udecat. #arta .N.". posibilitatea sesi.arii #onsiliului de Securitate al .N.". de ctre un stat2 dac cealalt parte a liti-iului nu e7ecuta obli-atiile ce6i revin /n temeiul unei Eotar;ri a #urii. Statutul #urii prevede2 de asemenea2 dreptul unei parti de a solicita interpretarea Eotar;rii pronuntate2 /n ca.ul /n care se contesta /ntelesul sau /ntinderea dispo.itiilor Eotar;rii. Se admite si posibilitatea revi.uirii unei Eotar;ri2 dac ulterior pronunrii s6a descoperit un 3apt nou2 de natura a in3luenta /n mod decisiv procesul deci.ional si care nu a 3ost cunoscut de ctre #urte sau de parte la acea data. Termenul /n care poate 3i solicitata revi.uirea este de = luni de la data descoperirii 3aptului necunoscut si nu mai t;r.iu de +I ani de la pronuntarea Eotar;rii. 2ompetenta consultativa a 2$?$B #urtea este competenta sa emita avize consultative la solicitarea 'dunarii Kenerale si a #onsiliului de Securitate al .N."2 /n le-atura cu orice problema ,uridica. #u N"2 autori.area 'dunarii Kenerale mai pot solicita avi.e si alte or-ane ale

precum si institutiile speciali.ate. Ram;ne la latitudinea #urii sa accepte sau nu emiterea unui avi. consultativ. Statele nu pot solicita avi.e consultative2 dar pot sa pre.inte e7puneri proprii2 dupa ce le6a 3ost noti3icata de ctre -re3ierul #urii e7istenta unei cereri de avi.. &rocedura este mai simpla dec;t cea contencioasa2 dar este /n mare masura asimilata acesteia. 'vi.ele consultative nu au caracter obli-atoriu2 dec;t dac or-anismul care le6a solicitat a acceptat /n prealabil aceasta. =A

&rocedurile de soluionare a diferendelor din cadrul organismelor i

or-$*%2$.%% %*ter*$.%o*$&e

organizaiilor internaionale r-ani.aiile internaionale2 /n special cele aparute dupa cel de6al doilea ra.boi mondial2 au un rol important /n actiunea de soluionare panic a di3erendelor ivite /ntre statele membre. r-ani.aiile internaionale2 /n special .N."2 sunt competente sa actione.e /n mod direct pentru soluionarea di3erendelor internaionale2 3ie la cererea partilor di3erendului2 3ie din propria lor initiativa. %olul )$ $* n soluionarea diferendelor internaionale #arta .N." instituie un sistem de re.olvare panic a di3erendelor internaionale .N." sunt competente care pre.inta o anumita -ravitate si a caror prelun-ire /n timp pune /n pericol pacea si securitatea internaionala. !intre or-anele principale ale sa actione.e pentru soluionarea panic a di3erendelor internaionale: #onsiliul de Securitate2 'dunarea Keneral si2 /n anumite condiii2 Secretariatul Keneral al or-ani.atiei. a1 2onsiliul de 6ecuritate al .N." poate actiona pentru solutonarea unui di3erend inernaional care amaninta pacea si securitatea internaionala2 din proprie initiativa sau la cererea oricarui stat membru al or-ani.atiei. #onsiliul de Securitate este principalul or-an al internaionale. #arta .N.". raspun.ator pentru mentinerea pacii si securitatii .N.". prevede obli-atia partilor /ntr6un di3erend ca2 /n

ONU

situaia /n care nu reusesc sa /l soluione.e2 sa /l supuna #onsiliului de Securitate2 care2 3ie le recomanda sa recur-a la un anumit mi,loc pasnic de soluionare2 3ie propune o solutie de 3ond /n vederea soluionarii di3erendului. #onsiliul de Securitate are dreptul2 potrivit #artei .N.".2 sa adopte deci.ii 0re.olutii1 privind masurile aplicabile statului vinovat. 'ceste masuri pot sa nu implice 3olosirea 3ortei 0/ntreruperea totala sau partiala a relaiilor economice ale statelor membre cu statul vinovat2 ruperea relaiilor diplomatice cu statul vinovat etc1 sau2 /n ca.urile e7ceptionale2 pot 3i aplicate masuri de constr;n-ere2 ba.ate pe 3orta. b1 'dunarea (eneral a .N.". este competenta doar sa puna /n discutie si sa 3aca recomandari cu privire la soluionarea unui di3erend internaional si numai cu privire la procedurile de aplanare panic a di3erendului. c1 6ecretariatul (eneral al .N.". este competent s atra-a atentia #onsiliului de Securitate asupra oricarei probleme le-ata de aparitia unui di3erend. !e asemenea2 el poate /ndeplini misiuni de >bune o3icii? sau de mediere. =D

%olul organizaiilor internaionale regionale r-ani.aiile internaionale re-ionale sunt /ncura,ate prin #arta .N.". sa contribuie la soluionarea panic a con3lictelor locale2 cu obli-atia de a in3orma #onsiliul de Securitate asupra actiunilor /ntreprinse /n acest sens. %n -eneral2 or-ani.aiile re-ionale cu competenta -eneral e7ercita 3unctii /n domeniul apararii pacii si securitatii internaionale si a soluionarii pasnice a di3erendelor locale. 'st3el de 3unctii intra /n competenta urmatoarelor or-ani.aii internaionale re-ionale: 0 .".'1 si r-ani.atia Statelor 'mericane 0 .S.'.12 #on3erinta pentru Securitate si r-ani.atia "nitatii '3ricane #ooperare /n Europa 0/n

pre.ent2 .S.#.E1. Mai recent2 activitatea #onsiliului Europei a 3ost orientata /n sensul asi-urarii pacii si securitatii pe continentul european2 prin mi,loace politice proprii ale or-ani.atiei2 vi.;nd asi-urarea protectiei drepturilor omului. 5suri de constr!ngere %n ca.ul /n care un stat comite actiuni inamicale 3ata de un alt stat sau /ncalc normele dreptului internaional2 le.;nd /n acest mod drepturile sau interesele altui stat2 statul le.at2 dac nu reuseste sa re.olve di3erendul prin mi,loace diplomatice2 poate sa recur-a la 3olosirea unor mi,loacele pasnice ba.ate pe constr;n-ere. 'ceste mi,loace nu trebuie sa implice 3olosirea 3ortei sau amenintarea cu 3orta2 pentru a nu /ncalc principiul 3undamental al dreptului internaional 9 principiul nea-resiunii. !reptul internaional admite recur-erea la retorsiune2 represalii sau ruperea relaiilor diplomatice2 ca mi,loace pasnice ba.ate pe constr;n-ere. %etorsiunea #onsta /n masurile de raspuns ale unui stat 3ata de actele inamicale2 contrare curtoa.iei internaionale ale altui stat /ndreptate /mpotriva lui. 'ctul de retrorsiune2 ca si actele la care se raspunde2 nu sunt acte ile-ale. 'ctele inamicale2 care determina retorsiunea2 pot 3i acte le-islative2 administrative sau ,udecatoresti. %epresaliile #onsta /ntr6un act sau mai multe acte ale unui stat2 contrare dreptului internaional2 prin care acesta raspunde la actele ile-ale ale altui stat /ndreptate /mpotriva lui. &rin aplicarea represaliilor se urmareste determinarea statului vinovat sa /ncete.e actele ile-ale si sa repare daunele provocate de ele. Represaliile pot 3i aplicate numai ca raspuns la actiuni ile-ale ale unui stat 3ata de alt stat si doar dac2 /nainte de a recur-e la ele statul le.at a cerut statului vinovat sa repare daunele provocate prin =F

actiunile ile-ale si nu o obtinut vreun re.ultat2 si doar cu respectarea principiului proportionalitatii /ntre actele ilicite si daunele provocate prin acestea si represaliile care se aplica. E7emple de represalii sunt: secEestrarea bunurilor apartin;nd cetenilor statului vinovat2 /ntreruperea relaiilor postale2 a comunicatiilor cu statul vinovat etc. Cormele speciale ale represaliilor sunt embar-oul si boicotul. a1 7mbargoul repre.inta actiunea unui stat de a inter.ice importurile2 e7porturile sau iesirea navelor comerciale ale altui stat din porturile sale sau din marea sa teritoriala2 p;na c;nd statul vinovat nu /ncetea.a actiunile sale ile-ale si nu /l despa-ubeste pentu daunele provocate. Tot o masura de embar-o o repre.inta si retinerea bunurilor2 de orice 3el2 apartin;nd statului vinovat. b1 <oicotul consta /n masurile de constr;n-ere e7ecutate de un stat sau de o or-ani.atie internaionala /mpotriva altui stat2 care s6a 3acut vinovat de /ncalcrea dreptului internaional 0/ntreruperea relaiilor economice2 stiinti3ice2 culturale si de alt natura1. %uperea relaiilor diplomatice Este actul unilateral al unui stat2 prin care acesta /si recEeama misiunea diplomatica dintr6un stat si cere statului respectiv sa /si recEeme misiunea diplomatica de pe teritoriul sau. &rin acest act2 statul pune capat relaiilor o3iciale cu statul vi.at prin actiunea sa.

? TEMA III ? 'NK'<'RE' RVS&"N!ERII INTERN'(I N'LE A$ R!s%underea statului &n dre%tul internaional +$ oiunea i fundamentul raspunderii internaionale No.%u*e Rspunderea internaionala s6a consacrat ca un adevarat principiu al dreptului internaional public2 con3orm cruia orice /ncalcre a unei obli-atii internaionale antrenea.a rspunderea autorului /ncalcrii si obli-atia acestuia de a repara eventualul pre,udiciu produs. %ncalcrea unei norme internaionale de ctre un stat are drept consecin stabilirea unui raport ,uridic /ntre statul le.at i statul vinovat. Rspunderea internaionala repre.inta o mani3estare a personalitii ,uridice a statelor2 a suveranitii sale. AI

R5spu*dere$ $%*ter*$.%o*$&5 $ st$te&or

Instituia raspunderii contribuie la -arantarea le-alitatii ordinii internaionale. La nivel internaional poate 3i an-a,ata si rspunderea persoanelor 3i.ice /n ca.ul comiterii de ctre acestea a unor in3ractiuni internaionale. %n acest ca.2 persoana 3i.ic raspunde /n 3ata or-anelor ,urisdictionale internaionale2 3iind vorba de o rspundere penala individuala. Fu*d$0e*tu& r$spu*der%% %*ter*$.%o*$&e $ st$tu&u% #on3orm teoriilor conturate /n dreptul internaional2 rspunderea internaionala a unui stat sau a altui subiect de drept internaional poate sa aib la ba. comiterea unui act ilicit internaional2 aciune sau inaciune2 de o anumit -ravitate2 ce /ncalc principiile i normele de drept internaional2 sau a unei in3raciuni internaionale2 3apta de o -ravitate deosebita ce le.ea.a nu numai interesele unui stat2 ci i ale comunitii internaionale /n ansamblul su. Nu este nevoie de a demonstra e7istenta unei culpe a autorului 3aptei ilicite 0dec;t /n mod e7ceptional2 /n ca.ul anumitor tratate1 pentru a se an-a,a rspunderea internaionala a acestuia. Rspunderea internaionala a statului se poate 3undamenta i >pe risc?2 /n dreptul internaional 3iind re-lementat2 prin tratate2 rspunderea obiectiva a statelor pentru activitati considerate le-ale 0licite1 din punct de vedere al dreptului internaional2 dar care au produs consecine pre,udiciabile altui stat sau subiect de drept internaional. :$ 7voluia istoric a instituiei i tipuri de rspunderi internaionale ale statului Instituia raspunderii s6a de.voltat o data cu pro-resul dreptului internaional2 ca drept al pacii si cooperarii. %n dreptul internaional traditional2 rspunderea statului era considerat o rspundere de drept civil. !ac prin actele or-anelor statului se producea un pre,udiciu altui stat2 statul vinovat avea obli-atia de a6l repara2 prin plata unor despa-ubiri /n 3avoarea statului le.at. Statul nu raspundea pentru declansarea unui ra.boi. %n dreptul internaional modern2 rspunderea internaionala a unui stat intervenea /n ca.ul /n care2 prin /ncalcrea de ctre or-anele sale a unei obli-atii internaionale erau a3ectate drepturile unui cetean al altui stat2 re.ult;nd un pre,udiciu. %n perioada postbelica2 /n cadrul activitatii de codi3icare2 #omisia de !rept internaional a .N.". a lar-it domeniul raspunderii internaionale a statelor care urmea. sa raspunda pentru orice acte de /ncalcre a unei obli-atii internaionale. !in lucrarile de codi3icare ale #omisiei re.ulta ca rspunderea subiectelor de drept A+

internaional se poate an-a,a /n dou directii: 6 pentru acte sau fapte ilicite din punct de vedere al dreptului internaional3 # pentru consecinte pagubitoare rezultate din activitati licite conform dreptului internaional$ A$ 7lementele raspunderii internaionale ale statului pentru fapte ilicite 'cestea sunt: # conduita ilicita3 # imputabilitatea conduitei ilicite unui subiect al dreptului internaional public3 # producerea unui prejudiciu$ 'ceste elemente trebuie sa 3ie /ntrunite cumulativ pentru a se putea an-a,a rspunderea internaionala a subiectului de drept internaional.

Co*du%t5 %&%c%t5

a. 2onduita ilicita %ncalcrea unei obli-atii internaionale2 a3lata /n vi-oare2 indi3erent care este sursa acestei obli-atii 9 tratat2 cutuma sau alt i.vor de drept internaional 9 constituie un 3apt internaional ilicit. Captul internaional ilicit poate sa conste /ntr6o actiune sau

I0put$+%&%t$te

omisiune a subiectului de drept prin care se /ncalc o obli-atie internaionala. Captele ilicite pot 3i clasi3icate2 /n 3unctie de nivelul lor de -ravitate 6 apreciat 3ata de importanta normei internaionale care se /ncalc 6 /n crime si delicte internaionale. a1 2rima internaionala este de3inita /n dreptul internaional ca un 3apt internaional ilicit care re.ulta dintr6o /ncalcre de ctre un stat a unei obli-atii internaionale opo.abila tuturor2 care se re3era la o valoare esentiala pentru ocrotirea intereselor comunitatii internaionale2 cum ar 3i: 6 mentinerea pacii si a securitatii internaionale si inter.icerea a-resiuniiH 6 salv-ardarea dreptului popoarelor la autodeterminareH 6 inter.icerea sclaviei si a -enociduluiH 6 prote,area mediului /ncon,uratorH 6 normele dreptului umanitar 0/n care sunt de3inite crimele de ra.boi2 crimele /mpotriva pacii si umanitatii1. b1 Delictul internaional este de3init prin metoda e7cluderii si consta /n orice 3apt ilicit care nu constituie o crima internaionala2 av;nd o mai mica -ravitate. %n ca.ul comiterii unei crime internaionale oricare dintre subiectele dreptului internaional este /ndreptatit sa actione.e2 /n sensul tra-erii la rspundere a statului care a /ncalct norma internaionala imperativa2 spre deosebire de delicte2 care A2

Pre=ud%c%u

Cr%05

De&%ct

con3era doar statului victima un asemenea drept de actiune. E7ist &m%re'ur!ri care e"clud caracterul ilicit al unui (a%t internaional: a1 2onsimtam!ntul statului2 dac este e7primat /n mod e7pres si anterior comiterii 3aptei si numai dac nu a 3ost /ncalcta o norma imperativa de drept internaional. b1 Masurile 6 cEiar ilicite 6 luate de un stat ca raspuns la 3apta ilicita a altui stat. Se are /n vedere aplicarea de represalii sau alte contramasuri de constr;n-ere care nu se ba.ea.a pe 3orta sau pe amenintarea cu 3orta. c1 4orta majora 6 cu condiia sa 3ie ire.istibila sau imprevi.ibila 0/n a3ara controlului statului1 si statul sa nu 3i contribuit la producerea evenimentului. d1 6tarea de primejdie2 const;nd /n situaia /n care2 datorita unor 3enomene naturale2 anumite persoane sau bunuri se a3la /n prime,die deosebita2 iar pentru salvarea lor este necesara sav;rsirea unor 3apte internaionale ilicite 0patrunderea si stationarea unor nave militare /n marea teritoriala sau /n porturile unui stat strain2 3ara autori.atia acestuia1. &entru invocarea srii de prime,die ca temei al e7onerarii de rspundere internaionala a unui stat se cer /ndeplinite urmatoarele condiii: autorul 3aptei sa nu 3i avut alt alternativa2 iar aceasta sa 3ie pre3erabila /n raport cu pericolul e7trem care se urmareste a 3i /nlaturatH autorul 3aptei sa nu 3i contribuit prin acte proprii la producerea srii de prime,die. e1 6tarea de necesitate2 const;nd /n situaia deosebita /n care se a3la un stat2 /n ceea ce priveste salvarea intereselor sale 3undamentale 0e7istenta sau 3unctionarea statului2 apararea mediului /ncon,urator12 amenintate de un pericol -rav si iminent. #ondiiile /n care poate sa 3ie invocata: norma /ncalcta sa nu aiba caracter imperativ2 sa nu 3ie puse /n pericol interesele esentiale ale altui stat2 invocarea srii de necesitate sa nu 3i 3ost e7clusa /n mod e7pres printr6un tratat /ncEeiat /ntre statele implicate. 31 9egitima aparare2 presupun;nd dreptul unui stat2 /mpotriva cruia a avut loc un atac e3ectiv din partea altui stat2 de a raspunde a-resiunii cu 3ortele sale armate. $ ?mputabilitatea conduitei ilicite unui subiect al dreptului internaional public S6a considerat ca actele autoritatilor publice repre.inta actele statului. 'ctele autoritatilor sunt comise de 3apt de ctre persoanele 3i.ice care actionea.a /n calitatea lor o3iciala2 acestea an-a,;nd rspunderea statului cEiar dac si6au depasit competentele con3erite de 3unctia pe care o e7ercita. 6tatele raspund pentru actele organelor lor legislative, ale administratiei centrale sau locale si ale organelor judecatoresti, dac prin acestea se ncalc o obligatie internaionala a sa, si chiar pentru acte ale particularilor, n anumite condiii. A3

a1

r-anul le-islativ poate sa antrene.e rspunderea statutului2 3ie prin actiune2

atunci c;nd se adopta le-i care contravin obli-atiilor internaionale ale statului2 3ie prin omisiune2 atunci c;nd nu adopta acte normative impuse de o norma de drept internaional2 nu modi3ica sau nu abro-a o norma interna contrara unor an-a,amente internaionale asumate de stat. b1 r-anele e7ecutivului pot sa an-a,e.e rspunderea statului prin omisiuni sau acte de aplicare a dreptului de natura sa /ncalce obli-atii internaionale ale statului 0de e7emplu: arestari sau e7pul.ari abu.ive ale strainilor1. c1 r-anele ,udecatoresti pot2 la r;ndul lor2 sa implice rspunderea statului pe plan internaional /n ca.ul /n care Eotar;rile pronuntate de o instana de ,udecata contravin unei norme de drept internaional2 sau procedurile de ,udecata2 av;nd ca parte un cetean strain au o durata e7cesiva etc. d1 Statul raspunde si pentru acte ale persoanelor particulare2 dac a omis sa ia masurile necesare pentru tra-erea la rspundere si pedepsirea celor vinovati de comiterea unor 3apte de natura sa a3ecte.e valori prote,ate prin conventii internaionale sau drepturile unor ceteni straini. c$ &rejudiciul &roducerea unui pre,udiciu este un alt element al raspunderii internaionale a unui stat. &entru a 3i luat /n considerare2 trebuie sa 3ie /ndeplinite anumite condiii: 6 sa e7iste un raport de cauzalitate /ntre conduita ilicita si pre,udiciul re.ultatH statul le.at este tinut sa o dovedeascaH 6 pre,udiciul trebuie sa 3ie individualizat2 adica sa a3ecte.e un subiect al dreptului internaionalH /n ca.ul comiterii unei crime internaionale se considera ca sunt le.ate interesele tuturor statelor comunitatii internaionale.

"ipuri de prejudicii: a1 &re,udiciul material si pre,udiciul moral H primul se produce dac este a3ectat patrimoniul statului victima sau al cetenilor sai iar cel de6al doilea dac sunt a3ectate valori nepatrimoniale ale statului2 cum ar 3i suveranitatea sau onoarea statului. b1 &re,udiciul direct si pre,udiciul mediat. 'tunci c;nd prin /ncalcrea unei norme internaionale se produce un pre,udiciu care a3ectea.a statul ca subiect de drept sau or-anele sale2 pre,udiciul este direct. !ac sunt a3ectate drepturile cetenilor unui stat ca persoane particulare2 sau ale unor persoane ,uridice av;nd naionalitatea A*

statului respectiv2 pre,udiciul este mediat2 /ntruc;t aceste persoane neav;nd calitatea de subiecte de drept internaional nu pot actiona /n plan internaional dec;t prin intermediul statului si dac acesta le acorda protectie diplomatica. Statul protector2 prin asumarea unei pl;n-eri individuale a unui cetean al sau2 valori3ica pe plan internaional un drept propriu2 /n raport direct cu statul pus /n cau.a. Statul poate interveni /n interesul unor subiecte de drept intern2 acord;nd protectia diplomatica doar /n anumite condiii2 care trebuie /ntrunite cumulativ: a1 statul trebuie sa dovedeasca 3aptul ca actiunile sau omisiunile celuilalt stat2 care au pre,udiciat interesele cetenilor sai2 repre.inta o /ncalcre a unei norme de drept internaionalH b1 persoanele particulare trebuie sa 3aca dovada ca au epui.at caile de recurs interne disponibile2 /mpotriva statului cruia i se pretinde repararea pre,udiciuluiH c1 statul protector trebuie sa veri3ice dac pre,udiciul pretins de persoanele particulare nu s6a produs ca urmare a propriei sale conduite ilicite2 prin raport cu dreptul intern al statului a carui rspundere se invoca. #Eiar dac toate aceste condiii ar 3i /ndeplinite acordarea protectiei diplomatice ram;ne un drept discretionar al statului2 neav;nd caracterul de obli-atie interna sau internaionala. 4orme de reparare a prejudiciului8 a1 Repararea n natura a pre,udiciului 0restitutio in inte-rum1 vi.ea.a restabilirea 6 dac este posibil 6 a situaiei anterioare producerii pre,udicului. Se poate reali.a dac e vorba de pre,udicii materiale care nu au avut un e3ect ireversibil. b1 Repararea prin echivalent 0despa-ubirile1 este 3orma cea mai des utili.ata de reparare a pre,udiciilor at;t materiale c;t si morale. condiie pentru a putea opera este individuali.area si evaluarea prealabila a pre,udiciului2 precum si dovedirea cuantumului pretins. !e re-ul2 despa-ubirile trebuie sa acopere at;t pierederea e3ectiv su3erita 0damnum emer-ens1 c;t si c;sti-ul nereali.at 0lucrum cessans1. c1 6atisfactia este 3orma speci3ica de reparare a pre,udiciilor morale si consta /n pre.entarea de re-rete si scu.e o3iciale2 sau /n simpla constatare2 /n cuprinsul unei Eotar;ri a unei instane internaionale2 arbitrale sau ,udecatoresti2 a unei /ncalcri a normei internaionale.

)$ R!s%underea statului %entru consecinte %a*u itoare re+ultate din acti,itati care nu sunt inter+ise &n dre%tul internaional -licite) A8

!in anul +FAD2 #omisia de !rept Internaional a

.N.". mani3esta o preocupare

constanta pentru stabilirea re-imului ,uridic al raspunderii internaionale a statelor2 /ntemeiata >pe risc?. 'ceasta 3orma de rspundere are un caracter obiectiv2 3iind su3icienta constatarea producerii unui pre,udiciu2 cEiar /n absenta /ncalcrii unei norme de drept internaional. !reptul internaional actual re-lementea.a pe cale conventionala rspunderea internaionala ba.ata pe risc2 /n principal /n trei domenii: a1 /n domeniul nuclear2 conventiile internaionale prevad e7istenta unei raspunderi obiective pentru e7ploatarea instalatiilor nucleare 0#onvenia de la &aris din +F=I2 #onvenia de la $iena din +F=3 etc1H b1 /n domeniul maritim2 /n special /n ca.ul poluarii marilor cu EidrocarburiH conventiile internaionale prevad o rspundere obiectiva a proprietarilor de nave care transporta Eidrocarburi sau a celor care e7ploatea.a instalatii de 3ora, marin. 0#onvenia asupra dreptului marii din +FD2 etc1H c1 /n ca.ul activitatii spatiale a statelor sau or-ani.aiilor internaionale 0Tratatul privind spatiul cosmic din +F=A2 #onvenia asupra raspunderii internaionale pentru pentru daune provocate de obiecte spatiale din +FA21. #on3orm re-ulilor conturate /n dreptul internaional2 sarcina reparararii daunelor 0dac au o valoare substantiala1 /n aceste ca.uri nu revine inte-ral statului care le6a produs2 ci aceasta se va stabili pe ba.a ne-ocierilor purtate cu statul victima. Totodata2 se impune cooperarea statelor /n sensul reducerii riscurilor producerii unor accidente din activitati de acest -en.

.$ An*a'area r!s%underii %ersoanei (i+ice &n dre%tul internaional/ Curtea Penal! Internaional! Burisdictia 2urii #.&.I. a 3ost creata ca institutie ,urisdictionala permanenta2 cu competenta obli-atorie pentru statele6parti la Statutul acesteia. <urisdictia acesteia este complementara ,urisdictiilor penale naionale. Statutul #urii a 3ost adoptat printr6 o conventie /ntre state si a 3ost descEis semnarii la +A iulie +FFD2 la sediul Sediul #urii este la Ja-a. &rin Statutul sau2 #urtea dispune de personalitate ,uridica internaionala2 3iind competenta sa6si e7ercite 3unctiile pe teritoriul oricarui stat6parte la Statut. A= N"2 urmand sa intre /n vi-oare dupa depunerea a =I de instrumente de rati3icare.

2ompetenta materiala a 2urii #urtea este competenta sa ,udece si sa pedepseasca persoanele 3i.ice vinovate de comiterea unor in3ractiuni deosebit de -rave 6 de3inite prin e7empli3icare /n Statutul #.I.&. 6 care aduc atin-ere intereselor ansamblului comunitatii internaionale: # crime de genocid3 # crime mpotriva umanitatii3 # crimele de razboi3 # crimele de agresiune. a1 2rima de genocid este de3inita drept >orice acte comise cu intentia de a distru-e2 /n tot sau /n parte2 un -rup naional2 etnic2 rasial sau reli-ios prin: Cr%0e de r52+o% 6 uciderea membrilor -rupuluiH 6 atin-erea -rava a inte-ritatii 3i.ice si psiEice a membrilor -rupuluiH 6 supunerea intentionata a -rupului la condiii de e7istenta care sa conduca la distru-erea sa 3i.ic totala sau partialaH 6 masuri vi.and /mpiedicarea nasterilor /n cadrul -rupuluiH 6 trans3erul 3ortat de copii de la un -rup la altul.? b1 &rin crime contra umanitatii se /ntele-e oricare dintre actele mentionate /n continuare2 atunci cand sunt comise /n cadrul unui atac -enerali.at sau lansat sistematic asupra populatiei civile: ucidere2 e7terminare2 sclava,2 deportare sau trans3er 3ortat de populatie2 condamnarea la /ncEisoare sau alte 3orme de privare -rava de libertate2 tortura2 viol2 sclavie se7uala2 prostitutie 3ortata2 sarcina sau sterili.are 3ortata sau orice alt 3orma de violenta se7uala de -ravitate comparabila2 persecutarea unui -rup pentru motive de ordin politic2 rasial2 naional2 etnic2 cultural2 reli-ios sau ba.at pe se72 sau /n 3unctie de alte criterii universal recunoscute ca inadmisibile /n dreptul internaional2 crima de apartEeid si alte acte inumane cu un caracter similar2 cau.atoare de su3erinte puternice si care aduc atin-ere -rava inte-ritatii 3i.ice sau mentale. c1 #urtea este competenta sa ,udece crimele de razboi, /n special acele crime care se /nscriu /n cadrul unui plan sau al unei politici elaborate. &rin crime de ra.boi se /ntele-e2 /n virtutea #onventiilor de la Keneva din +F*F privind dreptul umanitar si a altor conventii si cutume internaionale: AA

!e*oc%d

Cr%0e :0potr%,$ u0$*%t5.%%

6 omuciderea intentionataH 6 tortura sau tratamentele inumane2 inclusiv e7perientele biolo-iceH 6 provocarea cu intentie a unor su3erinte puternice sau a unor atin-eri -rave a inte-ritatii 3i.iceH 6 distru-erea si /nsusirea de bunuri2 ne,usti3icata de necesitati militare si e7ecutata pe o scara lar-a2 /n mod ilicitH 6 constran-erea unui pri.onier de ra.boi sa serveasca interesele unei armate strineH 6 privarea intentionata a unui pri.onier de ra.boi de dreptul la un proces ecEitabilH 6 deportarea sau arestarea ile-alaH 6 luarea de ostateciH 6 lansarea de atacuri deliberate /mpotriva populatiei civile si a bunurilor acesteiaH 6 lansarea de atacuri deliberate /mpotriva misiunilor umanitare si de mentinere a paciiH 6 lansarea unui atac deliberat atunci cand este evident ca acesta va produce pierderi de vieti si pa-ube materiale /n randul populatiei civileH 6 uciderea sau ranirea combatantilor inamici dupa ce acestia s6au predatH 6 portul unor /nsemne militare sau a uni3ormei inamice2 atunci cand are drept urmare pierderea de vieti sau ranirea -rava a adversaruluiH 6 stabilirea de ctre puterea ocupanta a unei parti din populatia sa /n teritoriul ocupat2 precum si trans3erul /n interiorul acestui teritoriu sau /n a3ara lui a unei parti sau a totalitatii populatiei bastinaseH 6 lansarea de atacuri deliberate /mpotriva constructiilor destinate u.ului reli-ios2 educativ2 artistic2 stiinti3ic sau caritabil2 precum si /mpotriva monumentelor istorice si a spitalelor2 atunci cand acestea nu sunt obiective militareH 6 supunerea pri.onierilor la e7periente medicale si stiinti3iceH 6 distru-erea sau con3iscarea bunurilor inamice2 atunci cand nu sunt impuse de necesitati militareH 6 obli-area naionalilor partii adverse la participarea la operatiuni de ra.boi /ndreptate /mpotriva propriei tariH 6 ,e3uirea localitatilor ocupateH 6 utili.area otravurilor2 a -a.elor as3i7iante2 precum si a armelor de natura sa provoace inamicului su3erinte inutileH 6 atin-erea demnitatii persoanei2 prin tratamente umilitoare si de-radanteH 6 violul2 sclavia se7uala2 prostitutia 3ortata2 sterili.area 3ortataH 6 utili.area ostaticilor civili pentru a prote,a .one sau 3orte militareH AD

6 atacurile deliberate /mpotriva cladirilor2 materialelor2 unitatilor si mi,loacelor de transport sanitare care utili.ea.a semnele distinctive preva.ute prin #onventiile de la KenevaH 6 /n3ometarea deliberata a civililorH 6 /nrolarea tinerilor sub +8 ani. 'ctele enumerate /n cadrul acestor de3initii nu sunt limitative. 2ompetenta personala #urtea este competenta sa ,udece si sa pedepseasca persoanele 3i.ice vinovate de comiterea in3ractiunilor preci.ate mai sus2 dac au /mplinit varsta de +D ani. #alitatea o3iciala de se3 de stat sau de -uvern2 de presedinte de parlament2 de demnitar sau 3unctionar public nu e7onerea.a pe autorul 3aptei de rspundere penala /n 3ata #urii si nici nu constituie un motiv de reducere a pedepsei. Imunitatile sau re-ulile de procedura speciale care /nsotesc calitatea o3iciala a unei persoane nu /mpiedica #urtea sa /si e7ercite competenta 3ata de persoana /n cau.a. Rspunderea penala a persoanelor 3i.ice2 este o rspundere individuala. Nu se admite rspunderea colectiva a acestora. #omandantii militari2 pe lan-a responsabilitatea pentru propriile crime2 raspund penal /n 3ata #urii si pentru crimele comise de ctre 3ortele plasate sub comanda si controlul lor e3ectiv. 6esizarea 2urii #urtea devine competenta sa ,udece persoanele 3i.ice care au comis crime /mpotriva unui stat6 parte la Statut /n urmatoarele situaii: prin sesi.area &rocurorului de ctre un stat6parteH prin sesi.area &rocurorului de ctre #onsiliul de Securitate al N"H prin descEiderea2 din o3iciu2 de ctre &rocuror2 a unei ancEete /n le-atura cu comiterea unei in3ractiuni. 2ondiii de admisibilitate a unei cauze cau.a nu este considerat admisibila de ctre #urte2 atunci cand: a1 #rima a 3acut obiectul unei ancEete din partea unui stat competent /n cau.a2 mai putin atunci cand acest stat nu a dorit sau a 3ost incapabil sa e3ectue.e ancEeta. b1 &ersoana vi.ata a 3ost de,a ,udecata pentru 3aptele care 3ac obiectul plan-eriiH con3orm principiului @non bis in idem? nimeni nu poate 3i ,udecat de ctre #urte sau de ctre alt instana pentru crime pentru care a 3ost de,a condamnat sau AF

acEitat de,a de ctre #urte. c1 #au.a nu pre.inta su3icienta -ravitate pentru a 3i ,udecata de ctre #urte. Dreptul aplicabil #urtea2 /n ,udecarea cau.elor2 aplica prevederile Statutului2 #onventiile de la Keneva privind dreptul umanitar2 alte conventii si cutume internaionale. !e asemenea2 sunt aplicabile cau.elor2 principiile -enerale ale dreptului penal: le-alitatea incriminarii si a pedepsei 0nullum crimen sine le-e2 nulla poena sine le-e12 neretroactivitatea le-ii penale2 responsabilitatea penala individuala. 2auze care nlatura responsabilitatea penala 'cestea sunt: 6 bolile psiEice care impiedica constienti.area caracterului in3ractional al 3apteiH 6 starea de into7icatie provocata involuntar2 care impiedica constienti.area caracterului in3ractional al 3apteiH 6 le-itima aparareH 6 constran-erea prin amenintarea cu moartea sau atin-erea -rava a inte-ritatii 3i.iceH 6 comiterea crimei de ctre alte persoaneH 6 alte cau.e a caror constatare ramane la latitudinea #urii. Nimeni nu poate 3i raspun.ator si nu poate 3i pedepsit pentru o crima de competenta #urii decat atunci cand elementul material al crimei a 3ost savarsit cu intentie si /n cunostinta de cau.a. Eroarea de 3apt si eroarea de drept nu /nlatura rspunderea penala. !e asemenea2 nu /l e7onerea.a de rspundere pe autorul 3aptei ordinul unui superior2 militar sau civil. Sin-ura e7ceptie o constituie ca.ul /n care persoana /n cau.a nu a reali.at ca ordinul e ile-al. &otrivit Statutului #urii2 ordinul de a comite un -enocid sau o crima /mpotriva umanitatii este evident ile-al. #rimele care sunt de competenta #urii sunt imprescriptibile. 6tructura 2urii #urtea se compune din: o camera preliminara2 o camera de prima instana si o camera de apel2 un o3iciu al &rocuraturii si Kre3a. #urtea are /n componenta +D ,udecatori2 alesi dintre cei mai reputati specialisti /n domeniu2 avand cetenia statelor6 parti la Statut2 dar nu mai mult de un repre.entant al unui stat. <udecatorii au un mandat de F ani si nu pot 3i realesi. #urtea este condusa de &resedinte. DI

#urtea bene3icia.a pe teritoriul statelor6parti la Statut de privile-iile si imunitatile necesare /ndeplinirii misiunii sale. <udecatorii2 &rocurorul2 procurorii ad,uncti si Kre3ierul bene3icia.a2 /n e7ercitarea atributiilor lor2 de privile-iile si imunitatile acordate se3ilor misiunilor diplomatice. !upa e7pirarea mandatului2 ei continua sa bene3icie.e de imunitate /mpotriva oricarei proceduri le-ale /n le-atura cu declaratiile date sau actele reali.ate /n e7ercitarea 3unctiilor lor o3iciale. Limbile o3iciale ale #urii sunt en-le.a2 araba2 cEine.a2 spaniola2 3rance.a si rusa. &rocedura n fata 2urii &rocedura comporta mai multe etape: 6 sesi.area procuroruluiH 6 procedura /n 3ata #amerei preliminareH 6 procedura /n 3ata autoritatilor statului naionalH 6 procedura /n 3ata #amerei de prima instanaH 6 pronuntarea sentinteiH 6 procedura /n 3ata #amerei de apel. &rocurorul2 poate sa solicite arestarea persoanei2 masura pe care o dispune #amera preliminara pe ba.a convin-erii ca sunt motive re.onabile de a crede ca pesoana /n cau.a a comis crima si ca arestarea este necesara pentru a -aranta pre.enta acesteia /n 3ata instanei2 /mpiedicarea obstructionarii ancEetei2 precum si a comiterii unei alte crime. Statul parte care primeste cererea de arestare trebuie sa ia imediat masuri pentru punerea /n e7ecutare a cererii2 con3orm propriei le-islatii si Statutului #urii. &ersoana arestata este imediat de3erita autoritatii ,udiciare competente a statului de detentie2 care veri3ica dac mandatul de arestare a vi.at /ntr6adevar acea persoana2 dac procedura de arestare a 3ost respectata si dac au 3ost respectate drepturile persoanei /n cau.a. &ersoana arestata are dreptul de a cere punerea /n libertate provi.orie2 cererea 3iind e7aminata de autoritatea competenta a statului de detentie2 deci.ia 3inala apartinand /nsa #amerei preliminare. &ersoanele supuse anchetei au urmatoarele drepturi: 6 nu pot 3i obli-ate sa depuna marturie /mpotriva lor /nsesi sau sa se declare vinovateH nu pot 3i supuse nici unei 3orme de constran-ere sau amenintare si nici torturii sau vreunui tratament crud2 inuman sau dre-radantH 6 bene3icia.a -ratuit de interpret2 atunci cand este necesarH nu pot 3i arestate sau retinute /n mod arbitrar. D+

'tunci cand este suspectata de comiterea unei crime2 persoana care urmea. sa 3ie intero-ata are urmatoarele drepturi: 6 de a 3i in3ormata /naintea intero-atoriului ca e7ista motive pentru a o suspecta de comiterea crimeiH 6 de a pastra tacerea2 3ara ca acest 3apt sa 3ie luat /n considerare pentru a determina culpa sau nevinovatia persoanei ancEetateH 6 de a 3i asistata de un aparator ales sau2 /n ca.ul /n care nu are un ast3el de aparator2 de un aparator din o3iciu2 /n mod -ratuitH 6 de a 3i intero-ata /n pre.enta aparatorului sau. &rocesul are loc la sediul #urii2 /n pre.enta acu.atului. &rocesul se de3asoara potrivit principiului publicitatii si al contradictorialitatii de.baterilor. Sin-ura e7ceptie de la principiul publicitatii o constituie ca.ul /n care #amerele #urii2 pentru a prote,a victimele2 martorii sau un acu.at2 dispune ca o anumita parte a procedurii sa se des3asoare cu usile /ncEise. #urtea poate indica2 atunci cand este ca.ul2 reparatiile pe care cel condamnat este obli-at sa le acorde victimelor sau urmasilor acestora. #urtea poate pronunta /mpotriva unei persoane declarata vinovata o sentinta de condamnare de pana la 3I de ani de /ncEisoare2 iar pentru crime de e7trema -ravitate2 detentie pe viata. &edeapsa /ncEisorii poate sa se cumule.e cu obli-area la plata unei amen.i2 precum si cu con3iscarea pro3iturilor si bunurilor casti-ate direct sau indirect prin crima2 3ara a pre,udicia /nsa drepturile tertilor de buna6 credinta. &rin deci.ia 'dunarii Statelor6parti2 a 3ost creat2 un 3ond pentru a,utorarea victimelor2 /n care se vars i amen.ile dispuse de #urte. Sentina de condamnare pronuntata de prim instana poate s 3ac obiectul apelului. 'tat condamnatul cat i &rocurorul2 pot 3ace apel /mpotriva sentinei primei instane. Jotararea #amerei de apel se da cu votul ma,oritatii ,udecatorilor2 /n sedinta publica si este motivata. E7ecutarea sentinelor de condamnare la pedeapsa cu /ncEisoare se reali.ea.a pe teritoriul statului desemnat de #urte2 dintre cele care s6au declarat dispuse sa primeasca condamnati. Sentina de condamnare este e7ecutorie pentru statele6 parti2 care nu o pot modi3ica. 'dunarea statelor# parti Statele6parti la Statutul #urii constituie 'dunarea statelor2 /n care 3iecare stat6 parte dispune de un repre.entant. &rintre atributiile 'dunarii se numara stabilirea D2

bu-etului #urii2 emiterea de recomandari ctre #omisia preparatoare2 modi3icarea numarului de ,udecatori ai #urii2 veri3icarea rapoartelor de activitate ale )iroului 'dunarii si e7aminarea situaiilor /n care un stat6parte nu cooperea.a cu #urtea. 'dunarea dispune de un )irou2 compus dintr6un presedinte si din +D membri2 alesi pentru 3 ani2 avand posibilitatea crearii altor or-ane subsidiare considerate necesare. &resedintele #urii2 &rocurorul si Kre3ierul participa la reuniunile 'dunarii si ale )iroului. Nu sunt admise re.erve la Statutul #urii.

I LIO!RAFIE SELECTIV I# Tr$t$te 9% 0o*o-r$4%%# +. 'NKJEL2 Ion M2 'NKJEL2 $iorel2 %spunderea internaional, Ed. Lumina Le72 )ucureti2 +FFD. 2. 'NKJEL2 Ion M. 9 Drept diplomatic i consular2 vol.I si II2 ed. a II6 a 2 Ed. Lumina Le72 )ucuresti2 2II3. 3. ) LINTINE'N"2 'le7andru2 N'ST'SE2 'drian2 '"RES#"2 )o-dan 6 Drept internaional contemporan2 Ed.'ll )ecB2 )ucuresti2 2III. *. MIK'6)ESTELI"2 Raluca6 Drept internaional$ ?ntroducere n dreptul internaional public, Ed. 'll Educational2 )ucuresti2+FFD. 8. &RE!'6MVTVS'R"2 'urel2 "ratat de drept internaional public2 Ed. Lumina Le72 )ucureti2 2II=. =. RE"TER2&aul.6 Droit internaional public2 &.".C.2 &aris2+FF3.

D3

TEST DE AUTOEVALUARE +. &reci.ai care sunt principalele 3orme de aplicare a dreptului internaional

TEM DE REFLECIE Re4&ect$% $supr$ %de%% de r%sc pe c$re se :*te0e%$25 r5spu*dere$ %*ter*$.%o*$&5 $ st$te&or pe*tru pre=ud%c%% re2u&tA*d d%* $ct%,%t5.% c$re *u su*t %*ter2%se :* dreptu& %*ter*$.%o*$&#

MODELE DE >NTRE RI +$#are sunt principalele 3uncii ale misiunilor diplomaticeW :. #e sunt bunele o3iciiW 3. #are sunt principalele 3orme de reparare a pre,udiciului /n cadrul rspunderii internaionale a statelorW RSPUNSURI LA >NTRE RI "# &otrivit art. 3 din #onvenia privind relaiile diplomatice2 principalele 3uncii ale acestora sunt de.voltarea relaiilor prieteneti /ntre statul trimitor i statul de reedin i a raporturilor de re3erin2 culturale i tiini3ice /ntre ele2 repre.entarea statului su pe l;n- statul de reedin2 protecia intereselor statului su i ale cetenilor acestuia2 ducerea de tratative cu statul de reedin2 in3ormarea prin mi,loace le-ale despre situaia i evenimentele din statul de reedin i in3ormarea -uvernului su. Ele pot /ndeplini i 3uncii consulare /n anumite condiii. '# )unele o3icii repre.inta demersul /ntreprins pe l;n-a statele6parti la un liti-iu2 de ctre un tert 9 stat sau or-ani.atie internaionala 9 din proprie initiativa sau la D*

cererea partilor2 cu scopul de a convin-e statele liti-ante sa /l re.olve pe calea ne-ocierilor diplomatice. biectul bunelor o3icii /l constituie prevenirea aparitiei unui di3erend dintre state sau soluionarea unui di3erend produs de,a. %n ca.ul bunelor o3icii2 rolul tertului /ncetea.a /n momentul /nceperii ne-ocierilor directe /ntre prile a3late /n di3erend. Tertul nu participa la ne-ocieri si nici nu 3ace propuneri re3eritoare la modul de soluionare a di3erendului2 ci doar 3acilitea.a /nceperea tratativelor. (# &rincipalele 3orme de reparare a pre,udiciului sunt8 a1 Repararea n natura a pre,udiciului 0restitutio in inte-rum1 vi.ea.a restabilirea 6 dac este posibil 6 a situaiei anterioare producerii pre,udicului. Se poate reali.a dac e vorba de pre,udicii materiale care nu au avut un e3ect ireversibil. b1 Repararea prin echivalent 0despa-ubirile1 este 3orma cea mai des utili.ata de reparare a pre,udiciilor at;t materiale c;t si morale. condiie pentru a putea opera este individuali.area si evaluarea prealabila a pre,udiciului2 precum si dovedirea cuantumului pretins. !e re-ul2 despa-ubirile trebuie sa acopere at;t pierederea e3ectiv su3erita 0damnum emer-ens1 c;t si c;sti-ul nereali.at 0lucrum cessans1. c1 6atisfactia este 3orma speci3ica de reparare a pre,udiciilor morale si consta /n pre.entarea de re-rete si scu.e o3iciale2 sau /n simpla constatare2 /n cuprinsul unei Eotar;ri a unei instane internaionale2 arbitrale sau ,udecatoresti2 a unei /ncalcri a normei internaionale.

CAPITOLUL III ELEMENTE DE DREPT INTERNAIONAL PRIVAT

"# '# (# /# 1# 3# 6# 7# 8# Cupr%*s

Cupr%*s O+%ect%, -e*er$& O+%ect%,e oper$.%o*$&e T%0pu& *eces$r stud%u&u% c$p%to&u&u% De2,o&t$re$ te0e% %+&%o-r$4%e se&ect%,5 Te05 de re4&ec.%e Mode&e de teste R5spu*sur% 9% co0e*t$r%% &$ teste

Co*s%der$.%% -e*er$&e pr%,%*d c$r$cter%st%c%&e 9% do0e*%u& dreptu&u% D8

%*ter*$.%o*$& pr%,$t Re-u&%&e c$re -u,er*e$25 so&u.%o*$re$ co*4&%cte&or de &e-% Nor0$ co*4&%ctu$&5 :* d%,erse 0$ter%% O+%ect%, -e*er$&; Cu*o$9tere$ re-u&%&or c$re -u,er*e$25 r$portur%&e de drept pr%,$t :* c$re %*ter,%*e u* e&e0e*t de eFtr$*e%t$te# O+%ect%,e oper$.%o*$&e; >*su9%re$ u*or e&e0e*te de +$25 pr%,%*d spec%4%cu& dreptu&u% %*ter*$.%o*$& pr%,$t 9% re-u&%&e c$re -u,er*e$25 $p&%c$re$ &e-%% str5%*e :* $*u0%te s%tu$.%% @ st$tutu& perso$*e% 4%2%ce< $ctu& =ur%d%c :* -e*er$& 9% co*tr$ctu& :* spec%$&#

= 1 ore

? TEMA I ? # NSI!ER'(II KENER'LE &RI$IN! #'R'#TERISTI#ILE NI ! MENI"L !RE&T"L"I INTERN'(I N'L &RI$'T "# R$portu& =ur%d%c cu e&e0e*t de eFtr$*e%t$te

E&e0e*t de eFtr$*e%t$te r$port =ur%d%c

In a3ara de raporturile ,uridice anali.ate in anii anteriori de 3acultate si carora le sunt aplicabile normele de drept intern2 e7ista si raporturi ,uridice care apar in urma relatiilor internaionale de ordin ,uridic2 teEnic2 cultural2 stiinti3ic2 unde. Sunt acele raporturi care pot aparea 3ie intre state 0tratate2 acorduri12 3ie intre persoane 3i.ice siYsau ,uridice din state di3erite2 i /n care nu mai apare ca su3icienta le-ea interna aplicabila respectivului raport ,uridic2 apr;nd un element de e7traneitate2 3apt care -enerea.a probleme care nu e7ista in ca.ul raporturilor simple de drept intern2 supuse unei sin-ure le-i. In Rom;nia a 3ost adoptata si se a3la in vi-oare Le-ea nr. +I8O+FF2 privind raporturile de drept internaional privat H recent a 3ost adoptata si Le-ea nr.+DAO2II3 privind competenta de ,urisdictie2 recunoasterea si e7ecutarea in Romnaia a Eotararilor in materie civil si comerciala pronuntate in statele membre ale "niunii Europene care re-lementea.a o 3orma particulara a raportului de drept internaional privat &otrivit art.+ alin.2 din Le-ea nr.+I8O+FF2 raporturile de drept internaional privat sunt raporturi civile2 comerciale2 de munca2 de procedura civil si alte raporturi de drept privat cu element de e7traneitate D=

su+%ect

o+%ect

&oc

Re.ult c raporturile de drept internaional privat pre.int trsturi speci3ice care le individuali.ea. : 6conin un element de e7traneitate prin intermediul cruia are tan-en cu mai multe sisteme de drept H 6subiectele raprtului ,uridic de drept internaional privat sun persoanele 3i.ice i persoanele ,uridice De4%*%t%e: elementul de extraneitate este o imprejurare de fapt, aflata in legatura cu elementele de structur ale unui raport juridic i care face ca acel raport s aib legatur cu legi aparin!nd unor ri diferite$ !e preci.at c elementul de e7traneitate nu repre.int un element de structur al raportului ,uridic 0subiect2 obiect2 continut1. !eterminarea elementului de e7traneitate i e3ectele acestuia se stabilesc de le-ea intern a 3iecarui stat ori prin tratate internaionale intre state. Sunt considerate elemente de e7traneitate: 6 pr%,%tor &$ su+%ectu& raportului ,uridic2 elementul de e7traneitate consta /n : 6in ca.ul persoanelor 3i.ice: cetenia2 domiciliul sau reedina2 credina reli-ioas2 dac aceasta are e3icient ,uridicH 6in ca.ul persoanelor ,uridice: sediul2 naionalitatea2 3ondul de comer2 locul a3acerii principale s.a 6 6 pr%,%tor &$ o+%ectu& raportului ,uridic2 elementul de e7traneitate priveste locul situarii bunurilor in strainatateH pr%,%tor &$ co*t%*utu& r$portu&u% =ur%d%c< elementul de e7traneitate se re3era la locul nasterii raportului ,uridic sau locul unde urmea. sa produca e3ecte2 respectiv: locul incEeierii actului ,uridic2 locul producerii 3aptului cau.ator de pre,udicii2 locul unde s6a produs pre,udiciul2 locul decesului este in strainatate. 6 &ocu& so&u.%o*$r%% &%t%-%u&u% 'tunci cand un element al raportului ,uridic sau un 3apt de care se lea-a nasterea2 modi3icarea2 stin-erea unui rpaort ,uridic se a3la in strainatate2 acest element este de e7traneitate2 iar raportul ,uridic este de drept internaional privat. D?& se distinge de dreptul internaional public prin aceea ca se stabiliste intre persoane fizice sau juridice, inclusiv statul putand intra in raporturi de D?&, dar numai in calitate de subiect de drept civil. Raportul ,uridic este un raport civil lato sensu2 respectiv: comercial2 de drept civil2 de dreptul muncii2 de procedura civil2 etc. !ac raportul ,uridic contine un element de e7traneitate datorita cruia are le-atura cu un sistem de drept2 se aplic norma ,uridica mentionata in le-ea interna DA

de drept internaional privat2 care poate 3i le-ea interna sau le-ea straina. asemenea operatiune poate interveni oricand in timpul nasterii2 e7istentiei sau stin-erii raportului ,uridic. La momentul nasterii raportului2 prile trebuie sa ia in seama si le-ile tarilor lor2 c;t i le-ile personale 0le-ea rii ai carei ceteni sunt sau le-ea rii in care ii au domiciliul1. !ac o parte are capacitate potrivit le-ii sale personale2 va 3i considerata capabila in orice alta ar. In momentul relali.arii e3ectelor raportului ,uridic2 dac prile nu isi e7ecuta obli-atiile in mod voluntar si este sesi.ata instanta2 liti-iul trebuie soluionat2 instanta aplicand le-ea statului cruia ii apartine. !ac 3oloseste dreptul altui stat2 Eotararea este nele-ala. In momentul e7ecurii in strainatate a Eotararii ,udecatoriesti pronuntate de aceasta instanta2 dac ea nu a aplicat le-ea potriivt normelor sale de !I&2 Eotatarea nu ca 3i recunoscuta. In ca. de e7ecutare silita2 Eotararea trebuie investitita cu 3orta e7ecutorie2 pe care nu i6o poate acorda decat statul pe teritoriul cruia se 3ace e7ecutarea. E7ista raporturi ,uridice care nu pot considerate a apartine !I&2 cum ar 3i cele de drept administrativ internaional2 drept 3inanciar internaional sau drept penal internaional care dei implic un element de e7traneitate2 totusi aceste raporturi ,uridice 3ac parte din s3era dreptului public i sunt supuse intotdeauna dreptului intern2 deci nu e7ista posibilitatea -enerrii unui con3lict de le-i. Numai ca e7ceptie2 se poate lua in considerare le-ea straina pentru cEestiuni incidente sau prealabile2 dar 3ara a se -enera un con3lict de le-i2 ci ca o condiie pentru a se aplica le-ea proprie. &entru soluionarea unui raport ,uridic cu element de e7traneitate apar urmatoarele probleme H 6determinarea legii materiale aplicabile raportului ,uridic respectiv2 av;nd in vedere c elementul de e7traneitate 3ace s 3ie aplicabile le-ile a dou sau mai multor tari2 ceea ce 3ace s e7iste un con3lict de le-i soluionat de normele !I& al 3orului H 6determinarea instantei competente s soluione.e liti-iul ivit H 6determinarea legii procedurale aplicabile pentru soluionarea liti-iului H 6determinarea efectelor hotararilor judecatoresti strine H 6determinarea efectelor unui drept dob!ndit in strintate prin aplicarea unei le-i strine. DD

'# Do0e*%u& DIP !I& cuprinde in s3era sa normele care privesc con3lictele de le-i2 con3lictele de ,urisdictii2 precum si normele privind conditia ,uridic a strinului i cetenia. Co*4&%ctu& de &e-% &rin >con3lict de le-i? se intele-e situaia in care raportului ,uridic cu element de e7traneitate ii sunt susceptibile a i se aplica doua sau mai multe le-i apartinand unor sisteme de drept di3erite2 avand le-aturi cu elementul de e7traneitate. #on3lictul apare de re-ula intre le-ea instantei investite cu soluionarea liti-iului si le-ea straina. ricare dintre aceste le-i este susceptibila sa -uverne.e raportul ,uridic respectiv2 ast3el ca ele se a3la in con3lict2 iar instanta sesi.ata trebuie sa alea-a le-ea pe care urmea. a o aplica. E7ista situaii in care di3erite aspecte ale unui raport ,uridic sunt supuse incidentei mai multor le-i. #on3lictul de le-i este o noiune speci3ica !I& deoarece apare numai in raporturile cu elmenent de e7traneitate ce 3ormea.a obiectul !I& si numai cu privire la acel raport se admite in anumite conditii aplicarea le-ii strine. #omparativ2 raportului ,uridic apartinand altor ramuri de drept 0penal2 administrativ2 etc.12 nu i se aplica le-ea straina 9 o in3ractiune savarsita in rom;nia se ,udeca potrivit le-ii rom;ne2 indi3erent dac 3aptuitorul este cetean rom;n sau strain. E7ista le-i penale care sanctionea.a 3apte re3eritoare la institutii ale dreptului civil 9 e7.2 abandonul de 3amilie2 bi-amia2 adulterul2 situaie in care urmea. a se aplica le-ea straina2 dar numai pt soluionarea problemelor de drept civil ridicate in 3ata instantei penale si care conditionea.a e7istenta in3ractiunii. ' stabili natura unei institutii are o importanta deosebita la soluionarea con3lictului de le-i. In doctrin au 3ost constatate mai multe tipuri de conflicte de legi : a1 in 3unctie de aplicarea le-ilor in spaiu i timp : 6con3lictul de le-i in spatiu2 intre doua le-i di3erite apatinand unor sisteme di3erite si care re-lementea.a di3erit raportul ,uridic cu element de e7traneitateH 6con3lictul de le-i in timp intre doua le-i succesive apatinand aceluiasi sistem de drept2 din care una in vi-oare si alta abro-ata2 ca. in care interesea.a pentru !I& evoluia normelor con3lictuale ale 3orului2 con3lictul in timp a normelor materiale strine si con3lictul in timp al conventiilor internaionaleH DF

b1in 3unctie de sistemul de drept competent a re-lementa raportul ,uridic cu element de e7traneitate : 6con3lictul pozitiv de le-i2 respectiv situaia cand le-ile in con3lict apartinand la doua sisteme de drept2 se considera competente a 3i aplicabile H 6con3lictul negativ de le-i2 respectiv situaia cand nici una din le-iel in con3lict nu se considera competente a re-lementa raportul ,uridic cu element de e7traneitate. c1in 3unctie de nivelul unde apare con3lictul de le-i : 6con3licte propriu6zise de le-i 0 de !I&12 respectiv cele ivite intre le-ile a doua sisteme de drept di3erite H 6con3licte aparente de le-i 0 de drept intern12 respectiv intre le-ile apartinand aceluiasi sistem de drept : ca.ul le-ilor interprovinciale sau 3ederale. d1in 3unctie de unele situaii speciale ce declanea. con3lictul de le-i : 6con3lictul de le-i in ca.ul statului nerecunoscut &rivitor la con3lictul de le-i in ca.ul statului nerecunoscut6 in doctrina si ,urisprudenta s6a pus intrebarea dac le-ea unui stat nerecunoscut poate 3i luata in considerare si dac poate da nastere la con3licte de le-i. Raspunsul este po.itiv2 in sensul aplicarii le-ii statului nerecunoscut pentru urmatoarele considerente: nerecunoasterea unui stat de catre altul nu inseamna ine7istenta acestuia si a ordinii de drept care ei7sta independent de orice atitudine din a3ara. &otrivit normelor !I&6 recunoasterea unui stat are e3ect declarativ iar nu consittutiv. Statul respectiv e7ista independent de recunoasterea lui de catre alt stat2 de unde re.ulta ca le-ile sale se aplica e3ectiv si trebuie luate in considerare deoarece acestea pot da nestere con3lictelor de le-i. ' nu se aplica le-ea unui stat strain pe considerentul ca nu a 3ost recunoscut de le-ea 3orului ecEivalea.a cu neaplicarea le-ilor acestuia pe considerentul ca nu contravin statului. imi7tiune in treburile interne ale altui stat este inadmisibila potrivit normelor interne. Nici un stat nu6si poate permite sa sa aprecie.e le-itimitatea unui alt stat2 cu atat mai mult nu poate permite acest lucru un ,udecator intern al unui stat ori a nu

Co*4&%cte de &e-%

Co*4&%cte de =ur%sd%c.%%

aplica le-ile unui alt stat pentru ca nu este recunoscut de tara 3orului. 'cest lucru ar insemna ca un ,udecator isi permite sa aprecie.e le-itimitatea unui stat straina2 ceea ce este inadmisibil. 6conflictul interpersonal2 respectiv le-ea se aplica dupa con3esiune. Co*4&%ctu& de =ur%sd%ct%% FI

Raportul ,uridic cu element de e7traneitate -enerea.a probleme le-ate de cadrul procesual 9 se creea.a un con3lict de ,urisdictii. Normele care soluionea.a con3lictul de ,urisdictii sunt norme de drept material substantial2 aplicabile direct2 nemi,locit2 raportului ,uridic2 spre deosebire de normele con3lictuale2 care indica numai dreptul aplicabil. 'ceste norme materiale aplicabile sunt cele ale instantei sesizate2 care isi determina competenta de a soluiona respectivul liti-iu de !I& dupa propriile norme juridice2 procedura 3iind supusa 3orului. E3ectele Eotararii ,udecatoresti se determina2 de asemenea2 dupa le-ea proprie. Intre con3lictul de le-i si con3lictul de ,urisdictii e7ista o interdependenta intrucat conflictul de jurisdictii influenteaza conflictul de legi, fiind soluionat inaintea acestuia$ Co*d%t%$ =ur%d%c$ $ str$%*u&u% Este instituia ,uridica 3ormata din totalitatea normelor ,uridice stabilind drepturile si obli-atiile pe care le pot avea strainii 9 persoane 3i.ice sau ,uridice6 pe teritoriul statului in care se a3la. #onditia ,uridica a strainului este determinata de le-ea statului in care se Str5%*

-aseste sau cu ,urisdictia cruia are le-aturi. Trebuie preci.at ca e7ista o cerinta pealabila pt e7istenta conditiei ,uridice a strainului2 deoarece nu pot e7ista con3licte de le-i decat in masura in care i se recunaoste strainului 3olosirea unor dreptri a caror e7ercitare poate provoca un con3lict de le-i. In Rom;nia2 conditia ,uridica a strainilor este re-lemetata prin "K nr. +F*O2A.+2.2II22 deci de le-ea 3orului si nu trebuie con3undata cu cu con3lictele de

Cet5.e*%e

le-i in materia srii si capacitatii persoanelor. 'ceasta problem ine i de domeniul altor ramuri de drept. Cet$.e*%$ Este instituia ,uridic ce cuprinde ansamblul normelor ,uridice privitoare la le-aturile politice i ,uridice intre o persoana 3i.ic i un stat2 in urma creia persoana 3i.ic2 in calitate de cetean2 este titulara unor drepturi si obli-atii care constituie statutul ori conditia sa2 3iind punct de le-atura intre anumite norme con3lictuale cum ar 3i cele re3eritoare la starea si capacitatea persoanei. Este si o instituitie de drept public. ? TEMA II ? F+

RE!ULILE CARE !UVERNEAH SOLUIONAREA CONFLICTELOR DE LE!I "# Co*4&%ctu& de &e-% :* t%0p 9% sp$.%u No.%u*e #on3lictul de le-i in timp si spatiu apare in situaia in care un raport ,uridic cu element strain ia nastere intr6o tara2 con3orm le-ilor acelei tari i urmea. s produc e3ecte /n alt ar. #on3lictul de le-i /n timp i spaiu /mbrac dou forme: a. simpl2 in situaia /n care dreptul care se nateOmodi3icOstin-e sub le-ea unui anumit stat2 este apoi invocat /ntr6o alt ar 0re.ult c nu e7ist con3lict de le-i dec;t /n ca.ul /n care raportul ,uridic respectiv este invocat /ntr6o alt ar1H ex8 o cstorie ncheiat ntr#o ar, cre!nd dreptul la ntreinere ntre soi, invocat n alt tar, unde instana trebuie s aprecieze dac aceast cstorie este valabil ncheiat3 b. complexa2 in situaia /n care dreptul care se nate2 modi3ic sau stin-e /n cadrul !I& este invocat /ntr6o alt ar 9 con3lictul apare /n ambele 3a.eH ex8 doi strini se cstoresc n %om!nia, apr!nd astfel un conflict de legi n momentul naterii dreptului, iar ulterior se stabilesc ntr#o alt ar, apr!nd un al doilea conflict de legi legat de recunoaterea cstoriei$ #u privire la cele dou 3orme ale con3lictului de le-i /n timp i spaiu s6a pus problema situaiei dreptului dob!ndit. Soluia consacrat de art. +IF din Le-ea +I8O+FF2 0L!I&1 prevede c drepturile c!tigate n ar strin sunt recunoscute n %om!nia2 a3ar de ca.ul /n care /ncalc ordinea public imperativ din Rom;nia. E7ist mai multe teorii cu privire la souionarea con3lictului de le-i /n timp i spaiu. +. "eoria extrateritorialitii drepturilor dob!ndite 6 consider c ,udectorul nu poate sanciona le-ea strin2 care are 3or obli-atorie putere numai /n ara sa2 ci sancionea. numai drepturile dob;ndite /n temeiul le-ii strine sau a Eotr;rilor ,udectoreti strine. E7trateritorialitatea drepturilor dob;ndite este e7plicat i /n ba.a principiului neretroactivitii le-ii din dreptul intern ori prin necesitatea aplicrii le-ii sub imperiul creia s6au nscut drepturile2 indi3erent F2

co*4&%cte de &e-% :* t%0p

:* sp$.%u

de plasarea /n spaiu a prilor. 'ceast teorie a 3ost criticat /n doctrin2 art;ndu6se c se aplic /n ca. de le-i consecutive2 /n timp ce /n realitate con3lictul apare /ntre le-i concomitente cu domenii de aplicare di3erite /n ri di3erite. 2. "eoria potrivit creia la baza soluionrii conflcitului de legi n timp i spaiu se afl normele D?&# con3orm creia e7trateritorialitatea drepturilor dob;ndite presupune aplicarea le-ii strine competente unui raport ,uridic2 iar soluia con3lictului dintre le-ea sub care s6a nscut i le-ea rii unde se invoc raportul ,uridic nu se ba.ea. pe drepturile dob;ndite2 ci pe normele con3lictuale ale rii unde raportul este invocat. 'ceast teorie este adoptat de ma,oritatea doctrinei. !istincia dintre con3lictul de le-i /n spaiu i con3lictul de le-i /n timp i spaiu impune soluiile /n cele dou situaii di3erite: 6 6 dac se poate dob;ndi un drept /n Rom;niaH dac dreptul normal nscut va putea 3i invocat /ntr6o ar care nu /l re-lementea.. Co*d%.%%&e e4%c$c%t5.%% %*ter*$.%o*$&e $ u*u% drept +. dreptul s fie nscut potrivit legii competente, alt3el nu e7ist i nu se poate pune problema e3icacittii internaionaleH le-ea competent poate 3i le-ea statului unde dreptul a 3ost creat 0pentru drepturile dob;ndite /n cadrul intern1 ori le-ea indicat de normele !I& ale rii /n care dreptul este inovocat 0pentru

Le-e str5%*5

e4ecte

drepturile dob;ndite /n cadrul internaional1 :$ dreptul s fi ndeplinit cerintele prevzute de legea strin competent E7: dac /ntr6o tar transmiterea proprietii imobiliare se 3ace prin remitere2 iar operaiunea remiterii nu a avut loc2 /nseamn c dreptul de proprietate nu este dob;ndit potrivit le-ii locului2 dei2 3a de le-ea naional2 dreptul este nscut prin simplul acord de voin al prilorH /n consecin2 acest drept nu are e3icien internaional. 3. dreptul care se pretinde s fie cel dob!ndit 2 iar nu un alt drept substituit acestuia2 /ntruc;t ar 3i vorba despre un drept nou2 3r le-tur cu cel vecEi. E4ecte&e produse de u* drept co*4er%t de o &e-e str5%*5

$p&%c$re

Se au /n vedere urmtoarele reguli: +. dreptul produce toate e3ectele pe care le-ea respectiv le re-lementea.H spre e7emplu2 capacitata deplin de e7erciiu dob;ndit potrivit le-ii personale este F3

recunoscut /ntr6o alt ar2 /n care se cere o v;rst mai mare pentru dob;ndirea acesteiaH 2. dreptul nu poate produce /n alt ar mai multe e3ecte dec;t cele produse /n con3ormitate cu le-ea potrivit creia a 3ost creatH e7emplu: repre.entana unei 3irme strine nu poate 3ace alte operaiuni dec;t cele la care este /ndrepttit 3irma /n ara sa. 3. dreptul nu poate produce /n alt ar e3ectele care contravin ordinii publice a acestui stat 03ie nu produce nici un e3ect2 3ie /i produce e3ectele numai /n parte1. &otrivit art. +=D2 +A* L!I&2 o Eotr;re ,udectoreasc nu poate 3i recunoscut ori e7ecutat /n ara noastr dac /ncalc ordinea public de !I&.

'# Ap&%c$re$ &e-%% str5%*e oiunea de Clege strinD i domeniul su de aplicare &rin >le-ea strin? se /nele-e2 in sens lar-2 dreptul strin2 indi3erent de i.voarele sale: norme ,uridice2 cutume2 practic ,udiciar2 iar in sens restrans se re3era la le-ea propriu6.isaH in !I& se are in vedere sensul lar-. #orecta aplicare a dreptului strin constituie pentru statul 3orului o obli-aie ,uridic pe care el /nsui i6a asumat6o /n cadrul unor concepte ale dreptului i /n virtutea unei curtoa.ii internaionale. 'ceasta vi.ea. temeiurile ,uridice2 le-ea strin produc;nd e3ecte /n calitatea sa de sistem de drept i nu ca o condiie aplicat le-ii 3orului. "itulul cu care se aplic legea strin Normele con3lictuale ale unui sistem de drept2 indi3erent de motivul care ,usti3ic e7istena lor2 las /n s3era dreptului 3orului dreptul strin2 pentru c instanele locale sunt supuse le-ii statului crora la aparin2 iar dac aplic le-ea strin2 o 3ac /n temeiul propriei le-i naionale2 a normelor con3lictuale ale 3orului2 in conditiile si limtele impuse de aceasta. 'utoritatea le-ii strine nu are un caracter ori-inar2 ci unul derivat2 de /mprumut. 'plicarea le-ii strine pre.int di3iculti privind titulul cu care ,udectorul 3ace acest lucru2 3iind 3ormulate mai multe teorii: +. o prim teorie pornete de la ideea c legea strin este un element de drept2 instana trebuind s determine coninutul le-ii strine. S6a observat /ns c F*

le-ea strin nu /nseamn o component a le7 3ori. Le-ea i doctrina noastr accept aceast teorieH 2. o alt teorie se /ntemeia. pe considerarea legii strine ca element de fapt2 pentru stabilirea coninutului su aplic;ndu6se re-ulile de prob pentru 3aptele ,uridiceH ast3el2 prile 3ac dovada coninutului su2 iar ,udectorul nu se poate /ntemeia pe cunotinele sale despre le-ea strinH 3. teoria drepturilor c;ti-ate consider c aplicarea legii strine se bazeaz pe respectul drepturilor dob!ndite n strintate2 sub imperiul le-ii competente acolo2 nelu;ndu6se /n considerare deci le-ea strin2 ci drepturile concrete dob;ndite /n strintateH *. teoria recepiei dreptului strin2 ce consider c legea strin se ncorporeaz legii forului i se aplic cu titul de drept propriu$ 'plicarea legii strine i luarea n considerare a legii strine &rin aplicarea le-ii strine se intele-e ca un raport ,uridic cu element de e7traneitate 9 care naste2 modi3ica sau stin-e drepturi si obli-atii 9 este supus2 -uvernat le-ii strine a carei competenta este data de normele con3lictuale ale 3orului. Le-ea straina se aplica di3erit de la un sistem de drept la altul2 in 3unctie de determinarile din normele con3lictuale ale rii 3orului2 dupa ce a 3ost cali3icata ca le7 causae asupra raportului de drept internaional privat. Luarea in considerare a le-ii strine nu inseamna ca e3ectele ,uridice privind cau.a anali.ata se stabilesc con3orm dispo.itiilor acestei le-i2 ci ca se tine seama doar de le-ea straina 3ie pentru aplicarea propriei le-i2 3ie pentru a de3ini un raport ,uridic. !e e7emplu2 in !I& rom;n2 le-ea straina este luata in considerare pentru aplicarea le-ii proprii in ca.ul cEestiunilor incidente2 a invocarii drepturilor dobandite in strainatate sau privind incuviintarea e7eLuatur6lui 0art.+=A si +A3 din le-e1. &roba legii strine %n dreptul intern2 se pornete de la pre.umia c toi sunt obli-ai s cunoasc le-ea2 normele ,uridice neconstituind obiect de prob2 deoarece ,udectorul se presupune c le cunoate. Cac obiectul probei numai 3aptele -eneratoare de drepturi i obli-aii. %n ca.ul le-ii strine /ns2 ea trebuie cunoascut pentru a 3i aplicat2 e7ist;nd urmtoarele soluii /n acest sens: F8

+. prile au obli-aia de a stabili coninutul le-ii strine /n 3aa ,urisdiciei 3orului2 le-ea strin constituind un element de 3aptH este concepia dreptului an-lo6 sa7on2 unde instana anali.ea. problema pre.entat i aplic le-ea strin ast3el cum a 3ost dovedit de pri2 e7sit;nd posibilitatea de de3ormare a le-iiH 2. instana aplic le-ea strin dac o cunoate2 iar dac nu o cunoate2 poate cere prilor2 sub sanciunea respin-erii preteniilor2 s 3ac dovada coninutului acesteia 0sistemul -erman1H 3. instana stabilete coninutul le-ii strine ca i pentru le-ea proprie 0dreptul italian1. ?n dreptul rom!nesc, legea strin este element de drept 2 iar instana trebuie s ia msuri din o3iciu pentru determinarea coninutului acesteia. 'rt. A alin. + L!I& dispune c stabilirea coninutului le-ii strine se 3ace de ctre instana de ,udecat2 prin atestri obinute de la or-anele care au edictat le-ea2 prin avi.ul unui e7pert sau un alt mod adecvat. Instana poate cere concursul prilor pentru determinarea le-ii strine. Spri,inul autoritilor /n stabilirea coninutului le-ii strine se concreti.ea. /n adresele emise de instan ctre Ministerul de <ustiie i Ministerul de E7terne2 pentru a primi in3ormaii necesare despre le-ea strin. #on3orm Le-ii nr.+DFO2II3 privind asistenta ,uridica internaionala in materie civil si comerciala2 se re-lementea.a o procedura de obtinere a in3ormatiilor asupra deptului strain2 sens in care instanta poate cere spri,inul autoritatilor2 respectiv Ministerului <ustitiei care transmite ori primest de la ministerele de ,ustitie din alte tari in3ormatii privind dreptul intern in materie civil si coemrciala2 precum si in domeniul procedurii civile si coemrciale si al or-ani.arii ,udiciare2 pentru ca.uri ,udiciare determinate. &otrivit art. 2D2 cererea de in3ormatii asupra dreptului strain emana numai de la o autoritate ,udiciara si cuprinde: denumirea autoritatii ,udiciare2 natura si stadiul procesului2 preum si problemele cu privire la care se cer in3ormatii din dreptul unui alt stat2 3acandu6se o scurta e7punere a conte7tului in care acestea sunt necesare. La cere se vor putea ane7a si unelBe documente de natura a clari3ica intelesul cererii.. Le-e$ 4oru&u%

!ac cererea este 3ormulata de parti2 atuci va 3i insoita de o incEeiere de admitere a autoritatii ,udiciare competente. #ererea si documetele sunt traduse de instanta sau parti2 dupa ca.. &otrivit art. 2F2 atunci cand primeste din strainatate o cerere de in3ormatii asupra dreptului rom;n2 Ministerul <ustitiei 3ormulea. rspunsul sau o trimite unui alt or-an competent s o3ere rspunsurile adecvate2 rspunsul urm;nd a 3i insoit de F=

e7trase din te7tele de le-e sau lucrri de doctrin. Ministerul <ustitiei poate s re3u.e a da curs cererii de in3ormatii asupra dreptului rom;n dac aprecia. c interesele statului rom;n sunt a3ectate de liti-iu sau c rspunsul ar 3i de natura a aduce atin-ere suveranitii ori securitii sale. %n ca.ul /n care nu se poate stabili coninutul le-ii strine2 /n practic e7ist mai multe soluii: respin-erea aciunii 0S"'1H aplicarea unei alte le-i strine considerat asemntoareH aplicarea unui drept cu care raportul ,uridic pre.int le-turi subsidiareH aplicarea principiilor 3undamentale comune tuturor trilor. En sistemul nostru de drept2 dac nu este posibil2 se aplic dreptul forului2 considerat a avea o vocaie subsidiar i pre.um;ndu6se c e7ist acordul prilor2 pentru c acestea au dedus liti-iul /n 3aa instantei. &otrivit art. A alin. 3inal al L!I&2 /n ca.ul imposibilittii de a stabili coninutul le-ii strine se aplic le-ea rom;nH pentru situaia aplicrii le-ii naionale a prii care este apatrid2 coninutul le-ii strine aplicabile se 3ace in;nd seama c le-ea naional este le-ea ceteniei2 iar dac nu are o cettenie se aplic le-ea domiciliului sau2 /n lips2 a reedintei. %n ceea ce privete problema dac legea strin se aplic din oficiu sau la cererea prii2 s6au emis dou posibile soluii: +. instana nu poate aplica din o3iciu le-ea strin2 ci numai dac este invocat de pri (dreptul en-le.1H 2. instanta este obli-at s aplice le-ea strin2 independent de voina prilor. 'ceasta este soluia /n dreptul rom;nesc2 unde se aplic le-ea strin2 a3ar de ca.ul /n care este vorba de drepturi de care prile pot dispune. ?nterpretarea legii strine Interpretarea le-ii strine se 3ace /n 3uncie de titlul cu care este recunoscut le-ea strin2 respectiv ca element de 3apt ori de drept. !ac este considerat un element de 3apt2 -reita interpretare nu d dreptul la recurs2 instana ne3iind obli-at s cunaosc le-ea strin. !ac este considerat element de drept2 interpretarea trebuie s 3ie con3orm cu interpretarea din statul care a emis6o2 3iind admisibil un recurs /ntemeiat pe interpretarea -reit a le-ii strine. Neaplicarea le-ii strine competente ecEivalea. cu neaplicarea normei con3lictuale a 3orului2 motiv de recurs potrivit #.prc.civ.0aplicarea -reit a le-ii1. Soluia interpretrii le-ii strine depinde de urmatorii factori:

%*terpret$re

:* Ro0A*%$

FA

6de titlul cu care se cere a se aplica legea straina: dac se aplica ca element de 3apt2 trebuie stabilite 3aptele care intra in competenta materiala a instantei2 iar dac se aplica ca element de drept2 intrepretarea le-ii strine se va 3ace dupare-ulile dreptului propriu 0cand se incorporea.a in sistemul de drept al 3orului1 sau ale dreptului strain 0cand le-ea straina pastrea.a caracterul de drept strain1H 6de modul de organizare a instantelor ,udecatoresti2 precum si de reglementarea accesului la exercitarea cailor de atac /n ara 3orului. !ac le-ea straina este considerata element de 3apt2 iar calea de atac se e7ercita numai pentru motive de drept2 -resita interpretare a le-ii strine nu permite e7ercitarea caii de atacH 6de particularitatile reglementarilor juridice ale forulu$i ?n %om!nia interpretarea se face ca n statul ce a emis legea straina$ &rivitor la sancionarea interpretrii gresite a le-ii strine2 e7ista 2 teorii: 6in unele sisteme de drept2 se considera ca interpretarea -resita a le-ii strain nu trebuie sa determine admiterea recursului la instanta superioara 0Cranta2 Kermania2 Elvetia2 'n-lia1 6in alte sisteme de drept2 se admite recursul la instanta superioara 0Italia2 )el-ia2 Rom;nia1 La noi2 potrivit art. 3I* pct. F #.p.civ. se poate 3ace recurs cand Eotararea pronuntata este lipsita de temei le-al ori a 3ost dat cu /nclcarea sau aplicarea -resit a le-ii2 iar art. 32F privind recursul in interesul le-ii2 procurorul -eneral din o3iciu sau la cererea Ministerului <ustitiei2 are dreptul2 pentru a asi-ura interpretarea sau aplicarea unitara a le-ii pe teritoriul rii2 s ceara Inaltei #uri de #asaie i <ustiie s se pronune asupra cEestiunilor de drept care au 3ost soluionate di3erit de instanele ,udecatoresti. 2ontrolul aplicarii legii strine E7istenta unui sistem de -aranii i control privind aplicarea le-ii strine preva.ut in sistemul de or-ani.are al instantelor ,udecatoresti ale 3orului da e3icienta aplicarii le-ii strine2 alt3el ramanad doar o cEestiune pur teoretica. In dreptul nostru neaplicarea le-ii strine constituie motiv de recurs. !upa desemnarea de catre norma con3lictuala a 3orului a le-ii strine2 aplicarea acesteia este obli-atorie2 ne3iind lasata la aprecierea ,udecatorului. FD

? TEMA III ? N RM' # NCLI#T"'LV %N !I$ERSE M'TERII

Perso$*5 4%2%c5

"# Nor0e co*4&%ctu$&e pr%,%*d st$re$ 9% c$p$c%t$te$ perso$*e&or 4%2%ce Noiunea de >statut personal? din !I& nu are acelai continut cu noiunea de >statut personal? din dreptul intern. %n dreptul intern2 prin statut personal se intele-e starea civil si capacitatea persoanelor2 /n timp ce /n !I& noiunea cunoaste: 6 o extindere2 /n sensul ca include starea civil, numele, domiciliul, capacitatea juridica si relaiile de familie2 reunindu6se statutul individual si cel 3amilial al persoanei 3i.ice2 dar si 6 o limitare2 /n sensul c aspectele le-ate de re-imul matrimonial2 incapacitatile speciale2 libertatile sunt supuse altei le-i decat celei care -uvernea. statutul personal. Pr%* Kst$tut perso*$&L :* DIP se %*te&e- st$re$ c%,%&5< c$p$c%t$te$ s% re&$.%%&e de 4$0%&%e $&e perso$*e% 4%2%ce. #on3orm art.++ L!I&2 statutul personal este supus le-ii naionale a persoanei 3i.ice2 a3ara de ca.ul /n care prin dispo.iii speciale se prevede alt3el. Le-ea naional este le-ea statului a crui cetenie o are persoana 3i.ic /n cau.a2 cetenia 3iind determinata potrivit le-ii statului a carui cetenie se invoca. Le-ea naional a ceteanului rom;n care potrivit le-ii strine este considerat a avea o alta cetenie este le-ea rom;n. Le-ea naional a strainului care are mai multe cetenii este le-ea statului unde isi are domiciliul sau2 /n lipsa2 resedinta. Le-ea naional a apatridului este le-ea domiciliului sau2 /n lipsa2 a reedinei. %n ca.ul scEimbarii criteriului dup care se determina le-ea naional2 apare un con3lict mobil de le-i2 soluionat de art. +8 L!I& /n sensul ca apartenenta unei persoane la o noua le-e naional nu aduce atin-ere ma,oratului dobandit potrivit le-ii care ii era anterior aplicabila. #on3orm art. 3= rap. la art. 2I din le-e2 le-ea naional a soilor sau le-ea domiciliului continua sa re-lemente.e ocrotirea parinteasca a copilului din cstorie /n ca.ul /n care unul dintre ei isi scEimba cetenia sau domiciliul. Statutul personal al re3u-iatului este re-lementat de le-ea rii /n care isi are domiciliulOresedinta. St$re$ c%,%&5 FF

st$tut perso*$&

C$p$c%t$te

St$re c%,%&5

Starea civil repre.int un ansamblu de elemente care re.ult din actele i 3aptele de stare civil i prin care persoana 3i.ic se individuali.ea. /n 3amilie i societate. Captele ,uridice care determin starea civil sunt naterea i moartea2 din care re.ulta inceputul i s3arsitul calitii de subiect de drept. 'ctele de stare civil sunt cstoria2 recunoaterea 3iliaiei2 adopia. 'ctele si 3aptele de stare civil se /nre-istrea. in re-istre speciale2 pe ba.a acestora emi;ndu6se certi3icate constatatoare. &roba srii civile se 3ace de re-ula cu certi3icatele de stare civil2 dar2 /n situaii e7ceptionale2 starea civil poate 3i dovedita prin orice mi,loc de proba admis de le-e Inre-istrarea actelor i 3aptelor de stare civil nu este re-lementata de le-ea naional2 ci2 dup ca.: 6 6 de le-ea locului incEeierii actului ,uridic 9 locus re-it actumH de le-ea autoritatii care e3ectuea. inre-istrarea con3orm re-ulii auctor re-it actum. %n ca.ul actelor sau 3aptelor de stare civil cu element de e7traneitate2 /n doctrin au 3ost evideniate 3 situaii: +. Enregistrarea actelor i faptelor de stare civil n ara noastr privind strinii i apatrizii: se aplic aceleai re-lementri ca i pentru rom;ni2 respectiv Le-ea nr.++FO+FF= privind actele de stare civil. Se /nre-istrea. actele i 3aptele respective la repre.entanele consulare sau diplomatice alre statului respectiv. 2. %om!nii aflai n strintate: actele i 3aptele de stare civil se /nre-istrea. de repre.entanele diplomatice ori consulare rom;ne2 iar dac acestea nu e7ist2 la serviciul local de stare civil2 cu obli-aia retransmiterii /n = luni de la revenirea /n tar. #on3orm art. +=+ L!I&2 dovada strii civile i puterea probant a actelor de stare civil sunt re-lementate de le-ea locului unde s6au /ntocmit /nscrisurile invocate. 'rt. +=2 arat c actele o3iciale /ntocmite sau le-ali.ate de o autoritate strin pot 3i 3olosite /n 3aa instantelor rom;ne numai dac sunt suprale-ali.ate pe cale administrativ6ierarEic de misiunile diplomatice sau consulare ale Rom;niei /n scopul -arantrii autenticitii acestora. 3. &entru mprejurri deosebite, /nre-istrarea actelor sau 3aptelor de stare civil se 3ace de comandantul navei sau aeronavei2 cu obli-aia ca la revenirea /n ar s le pre.inte autoritilor competente din primul pot sau aeroport2 iar /n )ucureti2 la &rimria Sector +. C$p$c%t$te$ perso$*e% 4%2%ce +II

Statutul personal al persoanei 3i.ice 9 starea civil2 capacitatea i relaiile de 3amilie 9 este -uvernat de le-ea personal a acesteia 0lex personalis1. Le-ea personal este conceput /n mod di3erit de la un sistem de drept la altul: 6 unele sisteme accept ca le-e personal le-ea rii a crei cettenie o are persoana 3i.ic2 deci le-ea naional (lex patriae1H altele adopt ca le-e personal le-ea rii /n care persoana 3i.ic si6a stabilit domicliul 0lex domicilii1H 6 altele practic un sistem mi7t2 /n sensul c pentru straini capacitatea se deterin dup le-ea statului unde se -asesc /n calitate de straini2 iar pentru proprii ceteni a3lati /n strainatate2 dup le-ea naional a persoanei 3i.ice. 'r-umentele aduse /n 3avoarea sistemelor principale lex patriae si lex domicilii: a. 9ex patriae: 6 6 6 cetenia repre.int le-atura politico6,uridica dintre individ si stat2 3iind /n msura sa re-lemente.e conditia ,uridica a persoanei 3i.iceH le-ea naional o3era posibilitatea ocrotirii propriilor ceteni /n a3ara teritoriului naionalH cetenia are un caracter mai accentuat de stabilitate /n raport de domiciliu2 scEimabrea ceteniei nedepin.and numai de vointa persoanei2 ca /n ca.ul domiciliuluiH 6 6 6 le-ea naional tine cont de speci3icul natiunii respective2 de obiceiurile si traditiile naionaleH dobandirea unei noi cetenii presupune de re-ula acceptarea unui nou re-im al statutului personalH noiunea de cetenie are acelai continut /n toate sistemele de drept 3iind mai usor de probatH !e.avanta,ele sistemului le7 patriae: 6 cetatneia nu repre.int un criteriu adecvat de determinare a le-ii personale /n ca.ul apatri.ilor sau pentru cetenii apartinand unor state compuse 9 3ederatii2 con3ederatii sau state cu re-lementari re-ionale di3erite2 deoarece re-lementarea statutului personal di3era de la o re-iune la altaH 6 sistemul le7 patriae pre.inta de.avanta,e /n ca.ul /n care membrii unei 3amilii au cetenii di3erite2 statutul personal al acestora urmand a 3i carmuit de le-i di3erite2 /n timp ce domiciliul este comunH 6 se constata di3icultati /n determinarea le-ii naionale /n ca.ul /n care persoana are dubla cetenie. +I+

LeF p$tr%$e

LeF do0%c%&%%

b$ 9ex domicilii 6 6 6 6 6 domiciliul repre.int centrul vietii ,uridice a persoanei 3i.ice2 repre.ent;nd locuinta principala si statornica a persoaneiH domiciliul stabilit intr6o tara e7prima vointa persoanei 3i.ice de a se supune le-ii acelei tariH domiciliul inlatura de.avanta,ul dublei cetenii2 3iind unic si determinand aplicarea unei sin-ure le-iH domiciliul repre.int criteriul unic de determinare a le-ii personale /n ca.ul statelor 3ederatii sau a statelor cu re-lementari re-ionale di3eriteH domiciliul e7clude sub asepctul le-ii aplicabile2 di3erena dintre ceteni si straini2 asi-urand aplicarea unitara a re-imului acordat persoanei 3i.ice tuturor indivi.ilor. !e.avanta,ele sistemului lex domicilii: 6 6 6 nu are intotdeauna caracter de realitate2 /n unele situaii este -reu de stabilit di3erena 3ata de resedintaH poate 3i di3erit pentru membrii 3amiliei2 care au aceeasi cetenieH 3acilitea.a 3raudarea le-ii2 deoarece depinde de vointa persoanei. 'doptarea unuia dintre sisteme depinde de interesele statelor si conte7tul social6politic. %n -eneral2 tarile de imi-rare adopta sistemul le-ii domiciliului2 iar tarile de emi-rare2 sisemul le-ii naionale. %n Rom;nia2 a 3ost adoptat sistemul lex patrie2 aplicandu6se /n subsidiar lex domicilii pentru situaii special preva.ute de le-e. Nor0e co*4&%ctu$&e %* do0e*%u& r$portur%&or de 4$0%&%e Sediul materiei: art. ++63F din L!I&H art. * i *2 din Le-ea nr.++FO+FF=. Raporturile de 3amilie re.ult din cstorie2 din rudenia 3ireasca si din adoptie. a$ 2storia

c5s5tor%e

&entru incEeierea cstoriei sunt necesare urmatoarele condiii le-ale: de 3ondH de 3ormaH lipsa impedimentelor la cstorie 0conditii de 3ond ne-ative1. !istincia dintre condiiile de 3orm i cele de 3ond se 3ace /n principiu dup le-ea 3orului 0art. 3 L!I&1. #ondiiile de 3ond ale /ncEeierii cstoriei +I2

&otrivit art. +D alin+ din L!I&2 /n ceea ce privete condiiile de 3ond pentru incEeierea cstoriei2 se aplic legea naionala a fiecrui viitor so. &entru cstoria contractat de un cettean rom;n /n strintate2 se aplic le-ea rom;n2 iar pentru un cettean strin a3lat /n Rom;nia 9 le-ea sa national. &otrivit art. 33 din L!I&2 o castorie intre ceteni straini poate 3i incEeiata numai dac2 pe lan-a celelalte conditii preva.ute de le-e2 viitorii soi 3ac dovada indeplinirii conditiilor de 3ond cerute de le-ea lor naional pentru incEeierea cstoriei. %n ceea ce priveste impedimentele2 art. +D alin. 2 conine o prevedere de ocrotire a ordinii publice de !I& rom;n: dac una dintre le-ile strine determinata potrivit alin.+ prevede un impediment la cstorie care2 potrivit dreptului rom;n2 este incompatibil cu libertatea de a incEeia o cstorie2 acel impediment va 3i inlaturat ca inaplicabil /n ca.ul /n care unul dintre viitorii soi este cetean rom;n si cstoria se incEeie pe teritoriul Rom;niei. #eteanul strain care se cstorete /n Rom;nia va putea sa probe.e indeplinirea conditiilor de 3ond preva.ute de le-ea sa naional cu un act eliberat de autoritatile competente ale statului respectiv. #eteanul rom;n care se castoreste /n strainatate poate sa probe.e indeplinirea conditiilor de 3ond preva.ute de le-ea rom;n cu un act eliberat de autoritatile rom;ne. #ondiiile de 3orma ale incEeierii cstoriei 'rt. +F alin.+ dispune ca 3orma incEeierii cstoriei este supusa le-ii statului pe teritoriul cruia se celebrea.a 0locus re-it actum1. #on3orm art. +F alin.22 cstoria unui cetean rom;n a3lat /n strainatate poate 3i incEeiata /n 3ata autoirtatii locale de stat competente ori /n 3ata a-entului diplomatic sau 3unctionarului consular 3ie al Rom;niei 0ca. /n care este supusa conditiilor de 3orma prev. de le-ea rom;n12 3ie al statului celuilalt viitor sot 0art. +F alin.31. aceste prevederi repre.int aplicatii ale re-ulii auctor re-it actum. Le-ea competenta sa -uverne.e 3orma incEeierii cstoriei re-lementea.a urmataotele aspecte: or-anul competent pentru incEeierea cstorieiH 3ormalitatile prealabileH opo.itia la cstorieH procedura incEeierii cstoriei. E3ectele cstoriei Re&$.%%&e perso*$&e s% p$tr%0o*%$&e d%*tre so.% sunt2 potrivit art. 2I2 supuse legii naionale comune2 iar /n ca.ul /n care au cetenii di3erite2 legii domiciliului comun. %n lipsa de cetenie comuna sau domiciliu comun2 relaiile +I3

patrimoniale si personale dintre soi sunt supuse le-ii statului pe teritoriul cruia soii au ori au avut resedinta comuna2 sau cu care intretin /n comun le-aturile cele mai stranse. Le-ea determinat potrivit art. 2I re-lementea.a urmatoarele aspecte ale relatiilor dintre soi: a. nepatrimoniale: modi3icarea numelui soilor la incEeierea cstorieiH capacitatea de e7ercitiu a 3emeii care se cstorete inainte de +D aniH b. patrimoniale: re-imul si e3ectele convietuirii matrimonialeH obli-aia de intretinere intre soiH determinarea bunurilor comune si propriiH re-imul datoriilor comune ale soilor.

#on3lictul mobil de le-i privind e3ectele cstoriei #on3orm art. 2I alin.22 le-ea naional comuna sau le-ea domiciliului comun continua sa re-lemente.e e3ectele cstoriei /n ca.ul /n care unul dintre soi /i scEimba2 dup ca.2 cetenia sau domiciliul. Re.ulta ca /n ca.ul /n care apare un con3lict mobil de le-i2 -enerat de scEimbarea ceteniei sau domiciliului unuia dintre soi2 se da prioritate la aplicare le-ii vecEi. !ac amandoi soii /i scEimb2 dup ca.2 cetenia sau domiciliul2 se va aplica le-ea noua2 ca le-e a ceteniei sau domiciliului comun. Noua le-e comuna se aplica numai pentru viitor2 /n sensul ca re-lementea.a e3ectele cstoriei produse dup scEimbarea cetenieiOdomiciliului comun. 'rt. 2+ alin.3 re-lementea.a un alt con3lict mobil de le-i2 privind convenia matrimoniala. Te7tul dispune c modi3icarea sau noua convenie produce e3ecte pentru viitor nu retroactiv2 iar /n privinta tertilor se va aplica le-ea anterioara. #onvenia matrimoniala Repre.inta acordul sau /ntele-erea dintre soi2 3acuta la inceputul cstoriei2 prin care acestia stabilesc re-imul ,uridic aplicabil bunurilor lor. a. condiiile de fond cerute pentru incEeierea conventiei matrimoniale sunt cele preva.ute de le-ea naional a 3iecruia dintre viitorii soi. Le-ea nu o3era o solutie pentru ca.urile /n care unul dintre viitorii soi este apatrid sau cand amandoi sunt apatri.i2 /n acest ca.2 aplciandu6se le-ea care -uvernea.a e3ectele cstoriei. +I*

b. 2ondiiile de forma ale conventiei matrimoniale se determina potrivit art. A+ alin.+ si art. D= din le-e2 putand 3i -uvernate de una dintre urmatoarele le-i: le-ea care re-lementea.a 3ondul conventiei matrimonialeH le-ea locului incEeierii conventieiH le-ea naional sau le-ea domiciliului perosanei care a consimtit conveniaH le-ea aplicabila potrivit dreptului privat al autoritatii care e7aminea.a validitatea actuluiH le-ea statului unde se -asesc prtile la data incEeierii conventiei2 cand se a3la /n state di3erite si au indeplinit condiiile de 3orma preva.ute de le-ea respectiva 0oricare dintre cele doua le-i1H le-ea statului unde repre.entatul partii s6a a3lat /n momentul incEeierii conventiei matrimoniale si dac a indeplinit condiiile de 3ond preva.uta de le-e. c. %egimul i efectele conventiei matrimoniale sunt re-lementate de le-ea aleas prin acord de viitorii soi2 iar /n lips2 de le-ea prev. la art. 2I. Re.ult c pentru re-lementarea re-imului i e3ectelor conventiei matrimoniale se aplica /n principal principiul lex voluntatis. %n subsidiar2 dac prtile nu au ales le-ea aplicabila2 se aplica le-ea care -uvernea.a e3ectele cstoriei. #on3orm art. 2+ alin.32 le-ea care -uvernea.a re-imul si e3ectele conventiei matrimoniale stabilete dac este posibila modi3icarea sau inlocuirea ocnventiei matrimoniale /n timpul cstoriei. Modi3icarea sau noua conventie matrimoniala nu poate aduce pre,udicii tertilor. Nulitatea cstoriei #on3orm art. 2* alin.+2 le-ea care re-lementea.a incEeierea cstoriei se aplica nulitatii cstoriei si e3ectelor acestei nulitati2 precum si 3elurile nulitatii. +. Nulitatea cstoriei pentru incalcarea conditiilor de 3ond ale incEeierii ei se pronunta /n con3ormitate cu le-ea naional a 3iecruia dintre viitorii soiH 2. Nulitatea cstoriei pentru neindeplinirea conditiilor de 3orma se pronunta /n con3ormitate cu una dintre urmatoarele le-i: le-ea statului pe teritoriul cruia s6a celebrat cstoriaH le-ea a-entului diplomatic sau consular care a instrumentat6o. #on3orm art. 2* alin.22 nulitatea unei casatorii incEeate /n strainatate cu incalcarea conditiilor de 3orma poate 3i admisa numai dac sanctiunea nulitatii este preva.uta de le-ea rom;n. +I8

#storia putativa Le-ea aplicabial nulitatii cstoriei re-lementea.a si condiiile si e3ectele cstoriei putative. &rivete relaiile dintre soi2 relaiile dintre parinti si copii si buna6credinta a sotului 3ata de care cstoria produce e3ecte. Relaiile dintre parinti si copii sunt re-lementate de le-ea aplicabila 3iliatiei din cstorie2 adic de le-ea care carmuieste e3ectele cstoriei. !ivortul !ivorul este supus dreptului aplicabil e3ectelor cstoriei 0art. 2212 respectiv: /n principal2 de le-ea naional comuna2 /n subsidiar2 de le-ea domiciliului comun sau le-ea statului pe teritoriul cruia soii au sau au avut resedinta comuna sau cu care intretin /n comun le-aturiel cele mai stranse. Eotarare de divort pronuntata /n strainatate privind un cetean rom;n nu va putea 3i recunoscuta /n Rom;nia2 con3orm art. +=D alin.22 /n ca.ul /n care nu au 3ost respectate normele !I& cu privire la re-lementarea divortului. !omeniul le-ii divortului: dreptul de a introduce aciuneaH motivele de divortH e3ectele divortului cu privire la relaiile dintre soi: personale2 patrimoniale2 suportarea datoriilor comune2 obli-aia de intretinereH capacitatea de e7ercitiuH e3ectele cu privire la relaiile dintre parinti si copii: incredintarea minorului2 e7ercitarea drepturilor parintesti2 obli-aia de intretinere. !eterminarea competentei ,urisdictionale /n materia divortului si procedura de ,udecata sunt supuse le-ii 3orului. !e asemenea2 masurile provi.orii2 masurile ur-ente luate de instanta de ,udecata sunt supuse le-ii 3orului. Invocarea ordinii publice de !I& rom;n /n mateia divortului poate vi.a le-ea divortului sau unele dintre prevederile ei. /n ca.ul inlaturarii le-ii strine2 se aplica le-ea rom;n. #on3orm art. 22 alin.22 dac le-ea straina nu permite divortul sau il permite /n conditii deosebit de restrictive2 se aplica le-ea rom;n2 /n ca.ul /n care unul din soi este la data cererii de divort cetean rom;n. Re.ulta ca sunt competente instanele rom;ne2 care au posibilitatea sa inlature de la aplicare le-ea straina si sa aplice le-ea rom;n2 iar con3lictul mobil de le-i se soluionea.a /n 3avoarea le-ii rom;ne2 /n considerarea ceteniei rom;ne a unuia dintre soi.

D%,or.

F%&%$.%e

b$ 9egea aplicabila filiatiei +I=

St$+%&%re$ 4%&%$.%e% pe*tru cop%&u& d%* c5s5tor%e2 se 3ace conform legii care la data la care s#a nscut copilul se aplica efectelor cstoriei prinilor 0art.28 alin.+1. !ac inainte de nasterea copilului cstoria a incetat sau a 3ost des3acuta2 se aplica le-ea care la data incerii sau des3acerii ii carmuia e3ectele 2 con3orm art. 28 alin.2 !omeniul de aplicare a le-ii 3iliatiei: stabilirea 3iliatiei 3ata de mam i tat i e3ectele 3iliaiei. #on3orm art. 2=2 aceeai le-e se aplic pentru t-ada paternitii2 dob;ndirea numelui de ctre copil2 raporturile dintre prini i copii2 inclusiv obli-aia de intretinere2 educatie si adminsitrare a bunurilor copilului. #on3orm art. 2A2 /n ca.ul /n care parintii sunt /n drept sa procede.e la le-itimarea prin cstorie subsecventa a copilului nascut anterior2 condiiile cerute /n acest scop sunt cele prev. de le-ea care potrivit art. 2I se aplica e3ectelor cstoriei. 'spectele de procedura sunt re-lementate de le-ea 3orului. Pe*tru cop%&u& d%* $4$r$ c5s5tor%e%2 se aplic le-ea naional a copilului

o+&%-$.%e de :*tre.%*ere

de la data naterii 0art. 2D alin.+ te.a I1. %n ca.ul /n care copilul2 cetean strain2 are si o alta cetenie straina2 i se aplica le-ea mai 3avorabila 0te.a a II6a1. caracterul de le-e mai 3avorabila copilului se cali3ica de ctre instanta 3orului. !omeniul de aplicare a le-ii: recunaosterea 3iliatiei si e3ectele eiH contestarea recunaosterii 3iliatieiH raporturile dintre pariniti si copil2 inclusiv obli-aia de intretinere. !reptul mamei de a cere tataului din a3ara cstoriei sa raspunda pentru cEeltuielile din timpul sarcinii si pentru cele prile,uite de nasterea copilului este supus le-ii naionale a mamei. crotirea printeasc pentru copilul din cstorie iadopie este supus le-ii ce -uvernea. e3ectele cstoriei printilor2 iar msurile ce de iau de prini sau teri cu privire la bunurile minorului sunt supuse le-ii statului ale crui autoriti /ndrum i suprave-Eea. ocrotirea 0art. 2D1.

c$ )bligaia de ntreinere

+IA

bli-aia de /ntreinere /n raporturile dintre copii i prinii este -uvernat de legea efectelor cstoriei 0art. 3*1. %n raporturile dintre soi2 se aplic aceeai le-e. %n raporturile dintre 3otii soi2 se aplic le-ea care a -uvernat divorul i /n raporturile cu alte persoane2 le-ea naional a creditorului. 9egea aplicabila obligatiei de ntretinere $dop.%e

#on3orm art. 3* L!I&: a. /n raporturile dintre parinti si copii se apllica le-ea care carmuieste e3ectele 3ialitiei2 repsectiv le-ea care -uvernea.a e3ectele cstoriei i/nca.ul copilului din cstorieH le-ea naional a copilului sau le-ea mai 3avorabila acestuia /n ca.ul copiului din a3ara cstorieiH le-ea naional a adoptatorului sau le-ea e3ectelor cstoriei /n ca.ul soilor care adopta impreuna2 pentru copilul adoptatH b. /n raporturile dintre soi: le-ea care carmuieste e3ectele cstorieiZ c. /n raporturile dintre 3ostii soi: le-ea care carmuieste divortulH d. /n raporturile dintre alte persoane: le-ea naional a creditorului. Inc a. de scEimbare a ceteniei2 noua le-e se aplica numai prestatiilor viitoare. !omeniul le-ii aplciabile obli-atiei de intretinere: persoana creditorului si a debitorului2 precum si ordinea de propritate intre mai multi debitoriH intinderea obli-atiei de intretinereH modul de e7ecutare a obli-atiei si termenele pentru stais3acerea acesteia. #on3orm art. 38 alin.22 norma de ordine publica /n !I& rom;n2 la determinarea intinderii obl-iatiei de intretinere trebuie sa se tina seama de posibilitatile materiale ale debitorului si de nevoile e3ective ale creditorului. d$ 'dopia %n ceea ce privete condiiile de 3ond2 se aplic legea naional a adoptatorului i a celui care urmeaz sa fie adoptat 0art. 3I1. 'cetia trebuie sa indeplineasca si condiiile care sunt obli-atorii pentru ambii2 stabilite de 3iecare dintre cele doua le-i naionale prev. de art. 3I. Re.ulta ca adoptatorul si cel care urmea. sa 3ie adoptat trebuie sa indeplineasca condiiile preva.ute de le-ea lui naional si cumultaiv condiiile obli-atorii pentru ambii2 preva.ute /n ambele le-i. #ondiiile de 3ond cerute soilor care adopta impreuna sunt cele stabilite de le-ea care carmuieste e3ectele cstorieiH aceeasi le-e se aplica si dac unul dintre soi adopta copilul celuilalt 0art. 3I alin.21. +ID

F%&%$.%e

#ondiiile de 3orma sunt supuse legii statului pe teritoriul cruia se incheie adoptiaH de asemenea2 proba adoptiei este supusa le-ii locului incEeierii ei. E3ectele adoptiei sunt re-lementate de art. 3+ din le-e2 con3orm cruia e3ectele adoptiei2 precum si relaiile dintre cel adoptat si adoptator sunt carmuite de legea naional a adoptatorului2 iar /n ca.ul adoptiei consimtite de soi2 este aplicabila le-ea care carmuieste e3ectele cstoriei. Le-ea 2+O+FF+ privind cetenia rom;n 3ace preci.ari cu privire la ipote.a dobandirii si pierderii calitii de cetean rom;n prin adoptie: a. minorul strain sau apatrid adoptat de un cetean rom;n sau de doi soi dintre care cel putin unul este rom;n dobandeste ceteania rom;n2 /n anumite conditiiH b. minorul cetean rom;n2 adoptat de un cetean strain2 pierde cetenia rom;n dac adoptatorul solicita /n mod e7pres acest lucru si dac adoptatul este considerat con3orm le-ii strine2 ca a dobandit cetenia strainaH c. dobandirea sau pierderea ceteniei rom;ne de ctre adoptator produce e3ecte asupra ceteniei adoptatului /n acelelasi conditii ca si /n ca.ul parintilor 3iresti. Nulitatea adoptiei este2 con3orm art.332 supusa unor le-i di3erite: a. pentru nerespectarea conditiilor de 3ond 9 le-ii care re-lementea.a condiiile de 3ondH b. pentru nerespectarea conditiilor de 3orma 9 le-ii care -uvernea.a condiiile de 3orma. 7fectele nulitatii asupra ceteniei: a. minorul care nu a implinit +D ani si care prin adoptie dobandeste cetenia rom;n /n ca.ul nulitatii adoptiei este considerat ca nu a3ost niciodata cetean rom;n dac domicilia.a /n strainatate sau dac paraseste tara pentru a domicilia /n strainatate 0art. A din Le-ea 2+O+FF+1. b. Minorul cetean rom;n adoptat de un strain2 dac intervine nulitatea adoptiei si nu a implinit +D ani2 este considerat ca nu a pierdut niciodata cetenia rom;n 0art. 2F alin.2 l2+O+FF+1. !es3acerea adoptiei este re-lementata de art. 3+ din Le-ea +I8O+FF22 potrivit cruia este supusa le-ii care re-lementea.a e3ectele adoptiei2 respectiv le-ea naional a adoptatorului sau le-ii e3ectelor cstoriei soilor2 /n ca.ul adoptiei consimtite de soi. E3ectele des3acerii adoptiei asupra ceteniei: +IF

a. minorul strain sub +D aniu adoptat de un cetean rom;n pierde cetenia rom;n la data des3acerii adoptiei dac domicilia.a /n strainiatate sau paraseste tara pentru a domicilia /n strainatateH b. Minorul rom;n sub +D ani adoptat de un cetean strain2 /n ca.ul des3acerii adoptiei redobandeste cetenia rom;n la data des3acerii adoptiei2 dac domicilia.a /n tara sau se reintoarce sa domicilie.e /n tara. '# Nor0e&e co*4&%ctu$&e pr%,%*d co*d%.%%&e de 4o*d $&e $ctu&u% =ur%d%c :* -e*er$& 9% $&e co*tr$ctu&u% :* spec%$& Ap&%c$re$ &e-%% $&ese de $utoru& $ctu&u% =ur%d%c #ondiiile de 3ond ale actului ,uridc cuprind ansamblul aspectelor de 3ond

$ct =ur%d%c

&eF $ctus &eF ,o&u*t$r%s

privind /ncEeierea actului2 e3ectele2 e7ecutarea2 transmiterea i stin-erea obli-aiilor re.ultate din actul ,uridic respectiv. #ondiiile de 3ond ale actului ,uridic sunt supuse legii actului 0lex actus1. #on3orm art. =F alin.+ L!I&2 condiiile de 3ond ale actului ,uridic unilateral sunt stabilite de le-ea aleas de autorul su. Le-ea liberttii de voin se aplic2 /n principiu2 conditiilor de 3ond ale tuturor actelor ,uridice2 unilaterale si bilaterale. LeF ,o&u*t$t%s repre.int transpunerea /n planul !I& a principiului autonomiei de voin a prtilor2 care c;rmuieste /n -eneral materia conditiilor de 3ond ale actului ,uridic2 /nsa nu trebuie inteles ca prin autonomia lor2 prtile pot crea e3ecte peste le-e2 le-ea 3orului indicand limitele libertatii de vointa a prilor. %n Rom;nia2 art. A3 L!I& dispune c ale-erea le-ii aplicabile contractului trebuie s 3ie e7pres i s re.ulte ne/ndoielnic din cuprinsul actului sau din

co*tr$ct

circumstanele /ncEeierii acestuia. &rile pot ale-e le-ea aplicabil totalittii sau numai unei pri a contractuluiH /nele-erea lor poate 3i modi3icat tot prin acord de voin. &osibilitatea de a ale-e le-ea aplicabil decur-e din dreptul intern 0art. F=F #.civ.12 dar i dreptul internaional2 respectiv #onvenia European /n materie de 'rbitra, de la Keneva din +FA*. LeF ,o&u*t$t%s permite s 3ie adaptat contractul la condiiile ,uridice variabile ale pieei strine i totodat contribuie la uni3icarea dreptului /n materie. 'le-erea le-ii aplicabile se 3ace printr6o clau. contractual ori prin act separat. Deter0%*$re$ &e-%% $p&%c$+%&e $ctu&u% =ur%d%c dup5 cr%ter%% o+%ect%,e #riteriile de locali.are obiectiv a actului ,uridic sunt acele elemente stabilite de le-e2 con3orm crora actul ,uridic este supus unei anumite le-i2 /n lipsa ++I

unei le-i alese de autorul sau. Locali.area obiectiva pre.inta un caracter subsidiar 3ata de lex voluntatis2 acesta 3iind consacrat de practica instantelor si /n special2 de practica arbitrala /n materia comertului internaional. &otrivit art.=F alin.2 L!I&2 /n lipsa le-ii alese de autorul sau2 se aplica legea statului cu care actul juridic prezinta legaturile cele mai stranse 2 iar dac aceasta le-e nu poate 3i identi3icata2 se aplica legea locului unde actul unilateral este intocmit. Re.ulta ca le-ea stabilete un criteriul principal de locali.are a actului ,uridic 0e7istenta le-aturilor celor mai stranse1 i un criteriul subsidiar 0locul incEeierii actului1. 'plicarea celor doua le-i prev. de art. =F nu este alternativa2 ci subsecventa2 le-ea locului intocmirii actului aplicandu6se numai /n subsidiar2 numai dac nu poate 3i identi3icata le-ea statului cu care actul ,uridic pre.inta le-aturile cele mai stranse.

Le-e$ $p&%c$+%&$ $cte&or =ur%d%ce $ccesor%% #on3orm art. AI L!I&2 actul ,uridic accesoriu este carmuit de legea care se aplica fondului actului juridic principal2 /n lipsa unei mani3estari di3erite de vointa a autorului sau. Re.ulta ca /n principal actul ,uridic accesoriu este supus le-ii alese de autorul sau2 iar /n subsidiar2 le-ii care -uvernea.a 3ondul actului ,uridic principal. LE!EA APLICA ILA CONTRACTULUI oiuni generale privind legea contractului (lex contractus) %n !I& se 3ace distincie intre condiiile de 3orm i de 3ond ale contractului2 3iecare dintre aceste aspecte 3iind supuse unor le-i di3erite. Le-ea care re-lementea.a condiiile de 3ond si e3ectele contractului poarta denumirea de lex contractus. #ondiiile de 3orma sunt re-lementate de norma con3lictuala locus regit actum. 9ex contractus se poate pre.enta sub 2 3orme: lex voluntatis2 adic le-ea aleasa de prti /n temeiul autonomiei lor de vointa sau le-ea determinata prin locali.are obiectiva a contractului2 pe ba.a normelor ,uridice ale 3orului2 /n lipsa lui lex voluntatis. A%licarea le*ii alese de %!rti -le" ,oluntatis) contractului +++

&otrivit L!I&2 le7 voluntatis se aplica atat actelor ,uridice unilaterale2 cat si LeF ,o&u*t$r%s 6 6 6 6

bilaterale. 'plicarea principiului autonomiei de vointa se ,usti3ica2 deoarece: prtile sunt /n msura sa indice le-ea statului cu care raportul ,uridic pre.inta cele mai stranse le-aturiH dreptul strain poate 3i administrat mai usor /n ca.ul /n care dreptul intern al unor state nu este adaptat corespun.tor relatiilor internaionaleH acest principiu asi-ura securitatea dreptului2 /n sensul ca se aplica o le-e cunoscuta de prti2 creia i se supun prin vointa lorH acest principiu asi-ura o unitate de re-lementare pentru prtile care incEeie /n mod curent raporturi ,uridice cu element de e7traneitate2 care vor 3i supuse toate aceleeasi le-iH 6 pre.inta avnata,ul adaprii contractului la condiiile ,uridice variate ale di3eritelor sisteme de drept. 9ex voluntatis este con3irmata si de conventii internaionale2 precum #onvenia europena de arbitra, comercial internaional de la Keneva din +F=+2 care prevede la art. $II2 >Le-ea aplicabila?2 ca prtile sunt libere sa determine le-ea pe care arbitrii trebuie sa o aplcie 3ondului liti-iului2 /n lipsa de ale-ere arbitrii aplicand le-ea desemnata de norma con3lictuala pe care o vor considera potrivita /n speta. #on3orm art. A3 L!I&2 contractul este supus le-ii alese prin consens de ctre prti. Temeiul aplicarii lex voluntatis pentru stabilirea conditiilor de 3ond ale contractului il constituie dispo.iiile le-ii 3orului2 respectiv L +I8O+FF2. Normele con3lcituale cu caracter -eneral sunt art. =F pentru actul ,uridic unilateral si art. A3 pentru contracte. Le-ea 3orului indica si limitele e7ercirii vointei prilor /n vederea determinarii ca valabila a unei le-i ce urmea. sa carmuiasca condiiile de 3ond ale contractului. biectul vointei prilor il repre.int determinarea le-ii apliabile actului ,uridic. %n ca.ul /n care le-ea 3orului indica si criterii obiective /n vederea locali.arii contractului2 acestea nu pot 3i avute /n vedere de or-anul ,urisdictional decat /n lipsa lui lex voluntatis2 determinarea lex contractus pe criterii obiective avand caracter subsidiar 3ata de determinarea pe ba.a principiului autonomiei de vointa. As%ecte %ri,ind e"%rimarea ,ointei %artilor Modalitile de e7primare a vointei partilor ++2

#on3orm art. A* L!I&2 ale-erea le-ii aplicabile contractului trebuie sa 3ie e7presa ori sa re.ulte neindoielnic din cuprinsul acestuia sau din alte circumstante. A&e-ere$ eFpres$ presupune 3ie desemnarea le-ii printr6o clau.a contractuala2 3ie prin incEeierea unui contract separat intre prti2 avand ca obiect determinarea acestei le-i. #on3orm art. D+ alin. + din le-e2 e7istena i validitatea de 3ond a consimm;ntului prilor re3eritor la le-ea aplicabil contractului sunt re-lementate de cEiar le-ea aleas. 'rt. D+ alin. 2 prevede o e7cepie de la acesata re-ula2 /n sensul ca dac le-ea mantionata declara nevalabila ale-erea ast3el convenita2 contractul este carmuit de le-ea locali.ata dup criterii obiective. A&e-ere$ t$c%t$ presupune ca desemnarea le-ii re.ulta neindoielnic din cuprinsul contractului sau din alte circumstante. &oate re.ulta din anali.a unor criterii subiective2 care tin de atitudinea prilor sau obiective2 ce tin de natura contractului2 ce urmea. a 3i deduse de instanta2 in 3unctie de impre,urarile concrete ale cau.ei. I*t%*dere$ ,o%*te% p5r.%&or este re-lementata de art. A82 con3orm cruia prtile pot ale-e le-ea palicabila totalitatii sau numai unei prti a contractului2 re.ultand posibilitatea ca prtile sa supuna condiiile de 3ond ale contractului unor le-i din sisteme di3erite. 'ceasta solutie trebuie pe cat posibil evitata2 pentru ca duce la ruperea unitatii ,uridice a contractului2 cu posibile consecine -rave pentru prti. Mod%4%c$re$ ale-erii le-ii contractului se poate 3ace2 potrivit art. A= alin.+2 prin acordul prilor. &otrivit art. A= alin.2.2 modi3icarea acordului asupra le-ii aplicabile convenita ulterior datei incEeierii contractului are e3ect retroactiv2 3r sa poata totusi in3irma validitatea 3ormei acestuia sau aduce atin-ere drepturilor dobandite intre timp de terti. L%0%te&e &%+ert$t%% de ,o%*t$ privind ale-erea le-ii aplicabile contractului nu sunt consacrate e7pres de art. A32 /n doctrina 3iind e7primate opinii contradictorii cu privire la limitarea libertatii de ale-ere de ctre prti a le-ii aplicabile: +. s6a considerat ca libertatea prilor este limitata la le-ile cu care contractul pre.inta le-atura 0M. <aBot1H 2. s6a considerat ca nu este necesara constatarea unei le-aturi substantiale intre o le-e si contractul incEeiat2 deoarece2 prin determinarea le-ii competente2 pe lan-a 3actorii obiectivi care primea.a2 3actorii subiectivi pot avea un rol Eotarator 0 . #p;n1H ++3

3. se consider ca libertatea prilor nu este nelimitata2 limitele vointei lor 3iind atat -enerale2 lex voluntatis 3iind inlaturata /n ca.urile /n care orice le-e desemnata de o norma con3lictuala ar putea 3i inlaturata prin incalcarea ordinii publice si 3raudarea le-ii2 cat si speciale2 cand sistemul de drept ales de prti este inadecvat contractului2 deoarece nu conine re-lementari corespun.atoare nici la nivelul analo-iei le-ii2 nici al analo-iei dreptului. Le-ea care stabilete limitele si condiiile /n care prile pot ale-e le-ea aplicabila este le-ea 3orului. In,ocarea ordinii %u lice de 0IP %n ca.ul normei lex voluntatis2 le-ea straina aleasa de prti nu poate 3i inlaturata prin invocarea ordinii publice de !I& dac pre.inta deosebiri importante 3ata de le-ea 3orului2 aplicandu6se cEiar dac /n dreptul rom;n e7ista re-lementari cu caracter proEibitiv sau imperativ. Totusi2 prtile nu pot ale-e ca aplicabila conditiilor de 3ond ale contractului o le-e straina care contravine unor dispo.iii imperative ale le-ii 3orului2 ce potr 3i sanctionate pe calea e7ceptiei de ordine publica /n !I&. Le" ,oluntatis e"clude retrimiterea #on3orm art. D8 L!I&2 le-ea straina aplicabila contractului cuprinde dispo.iiile sale de drept material2 a3ara de normele ei con3lictuale. Re.ulta ca /n ca.ul /n care contractul este locali.at /n s3era de aplicare a unui sistem de drept strain2 se vor aplica normele materiale din respectivul sistem de drept2 cu e7cluderea normelor con3lictuale care ar crea posibilitatea retrimiterii. 'rt. D8 se re3era numai la le-ea straina# !ac lex contractus ca lex causae este le-ea rom;n2 atunci trimiterea este inteleasa ca 3iind 3acuta la /ntre-ul sistem rom;n de drept2 inclusiv la normele con3lictuale.

++*

I LIO!RAFIE SELECTIV I# Tr$t$te 9% 0o*o-r$4%%# +. SavellS Uilberstein2 &rocesul civil internaional$ ormele de procedur din 9egea +F1G+,,: cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaional privat2 Ed. Lumina Le72 )ucureti2 2II+. 2. Ion &. CILI&ES#"2 'ndrei I. CILI&ES#"2 Tratat de drept internaional privat2 Ed. "niversul <uridic2 )ucureti2 2II8.

3. !ra-o6'le7andru SIT'R"2 Drept internaional privat, "ratat, Ed. Lumina Le72 2II+. *. 8. =. 'u-ustin Cuerea2 Drept internaional privat2 ediia a II6a2 Ed. "niversul <uridic2 )ucureti2 2II8. Titus &RES#"RE2 #odru Nicolae S'$"2 Drept internaional privat2 Ed. Lumina Le72 )ucureti2 2II8. vidiu "NK"RE'N"2 #lina <"K'STR"2 5anual de drept internaional privat2 Ed. Rosetti2 2II2.

A. Ioan M'# $EI2 Drept internaional privat2 Ed. 'rs Lon-a2 Iai2 2II+. D. #armen6Tamara "NK"RE'N"2 Drept internaional privat$ &rotecia consumatorilor i rspunderea pentru produse defectuoase2 Ed. 'll )ecB2 )ucureti2 +FFF. F. [von L "SS "'RN2 &ierre ) "REL2 Droit international privH2 8e \d. !allo.2 &aris2 +FF=.

++8

TEST DE AUTOEVALUARE +. %n ce const norma con3lictual /n materie de stare civil W

TEM DE REFLECIE Pr%* ce se deose+e9te pre2e*.$ st$tu&u% :* r$portur%&e de drept %*ter*$.%o*$& pr%,$t :* co0p$r$.%e cu pre2e*.$ $cestu%$ :* r$portur%&e de drept %*ter*$.%o*$& pu+&%cI MODELE DE >NTRE RI +$#e este elementul de e7traneitateW :. #are sunt condiiile e3icacitii internaionale a unui dreptW 3. #ondiiile de 3ond pentru /ncEeierea cstoriei potrivit le-ii rom;ne privind raporturile de drept internaional privat. RSPUNSURI LA >NTRE RI

"# Elementul de e7traneitate este o impre,urare de 3apt2 a3lata in le-atura cu

elementele de structur ale unui raport ,uridic i care 3ace ca acel raport s aib le-atur cu le-i aparin;nd unor ri di3erite$ 1$ 'ceste condiii sunt; ? dreptul s fie nscut potrivit legii competente, alt3el nu e7ist i nu se poate pune problema e3icacittii internaionaleH le-ea competent poate 3i le-ea statului unde dreptul a 3ost creat 0pentru drepturile dob;ndite /n cadrul intern1 ori le-ea indicat de normele !I& ale rii /n care dreptul este inovocat 0pentru drepturile dob;ndite /n cadrul internaional1 ++=

# dreptul s fi ndeplinit cerintele prevzute de legea strin competent # dreptul care se pretinde s fie cel dob!ndit2 iar nu un alt drept substituit acestuia2 /ntruc;t ar 3i vorba despre un drept nou2 3r le-tur cu cel vecEi. (# &otrivit art. +D alin + din Le-ea +I8O+FF22 /n ceea ce privete condiiile de 3ond pentru incEeierea cstoriei2 se aplic legea naionala a fiecrui viitor so. &entru cstoria contractat de un cettean rom;n /n strintate2 se aplic le-ea rom;n2 iar pentru un cettean strin a3lat /n Rom;nia 9 le-ea sa national. &otrivit art. 33 din Le-e2 o cstorie /ntre ceteni straini poate 3i incEeiat numai dac2 pe lan- celelalte conditii preva.ute de le-e2 viitorii soi 3ac dovada indeplinirii conditiilor de 3ond cerute de le-ea lor naional pentru /ncEeierea cstoriei. %n ceea ce priveste impedimentele2 art. +D alin. 2 conine o prevedere de ocrotire a ordinii publice de !I& rom;n: dac una dintre le-ile strine determinat potrivit alin.+ prevede un impediment la cstorie care2 potrivit dreptului rom;n2 este incompatibil cu libertatea de a /ncEeia o cstorie2 acel impediment va 3i /nlturat ca inaplicabil /n ca.ul /n care unul dintre viitorii soi este cetean rom;n i cstoria se /ncEeie pe teritoriul Rom;niei. #eteanul strain care se cstorete /n Rom;nia va putea s probe.e /ndeplinirea conditiilor de 3ond prev.ute de le-ea sa naional cu un act eliberat de autorittile competente ale statului respectiv. #eteanul rom;n care se cstorete /n strainatate poate s probe.e /ndeplinirea condiiilor de 3ond prev.ute de le-ea rom;n cu un act eliberat de autoritile rom;ne.

++A