@@@ referat ro

Raspunsuri examen filosofie

1. Filosofia ca si concepie despre lume i modalitate de gndire. Corelaia dintre filosofie i alte forme de cultur: mitologie, religie, tiin. Filosofia i tiina economic. Filosofia este de origine greac i se traduce ca iubire, dragoste de nelepciune (filio = iubire, iar Sophia = nelepciune) Si!bolul nelepciunii filosofice este bufnia Filosofia apare ca o nou !odalitate de g"ndire i ca o nou concepie despre lu!e# concepie i !odalitate de g"ndire care $ine s depeasc i s nlocuiasc interpretarea lu!ii de ctre !itologie i religie %e aceea filosofia, ca o concepie despre lu!e, apare la o etap t"r&ie de de&$oltare a societii 't apariia ei au fost ne$oie de un ir de condiii, pre!ise social(econo!ice, culturale i intelectuale )a aspectul social(econo!ic se atribuie necesitatea di$i&iunii sociale a !uncii *adar, societatea a$ea ne$oie s obin un aa ni$el de de&$oltare, nc"t !unca intelectual s se desprind de cea fi&ic, de$enind o sfer de acti$itate relati$ autono! *spectul intelectual se refer la necesitatea e+istenei unui anu!it ni$el de cunotine obiecti$e, raionale despre natur i lu!ea ncon,urtoare i, de ase!enea, apariia contiinei de sine a indi$idului (noiunea de eu-) %e&$oltarea procesului de cunoatere a cunoscut . concepii despre lu!e/ mitologia, religia, tiina i filosofia Cunotinele mitologice poart un caracter sincret, ceea ce ar nse!na c aspectul raional, teoretic i aspectul sen&orial, e!piric coincid 0unotinele !itologice !pletesc n sine toate tipurile de cunotine 1"ndirii !itologice i este caracteristic ele!entul fantastic, acesta fiind un produs al i!aginaiei u!ane, a$"nd coninut ireal, presupun"nd !ai !ult ele!entul utopic, o speran i !ai puin o realitate Religia $ine i ea cu o concepie referitoare la e+istena unui 0reator cu puteri supranaturale *stfel, religiei i sunt specifice credina n Dumne eu, existena rugciunilor, ca !i,loc de legtur dintre o! i %u!ne&eu i dogmatica (siste! de n$turi, ade$ruri caracteristice fiecrei religii e+istente, fiind considerate absolute i incontestabile) !tiina repre&int siste!ul de cunotine obiecti$e, uni$ersale i necesare despre e+isten (caracteri&ea& lu!ea aa cu! este ea, fr inter$enii subiecti$e) !tiina economic tinde s fie una u!anist, deoarece se refer la acti$itatea i deser$irea o!ului 0a i filosofia, tiina econo!ic studia& necesitile oa!enilor, necesiti !ateriale, i !odul de satisfacere a acestora, printr(o acti$itate econo!ic, rentabil 2elaia dintre econo!ie i filosofie poate fi de!onstrat prin acti$itatea !ultor econo!iti i n do!eniul filosofiei (Shu!peter, 3ar+) 4niial, ideile i schiele unor teorii econo!ice au fost integrate preocuprilor filosofiei sociale ". #$iectul de studiu i pro$lema fundamental a filosofiei. 5biectul de studiu al filosofiei a e$oluat i s(a schi!bat pe parcursul istoriei 4niial, ntrebrile pe care i le punea o!ul ineau de natur, cu! a aprut ea i dac e+ist $reo for supre!, creatoare 3ai apoi au aprut contiina de sine, superioritatea u!an i ntrebrile despre originea i e+istena acestuia, iar !ai t"r&iu apare i corelaia dintre o! 6 natur %e aici i i au originea do!eniile de reflecie filosofice gnoseologia, ontologia etc 7hales din 3ilet aborda n lucrri proble!e referitoare la e+isten n general, c"t i proble!e din cadrul tiinelor concrete, care i(au gsit !ai t"r&iu !enirea n geo!etrie, cos!ogonie, astrono!ie, fi&ic etc 3ai t"r&iu, Socrate po&iionea& o!ul n centrul filosofiei 8n ba&a raportului lui 'laton i *ristotel a a$ut loc deli!itarea cunotinelor tiinifice de cele filosofice 'roble!a funda!ental a filosofiei const n deter!inarea raportului dintre g"ndire i !aterie, contiin i e+isten, adic dintre lu!ea spiritual i cea !aterial 'roble!a funda!ental are 9 laturi/ latura ontologic care const n a rspunde la ntrebarea ce este pri!ar n raporturile dintre g"ndire, contiin, idee i natur, lu!ea !aterial :nii filosofi afir!au c !ai nt"i e+ist !ateria, natura, lu!ea !aterial i !ai apoi apare contiina, g"ndirea, lu!ea ideal (!aterialitii) *lii susineau in$ersul 6 idealitii *adar, latura ontologic a proble!ei funda!entale !parte filosofii n 9 categorii/ !aterialiti i idealiti 4dealis!ul i !aterialis!ul au !ai !ulte for!e de !anifestare *stfel, a$e! materialism spontan (1recia *ntic), materialism metafi ic (sec ;<44(;<444), m. %ulgar (sec ;4;), m. dialectic i istoric (3ar+, =egel) Idealismul are 9 for!e de !anifestare/ idealism o$iecti% i su$iecti% latura gnoseologic const n posibilitatea cunoaterii *ceast latur a dat natere a > curente/ a optimism 6 filosofii recunosc posibilitatea cunoaterii lu!ii# b scepticsmi 6 filosofii pun la ndoial orice lucru (sceptis 6 a pune la ndoial, din greac)# c agnosticism 6 negarea oricrei posibiliti de cunoatere a lu!ii (a 6 nu, gnos 6 a cunoate) &. Domeniile principale ale refleciei filosofice. Funciile i metodele de cunoatere ale filosofiei. %o!eniile/ ? ontologia 6 teoria general a e+istenei, a luat natere la grecii antici# cercetea& trsturile i principiile co!une oricrei e+istene# studia& lu!ea sub aspectul obiecti$itii, !icrii, transfor!rii feno!enelor (i a cau&elor acestora), oferind o i!agine unic asupra lu!ii# 9 gnoseologia 6 teoria cunoaterii, se refer la proble!ele cunoaterii lu!ii, !odul n care se dob"ndete infor!aia i cunoaterea despre lu!e# studia& funciile cogniti$e ale li!ba,ului, for!ele i !etodele cunoaterii tiinifice, raportul dintre acti$itatea practic i cea teoretic#

> logica 6 cercetea& regulile i legile g"ndirii corecte# stabilete criterii fer!e pt deosebirea unui raiona!ent $alid de unul non($alid, a unei definiii corecte de una incorect, raiuni sntoase de cele nesntoase etc# . metodologia 6 !enthodos 6 cale, !i,loc i logos 6 teorie, studiu# studia& cile eficienti&rii cunoaterii i e$oluiei societii u!ane, !etode utili&ate n tiina !odern, se spri,in pe logic i gnoseologie# tratea& cile de cunoatere i aciune# A axiologia 6 a+ios 6 $aloare, teoria general a $alorilor, studia& gene&a, structura, interaciunea, cunoaterea, reali&area, ierarhi&area i funciile $alorilor n $iaa social, corelaia dintre ele, dina!ica siste!elor de $alori# B praxiologia 6 pra+is 6 practic, teoria aciunii eficiente# cercetea& structura general a aciunilor, condiiile organi&rii i diri,rii lor pt a(i atinge scopurile# C filosofia istorei (fil social) 6 do!eniu specific al reflectrii filosofice n cadrul cruia se e+pune raportul dintre natur i societate, structurii i deter!inis!ului $ieii sociale, for!ele de gu$ern!"nt, drepturilor i obligaiunilor o!ului, gene&a i de&$oltarea culturii i ci$ili&aiei u!ane# D etica 6 teoria despre !oral, e+a!inea& proble!e teoretice i practice ale !oralei, originea, gene&a i esena !oralei, legile ei de de&$oltare, ceea ce se cu$ine i ce nu#!oral $s i!oral, bine $s ru, dreptatea $s nedreptatea# E estetica 6 teoria gustului artistic# studiul !i,loacelor de producere, trans!itere i recepionare a !esa,ului dintr(o oper de art# studia& categoriile de/ fru!os, subli!, co!ic, tragic etc# ?F epistemologia teoria cunoaterii tiinifice# este o ra!ur specific a gnoseologiei, care anali&ea& $aloarea cunoaterii tiinifice, a obiecti$itii, a ade$rului re&ultatelor tiinei, caracteristicile, for!e, !etode n cercetarea tiinific Funciile filosofiei/ ? f. cognitiv-interpretativ 6 $i&iunea de ans!ablu specific filosofiei se for!ea& printr(o totali&are caracteristic cunoaterii filosofice, construit conco!itent pe datele co!ple!entare ale cunoaterii discursi$e, pe de o parte i e+periena trit i aciunea u!an pe de alt parte F cogniti$(interpretati$ este dependent de selecia direciilor de !editaie i a soluiilor, de co!ple+itatea necesitilor i intereselor indi$iduale i sociale ale creatorului de filosofie 8n $i&iunea lui Gant filosofia este tiina despre raportul oricrei cunoateri fa de scopurile eseniale ale raiunii o!eneti 0unoaterea i interpretarea filosofic nu constituie un scop n sine 0unotinele obinute, n opinia lui Gant, ser$esc drept instru!ente pt pro!o$area scopurilor eseniale ale raiunii care nu sunt altele dec"t cele ce au drept dinaitate !enirea ntreag a o!ului, fericirea 9 f axiologic ( propune anu!ite criterii $alorice !enite s clu&easc alegerea unor posibiliti $iitoare de aciune, tras"nd o cale spre ceea ce trebuie s tind o!ul i lu!ea lui u!an, propun"nd un ideal care l $a a,uta pe o! s se depeasc nencetat pe sine > f metodologic trasea& cile generale de cunoatere i de aciune, constituind funda!entul teoretic al !etodelor utili&ate n tiina !odern, spri,inindu(se, n acest scop, pe logic i gnoseologie, pe cunotinele dob"ndite de tiinele particulare, pe ntreaga e+perien social(u!an . f praxiologic 6 indic rolul social pe care l are filosofia n ciuda caracterului ei abstract 'ra+iologia este teoria aciunii eficiente Ha studia& structura general a aciunilor, condiiile organi&rii i distribuirii lor, pt a(i atinge scopurile, pt a le eficienti&a 3etode de cunoatere/ ? maieuitica 6 (din greac !aieutiIe 6 priceperea de a !oi), !etod utili&at de Socrate n cadrul discuiilor filo&ofice purtate cu interlocutorii si n $ederea descoperirii ade$rului# 9 dialectica 6 (dialectiIe 6 dia ( cu i legein 6 a $orbi, discuta), iniial dialectica nse!na priceperea de a purta discuii i de a a,unge la ade$r prin scoaterea la i$eal i co!baterea contradiciilor n afir!aiile concurentului 3ai t"r&iu, dialectica este perceput ca o !etod general de e+plicare a lu!ii n continu !icare, schi!bare, transfor!are, de&$oltare, pornind de la contradiciile interne %ialectica spune c ntreaga natur ce ne ncon,oar repre&int un siste!, o cone+iune de corpuri# > metafizica 6 !etod general a filosofiei, opus dialecticii, ce se caracteri&ea& prin abordarea obiectelor i proceselor n !od i&olat, prin absoluti&area unor aspecte ale realitii (de e+ , independena i stabilitatea relati$ a feno!enelor, repetabilitatea i echilibrul lor), prin negarea salturilor calitati$e, contradiciilor interne ale lucrurilor i nerecunoaterea rolului lor de for !otrice pri!ordial a de&$oltrii# . eclectica 6 (eklego 6 aleg) repre&int o !binare !ecanic, hibrid a unor idei, concepii, puncte de $edere eterogene sau opuse care conduc la lips de unitate i de consec$en n g"ndire# A sofistica 6 (sophos 6 nelept), !etod filosofic creat n 1recia *ntic de sofiti, profesori ce predau contra plat pregtirea tineretului pt participare la $iaa politic *parent, sofitii utili&au argu!ente corecte, ns, de fapt, erau false, construiete astfel nc"t s denature&e ade$rul# B ndoiala cartesian 6 !etod creat de 2ene %escartes, el po&iiona ndoiala !etodic asupra tuturor cunotinelor, datelor, si!urilor i chiar asupra e+istenei lu!ii, accept"nd drept unic i sigur fapt, care trebuie s constituie te!eiul filosofic i al tiinei (Cogito ergo sum 6 cuget, deci e+ist)# C analiza sistematic 6 studia& realitatea pt a de&$lui integritatea obiectului, a e$idenia tipurile di$erselor legturi ale obiectului i reunirea lor ntr(un tablou teoretic unic# D analiza fenomenologic 6 elaborat de H =usserl, se ba&ea& pe teoria contiinei intenionale (contiin orientat spre ce$a) =usserl considera c feno!enologia, pt a a,unge la feno!en (prin care el nelege esena dat

apriori ntr(un do!eniu independent i de subiect i de obiect), trebuie s ntruneasc ur! condiii/ a) reducia feno!enologic sau punerea n parante& a lu!ii sensibile i a tuturor cunotinelor tiinifice i filosofice 6 astfel lu!ea ncetea& de a !ai fi obiect al cunoaterii# b) intuirea esenei, prin care, independent de procesul abstraciei logice, se sesi&ea& ne!i,locit esenele pure# E semiotica 6 (semeiotike 6 se!n) 6 !etod ce st la ba&a studiului general al se!nelor, elaborat de fil a!erican 0h J 3orris (Funda!entele teoriei se!nelor, ?E>D) Se!iotica are > pri principale/ ? semantica 6 se refer la raportul se!nelor i obiectelor dese!nate# 9. sintactica 6 cercetarea construciilor for!ale, adic a !odului de !binare a se!nelor ntre ele# > pragmatica 6 studiul !odului n care o!ul nelege i utili&ea& se!nele# ?F hermeneutica 6 !etod utili&at la interpretarea te+telor religioase $echi, a te+telor din antichitate 8n pre&ent aceast !etod indic tehnicile de descifrare a unui dat considerat ca si!bolic, fiind, de ase!enea folosit n psihanali& i n anali&a structural =er!eneutica se pre&int ca o !etod a decodificrii i interpretrii se!nelor, ca reflecie filosofic asupra si!bolurilor religioase, !iturilor, e!oiilor, oricror e+presii u!ane se!nificati$e '. Filosofia antic oriental: coli, repre entani, pro$lematica. :na din cele !ai $echi culturi antice este cea hindus, esena creia este e+pus n cri nu!ite $ede, ceea ce se traduce din sanscrita $eche cunotin <edele repre&int un siste! de cunotine sacre, culese n . cri principale/ Sa!a$eda (i!nuri), 4a,ur$eda(rugciuni), 2ig$eda (cunoaterea c"ntecelor), *tharba$eda (desc"ntece) 8n aceste cri sunt colectate diferite !odaliti de interpretare a naturii, a tradiiilor i obiceiurilor antice, !ora$uri, precu! i i!nuri consacrate &eilor *utoritatea acestor $ede i(a pstrat absoluti&area p"n n sec <44( ncep Sec < e n, dup care se rsp"ndete o atitudine sceptic fa de aceste concepii i ca re&ultat, apar 9 direcii/ ortodo+ i heterodo+ (criticis!) Fiecare dintre acestea este repre&entat printr(un ir de coli, cele !ai i!portante fiind/ ( direc!ia ortodox 6 <edanta, <aieiIa, KLaLa, Moga, 3i!ansa# ( direc!ia heterodox 6 buddhist, ,ainist, char$aca "uddhismul apare n sec <4 e n , fondator fiind Nuddha (ilu!inatul), pe parcurs, din concepie filosofic trece n una religioas *stfel, ast&i, buddhis!ul este una din religiile !ondiale )a ba&a buddhis!ului stau . principii/ $iaa este suferin# dac $iaa este suferin =O trebuie s e+iste i anu!ite cau&e care o fac astfel# dac e+ist cau&e (cau&ele principale fiind faptul c o!ul caut continuu s(i satisfac dorinele, ceea ce nu ntotdeauna i reuete i(i pro$oac suferin, dar aceast suferin poate pro$oca uneori i satisfacia spre care a tins) *adar, trebuie s e+iste i anu!ite ci de depire a suferinei date# e+ist !ai !ulte !i,loace de depire a suferinei, cu! ar fi/ folosirea corect a cu$intelor, respectarea !odului corect de $ia, e+cluderea erorilor contiente din conduit i $orbirea indi$idului etc %ar e+ist o cale supre! de depire care const n nbuirea total a senti!entelor, pasiunilor, dorinelor, e+cluderea oricror reacii a corpului, a oricror influene din e+terior i obinerea linitii totale a sufletului care se nu!ete nir%ana (( scopul $ieii i idealul $ieii u!ane) #ainismul (PaLna 6 biruitorul) are trsturi co!une cu buddhis!ul pt c pro!o$ea& atitudinea ascetic cu $iaa (lupta cu trupul, dorine carnale, iar scopul $ieii este de a birui corpul, deoarece acesta, prin pasiunile sale, sustrage sufletul de la destinaia lui principal 6 !editaia asupra sensului $ieii o!eneti, e+istenei u!ane) 5!ul este do!inat de 9 pasiuni funda!entale/ frica de !oarte i dorina de a tri *tunci c"nd o!ul le n$inge pe a!bele, scopul $ieii acestuia este reali&at *dic sufletul biruie corpul, atunci c"nd o!ul nu !ai este afectat de nicio proble! din !ediul e+terior, c"nd nu(l reine frica de !oarte i nici dorina de a tri 't aceasta o!ul trebuie contient, ti!p ndelungat, s(i inter&ic oricare din plcerile e+istente =O obine starea ideal $coala Charvaca pro!o$ea& $alori dia!etral opuse i anu!e/ o!ul trebuie s(i satisfac pe deplin toate plcerile, deoarece at"t corpul, c"t i sufletul sunt alctuite din particule !ateriale, naterea fiind integrarea lor, !oartea 6 de&integrarea, i deci, care(4 sensul s te li!ite&i de ce$a Q K:- Rice coala char$aca 4niial, aceast scoal a obinut popularitate enor!, ns a e+istat doar 9 secole %ac n 4ndia filosofia purta un caracter !ai !ult religios, apoi n 0hina *ntic, aceasta este legat de conte+tul social, de proble!atica statal, n centru situ"ndu(se funcionarea statului antic, corelaia dintre cetean i stat 0onfor! !itologiei chine&e, la ba&a lu!ii stau 9 particule/ Lin i Lang, dia!etral opuse, dar care se conin n orice lucru e+istent (Lang 6 binele, fru!osul, ade$rul, lu!ina, acti$itatea i nceputul !asculin# Lin 6 ntunericul, p!"ntul, rul, pasi$itatea i nceputul fe!inin) 8n filosofia antic chine& s(au e$ideniat ur! coli/ confucionist, !oist, legist i coala daoist $coala confucionist susinea c statul este ba&at pe nor!e !orale# %coala legist 6 statul nu trebuie s se ba&e&e pe nor!e !orale, ci s aplice pedepse aspre pt cea !ai !ic nclcare# %coala moist 6 (n frunte cu 3o(%i) proble!a principal este etica social 3o(%i pune la ba&a concepiei filosofice ideea despre iubirea general Fiecare cetean nu trebuie s fie egoist, ci s se g"ndeasc i la se!enii si $coala daoist pune n centrul n$turilor sale natura, cos!osul care pot fi nelese nu pe cale raional, ci prin ptrunderea direct cu a,utorul noiunilor n natura e+istenei (. )ro$lema temeiului ultim n filosofia cosmologic a *reciei +ntice. 7e!eiul ulti! pt aceast perioad se caracteri&ea& prin proprieti fi&ice, !ateriale 8n perioada cos!ologic filosfii caut rspuns la ntrebrile/ ce este uni$ersul Q din ce este el fcut Q de unde a aprut Q care este acea substan din care e furit lu!ea i care este acel nceput, de unde pornesc toate lucrurile Q etc 'ri!ul repre&entant al filosofiei antice greceti este 7hales din 3ilet, care echi$alea& ntreg uni$ersul cu apa *adar, pt 7hales acea substan pri!ordial

este apa 6 tot ce e+ist se conine n ap, ni!ic nu poate e+ista fr ap 't el apa este ce$a !ai !ult ca o si!pl substan, considernd(o nsufleit Si deci, pt 7hales toate lucrurile au suflet Succesorul lui 7hales, *na+i!andru susinea c te!eiul ulti! se constituie n apeiron (infinitul) *peironul este unic, se afl n !icare i este nedeter!inat *peiron din greaca $eche se traduce ca infinit i repre&int cau&a oricrei nateri i pieiri *peironul este $enic, e+trate!poral i infinit Fiind te!eiul ulti! pt *na+i!andru, apeironul este nceputul i i&$orul e+istenei :n alt repre&entant al colii din 3ilet, *na+i!ene, caracteri&ea& te!eiul ulti! prin aer 6 pt el orice lucru este o for! de co!pri!are a aerului, acesta fiind echi$alent cu apeironul lui *na+i!andru %in aer apare totul i tot ce e+ist ia for!a aerului Focul, norii, apa, p!"ntul, pietrele i absolut toate lucrurile sunt n sine di$erse stri ale aerului 'Lthagora pune la ba&a lu!ii nu!erele, care nu erau lipsite de aspectul !isterios, !istic, adic, figurat(si!bolic de necre&ut Ku!erele sunt esena i substana tuturor lucrurilor 6 at"t a celor !ateriale, c"t i a celor spirituale/ dreptatea, sufletul, raiunea# nu!rul este ntruchiparea at"t a finitului, c"t i a infinitului =eraclit $edea te!eiul ulti! n foc 7ot ce e+ist este un foc 7otul se nate din foc i se transfor! n foc %in foc apare nu doar cos!osul, dar i p!"ntul, apa, aerul 8ns, pt =eraclit, focul este ce$a !ai !ult dec"t un feno!en fi&ic, este ce$a di$in Fiind n foc, cos!osul se supune unei legi uni$ersale, nu!it de el logos )ogosul c"r!uiete uni$ersul, independent de faptul c nelege lu!ea acest lucru sau nu, cci nu el se supune $oinei o!ului, ci o!ul i tot ce(l ncon,oar se supune lui =eraclit susinea c logosul gospodrete pe toate i toate se reali&ea& pe !sura acestuia H!pidocle n calitate de te!ei ulti! naintea& . ele!ente(principii/ apa, p!"ntul, aerul i focul *ceste ele!ente sunt $enice 6 nu se nasc i nu pier 8ntreaga e+isten este constituit din ele *lturi de aceste ele!ente, n uni$ers !ai e+ist i acionea& 9 fore dia!etral opuse 6 philia ((iubire) i neicos (($ra,b), care de ase!enea sunt $enice %atprit aciunii lor ele!entele de ba& sunt puse n !icare i are loc unirea i de&!e!brarea lor &hilia unete ele!entele, iar 'eicos le de&!e!brea& *na+agora $ede ca te!ei ulti! ho!oio!eriile i Kousul =o!oio!eriile sunt nite particule !ateriale in$i&ibile ca !ri!e i infinite ca nu!r )a r"ndul su, fiecare ho!oio!erie este co!plicat ca for! i conine toate co!ponentele =o!oio!eriile constituie principiile e+istenei reale ori !ateria 8ns, de felul lor, ho!oio!eriile sunt pasi$e %e aceea, pt a le pune n !icare, apare necesitatea unei alte fore, pe care *na+agora o nu!ete Kous %e!ocrit susine c uni$ersul are la ba&a sa 9 cau&e !ateriale 6 fiina i nefiina, prin care el nelegea i $idul sau spaiul gol n care ato!ii e+ist i se !ic %up opinia lui %e!ocrit, at"t ato!ii (fiine) c"t i $idul (nefiina) sunt reali, cci nu!ai luai !preun ei alctuiesc cau&a fiinrii corpurilor ,. )ro$lema omului n filosofia antic greac -sofitii, .ocrate, )laton, +ristotel, stoicii etc./. 8ncep"nd cu sec < filosofia caut rspuns la ntrebrile/ care este esena $alorii o!eneti Q care este i&$orul cunotinelor Q care ar fi criteriul cunoaterii ade$rate Q 'ri!ii care au abordat aceste ntrebri au fost sofitii (sophia 6 nelepciune) 't prestarea ser$iciilor sale, sofitii cereau plat, fapt pt care erau nu!ii, n sens negati$, n$tori cu plat Sofitii pro!o$au ideea c i!portant nu este e+istena sau ine+istena unui lucru, ci necesitatea personal a unui ade$r Socrate este pri!ul filosof care co!bate sofistica ca !odalitate de g"ndire i concepie despre lu!e )a ba&a filosofiei socratice stau ur!toarele principii/ autocunoa%terii 6 e+pus prin for!ula/ cunoate(te pe tine nsui, de unde i ncepe filosofia antropologic# ndoielii (maieutic) 6 eu tiu c nu tiu ni!ic# identit!ii (inelui adevrului %i a frumosului# priorit!ii primordialit!ii interesului statal fa! de cel particular )a 'laton tiina o!ului se ba&ea& pe lu!ea ideilor Sufletul const din partea afecti$, din afecte, sen&aii, raiune )a 'laton sufletul !igrea& dup !oartea corpului n plante i ani!ale pt a se purifica H+ist lu!ea ideilor i lu!ea lucrurilor sen&oriale (corelaia dintre si!uri i senti!ente pe de o parte i raiunea pe de alt parte) )u!ea ideilor este una $enic i perfect i tot ce e+ist tinde spre aceastlu!e, abosult, a perfeciunii, a ade$rului, fru!osului, binelui, linitii spre care tinde i sufletul u!an Sufletul fiind legat de o!, este influenat de corp i sustras n ,os spre nceputul !aterial de unde $ine nceputul corporal, de la !aterie, adic de la nefiin, sufletul a$"nd ca esen raiunea, tinde spre lu!ea absolut, perfect %in cau&a strii sale dualiste, sufletul nu poate atinge lu!ea ideilor, el poate doar s se apropie puin de ea, contienti&"nd c niciodat nu se poate identifica cu ea *ceast nostalgie a sufletului ce tinde spre o perfeciune de neatins se nu!ete la 'laton eros (( iubire), care i deter!in iubirea platonic 8n statul platonic a$e! > tipuri de categorii sociale crora le corspund > ele!ente ale sufletului/ agricultorii i !eteugarii care repre&int n suflet pasiuni i sen&aii, iar n !oral cu!ptare# str,erii, !ilitarii care corespund ele!entului sufletului nu!it $oin, iar n !oral 6 cura,# filosofii sau nelepii care corespund raiunii n suflet, nelepciune n !oral *ristotel definete sufletul ca un act al corpului 5!ul este un ani!al raional Sufletul are regiuni deosebite/ cea inferioar ($egetati$, co!un tuturor plantelor i ani!alelor) i sen&orial (re&er$at ani!alelor $ii) i raiunea (re&er$at o!ului) Spiritul u!an se nate ca o foaie curat pe care se i!pri! e+periena c"tigat *adar, acest intelect este pasi$, dar e+ist i unul acti$ care este ne!uritor 6 partea co!un a oa!enilor i a &eilor

0. #ntologia i gnoseologia n concepia filosofic a lui )laton. 1n%tura despre lumea ideilor i lumea sen orial. T$e&i p BU )a ba&a teoriei cunoaterii, ca i la ba&a teoriei e+istenei, st n$tura despre lu!ea ideilor i lu!ea lucrurilor sen&oriale 4deile la o! se gsesc n suflet 0unoaterea n $i&iunea platonic este rea!intire 6 rea!intirea sufletului, a cunotinelor c"nd$a tiute *ceast n$tur a lui platon a fost influenat de cea a lui 'Lthagora Sufletul la !oartea corpului nu !oare, ci se desparte de el i !igrea& n plante i ani!ale pt a se purifica %up purificare sufletul se unete de un alt corp nou(nscut, doar c n clipa unirii sufletul uit tot ce a tiut %e aceea cunoaterea pornete de la F i se !anifest ca o rea!intire a sufletului 2ea!intirea are loc sub influena a 9 factori/ ( discuiile purtate de indi$i&i ntre ei# ( lucrurile din e+terior care ne influenea& 8n a!bele ca&uri !erge $orba despre a!intirea prin asociere 8n suflet e+ist cunotine si!ple i co!puse, sen&oriale i raionale 0unotinele sen&oriale (care caracteri&ea& e+teriorul lucrurilor 6 culoarea, for!a, gustul, locul ) sunt la 'laton doar nite u!bre ale cunotinelor teoretice, adic sunt neeseniale, superficiale 0unotinele teoretice repre&int ade$ratele cunotine i se identific la 'laton cu lu!ina soarelui 2. Caracteristica general a filosofiei lui +ristotel. 1n%tura despre form i materie. T$e&i p BU *ristotel pune la ba& n$tura despre !aterie i for!, unde for!a repre&int o realitate, n !are !sur, ase!ntoare cu lu!ea ideilor a lui 'laton %eosebirea const n pasi$itatea ideilor platinice, pe c"nd la *ristotel for!a (raiunea, cunotinele) este acti$, producti$, creati$ Si dac la 'laton !ateria este nefiina, atunci la *ristotel !ateria este definit ca posibilitate a e+istenei i pt a depi nea,unsul (cu! se unesc cele 9 lu!i), *ristotel iniial afir! c !ateria i for!a se gsesc !ereu !preun, for!a !ereu se conine n !aterie For!a este definit ca realitate a e+istenei, !ateria fiind potena e+istenei For!a la *ristotel repre&int lu!ea ideal, cunotinele noionale (teoretice), esena i scopul spre care tinde Fiecare lucru e+ist datorit anu!itor cau&e care, luate !preun, deter!in realitatea oricrui lucru 'rintre acestea se enu!er/ ? for!al (for!a) =O raiunea, g"ndirea# 9 !aterial (!ateria) =O ceea din ce ce$a poate de$eni# > acti$# . scopulV cau&a final )u!ea care ne ncon,oar este co!plicat, de aceea apruse necesitatea structurrii acesteia 4erarhia for!elor se ncheie cu for!a for!elor, for!a supre!, nu!it %u!ne&eu %u!ne&eul aristotelic ca for! repre&int o contiin, o raiune uni$ersal, cos!ic i dac e+istena oricrui lucru este deter!inat de for!a sa =O e+istena i caracterul uni$ersului este deter!inat de acti$itatea for!ei supre!e %u!ne&eu ca for! la *ristotel, creea& lu!ea, uni$ersul, doar c el n(o creea& din ni!ic, ase!eni %u!ne&eului cretin, ci din !aterie, cu posibilitatea e+istenei %u!ne&eu ca for! este acti$, creati$ i este cau&a final a tuturor lucrurilor din uni$ers 6 cau&a final i a tuturor !icrilor din uni$ers 3. Caracteristica general a filosofiei medie%ale: etapele de %oltrii i pro$lemele principale. 'erioada !edie$al (sec 4 6 ;4<) a cunoscut > etape/ ? apologetica (sec 4 6 444)# 9 patristica (sec 4< 6 <444)# > scolastica (sec <444 6 ;4<), care conine 9 subetape/ a) scoalstica ti!purie (sec <444 6 ;44)# b) scolastica t"r&ie (sec ;44 6 ;4<) Filosofiei !edie$ale i este caracteristic do!inaia religiei cretine asupra tuturor do!eniilor de acti$itate ale o!ului 7oat acti$itatea spiritual poart un caracter teocentrist, adic este abordat proble!a e+istenei lui %u!ne&eu ca proble! funda!ental 8n aceast perioad biserica cretin i(a a$ut un rol pri!ordial i neascultarea acesteia sau punerea la ndoial a n$turilor religioase se pedepsea 5 alt trstur a filosofiei !edie$ale este identitatea acesteia cu teologia 6 teologii sunt filosofi, iar filosofii teologi *pologetica (=aprare) se nu!ete astfel datorit necesitii de aprare a ideologiei cretine, care trebuia nt"i de toate s se stabileasc n contiina credincioilor, s(i de!onstre&e superioritatea fa de religia antic pg"n 'rintre repre&entani l ur!ri! 7ertulian cu te&a sa principal/ cred fiindc este absurd, alogic 7ertulian pro!o$ea& ideea superioritii cretinis!ului fa de tiinele antice i c o!ul cu raiunea i logica sa nu poate concepe esena Nibliei, a ceea ce este scris acolo, deoarece o!ul i !intea lui sunt create de ctre %u!ne&eu 'atristica se caracteri&ea& printr(un ir de personaliti care au fost canoni&ate datorit !odului de $ia pro!o$at, scriirilor i ideilor sale, fiind nu!ii sfini ai bisericii cretine 'rintre repre&entanii acestei etape se e$idenia& teologul *ugustin ('rea Fericitul), care a creat un siste! filosofico(religios ce a do!inat n teologia cretin p"n n sec ;444 Filosofia lui *ugustin este influenat de lu!ea ideilor a lui 'laton Spre deosebire de 7ertulian, care considera c o!ul nu poate i nici n(are ne$oie de a cunoate esena realitii, precu! i esena ade$rului religios, *ugustin consider c o!ului i este caracteristic de a cunoate acele ade$ruri, doar c ele nu(s identice dup $aloarea i puterea lor *ugustin spune c e+ist cunoaterea laic, tiinific i cea religioas 'ri!a se ba&ea& pe ndoiala fa de realitate i de cunotinele e+istente, a 9(a 6 pe autoritate

8n cea de(a >(a etap, scolastica, s(a e$ideniat 7ho!a dW*Xuino, care a creat un siste! filosofico(religios n ba&a interpretrii religioase a lui *ristotel, fapt pt care, puin dup !oarte a fost canoni&at 7ho!a dW*Xuino re&ol$ proble!a corelaiei dintre filosofia laic i religia cretin, corelaia dintre credin i raiune, re&ol$area creia const ntr(un !od diferit de cel a lui 7ertulian 6 adic el nu e+clude $aloarea cunoaterii filosfice n siste!ul cunotinelor totale de care dispune o!ul, !ai !ult, el afir! cnainte de credin i raiune, religie i filosofie trebuie s e+iste o anu!it ar!onie 14. Filosofia renascentist: umanismul, filosofia naturii, filosofia social5politic. Hpoca renaterii (sec ;<(;<4) se nu!ete astfel, deoarece anu!e n acea perioad au fost renscute, ree$aluate $alorile antice greceti, filosofiei, tiinei i culturii 5 perioad ndelungat, din cau&a do!inaiei religiei cretine, !ulte reali&ri filosofice i tiinifice au fost inter&ise, ns datorit intelectualitii arabe cultura i filosofia antic reapar, sunt redescoperite 8ncep"nd cu sec ;< se schi!b i caracterul $ieii econo!ice, n pri!ul r"nd n 4talia, unde apar noi relaii econo!ice capitaliste i un nou tip de art, literatur i tiin '"n(n sec ;4< spiritul cretin era do!inat de dog!ele bisericeti, iar in sec ;<(;<4 are loc o e+plo&ie a intelectului laic, unde o!ul n literatur i art, iar !ai apoi i n tiin i filosofie, li!itea& e+tinderea lui %u!ne&eu Spre deosebire de epoca !edie$al, c"nd totul era pri$it prin pris!a e+istenei i credinei n %u!ne&eu, epocii renaterii i este caracteristic naintarea pe pri! plan a $alorii u!ane 8n art o!ul este de&golit, art"ndu(i(se nu doar fru!useea spiritual, dar i cea corporal 8n literatur sunt e$ideniate strile, senti!entele i tririle specifice o!ului# n tiin proble!a principal de$ine natura, uni$ersul, de aceea, n pri!ul r"nd se de&$olt astrono!ia, !ecanica cereasc, fi&ica, iar n do!eniul tiinelor sociale proble!a principal de$ine funcionarea statului, necesitatea instaurrii unui siste! politic care ar corespunde esenei o!ului *ceasta i ar fi perioada u!anist, repre&entat prin/ Noccaccio, 3ountaigne, )oren&o <alla, F 'etrarca 'erioada de&$oltrii tiinelor naturii este repre&entat de GoperniI, Pordano Nruno, Gepler etc 8n do!eniul de&$oltrii social(politice s(au e$ideniat/ 0a!panella, 7ho!as 3orus, Kicolo 3achia$elli etc %irecia u!anist caut s de!onstre&e $aloarea o!ului ca fiin biologic i spiritual, s rele$e&e fru!useea corporal i puterea intelectual a o!ului, naturaleea senti!entelor care nu pot fi di!inuate de puterea senti!entelor religioase %ac n do!eniul tiinelor naturale se pro!o$ea& ideea c oricare ar fi originea uni$ersului, el totui se supune unor legiti obiecti$e, care nu in de influena lui %u!ne&eu, apoi n do!eniul tiinelor sociale este pro!o$at ideea necesitii constituirii unui stat laic, ba&at pe $alori ci$ile, laice i nu religioase Hste pro!o$at ideea necesitii integrrii statale i depirii de&!e!brrii pro$ocate de epoca !edie$al )a fel sunt naintate pri!ele idei u!aniste, utopiste, ce reflect n&uina, $isul o!ului e+ploatat n aspect fi&ic i spiritual de a crea un stat ba&at pe dreptate i n care $aloarea supre! ar fi nu aspectul !aterial, ci $aloarea spiritual 8n lucrarea sa 'rincipele, 3achia$elli afir! c n condiiile noi din sec ;< a aprut necesitatea de a crea state naionale, integre 't aceasta trebuie s e+iste $oina unei persoane, unui prin, de a reali&a acest scop %ar pt aceasta, n perioada c"nd orice conte se considera rege, se cere posedarea obligatorie a 9 tipuri de caliti/ a $ulpei i a leului *dic, s poat ade!eni unii do!nitori locali, pro!i"ndu(le anu!ite fa$oruri, ca !ai apoi s aib $oina i puterea de a(i supune cu fora pe cei care se !potri$esc * pro!ite nc nu nsea!n a i ndeplini, i!portant este pri!irea susinerii i obinerea puterii totale, iar !ai apoiprincipele $a ti cu! s procede&e Ku!ai aa poate fi creat un stat ci$il scos sub influena bisericii Niserica trebuie s(i cunoasc locul i s nu se i!plice n treburile statale 11. Filosofia modern. )ro$lema metodei cunoaterii tiinifice. .ensualismul, empirismul i raionalismul 6 principalele curente gnoseologice. 0tre secolul ;<44 n Huropa 5ccidental s(au stabilit relaii capitaliste, burghe&e de producie *pare un nou !od de producere care necesit i cunotine noi despre feno!enele naturii %atorit descoperirilor geografice $iaa o!ului cunoate o de&$oltare progresi$, sporind producti$itatea i calitatea !uncii sale Si deci, n faa filosofiei apare proble!a constituirii !etodelor noi de cunoatere necesare tiinelor %eoarece filosofii a,ungeau la conclu&ii diferite, n aspect gnoseologic n filosofia !odern se e$idenia& > curente/ e!priric (fondator 6 fil engle& F Nacon)# sensualis! (fil engle& Pohn )ocIe)# raionalis! (fil france& 2ene %escartes) Nacon afir!/ !ai nt"i tiina laic i filosofia trebuie desprite de religie i teologie, trebuie de recunoscut 9 ade$ruri/ unul laic i altul religios Filosofia i tiina se preocup de descoperirea tainelor naturii i for!ularea legitilor respecti$e 2eligia este preocupat de educaia sufletului u!an *ceste 9 ade$ruri e+ist paralel, fr ca una s se i!plice n treburile celeilalte *tunci bacon se ntreab cu! s di$i&e&e ade$rul laic de cel religios Q i tot el $ine cu soluia/ unica surs, !i,loc de deosebire i obinere a cunotinelor obiceti$e, tiinifice este experimentul Hl ne per!ite s deosebi! cunotinele laice de cele religioase# prin repetri, el ne per!ite s $erific! caracterul cunotinelor noastre, iar cuentul dat a luat natere sub denu!irea de empirism (din greac = e+peri!ent) *nali&a procesului de cunoatere, dup bacon, are loc datorit e+istenei anu!itor factori, nu!ii idoli (fanto!e)/ ( idolul forului (al mul!imii) 6 const n faptul c noi atribui! cunotinelor propriile noastre nsuiri, adic e+punerea cunotinelor ca fiind un ade$r# ( idolul pie!ii 6 const n folosirea corect a cu$intelor, noiunilor care caracteri&ea& cunotinele noastre#

( idolul pe%terii 6 absoluti&area cunotinelor subiecti$e indi$iduale %e e+ , n aa ca& sa$antul se identific cu o!ul ce se afl n peter, care $ede i percepe at"t c"t i per!ite ieirea din peter (seg!entul ngust al realitii), dar aceste cunotine nguste el le e+tinde pe ntregul uni$ers i ,udec ntreaga e+isten dup caracterul seg!entului perceput# - idolul teatrului 6 folosirea opiniei sa$anilor cu autoritate n tiin pt argu!entarea unor teorii noi 't depirea acestor idoli bacon afir!a c este necesar crearea unei noi logici a tiinei care ar depi logica n$echit a lui *ristotel, care $a fi ba&at pe !etoda induciei 5pera principal a lui Nacon 6 Koul 5rganon (la *ristotel e organon) )ensualismul este nrudit cu e!piris!ul %enu!irea pro$ine de la cu$intele sen&aie, si!uri (din latin 6 sensus) 0urentul afir! c unicul i&$or al cunoaterii sunt sen&aiile, organele de si! )ocIe spune/ la natere raiunea u!an este tabu la rosa 6 o foaie curat, pe care poate fi scris totul *dic, toate cunotinele se obin prin inter!ediul organelor de si! %e la natere o!ul nu dispune de niciun fel de cunotine 2aiunea, g"ndirea abstract nu ne d nicio cunoatere nou 2aiunea doar sinteti&ea& i generali&ea& cunotinele de,a obinute ptin cele A si!uri *a!ionalismul repre&entat de %escartes i )eibnit&, co!bate concepiile celorlalte curente %escartes afir!a c cunotinele sen&oriale poart un caracter superficial, cci si!urile nicic"nd nu pot da cunotine obiecti$e, deoarece ele difer de la o! la o!, sunt subiecti$e, neclare i nedeter!inate Ku!ai raiunea, g"ndirea abstract prin !etoda deducti$ ne poate da cunotine obiecti$e, uni$ersale, necesare, tiinifice %escartes susine faptul c o!ul posed de,a anu!ite cunotine, nsc"ndu(se cu acestea Spre deosebire de e!piris! i sensualis!, raionalis!ul se ba&ea& pe !etoda deducti$ (celelalte 6 inducti$) Y celebra for!ul a lui %escartes/ cuget, deci e+ist 1". )ro$lema su$stanei n filosofia modern 6 dualismul, monismul, pluralismul. 8n aspect ontologic n filosofia !odern se e$idenia& > direcii/ !onist (!onis!ul lui Spino&a), dualist (dualis!ul lui %escartes) i pluralist (pluralis!ul lui )eibnit&) 0onfor! n$turii dualiste a lui +escartes, la ba&a uni$ersului stau 9 substane paralel e+istente conco!itent, dar separate una de alta/ subst !aterial, corporal, fi&ic ce se caracteri&ea& prin ntinderea n spaiu# subst ideal 6 caracteri&at prin g"ndire 0oncepia !onist naintat de Spino&a, e+pus n lucrarea sa Htica n !od geo!etric, unde acesta afir! c e+ist iniial o substan care are 9 atribute/ ntinderea n spaiu i g"ndirea# i aceast subst este identic cu %u!ne&eu =O natura se caracteri&ea& prin trsturile du!ne&eieti, obine calitile respecti$e de la %u!ne&eu %e aceaa la Spino&a subst sau natura se !anifest sub 9 tipuri/ ca natur creatoare, deoarece este %u!ne&eu i natura creat, pt c este produsul propriei sale acti$iti )a (Q) care(i cau&a subst naturii Q Spino&a spune c este cau&a sa proprie 8n$tura care afir! c %u!ne&eu este identic cu natura se nu!ete panteis! (pan 6 totul, theos 6 %u!ne&eu# totul este %u!ne&eu) 8n$tura lui Spino&a !ai este i hilosoist (din greac hilos 6 suflet) %ac e+ist o substan care(i i corporal, i g"ndete conco!itent =O ntreaga natur este nsufleit )a (Q) dac piatra g"ndete, Spino&a a rspuns/ %a, g"ndete, dar g"ndete ca piatra %irecia pluralist aparine filosofului ger!an )eibnit& care spune c la ba&a uni$ersului stau !onadele (!ono 6 unu), care sunt nite substane, particule ideale (spirituale), ne!ateriale, nite contiine indi$iduale separate una de cealalt cu diferite ni$ele de de&$oltare a ele!entului raional din care(s alctuite toate lucrurile din natur %i$ersitatea lucrurilor din :ni$ers este deter!inat de di$ersificarea i !uli!ea !onadelor Fiecare !onad este separat, nchis n sine, dar ele sunt acti$e i chiar unite, for!"nd astfel !uli!ea lucrurilor din uni$ers Hle sunt unite de !onada supre!, nu!it %u!ne&eu, din care se e!an precu! ra&ele de la soare, i, fiind de origine di$in, !onadele nu pot fi distruse (i lu!ea ntreag) dec"t de %u!ne&eu )eibnit& este considerat predecesorul fi&icii nucleare conte!porane, deoarece el susinea c fiecare !onad conine n sine o lu!e, deci e ft co!plicat (descrierea !onadelor coincide cu natura i structura ele!entelor !icroscopice descoperite printre ca co!ponente a nucleului ato!ului) 1&. Filosofia iluminist european: omul, societatea, raiunea. Sec ;<444 este nu!it secolul lu!inilor sau ilu!inis!ului 4lu!inis!ul este un curent spiritual, care ntrunete n sine o plead de g"nditori care pro!o$au necesitatea rsp"ndirii n !as a reali&rilor tiinifice, culturale i politice 4lu!inis!ul apare n *nglia, dar totodat se de&$olt i n Frana, repre&entanii fiind/ 2ousseau, %idreau (Q) , <oltaire 4lu!inis!ul se deosebete de spiritualitatea sec ;<44 %ac filosfia din sec ;<44 este e+pus n cri scrise n li!ba latin i destinate unui nu!r restr"ns de oa!eni, atunci filosofia sec ;<444 este, de regul, scris n li!bile naionale i este destinat !aselor populare 'e plan social, ilu!inis!ului i corespunde cristali&area burghe&iei, clasa care gsete n ideile ilu!inste o e+pri!are a propriei filosofii *pariia ilu!inis!ului este sinteti&at de dina!is!ul i spiritul re$oluionar al burghe&iei Sub raport ideologic acest curent se cristali&ea& n Frana n sec ;<444, fiind !arcat de apariia unei !ari opere colecti$e (?C $olu!e i ?? $olu!e de plane) ( ,nciclopedia , alcatuit sub coordonarea lui Pean PaXues 2ousseau Hnciclopedia sinteti&ea& toate cunotinele u!ane acu!ulate din cele !ai $echi ti!puri p"n n acel !o!ent 4deile ilu!inis!ului/ a)*a!iunea ( este considerat ca un dar specific o!ului b)%efinind astfel o!ul, ilu!inis!ul procla! egalitatea tuturor oa!enilor 3onarhul nu !ai este unsul lui %u!ne&eu i doar pri!ul slu,itor al statului preocupat de sigurana supuilor si Keg"ndu(se ierarhia social feudal, societatea $a trebui structurat pe ba&a unui contract social ntre o! i se!enii si c)-onarhul iluminat repre&int idealul politic al epocii care nlocuia peri!atul !onarh absolutist 7reabuia s fie un

filosof n&estrat cu o capacitate de a nelege !ecanis!ele societii i de a !ediati&a i ar!oni&a relaiile dintre clasele sociale d)5raul i!aginat de ilu!inist ca sediu pentru ceteanul uni$ersal este cetatea uni$ersal ( 0os!opolisul, loc n care r&boiele ar disprea, iar pre,udecile de ordin rasial sau religos ar fi e+cluse 0ercettorii au plasat apariia unui astfel de ora n 9..F e)4dealul u!an al acestei epoci este filosoful 6 figura care nlocuia ca$alerul i sf"ntul H$ului 3ediu f)2epre&entanii ilu!ins!ului au !ilitat pentru re$oluionare siste!ului educaional i introducera n$!"ntului n li!bile naionale 3anifestrile ilu!iniste n literatura european/ *nglia ( 2obinson 0rusoe ( %aniel %efoe# 1ulli$erWs tra$elsZPohantan S@ift Frana ( Scisori persane ( 3ontesXuieu 5perele lui <oltaire# 2o!anele i eseurile lui %iderot# Kunta lui Figaro i Narbierul din Se$illa de Neau!archais 1er!ania ( )aocoon i Kathan nelptul 6 )essing 4talia ( Ndranii i =angita 6 0arlo 1oldonii 1'. Filosofia clasic german 6 teoria cunoaterii ca expresie a acti%itii contiinei. 0tre sf"ritul sec ;<444 centrul g"ndirii filosofice i re$ine 1er!aniei, cci p"n atunci, sec ;<44(;<444, s(au e$ideniat *nglia, Frana i 5landa cu Spino&a Filosofia clasic ger!an este repre&entat de Iant, Fichte, Selling, =egel i Feuerbach Filosofia clasic ger!an a adus contribuii considerabile la constituirea teoriei cunoaterii ca disciplin autono!, subliniind caracterul acti$ al cunoaterii, subordon"ndu(l unei anali&e siste!atice, for!ele i categoriile logice i gnoseologice, integr"nd o!ul n natur (Feuerbach) Filosofia clasic ger!an are !ai !ulte reali&ri, printre care/ de!onstrarea i descoperirea caracterului acti$, creati$ al g"ndirii, contiin '"n la ei, filosofia percepea contiina !ai !ult ca pe o conte!plare, ca o a!prent !ecanic e realitii obinute n si!urile noastre 4dealis!ul ger!an a de!onstrat c g"ndirea, contiina fro!ea& un ir de cunotine noi care nu pot fi nici induse, nici deduse %up logica for!al, au de!onstrat c raiunea, procesul de cunoatere poart un caracter contradictoriu * doua reali&are este descoperirea i elaborarea !etodei dialectice de g"ndire )a ba&a teoriei cunoatere a lui Gant st aprioris!ul, scopul lui fiind unirea cunoaterii sen&oriale cu cea raional i de a de!onstra dreptul la e+istena tiinei i filosofiei tiinifice :n alt repre&entant al filosofiei clasice ger!ane este Pohann Fichte, care se ba&ea& pe contiina eului H+istena absolut este cea a eului pur, supraindi$idual Hl a elaborat un siste! filosofic idealist(subiecti$, confor! cruia lu!ea este produsul dintre eul absolut i non(eul (natura), deci obiectul este creat de obiect i nu poate e+ista fr el 1(. Descoperirea i ela$orarea metodei dialectice de gndire n filosofia clasic german -7ant i 8egel/. 4ncercari de a depasi alternati$a !etafi&ica, confor! careia cunoasterea este un proces ori sen&orial ori rational, a e+istat in filo&ofia clasica ger!ana (7ant, 8egel) 'entru e+e!plificare, In critica ratiunii pure 7ant afir!a/ dar daca orice cunoastere a noastra incepe cu experienta aceasta nu inseamna ca ea provine toata din experienta Hl face distinctie intre cunostintele e!pirice care isi au izvoarele lor aposteriori adica in experienta, de cunostintele apriori care sunt independente a(solut de orice experienta, fiind re&ultatul structurilor cogniti$e ale subiectului episte!ic 'rin anali&a critica a conditiilor de posi(ilitate ale cunoasterii, 7ant a,unge la contestarea capacitatii intelectului de a cunoaste lucrul in sine, care e+ista independent si in afara subiectului cunoscator, spre deosebire de 8egel, celalalt repre&entant de sea!a al filo&ofiei clasice ger!ane 4n Fenomenologia spiritului, 8egel se preocupa de strategia ur!ata in miscarea gandirii...care isi produce si parcurge momentele sale, deoarece .metoda nu este altceva decat structura intregului infatisat in pura sa esentialitate 4n felul acesta, el sublinia&a unitatea dintre teorie si !etoda, interdependenta intre e+plicare (interpretare) si !odul de abordare a universului ca totalitate pentru a obtine despre el cunostinte autentice 3etoda sa dialectica de gandire si cunoastere $a fi preluata de 9arx si :ngels dar de pe po&itia !aterialis!ului %eli!itandu(se de 8egel, 9arx declara/ -etoda mea dialectica este nu numai diferita de cea a lui /egel ci este exact opusul ei. &entru /egel procesul gandirii pe care su( denumirea de idee el il transforma intr-un su(iect de sine statator este demiurgul realului0 1a mine dimpotriva idealul nu este altceva decat materialul transpus si tradus in capul omului =egel, nu!este !etoda sa cu ter!enul de dialectica sau cu e+presia de !etoda speculati$a si o opune !etodei !etafi&ice (!etoda $echii !etafi&ici) 3etoda dialectica este o !etoda interioara filosofiei si, respecti$, obiectului ei de studiu/ *bsolutul [3etoda nu este altce$a decat structura intregul infatisat in pura sa esentialitate[ (=egel, Feno!enologia spiritului, Hditura *cade!iei, ?EBA, p >>) 7oate celelalte !etode, considera =egel, erau e+terioare obiectului filosofiei, *bsolutului# erau abstracte si !etafi&ice 3etoda dialectica este o !etoda concreta care $rea sa reproduca in planul !intii !iscarea reala a gandirii %ialectica este, cu! sustine =egel, o !etoda care ad!ite, in !od constituti$, contradictia 5ntologia sau !etafi&ica, pune proble!a Fiintei in sine a principiului %ar ce este Fiinta in sineQ Ha este ceea ce este, ea este si nu poate decat sa fie %ar aceasta afir!atie ( [Fiinta este ceea ce este[ ( este o ,udecata de tip analitic (in sens Iantian) 'rin aceasta ,udecata este afir!ata Fiinta pura, Fiinta fara deter!inatii, fara proprietati Ha este o ,udecata

tautologica %esface! e+plicit intr(o ,udecata ceea ce de,a sti!# anu!e ca este ceea ce este 'rin ur!are, spune! ca fiinta este dar nu si cu! este *$e!, spune =egel, un concept abstract asupra fiintei in sine 4n parante&a fie spus, abstract, in sens hegelian, insea!na acel concept care poseda (contine) note, insusiri sau deter!inatii !ai sarace (putine) prin raportare la un alt concept subordonat logic lui %e e+e!plu [ani!al[ este un concept abstract pentru faptul ca el contine !ai putine insusiri decat conceptul [o![ pe care il include in sfera sa 'rin raportare la conceptul [o![, conceptul [ani!al[ are o sfera !ai larga, cuprin&and si alte notiuni in e+tensiunea lui 4n schi!b, [ani!al[ are un continut !ai sarac decat conceptul [o![ * fi abstract sau concret depinde de felul in care conceptele se raportea&a unele la altele in functie de sfera si continutul lor H$ident ca cel !ai abstract concept este [fiinta[, intrucat el le cuprinde toate celelalte concepte fara ca la randul sau sa fie cuprins de un concept de o !ai larga generalitate Fiinta se contine doar pe sine %espre fiinta nu pute! spune decat ca este 4n schi!b despre o!, in calitate de concept concret, cu !ulte insusiri, pute! spune e+tre! de !ulte lucruri/ ca este o fiinta rationala, bipeda, ca $orbeste, rade etc 1,. Filosofia marxist. Crearea dialecticii materialiste i a concepiei materialiste despre istorie. 3ar+is!ul este o filosofie a istoriei, teorie econo!ic i doctrin politic afir!at n conte+tul cri&ei capitaliste la !i,l sec *l ;4;(lea, fiind elaborat n lucrrile lui G 3ar+ i Fr Hngels Garl 3ar+ i(a nu!it concepia filosofic materialism practic, n sensul c este real tot ceea ce este re&ultatul practicii, adic al acti$itii co!ple+e prin care o!ul se raportea& la lu!e i la sine 'unctul de $edere al practicii este decisi$ n nelegerea realitii n genere, n ndeplinirea ade$rului, n e+plicarea i nelegerea o!ului, a societii i istoriei Filosofia !ar+ist a istoriei pretinde c a descifrat legile societii nte!eiate pe proprietatea pri$at 8n fa&a !odern 6 capitalist 6 contradicia dintre ni$elul forelor de producie (fora de !unc a oa!enilor unit cu !i,loacele de producie) i relaiile de producie deter!in prbuirea acestui tip de societate printr(un proces re$oluionar, care ar a$ea loc n rile cele !ai industriali&ate %ispariia luptei de clas (n for!ele specifice secolului al ;4;(lea), constituirea claselor !i,locii n societile !oderne, faptul c toi cetenii triesc din produsul !uncii lor, e$oluia regi!urilor co!uniste i a celor nu!ite capitaliste de!onstrea& c !ar+is!ul se pre&int ast&i !ai !ult ca un articol al credinei dec"t ca o legalitate real a istoriei Hste cert c !ar+is!ul a influenat realitatea conte!poran, dar n condiiile trecerii la o societate postindustrial, n care sunt ree$aluate personalitatea indi$idului u!an i libertile lui funda!entale, el este depit Filo&ofia !ar+is!ului este !aterialis!ul 8n decursul ntregii istorii !oderne a Huropei i !ai ales la sfritul secolului al ;<444(lea, n Frana, unde se desfura lupta decisi$ !potri$a a tot felul de r!ie !edie$ale, !potri$a spiritului feudal n instituii i n idei, !aterialis!ul s(a do$edit a fi singura filo&ofie consec$ent, credincioas tuturor teoriilor tiinelor naturii, ostil superstiiilor, bigotis!ului etc %in aceast cau& du!anii de!ocraiei se strduiau din rsputeri \s co!bat], s sub!ine&e, s ponegreasc !aterialis!ul i aprau diferitele for!e ale idealis!ului filo&ofic, care se reduce ntotdeauna, ntr(un fel sau altul, la aprarea sau susinerea religiei 3ar+ i Hngels au susinut n !odul cel !ai hotrt !aterialis!ul filo&ofic i au l!urit de repetate ori ct de profund greite snt orice abateri de la aceast ba& 0oncepiile lor snt e+puse, n !odul cel !ai clar i a!nunit, n operele lui Hngels/ \)ud$ig Feuerbach] i \*nti(%^hring], care, la fel ca \3anifestul 0o!unist], snt crile de cpti pentru fiecare !uncitor contient 3ar+ nu s(a oprit ns la !aterialis!ul secolului al ;<444(lea, ci a de&$oltat filo&ofia !ai departe Hl a !bogit(o cu reali&rile filo&ofiei clasice ger!ane, !ai ales ale siste!ului lui =egel, care, la rndul su, a dus la !aterialis!ul lui Feuerbach 0ea !ai i!portant dintre aceste reali&ri este dialectica, adic teoria de&$oltrii n for!a ei cea !ai co!plet, !ai profund i !ai eliberat de unilateralitate, teoria relati$itii cunoaterii u!ane, care ne d o reflectare a !ateriei n $enic de&$oltare :lti!ele descoperiri n do!eniul tiinelor naturii 6 radiul, electronii, transfor!area ele!entelor 6 au confir!at n !od strlucit !aterialis!ul dialectic al lui 3ar+, n pofida concepiilor filo&ofilor burghe&i, cu \noile] lor rentoarceri la $echiul i putredul idealis! *profundnd i de&$oltnd !aterialis!ul filo&ofic, 3ar+ l(a des$rit i l(a e+tins de la cunoaterea naturii la cunoaterea societii o!eneti 3aterialis!ul istoric al lui 3ar+ a constituit cea !ai re!arcabil cucerire a gndirii tiinifice =aosul i arbitrarul, care do!niser pn atunci n concepiile asupra istoriei i politicii, au fost nlocuite printr(o teorie tiinific ui!itor de unitar i ar!onioas, care arat cu! dintr(o ornduire social se de&$olt, n ur!a creterii forelor de producie, o alt ornduire, superioar 6 cu! din ornduirea feudal, de pild, ia natere ornduirea capitalist 10. ;raionalismul, %oluntarismul i pro$lema omului n filosofia lui +. .c<open<auer i F. =iet sc<e.

'rintre pri!ii filosofi care $ine s co!bat raionalis!ul hegelian este *rthur Schopenhauer, care consider c sarcina filosfiei sale const n a(i e+plica indi$idului care este ade$ratul !ers al lucrurilor i, n coresponden cu acest ade$r, a(i indica noile orientri n $ia

Hfortul lui Schopenhauer de a ree$alua persoana u!an s(a concreti&at n te&a potri$it creia $oina pri!ea& n raport cu raiunea %eci&iile i aciunile o!ului sunt dictate de $oin, iar raiunea nu poate inter$eni dec"t pt a le ,ustifica Filosoful consider c $oina constituie factorul pri!ordial nu nu!ai al e+istenei u!ane, ci i al lu!ii n totalitate/ ea constituie esena ascuns a tpt ce e+ist, !anifest"ndu(se diferit n fiecare ni$el al lu!ii Schopenhauer a,unge la conclu&ia c $oina, fiind absolut, este liber Katura u!an se identific cu <oina, dar o!ul nu este liber, el dispune doar de ilu&ia libertii, i$it atunci c"nd i contienti&ea& scopurile, care de fapt, ar fi obiecti$area <oinei :ni$ersale 8n !od logic, voluntarismul lui Schopenhauer se corelea& cu pesi!is!ul, o concepie care neag puterea o!ului de a(i conferi un sens $ieii prin raiune i, n genere, $alorile nte!eiate pe raiune 5!ul, care a neles c $iaa este lipsit de sens i de aceea i dorete libertatea, se pronun !potri$a $oinei iraionale i tinde spre nirvana <iaa nu face s fie trit 'rin sinucidere n(ai ucis $oina de a tri, ci, prin acest fapt, ai distrus cel !ult lu!ea ca repre&entare Schopenhauer este fer! con$ins c filosofia, deter!in"nd esena lu!ii, deci i inutilitatea eforturilor noastre, i $a schi!ba !odul de a fi i se $a deprta de tiin i raiune pt a nelege suflul incontient al $ieii Kiet&sche trage conclu&ii despre n$tura despre $oin i anu!e nu de !pcare cu realitatea e+istent, ci transfor!area radical a ei, noiunea principal fiind $oina spre putere Fiecare o! este deter!inat nu de tendina de a cunoate ca la =egel sau de a tri ca la Schopenhauer, ci de a do!ina asupra altora i aceast $oin spre putere poart caracter biologic nnscut, este caracteristic tuturor %oar c la diferii oa!eni se !anifest n !od diferit, de aceea indi$i&ii sunt clasificai n 9 categorii/ ?. ro(i 6 cei cu $oina slab spre putere# 9 aristocra!i 6 cei care tind spre a do!ina fr li!it asupra altora 3orala tradiional, ba&at pe noiunile de bine i ru, dreptate i egalitate, co!pti!ire, este caracteristic celor slabi 3orala aristocrailor este alta 6 scopul scu& !i,loacele, adic lipsa oricrei !orale, oricror nor!e pt cel care $oiete s(i reali&e&e dorina de a do!ina asupra altora, nu poate e+ista nicio li!itare a $oinei sale, lui i se per!ite totul 12. Filosofia sec. >>. )rincipalele curente contemporane. Fiecare perioad istoric i are specificul, particularitile, legitile sale 'erioada conte!poran se deosebete ft !ult de celelalte etape istorice sec ;; este secolul re$oluiei tehnico(tiinifice i a de&$oltrii n general Filosofiei conte!porane i sunt specifice ur!toarele curente/ intuiti$is!ul, feno!enologie, po&iti$is!ul, prag!atis!, !ar+is! Intuitivismul i filosofia $ieii din Frana sunt repre&entate de henri Nergson 'otri$it acestuia, ceea ce confer de$enirii caracter creator este elanul vital, adic principiul neles ca torent, ca nentrerupt schi!bare, ca per!anent apariie a noului elanul $ital este caracteri&at prin durata pur, ceea nsea!n o dimensiune temporal diferit de ti!pul lu!ii e+terioare (aa cu! era conceput n g"ndirea clasic), deoarece nu se spaiali&ea&, nu se frag!entea& n !o!ente distincte i succesi$e (trecut, pre&ent i $iitor), toc!ai pt c nu!ai astfel este noutate, este ce$a absolut inedit, fr pre!ise i fr ur!ri Hlanul $ital, durata pur nu pot fi cunoscute dec"t prin intuiie, act cogniti$ ne!ediat, spontan, originat n instinct i des$"rit n intelect, prin care se surprinde esena de$enirii 'rin ur!are, = Nergson asocia& filosofia $ieii cu intuiionis!ul &ozitivismul repre&entant/ * 0o!te 2ilosofia po&iti$ a lui *uguste 0o!te repre&int !odelul de g"ndire care a e+ercitat o !are influen asupra filosofilor neopo&iti$iti ai sec *l ;;(lea 'o&iti$is!ul este apropiat de e!piris! prin aceea c nte!eia& cunoaterea pe e+perien, dar se deosebete de el prin respingerea !etafi&icii )a ba&a acestei reorgani&ri este pus ideea progresului, ca progres intelectual 0o!te e$idenia& > stadii ale g"ndirii/ teologic c"nd feno!enelor naturale li se atribuie puteri supranaturale# metafizic feno!enele sunt e+plicate prin entiti abstracte (natur, raiune etc )# pozitiv etapa cercetrii tiinifice, a+ate pe obser$area faptelor, feno!enelor i a raporturilor constante dintre ele 0o!te pledea& pt for!area unei tiine noi 6 sociologia, care ar de$eni o for a reorgani&rii societii -arxismul ($e&i p ?B) &ragmatismul american (0h S 'eirce, J Pa!es, P %e@eL) 6 curentul filosofic aprut la sf Sec *l ;4;(lea n cultura nord(a!erican i care se a+ea& pe conceptul de practic, cut"nd s reali&e&e o legtur fertil ntre uni$ersul cunotinelor i cel al aciunilor 2enomenologia (Hd =usserl) 6 cunoaterea, inclusi$ cea e!piric, este posibil nu!ai n condiiile ad!iterii unor presupo&iii ideale *stfel, ade$rul nu este posibil dec"t sub condiia unui sens * surprinde sensul nsea!n a reduce feno!enologic sau a nu lua n considerare tot ceea ce se datorea& cunoaterii lu!ii e+terioare, precu! i subiectul sub aspect e!piric i logic, pt a a,unge la ulti!a treapt a contiinei ca atare, nu!it eu pur sau ego transcedental ,xisten!ialismul este o doctrin filo&ofic i de aciune caracteri&at printr(o accentuare a indi$idualitii, propagarea libertii indi$iduale i a subiecti$itii H+istenialis!ul i are originea n lucrrile lui GierIegaard, este de&$oltat de contribuiile lui =usserl i =eidegger, de$enind fai!os dup sf"ritul celui de(al doilea r&boi !ondial prin lucrrile lui Pean('aul Sartre i ale autorilor grupai n Frana n ,urul re$istei 31es 4emps -odernes3, Si!one de Neau$oir, 3aurice 3erleau('ontL H+istenialis!ul cuprinde deopotri$ un siste! ideatic, o !oral i o doctrin de aciune ?9 te!e ale g"ndirii e+istenialiste/ Contingena fiinei umane Fiina u!an nu este o fiin necesar# fiecare dintre noi ar putea la fel de bine s nu fie 5!ul e+ist, pur i si!plu, este o fiin de prisos =eputina raiunii. 2aiunea nu i este de a,uns o!ului pentru a(i lu!ina destinul

De%enirea fiinei umane. H+istenialis!ul nu e o filo&ofie a chietudinii# el l in$it pe o! s(i construiasc $iaa prin efort, printr(o transcendere de fiecare clip a strii sale pre&ente Fragilitatea fiinei umane. Sunt !ereu e+pus propriului !eu sf"rit, distrugerii !ele ca fiin u!an, deoarece eu nu e+ist ca atare dec"t prin efortul !eu %e aici senti!entul de angoas care ne nsoete e+istena +lienarea. 5!ul n perspecti$a sf"ritului este nstrinat de el nsui, nu !ai are nici stp"nirea, nici posesiunea sinelui Finitudinea i urgena morii. Filo&ofii e+istenialiti reacionea& hotr"t !potri$a tendinei noastre de a ne ascunde acest ade$r funda!ental, c e+istena noastr e finit i se ndreapt ctre !oarte .ingurtatea i secretul. Fiecare fiin u!an se si!te solitar, i!penetrabil celorlali =eantul. H+istenialitii atei sublinia& ideea c o!ul este o fiin(a(neantului, el sur$ine din neant i se ndreapt ctre el De%enirea personal. 5!ul nu trebuie s(i triasc $iaa de pe o &i pe alta, n incontien fa de destinul propriu, ci trebuie s accead la o $ia cu ade$rat personal i contient +nga?area. 5!ul nsea!n libertate# pentru a(i construi $iaa, el trebuie s opte&e, s aleag n per!anen, s se anga,e&e n raport cu destinul su i cu al celorlali *legerea fiind o necesitate (faptul de a nu alege constituie, de ase!enea, o alegere), este preferabil alegerea contient, anga,area ntr(un destin personal alturi de ceilali Cellalt. 5!ul constat c n realitate nu este singur/ el este o fiin alturi de cei cu care e ne$oit s e+iste# fiina u!an este fiina(!preun (-itsein, cf =eidegger) @iaa expus. 5!ul trebuie s acione&e, s ndr&neasc, s(i pun n ,oc $iaa ( sub per!anenta pri$ire i ,udecata ine$itabil a celorlali

13. +pariia i de %oltarea gndirii filosofice n 9oldo%a. Kea!ul nostru are o gindire bogata, o cultura interesanta 5 sursa, un i&$or al gindirii filosofice a poporului nostru o constituie creatia populara, folclorul 0reatia populara este o proptofilosofie care ne $b despre $iata nea!ului nostru, despre obiceiurile, traditiile 0reatia populara a nea!ului nostru este profund u!anista in centrul ei se afla o!ul 4n folclor se $b in e+presii plastice despre raporturile sociale, relatii co!plicate dintre oa!eni Folclorul a luat nastere si a e$oluat in strinsa legatura cu $iata si acti$itatea o!ului :n rol i!portant in for!area constiintei filosofice ii re$ine crestinis!ului 4n spiritualitatea sensibila a geto(dacilor, do!inata de credinta in ne!urirea sufletului in perioada de tran&itie de la antichitate la e$ul !ediu se desfasoara lent, pe cale pasnicacrestinarea populatiei autohtone 3ulte secole la rind biserica a contribuit si a sti!ulat de&$olltarea in$ata!intului, a culti$at la adeptii ei respectul fata de carte 4n perioada !edie$ala, gindirea filosofica si sociala ro!aneasca este profund religioasa 0a purtatoare a conceptiilor despre lu!e pot fi apreciate cronicele bisericesti letopisetile 4n alcatuirea letopisetilor pot fi e$identiate 9 perioade/ secolul ;444( ;4< atunci cind sunt scrise in li!ba sla$ona si sec ;<44 atunci cindsunt scrise in li!ba !oldo$eneasca, reFpre&entantii fiind 1rigore :reche, 3iron 0ostin, Kicolae 0ostin, 4on Keculce 0ronografia !oldo$eneasca este redactata in li!b ro!ana, iar cronicarii apartin !arii boieri!i si respecti$ ii e+pri!a interesele 0arturarii !oldo$eni din sec ;444(;<4 se orientea&a spre lucrarile clasicilor bisericesti, spre literatura patristica Hrau traduse si transcrise te+tele autorilor antici in special ale lui *ristotel, %e!ocrit, 'itagora 4n !anuscrisele acestei perioade filosofia este definita ca dragoste de intelepciune *utorul pri!ului tratat u!anist Keagoe Nasarab isi propune sa educe un principe ideal si in acelasi ti!p un o! ideal 't a(si atinge scopul, Keagoe Nasarab e+pune cite$a te&e in lucrare, in$atatura catre fiul sau 7heodosie Hl sublinia&a ca uni$ersul a ft creat pt o!, care se naste ca un %u!ne&eu 'o&itia de e+ceptie a o!ului in uni$ers este argu!entata prin e$identierea dreptului de a alege intre bine si rau 5!ul poate de$eni un %u!ne&eu daca se conduce de ratiunea sa )ucrarea contine caracteristica $alorilor respecti$e in acele ti!puri Nasarab sublinia&a ca binele este tot ceea ce e adec$at firii o!ului iar raulcontine faptele ce(l abat pe o! de la firea sa 0apacitatea o!ului de a deosebi binele si raul il caracteri&ea&a ca pe o fiinta deosebita de celelalte $ietuitoare :n aport considerabil in de&$oltarea culturii ro!anesti il aduc 'etru 3o$ila, <arlaa!, %osoftei 'etru 3o$ila a infiintat pri!a scoala superioara 6 0olegiul 2e$ean, a intoc!it progra!ul de studiu in care gasi! filosofia greaca, latina 4n lucrarea *ntologie, 'etru 3o$ila constata rolul !a,or al stiintei in $iata o!ului %osoftei repre&inta in 3oldo$a o constiinta u!anista 4n&estrat cu o $ointa de a se cunoaste si cu dor de perfectiune, dosoftei studia&a teologia (patristica si dog!atica), istoria si filosofia 5pera lui %osoftei se deosebeste prin pafosul patriotic, prin !indria de nea! si dragostea pt !ult pati!ata tara 5pera cronicarului 1rigore :reche intitulata )etopisetul 7arii 3oldo$ei de cind s(a descalecat tara si de cursul anilor si de $iata do!nilor care scrie de la %ragos <oda, defineste rolul istoriei in societate 0ronicarul sublinia&a ca istoria este un indru!ar !oral pt generatiile $iitoare :n ele!ent $aloros al operei il constituie

conceptia u!anista despre cultura si ci$ilitatia ca note definitorii al o!ului 5 personalitate deosebita 3iron 0ostin alcatuieste pri!ul poe! de !editatie filosofica <iata lu!ii in care descrie soarta schi!batoare, poe!ul de&$olta soarta schi!batoare, ideea scurgerii irepetabile a ti!pului, e+istenta trecatoare a o!ului 4n lucrarile cronicarilor este adec$at apreciata cultura si $irtutea o!eneasca, se obser$a tendinta de eliberare de !entalitatea strict teologica si de afir!area a gindirii rationale "4. #ntologia ca parte component a filosofiei. =oiunea de existen i materie, formele lor. #$iecti%itatea materiei i o$iecti%itatea spiritului. 5ntologia n traducere din greaca $eche nsea!n tiina despre e+isten 7er!enul de ontologie este ce$a !ai nou, ns concepia despre e+isten a fost abordat nc din antichitate, c"nd filosofii cutau rspuns la ntrebrile ce in de e+isten *tunci c"nd $orbi! despre e+isten apare i noiunea de non(e+isten (opusul acesteia) Kon(e+istena poate a$ea 9 se!nificaii/ ? identificat ca potena, posibilitatea de a fi i ce(ar nse!na, ceea ce nu este, dar poate fi# 9 nu este i nici nu poate fi $reodat (perpetuu! !otor) %o!eniile e+istenei/ ( H+ natural# ( social# ( ideal 5ntologia rspunde la ntrebrea ce este pri!ordial n raportul despre g"ndire contient, natur Q ontologia se di$i&ea& n 9 pri/ !aterial (ce se refer la e+istena !aterial, la ceea ce +ist n spaiu i ti!p) i ontologia ideal (se refer la spirit idei, cunotine) Koiunea de e+isten este una dintre cele !ai $aste categorii filosofice, deoarece include n sine totul ce e+ist, indiferent de faptul dac e+ist n !od real, obiecti$, ireal i indiferent de faptul c aceast e+isten este !aterial sau ideal "1. .paiul i timpul. Aimpul i spaiul social 8n istoria filosofiei spaiul i ti!pul au repre&entat proble!a per!anent a refleciei filosofice *bordarea lor pe parcursul de&$oltrii cunoaterii u!ane a fost nsoit de !arile !utaii nregistrate n de&$oltarea cunoaterii tiinifice i filosofice 8n filosofia ti!purilor noi concepia substanial a spaiului i ti!pului confor! creia ele e+ist independent de procesele !ateriale i spirituale, a fost de&$oltat de Ke@ton n lucrarea principiile !ateriale ale filosofiei naturale %up Ke@ton, spaiul ntins al lui Huclid este la fel n toate prile uni$ersului 7i!pul dup Ke@ton este i el absolut ca i spaiul Hl repre&int un torent care curge unifor! n toate prile uni$ersului Spaiul este o categorie filosofic ce dese!nea& ntinderea, !ri!ea, for!a sau figura corpurilor 5rice corp are o ntindere i for!, iar ntre corpuri apar raporturi de coe+isten 7i!pul este doar o relaie de succesiune 7i!pul este categoria filosofic care e+pri! durata, succesiunea, si!ultaneitatea proceselor i feno!enelor din :ni$ers :n interes deosebit pre&int proble!a ti!pului social 8n tratareaei predo!in abordarea reducionist, deoarece ti!pul social este studiat prin pris!a ti!pului fi&ic *se!enea particulariti ale ti!pului social cu! sunt curgerea rapid, legtura unical dintre trecut, pre&ent i $iitor, ire$ersibilitatea 7i!pul social este eterogen, clipele si duratele a$and $alori diferite, !ai este ire$ersibil, ceea ce insea!na ca nu poate fi parcurs de !ai !ulte ori, ci nu!ai o singura data, intr_o singura directi$e si asta doar pe durata e+istentei noastre indi$iduale, fara posibilitate de intoarcere 7 social caracteri&ea&a durata, succeseiunea, de$eniea acti$itatii u!ane si relatiilor sociale in de&$oltarea proceselor sociale Hl e diferit de la o epoca la alta si are diferita intensitate 7 social de$ine tot !ai saturat si cu capacitate infor!ati$a !ai !are Hl are particularitatea de a se contracta per!anent "". 9icarea i formele ei. =oiunea de progres i regres. 3icarea poate fi neleas n aspect cantitati$ i calitati$, adic doar ca o si!pl deplasare n spaiu 6 ca o !icare !ecanic, nensoit de !odificri ale obiectului dat, dar i ca o !icare ce se!nific schi!bare n dependen de caracterul acestor !icri, transfor!ri 3icarea este considerat ca progres atunci c"nd este $orba de de&$oltare pe linie ascendent i poate fi interpretat ca regres atunci c"nd are un caracter descendent i distructi$ Se cunosc A for!e principale ale !icrii !ateriei/ !ecanic, fi&ic, chi!ic, biologic i social 3icarea !ecanic 6 o si!pl deplasare a !acrocorpurilor, o deplasare a corpurilor cereti n spaiul uni$ersului, deplasarea obiectelor !acrocos!ice pe p!"nt i alte corpuri cereti 3icarea fi&ic 6 !ic !oleculelor i include procesele ce au loc n interiorul stelelor i planetelor, interaciunea particulelor ele!entare, a feno!enelor electro!agnetice 3icarea chi!ic 6 !ic ato!ilor n interiorul !oleculelor, n re&ultatul ei are loc transfor!area calitati$ a interaciunii !oleculelor, ato!ilor 3ic biologic 6 procesele de for!are i acti$itate $ital a organis!elor $ii 3ic social 6 reflect apariia i de&$oltarea societii u!ane, acti$itatea $ital a acesteia "&. :sena dialecticii i legile ei. %ialectica priceperea de a purta discuii i de a a,unge la ade$r prin scoaterea la i$eal i co!baterea contradiciilor n afir!aiile concurentului 3ai t"r&iu, dialectica a nceput s pre&inte !etoda general de e+plicare a lu!ii n continu !icare, schi!bare, transfor!are, de&$oltare, pronind de la contradiciile interne %ialectica susine c ntreaga natur este un siste!, o cone+iune unitar de corpuri

)a ba&a dialecticii stau > legi principale/ ? unitii i luptei contrariilor 6 toate lucrurile sunt contradictorii n esena lor, dar nu oricare 9 pri contrare for!ea& o contradicie# 9 transfor!rii cantitati$e i calitati$e reciproce 6 orice feno!en const din cantitate i calitate =O unitate, nu!it !sur# > negrii negaiei/ ( negare logico(for!al# ( negarea dialectic "'. Determinismul i indeterminismul. =oiunea de lege. Clasificarea legilor. 4n literatura filosofica prin deter!inis! se dese!nea&a, pe de o parte, caracterul deter!inat al proceselor din uni$ers, si !ecanis!ele proceselor de deter!inare, pe de alta, teoriile ce rele$a caracterul deter!inant si !ecanis!ele deter!inarii din uni$ers 4n literatura filosofica intilni! cel putin > !odaliatti de concepere si definire a deter!inis!ului/ ? !odalitatea descripti$a (deter!inis!ul 6 constatare si descriere a tipurilor de deter!inis!, in $arietatea si specificitatea lor)# 9 !odaliateta e+plicati$a (deter!inis!ul 6 teorie a !ecanis!ului deter!inati$ al ordinii din uni$ers, indeosebi teorie a cau&alitatii)# > !odalitatea gobala (deter!inis!ul 6 conceptie de ansa!blu asupra procesului cos!ic, apta sa e+pri!e seensul si ordinea lucrurilor) )egea este o teorie filosofica ce dese!nea&a raporturi necesare, relati$ stabile si receptabile intre siste!e sau procese, intre aspectele interne ale aceluiasi siste! sau feno!en sau intre stadiile succesi$e ale unui anu!it proces 0a raporturi generale, legile se clasifica in pri!ul rind dupa gradul lor de generalitate/ legile specifice legile uni$ersale )egile se clasifica si dupa criteriul co!ple+itatii interactiunilor pe care le e+pri!a/ legile dina!ice 6 actionea&a in fiecare ca& indi$idual in parte, fi+ind toc!ai ele!entele de generalitate si necesitate care se !anifesta in toate ca&urile indi$iduale )egi statice 6 repre&inta relatii generale constante e+istente in cadrul unor ansa!bluri alcatuite dintr(un !are nu!ar de obiecte sau feno!ene relati$ independente, ele fiind o e+presie a necesarului la ni$elul feno!enelor de !asa "(. =oiunea de contiin. .tructura contiinei. )ro$lema contiinei n filosofie i psi<ologie. 7er!enul constiinta este de origine latina si in trad din lat insea!na a cunoaste, a sti 0onstiinta etse o categ filosofica dar si o notiune cotidiana 4n $orbirea cotidiana cind se spune ca un indi$id este constient de sine, aceasta insea!na ca el isi da sea!a ce fc, atunci cind o!ul actionea&a fara a se gindi asupra actiunilor sale, se spune ca el procedea&a in !od !ecanic, adica fara care$a intentie deter!inata 4n istoria filosofica, constiinta ca notiune incepe a fi folosita doar in filosofia !oderna si acest fapt de e$identiere a constiintei ca categorie filosofica in filosofia !oderna est elegata de nu!ele lui %escartes!, si anu!e de indoiala carte&iana cuget insea!na ca e+ist, adica daca eu gindesc re&ulta ca eu e+ist 4n continuare notiunea data a ft !ult de&$oltata de catre filosofia clasica ger!ana 0onstiinta are o anu!ita structura/ Sen&atiile 2epre&entarile 'erceptiile 1indirea 4ntuitia 3e!oria H!otiile 0onstiinta in filosofie a ft abordata de !ulti filosofi 4n special 7o!a dW*Xuino, in gindirea !edie$ala in anali&a constiintei foloseste la stabilirea principiilor !orale, ca i&$or direct al principiilor care constituie $ointa dreappta in filosofia lui %escartes regasind !oti$ul lui *ugustin, al cunoasterii de sine, care capata un rol inte!eietor *sertiunea gindesc deci e+ist la %escartes repre&inta propo&itia liprita de orice dubiu 4n ti!p ce la *ugustin constiinta atesta certitudinea fiintei o!enesti ca atare, aceasta functie afir!ati$a este li!itata de %escartes la unica e+istenta a gindirii, inteleasa ca substanta care gindeste si care face abstractie de !aterie 4n feno!enologia spiritului, =egel a deter!inat parcursul prin inter!ediul caruia se elaborea&a continutul constiintei reale, pt a a,unge la ni$elul de constienti&are a subiectului absolut, adica la ni$elul unei constiinte perfecte de sine, identice cu stiinta absoluta, unde este integrata orice instrainare sau alienare 4n psihologie ter!enul de constiinta dese!nea&a fie constienti&area faptului ca indi$i&ii au propriile procese psihice, fie functia de control, e+ercitata de indi$id asupra propriilor procese psihice Freud a afir!at ca a de$eni constient de o repre&entare inconstienta insea!na a(4 atribui cu$intul corespondent, de aici deri$a i!portanta cu$intului in trata!entul psihanalitic ",. Contiina de sine: esena, caracteristica, manifestarea. 0ontiina de sine n sens filosofic general presupune contienti&area de sine, de necesitile personale 8n copilrie contiina de sine apare n !o!entul c"nd !icuul sesi&ea& diferena dintre eu i noi

0ontiina se !anifest sub for! indi$idual, specific fiecrei persoane n parte Gant !parte contiina de sine n contiin a intelectului i contiin a si!ului intern, prin care eul este n acelai ti!p, subiect al g"ndirii i obiect al percepiei )a Schelling actul contiinei de sine este ideal i real deopotri$ )a hegel contiina de sine este raiunea neleas ca subtsan, realitate "0. Contientul i incontientul. 1n%tura lui .. Freud i neofreidismul. 0ontiina u!an este cel !ai obinuit i general feno!en sub care se !anifest e+isten spiritual Ku!ai o!ul ca fiin superioar capt atributul contiinei i aceasta l definete ca e+isten specific ca for! a psihicului u!an este totodat o reflecie anticipati$, graie creia ne proiect! n $iitor, prin scopurile i planurile noastre, prin idealurile i speranele de $ia, opiuni, deci&ii etc 4ncontientul u!an are o di!ensiune social colecti$ %espre un as!enea incontient colecti$ a $orbit i psihanalistul 0arl Pung, n $i&iunea cruia acesta este for!at din arhetipuri culturale !otenite )ucian Nlaga identific un incontient cultural colecti$ n coordonatele stilistice ale culturilor naionale 'e plan sociologic, despre un ase!enea incontient $orbea i 3ar+, care !eniona chiar un instinct de clas Freud lansea& o concepie nou a contiinei care depete concepia tradiional i afir! c psihica o!ului conine i alte co!ponente dec"t raiunea Sunt > co!ponente/ ? libido 6 !uli!ea instinctelor din care predo!in cele se+uale# 9 Hgo (eul) 6 sau aceeai contiin de sine# > Super ego sau contiina social 8nte!eind psihanali&a, Freud rele$ funcia crucial a incontientului n dina!ica $ieii psihice, !enion"nd c o!ul este o fiin at"t raional pe c"t se crede 0"nd $bi! despre acele > ele!ente naintate de ctre Freud trebuie s !enion! c eul repre&int dorinele proprii, super ego 6 societatea, iar sinele 6 fora care trebuie s decid pasul ur!tor Statistic $bind, n !area !a,oritate a ca&urilor, eul c"tig, adic ceea ce indi$idul i dorete "2. Constiinta si lim$a. Constiinta si memoria. ;ntelectul artificial si modelarea procesului de gindire. 0onstiinta este o trasatura specifica, deosebita, ce(l caracteri&ea&a pe o! Hste acea capaciatte a o!ului de a(si i!agina trecutul si de a se $edea in $iitor 0onstiinta este acea calitate a o!ului ce(l face diferit de ani!al 'rin li!ba, se efectuea&a co!unicarea dintre oa!eni )i!ba,ul ca si constiinta ar!oni&ea&a relatiile indi$idului cu se!enii sai, ii integrea&a in societate, ii asigura controlul si autocontrolul actiunilor sale 4n fiecare li!ba se reflecta ideile, !entalitatile, $i&iunile asupra lu!ii proprii, co!unitatea care o intrebuintea&a 5riginalitatea fiecarei li!bi este !ult !ai !are decit se crede de obicei Fiecare o! prin li!ba sa isi !odelea&a o lu!e originala *stfel, cu! gindirea este o parte co!ponenta a constiintei, gindirea nu se poate reali&a in afara li!ba,ului, gindirea este inseparabila de li!ba )i!ba include ansa!blul se!nelor prin inter!ediul carora se cunoaste si se co!unica intr(o co!unitate u!ana, precu! si totalitatea nor!elor gra!aticale 6 sintactice si se!antice de for!are a propo&itiilor si fra&elor cu sens )i!ba sub aspect se!antic, apare ca un siste! ce nu se schi!ba cu fiecare act al gindirii indi$iduale, ci for!ea&a o ba&a stabila *stfel pute! afir!a ca gindirea, constiinta si li!ba se afla intr(o strinsa legatura 0onstiinta este !e!orie, fara de care nu a! a,unge la identitate, la noi insasi 3e!oria la fel ca si li!ba este un ele!ent al gindirii 3e!oria este capacitatea constiintei, a gindirii de a actuali&a trecutul, de a !entine, si de a nu da uitarii cunostintele dobindite 3e!oria este si un factor cultural pe care se ba&ea&a cultura oricarui popor, care consta din obiceiuri, traditii, nor!e !orale 3e!oria este identitatea eului nostru pe a+a ti!pului Nergson definea constinta in pri!ul rind ca !e!orie :n o! care si(a pierdut !e!oria, si(a pierdut in !are parte constiinta, identitatea de sine !e!oria ca feno!en al culturii deter!ina si spiritul national prin care un popor se caracteri&ea&a 4ntelectul artificial este inteligenta tehnologiilor si a ra!urei stiintei calculatoarelor Hsenta proble!ei intelectului artificial este de a re&ol$a si a face repede si efecti$ ceea ce nu poate sa faca creierul u!an 7ehnologiile sunt intelectul artificial si de&$oltarea lor a dus la utili&area lor tot !ai larga in di$erse do!enii de acti$itate <ite&a cu care infor!atia este prelucrata, siste!ati&ata si trans!isa, si !ulte alte operatii pe care le indeplinteste co!puterul a schi!bat radical $iata o!ului conte!poran 4n ciuda faptului ca intelectul natural sta la ba&a celui artifial, o eficienta !ai !are 4 se atribuie totusi intelectului artificial 5 caracteristica esentiala a intelectului consta in e$identierea celor > particularitati ale sale/ surprindere, constructi$is!, pre!editare, insa, ori cit de unic ar fi co!puterul, el nu este totusi decit o !asina creata de o! intru tendintel sale, de aceea calitatea oricarei !asini $a fi apreciata de o!, in functie de utilitatea ei pt reali&area scopurilor puse 3asinile nu au si nici nu pot poseda capacitatile o!ului, deoarece ele functionea&a confor! progra!elor elaborate de o! Hle pot doar reali&a acest progra! *stfel, noi nu a$e! nici o do$ada a considera ca !asina singura de la sine poate de$eni superioara o!ului, iar intelectul, la rindul sau, nu este decit un !ecanis! de reali&are a scopurilor a scopurilor u!ane %ei !enionarea propriu(&is a proceselor cogniti$e face parte din !odelarea proceselor !etacogniti$e, e i!portant s se !odele&e procesele de g"ndire astfel nc"t s se influene&e capacitile proprii ale ele$ilor 3odelarea strategiilor de n$are, cu! ar fi !etode de nelegere a te+telor (de e+ , prin punerea de ntrebri) sau re&ol$area unor proble!e legate de cu$inte (de e+ , identificarea $ariabilelor), este o !etod eficient de a le preda ele$ilor strategiile de n$are,

dar, spre deosebire de contienti&are, planificare i !onitori&are, !odelarea nu $a a$ea un efect asupra !etacogniiei ele$ilor "3. *noseologia ca teorie a cunoasterii. =otiunea de cunoastere si cunostinte. .u$iectul si o$iectul cunoasterii. 1noseologia este teoria cunoasterii in general,ea cercetea&a obiectul si subiectul,cunoasterea atit a obiectului ei, cit si a cau&ele ei Subiectul este ele!entul acti$,cel care cunoaste,parte pasi$a este ceea ce cunoaste constituie obiectul cunoasterii,acesta poate a$ea natura/!ateriala,sociala,spirituala %e ase!enea obiect al cunoasterii pot fi si re&ultatele cunoasterii 0unoastere 6 procesul insusirii obiectului de catre subiect# este procesul descoperirii esentei, caracteristicilor, particularitatilor unui oarecare lucru, este procesul de obtinere a cunostintelor 0unostinte 6 infor!atia ideala obtinuta in ur!a reflectarii obiectelor studiate# este re&ultatul acti$itatii cogniti$a a o!ului Subiectul 6 actiunea indi$idului, grupului, adica cel care intreprinde, !anifesta actiunea, acti$itatea de cunoastere a obiectului dat 5biectul cunoasterii este lucrul, feno!enul asupra caruia este indreptata cunoasterea, este feno!enul supus studierii Subiectul poate a$ea caracter indi$idual, ordinar sau co!ple+ *cti$itatea psihica constienta a oa!enilor presupune capacitatea de abstracti&are proprie gindirii, for!ata prin interiori&area, sub for!a unui siste! de i!agini notionale si sche!e logico($erbale, a unor procedee si operatii din planul acti$itatilor u!ane 0a proces de cunoastere, gindirea, asociata cu alte procese psihice (!e!orie, i!aginatie, atentie), se desfasoara in > coordonate te!porale (trecut, pre&ent, $iitor), ceea ce ii i!pri!a un caracter e+plorator, in$estigator Structurile cogniti$e constituie nucleul in ,urul caruia gra$itea&a intreaga acti$itate a psihicului u!an &4. Cunoasterea stiintifica, specificul si structura ei. :pistemologia. )aradigma stiintifica. 0unoasterea stiintifica este un re&ultat al unor speciali&ari crescinde si al folosirii !i,loacelor, tehnici s a care ur!areste descoperirea legilor, structurilor si controlea&a di$erse genuri de obiecte Ha este necesara pt e+a!inarea principalelor !etode de cercetare si a for!elor de organi&are, selectie, e$olutie 0unoaterea tiinific presupune dou ni$eluri relati$ distincte, care se ntreptrund ns i se i!plic reciproc/ ni$elul e!piric i ni$elul teoretic Ki$elul e!piric const din fapte, date e!pirice ale tiinei 5rice cunoatere tiinific, pornete i se spi,in per!anent pe un !are nu!r de fapte, care repre&int nregistrri, [decupa,e[ specifice ale caracteristicilor obiectelor i feno!enelor indi$iduale 'rin gruparea i co!pararea faptelor, ea descoper regularitilor e!pirice sau legile e!pirice *cestea nu sunt inc legi teoretice ntruc"t nu e+plic i nu pre$d feno!enele ci surprind o repetabilitate obser$ata 2egularitile e!pirice apar adesea sub for! de corelaii Hle repre&int !ateria pri! a tiinei care ns nu se re&u! la acestea Ha aspira constant ctre elaborarea de teorii, de e+plicaii eseniale, generale, funda!entate pe o concepie deter!inist, n cardul creia se ur!rete sa se descopere cau&ele acestor regulariti Hpiste!ologia 6 conte+t de abordare a proble!ei in cau&a prin care se ur!areste elaborarea unui concept integral al ade$arului Hpiste!ologia 6 de la cu$ grecesc episte!e 6 stiinta si logos, teorie 6 repre&inta teoria stiintei (studiul stiintei) 'roble!a funda!entala a episte!ologiei se de&$olta din proble!a principala a gnoseologiei, si se refera la raportul dintre subiect si obiect 4n !od special episte!ologia se a+ea&a pe corelatul dintre un subiect pregatit pt a cunoaste un obiect ales Subiectul episte!ic este sa$antul si nu o persoana oarecare ca in gnoseologie 5biectul episte!ic este pregatit pt o in$estigatie profunda, asupra lui s(au produs unele acte de abstracti&are si generali&are 5biectul episte!ic este for!at din enunturi, principii, !odele anturale sau ideale %aca obiectul gnoseologiei il constituia cunoasterea co!una, atunci obiectul episte!ologiei este cunoasterea stiintifica, anali&a acti$itatii oa!enilor de stiinta Hpiste!ologia repre&inta o ra!ura a teoriei stiintei si a filosofiei Ha anali&ea&a aparitia, structura, !etodele de $erificare cunoasterii stiintifice :na din sarcinile episte!ologiei consta in a stabili conditiile, $aloarea si li!itele cunoaterii stiintifice, gradul de certitudine a cunostintelor obtinute, de a anali&a !etodele ce duc la sporirea certitudinii ei 0a ra!ura a teoriei stiintei, episte!ologia cuprinde filosofia stiintei, logica si !etodologia stiintei, sociologia stiintelor Fondator al filosofiei stiintei este considerat Socrate, car pri!ul a aratat rolul si locul notiunilor generale a procesului cunoasterii Hpiste!ologia ii ofera sa$antului aparatul necesar pt dobindirea cunostintelor din e+perienta, !odul si li!itele de folosire a acesteia Ha e+a!inea&a siproble!a organi&arii obser$atiei stiintifice, studia&a posibilitatea ,ustificarii inductiei si deductiei 4deea de paradig!a stiintifica a ft elaborate de episte!ologul *!erican 7hi!as S Guhn in lucrarea sa funda!entala Structura re$olutiilor stiintifice care se refera la reali&ari stiintifice e+e!plare 't o perioada data este aplicabila si in stiinta econo!ica :nii econoisti $b despre > sau . ase!enea paradig!e ale stiintei econo!ice referinduse in acest sens la perioada clasica, neoclasica, !ar+ista si GeLnesista la care alti econo!isti adauga o noua re$olutie stiintifica ca s(ar contura in pre&ent in econo!ia politica 0unoasterea este procesul insusirii obiectului de catre subiect, este procesul descoperirii esentei si caracteristicilor, particularitatilor unui oarecare lucru 0unoasterea stiintifica (teoretica) este un re&ultat al unor speciali&ari crescinde si al folosfirii unor !i,loace, tehnici si !etode de !are eficacitate, care ur!areste trecerea dincolo de aparente, descoperirea legilor si structurilor pt a intelege, e+plica si controla genuri intregi de obiecte 0unoasterea stiintifica are un caracter siste!atic si !etodic, $i&ea&a obiecti$itatea, are !i,loace proprii de testare a cunostintelor, se subordonea&a unor e+igente logice si e+peri!entale specifice

'aradig!a este o construcie !ental larg acceptat, care ofer unei co!uniti sau unei societi pe perioad ndelungat o ba& pentru crearea unei identiti de sine (a acti$itii de cercetare de e+e!plu) i astfel pentru re&ol$area unor proble!e sau sarcini )a 7ho!as Guhn ba&a practicii cercetrii i a consensului ntr(o tiin care a atins stadiul !aturitii nu este teoria tiinific, ci ce$a !ai co!ple+, paradig!a Guhn argu!entea& c cercetarea tiinific n disciplinele care au a,uns n acest stadiu nu este condus n pri!ul r"nd de teorii i reguli !etodologice generale, ci de e+periene !prtite n co!un, ce sunt ncastrate n paradig!e 'aradig!ele nelese ca reali&ri tiinifice e+e!plare, ca e+e!ple concrete de for!ulri i soluii ale proble!elor tiinifice, sunt ba&a acelui acord al oa!enilor de tiin asupra funda!entelor, ce distinge orice cercetare tiinific !atur 'aradig!ele sunt reali&ri tiinifice uni$ersal recunoscute care, pentru o perioad, ofer proble!e i soluii !odel unei co!uniti de practicieni 0a reali&ri tiinifice care ofer !odele de for!ulare i re&ol$are de proble!e unui grup de cercettori, constituie entiti co!ple+e ce cuprind ele!ente de natur teoretic, instru!ental i !etodologic 0unoaterea cuprins ntr(o paradig! este n !are !sur una tacit For!ularea i re&ol$area de proble!e pe ba&a cunoaterii tacite cuprinse n paradig!e constituie ceea ce Guhn nu!ete tiin nor!al sau cercetare nor!al 2egulile deri$ din paradig!e, dar paradig!ele pot ghida cercetarea chiar n lipsa regulilor &1. Bogica si metodologia cunoasterii stiintifice. .pecificul cunoasterii economice. 3etode de cunoastere/ ` %ialectica(se pre&inta ca logica, ca teorie a cunoasterii si !etodologie generala cercetarilor stiintifice ` *nali&a(repre&inta o !etoda de cercetare care desco!pune intregul,feno!enul,in parti constituente,ele!entare si e$identiate, laturile,proprietatile ,legaturile acestora ` Sinte&a(repre&inta unirea partilor obiectelor de&!e!brateb !ai inainte intr(un intreg unic ` *bstracti&area(repre&inta procedeu deosebit al gindirii, care consta in de&icerea de la un sir de proprietati si relatii ce ne interesea&a,in re&ultatul acestei operatii logice apar abstractiile ` 1enerali&area(repre&inte procedeul de gindire,in re&ultatul caruia se stabilesc proprietati si trasaturi generale ale obiectelor ` 4nductia(repre&inta !etoda de trecere de la cunoasterea anu!itor fapte la cunoasterea generalului, la generali&area e!prica si stabilirea te&elor generale ` %eductia(este !etoda de ,udecata ,cind din pre!ise generale cu necesitate ur!ea&a coclu&ia cu caracter particular ` *nalogia(procedeu de cunoastere prin care din ase!anarile obiectelor in unele trasaturi coincid si ase!anarile pentru alte trasaturi ` 3odelarea(repre&inta studierea obiectului pe calea crearii si cercetarii unei copii )ogica este o specie a cunoasterii e+acte 5biectul cunoasterii sale este for!a abstracta a gandirii u!ane 4n studiul for!elor gandirii u!ane logica separa for!a de continutul infor!ational, afecti$ si $oliti$ precu! si de !i,locul e+teriori&arii for!ei gandului adica li!ba naturala luand in cercetare nu!ai for!a intelecti$a, cogniti$a, rationala, obiecti$a a gandirii considerand !i,locul de co!unicare ca ele!ent con$entional 5data facuta aceasta pri!a separatie logica efectuea&a a doua operatie/ separarea for!elor corecte de cele incorecte adica a celor $alide de cele ne$alide 4n continuare se ocupa preponderent de cercetarea for!elor $alide de gandire Scopul final este practic, deoarece e+ista ne$oia indi$iduala si sociala de eficienta a gandirii aplicate &". )ro$lema ade%arului in stiinta si filosofie. #$iecti%itatea ade%arului. +de%arul si credinta. 0onceptul ade$arului se inscrie in cadrul uneia dintre te!ele funda!entale ale reflectiei filosofice( te!a $alorii cunoasterii u!ane in genere, acele stiintifice in particular *ceasta te!a, la rindul ei, poate fi situate in conte+te !ai largi, sau !ai restrinse, intrebarile puse si solutiile cautate stind sub se!nul unor obtiuni si idei directoare in care recunoste! o ga!a intinsa de interese, de cai de abordare si interpretare !ai !ult sau !ai putin distincte *de$arul este deter!inat de subiectul cunoasterii cit si de obiectul cunoasterii,ce produce realitatea asa cu! este el in afara si independent de cunostinta *de$arul este un ideal regla!entator al cunoasterii Ku este $esnic,neschi!bat,stabilit o data pentru totdeauna Hste o$iecti% ,deoarece corespunde lu!ii obiecti$e *de$arul este $aloarea cogniti$a funda!entala For!a de e+pri!are a ade$arului obieti$, dependenta de conditiile concret istorice,ce caracteri&ea&a gradul preci&iei,strictetii, e nu!ita ade$ar relati$ +de%arul relati% este cunoasterea li!itata $eridica despre ce$a 0unostintele depline, precise, !ultilaterale,referitaore la un anu!it feno!en, constituie ade$arul absolute +de%arul a$solut este acel continut al cunostintelor care nu este co!batut de de&$olatrea ulterioare a stiintei 7eoria ade$arului este una din cele !ai funda!entale te!e filosofice, referindu(se la $aloarea cunoasterii u!ane in genere si acele stiintifice in special 1noseologia plasea&a te!a ade$arului cunoasterii in conte+tual restrins al relatiei cogniti$e( relatia dintre o! si lu!e 4n afara teoriei corespondentei sint de retinut/ a) teoria coerentii, ea sustine in esenta ca ade$arul e+pri!a acordul for!al intre instituentii unui sLste! episte!ic, absoluti&area acestui !o!ent real al ade$arului si ignorarea acordului cu realitate e+traconceptuala si e+traling$istica conduc la for!alis! b) teoria prag!atista, ea identifica ade$arul cu ceea ce se do$edeste a fi util si eficace in re&ol$area unor situatii proble!atice, in stapinirea practica a proceselor Situarea consec$enta pe po&itiile !aterialis!ului i!pune aducerea in pri!plan a ideii obiecti$itatii ade$arului si, corelati$, respingerea po&itiilor subiecti$ist( relati$iste si agnostice 5biecti$itatea ade$arului insea!na reproducerea adec$ata a unui continut real care e+ista independent de $ointa si constiinta subiectului cunoscator

c) teoria ade$arului(corespondenta *pare in for!ularea sa deplina de,a cu *ristotel, este considerate, pentru raspindirea sa si datorita prestigiul filosofilor care au sustinut(o 6 teoria clasica a ade$arului Ha se ba&ea&a pe faptul ca propo&itiile au o functie afecti$a, adica spun ce$a despre realitate, astfel incit daca spun cu! este realitatea, atunci sunt ade$arate si daca nu spun cu! este realitatea atunci sunt false Hste nu!ita astfel, intrucit ade$arul consta in corespondenta intre continutul propo&itiei (starea de lucruri e+pri!ata de ea) si realitate d) teoria redundantei 4si propune sa reduca la !ini! sau chiar sa eli!ine se!nificatia teoretica a notiunii de ade$ar 7eoria redundantei sustine un punct de $edere ase!anator cu cea prag!atica, intrucit identifica afir!area ade$arului cu actul acordului, reali&ind transfor!area predicatului ade$arului intr(o locutiune cu o functie perfor!ati$a, adica a$ind $aloare de actiune &&. .ocietatea ca o$iect de studiu al filosofiei. .tructura societatii, elementele ei. 7er!enul societate este de origine )atina (socio( a uni, a i!bina# si substanti$ul sociatas( uniune, unire) si repre&inta un ansa!blu, o uniune de oa!eni, dintre ei Societatea este obiectul de studiu al sociologiei 0u$intul sociologie apare in $ocabularul filosofic dupa ?D>F 4n anii >F ai sec ;4; cind filosoful france& 0o!te *ugustin e$identia&a sociologia, ter!en neintilnit pina atunci, ca stiinta despre societate 'ina la el societatea era studiata in cadrul filosofiei !ai !ult prin notiunea de stat 4n continuare filosofia de$ine o stiinta specifica cu obiect si !i,loacele sale de cercetatre cu aspectul sau teoretic si e!piric Societatea are o anu!ita structura si notiunea de societate concentrea&a/ 'ri!ul ele!ent ce se contine in societate este poporul 'rin notiunea de popor in notiunea !ar+ista se intelegea !asele !uncitoare, cei care produc bunuri, la care !ai erau alipite si ele!entele progresiste, cei care sustineau !asele, din rindul !aselor e+ploatate, adica cei bogati nu erau atribuiti la notiunea de popor, alcatuiesc forta !otrice a istoriei *sta&i prin notiunea de popor, intr(un !od se intelege toti !e!brii societatii/ liderii politici, functionarii de stat, aparatul birocratic, adica este poporul si conducatorii lor :n alt ele!ent al structurii sociale il constituie natiunea Ha este o for!atie istorica de oa!eni careia ii este caracteristic co!unitatea de teritoriu, co!unitatea de cultura, de li!ba, constiinta si caracter psihologic Katia este o categorie etnica, dar nu pur sociala, si ea apare la o etapa tir&ie de de&$oltare a societatii, ea apare in tarile capitaliste incepind cu sec ?D *$ind caracter etnic, interpretarea esentei natiei, interpretarea raportului dintre diferite notiuni, are o i!portanta diferita in starea societatii, fiindca deseori acest feno!en ce se nu!este natie, pro$oaca absoluti&area sau di!inuarea ale unor structuri respecti$e si ca re&ultat apar diferite curente idiologice legate de interpretarea natiei H+ista natiuni !ari si !ici, uneori are loc absoluti&area neinte!eiata, supraaprecierea ne,ustificata a natiunii !ari insotita conco!itant de subaprecierea, ignorarea, di!inuarea $alorilor !ici ( so$inis! Hl este caracteristic natiunilor !ari 5pus so$inis!ului dar strins legat de el este nationalis!ul, care psihologic este a 9(a parte a lui, caci el repre&inta absoluti&area, supraaprecierea $alorii natiunii !ici si subaprecierii $alorii natiunilor !ari, adica si nationalis!ul repre&inta niste interpretari neadec$ate, neobiecti$e, cu scopul de a ,igni anu!ite co!unitati entice ce pot pro$oca conflicte in societate H+ista si notiunea de patriotis! ce se!nifica senti!entul iubirii pronuntate fata de patrie, constiinta apartenentei natiunii date, senti!entul de$ota!entului fata de natiune, apararea intereselor, cau&elor natiunilor respecti$e 2eiesind din faptul ca nationalis!ul se refera si caracteri&ea&a psihologia natiunii !ici trebuie de spus ca reiesind din faptul ca in istorie deseori natiunile !ari au cucerit, cotropit, e+ploatat natiunile !ici, apoi nationalis!ul, caracteristic natiunii !ici, in anu!ite conditii istorice poarta caracter po&iti$, fiindca cresterea, tre&irea constiintei nationale la natiunile asuprite e un i!bold si o sustinere psihologica indreptata spre lupta de eliberare nationala, de obtinere a autono!iei statale si de iesire sub ,ugurile stapinilor straini 5 alta structura a societatii o constituie clasele 0lasele repre&inta grupuri !ari de oa!eni care se deosebesc intre ele dupa atitudinea lor, dupa rolul lor in procesul de organi&are a !uncii 3i,loacele de productie sunt fabricile, u&inele, instru!entele, uneltele, tehnologiile, tot prin ce se produc bunurile &'. .istemul economic al societatii. :conomia ca scop si mi?loc de existenta a societatii. :nul dintre principalele sectoare de acti$itate a oricarei societati este siste!ul econo!ic *ici !e!brii societatii se autoreali&ea&a, de aici se apro$i&ionea&a cu bunuri si !arfuri absolut necesare pt supra$ietuirea lor, aici ei isi for!ea&a un anu!it capital pt a acti$a liber in societate, pt a(si putea asigura e+istenta si la ur!a ur!ei pt a asigura acti$itatea si $italitatea continua a societatii Hcono!ia a fost !ereu un factor i!portant atit in de&$oltarea societatii, cit si in studierea ei, si in di$i&area societatii si a !e!brilor ei, a cetatenilor %in cele !ai $echi ti!puri, cetatenii se clasificau anu!e dupa criteriul econo!ic, in di$erse clase, ceea ce le deter!inau si po&itia ocupata in societate 4n depententa de acti$itatea econo!ica practicata, de !eseria i!bratisata, de $enitul pe care i(l asigura !unca depusa cetatenii se calsificau in scla$i, tarani, !eseriasi, !estesugari, aristocrati s a :nul dintre scopurile pri!are ale econo!iei in cadrul unei societati este apro$i&ionarea indi$i&ilor cu resurse si bunuri strict necesare pt !entinerea $ietii, a ne$oilor, si toI!ai dupa aceea apare si dorinta de a acu!ula o a$ere, de a e+tinde o anu!ita afacere etc 4n principiu, scopul oricarei econo!iii este for!area profitului, insa econo!ia, ca acti$itate, a aparut din necesitatea indi$idului de a(si asigura $iata, de a face schi!b de !arfuri si de a(si di$ersifica bunurile consu!ate 0u ti!pul oa!enii au reali&at ca asta ar putea de$eni o !odalitate e+traordinara de a !a+i!i&a $eniturile Fara econo!ie si acti$itatile econo!ice orice societate ar inceta sa !ai e+iste Siste!ul econo!!ic este un ele!ent absolut necesar pt e+istenta oricarei societati, fara acti$itati econo!ice, pornind dele cele !ai pri!iti$e, precu! barterul, orice societate si(ar inceta i!ediat e+istenta sau ar fi una foarte slab de&$oltata care ar fi in continuu regres si ar sfirsi pina la Iapat in disparitie %e aici conchide! ca econo!ia este un !i,loc indispensabil al e+istentei unei societati si este scopul pe care o societate il ur!areste pt a prospera

&(. .ocietatea si natura, corelatia lor. )ro$lemele ecologice contemporane, $iosfera si noosfera. Societatea insea!na o uniune, o unire de oa!eni Societatea se structurea&a prin actiuni u!ane, eset un uni$ers de procese si relatii obiecti$e pe ba&a carora apar si se de&$olta niste relatii intre indi$i&i Kotiunea de natura este una din ce in ce !ai largi, inglobind si lucrurile din natura 6 lu!ea stelelor indepartate, transfor!arile reciproce ale particulelor ele!entare etc, adica tot ce e+ista, uni$ersul, si este identica in acest sens cu notiunea de natura 1indirea antica concepea natura ca pe un tot intreg ce se schi!ba, iar o!ul era iterpretat ca o parte a lor 5 alta interpretare a naturii s(a cristali&at in cultura crestina a epocii !edie$ale Se considera ca %u!ne&eu a creat natura si natura era inferioara o!ului 4n epoca renasterii atitudinea fata de natura se schi!ba/ o!ul descopera fru!usetea si splendoarea naturii, incepe a $edea in ea i&$orul bucuriei, placerii 4n perioada ti!purilor noi apare o atitudine a o!ului fata de natura si anu!e do!inatia asupra ei *ceasta epoca se caracteri&ea&a prin atitudinea consu!atoare fata de natura care a durat pin la sec 9F 0ele !ai generale repre&entari despre corelatia dintre oa!eni si natura ni le furni&ea&a notiunea [!ediul incon,urator[ %e obicei se distinge !ediul natural si artificial 3ediul natural cuprinde geo si biosfera, adica siste!ele !ateriale care au aparut si e+ista in afara si independent de o! dar care pot de$eni un obiect al acti$itatii lui 3ediul artificial include nu nu!ai corpurile neisufletite, dar si organis!ele $ii/ plantele si ani!alele create de o! drept re&ultat al selectiei 0orelatia dintre o! si natura, societate si !ediu, in ur!a cresterii furtunoase a productiei industriale a atins cote !a+i!e si critice 4n aceasta ordine de idei apara pericolul pieirii o!enirii ca re&ultat al epui&arii resurselor naturale si poluarii e+cesi$e a !ediului, ce pune in pericol $iata o!ului *nu!e aceste relatii dintre societate dsi natura deter!ina esenta proble!ei ecologice 4n ulti!ii AFF de ani oa!enii au ni!icit 9V> din padurile ce acopereau pa!intul, iar in ulti!ii ?FF de ani o!enirea a !arit de ?FFF de ori consu!ul resurselor energetice o!enirii s(a !icsorat ui!itor autocuratirea biosferei %atorita for!arii in ,urul pa!intului a aparut un strat de dio+id de carbon a aparut pericolul schi!barii cli!ei, fapt ce poate pro$oca consecinte catastrofale 4n ulte!ele decenii reali&arile stiintifice au !odificat essential fortele de productie, au ridicat ni$elul de de&$oltare social econo!ica, au contribuit la acuti&area proble!ei ecologice 'rintre conceptiile filosofice ce se refera la proble!ele ecologice pot fi e$identiate conceptia rousseau(ista sau neorousseau(ista *deptii ei propaga idea intoarcerii la natura 4n principiu ei pornesc de la idea ,usta a unitatii o!ului si naturii, ei ignora faptul ca o!ul de$ine sir a!ine o! nu prin aco!odarea lui pasi$ si prin transfor!area lui acti$e 'e linga conceptii pesi!iste, e+ista si conceptii opti!iste confor! carora proble!a ecologica poate fi solutionata, tinind cond de faptul ca radacinile ei se trag din interactiune dintre societate si natura 'rin esenta sa proble!a ecologica este o proble!a sociala care a aparut in ur!a re$olutiei tehnico stiintifica, care poate fi solutionata nu!ai pe ba&a unor transor!ari sociale, schi!bari radicale in sferele econo!ice de productie, social culturale si a+iologice 'roble!a ecologica are un character global si poate fi re&ol$ata reiesind din conditiile de&$oltarii inegale a diferitor tari si popoare Hste necesara o colaborare internationala, elaborarea detaliata si reali&area practica a noilor reali&ari in stiinta si tehnica in scopul a!orti&arii relatiilor dintre o! si natura Niosfera 6 spatial ocupat de lu!ea organica Koosfera care se!nifica spatiul !a+i! oIupat de relatiile posibile ale o!ului, hotarele pina unde o!ul cu !intea sa poate sa a,unga Koosfera (sfera ratiunii) ar fi un nor !are care ncon,oar planeta ca i at!osfera sau ionosfera *cest nor sferic i!aterial ar fi for!at din incontientele u!ane e!ise de creierele drepte *nsa!blul ar for!a un !are Spirit i!anent, Spiritul u!an global ntr(un fel *stfel crede! c ne i!agin! sau c in$ent! lucruri pe care, n realitate, creierul nostru drept le ia pur i si!plu de acolo 4ar c"nd creierul nostru st"ng ascult cu atenie creierul drept, infor!aia trece i duce la o idee apt s se concreti&e&e n fapte 0onfor! acestei ipote&e, un pictor, un !u&ician, un in$entator sau un ro!ancier n(ar fi dec"t nite receptori radio capabili, cu creierul lor drept, s ia din incontientul colecti$ apoi s lase e!isferele dreapt i st"ng s co!unice destul de liber ca s reueasc s pun n practic aceste concepte care se gsesc n noosfer Koosfera este stadia superioar a biosferei, n care acti$itatea raional u!an este factorul deter!inant n de&$oltarea planetei noastre 0unoscnd legitile naturii i perfecionnd tehnologiile, o!enirea de$ine o for contient transfor!atoare a spaiului planetar i cos!ic, o for! nou de interaciune dintre natur i societate Koosfera are tendina de a se lrgi per!anent, transfor!ndu(se ntr(un ele!ent structural al cos!osului Htapele de&$oltrii noosferei snt ci%ili aia informaional, ecologic i cosmic &,. .istemul social si politic al societatii. Siste!ul social( ansa!blul raporturilor ce apar in preseg!entele unei societati, re&ultatul incercarii de specificare de sLste!, de&$oltarea stiintelor pentru a legiti!a studiul feno!enologiei sociale %escrie co!ple+ul tuturor actiunilor ca societate 0onsta in !od e+clusi$e din capacitatea de a produce si reproduce co!unicari opti!e 5a!enii actionea&a din necessitate, !oti$ele si interesele lor, ur!aresc scopuri, actionea&a constient *cest fapt este ba&at pe ba&a cunoasterii legilor sociale, acordului reciproc dintre scopurile acti$itatii si !i,loacele ei si legile sociale 0unoasterea si folosirea legilor rational in organi&area intregii $ieti a societatii Siste! politic face referire de regula la oa!enii politici 'e plan politic libertatea se corelea&a cu respectarea legilor statului )ibertatea re&ida in garantarea securitatii cetatenilor, dispune de o independenta relati$e 'olitica este arta ad!inistrarii, se bi&uie pe reali&arile stiintei sis a corespunda criteriilor !oralitatii Siste!ul politic in perioada conte!porana se caracteri&ea&a prin de!ocratie ca regi! politic si ca for!a &0. Raportul dintre natural si social in om. =otiunile de indi%id, indi%idualitate, om, personalitate. Katura o!ului este redusa de la cuget la ratiune *ctul gindirii repre&inta argu!entele confir!arii e+istentei indi$iduale 7i!pul e caracteri&at de intindere, iar sufletul de gindire 'recu! !entiona *ristotel ca o!ul este un ani!al politic adica se poate !anifesta ca o! si se deosebeste de ani!al nu!ai in societate fiind educat si acti$ind in

stat 1indirea u!ana nu poate anula legitatile obiecti$e ale lu!ii %upa Nacon, gindirea nu asculta de natura, ea nu are nici o puterea asupra obiectului #mul e un ele!ent al naturii, dar totodata si o aprenta a esentei sociale ;ndi%id( caracteri&ea&a tot ce este in co!un in aspect biologic tuturor oa!enilor ca fiinta a naturii )ersonalitatea se!nifica produsul si ele!ental societatii ;ndi%idualitatea se!nifica deosebirea caracterului si intelectului u!an, social 5!ul este subiect al relatiilor sociale 5 proble!a care e+ista pina a&i este cea a corelarii dintre aspectul biologic si social in o!, datorita caruia unuia dintre acesti 9 factori o!ul este o!, fiindca este e$ident ca o!ul apartine si naturii, dar o!ul este o! datorita factorului social, fiindca inafara societatii o!ul nu poate e+ista, deci la fel pute! afir!a ca o!ul e+ista datorita societatii, dar si societatea apare si e+ista nu!ai atunci si acolo unde sunt oa!eni Katura biologica a o!ului repre&inta acel substrat inafara caruia substanta sociala nu poate e+ista 0a fiinta biologica o!ul este inrudit si identic in !are !asura cu ani!alul (fi&iologic, legile carora li se supune lu!ea biologica, toate se e+tind asupra o!ului) %espre influenta si i!portanta ele!entului natural, biologic asupra fiintei u!ane ne de!onstrea&a foarte si!plu oricare afectare, dereglare a sanatatii, a functionalitatii !ecanis!elor biologice, abaterea de la !anifestarea legiti!a a ele!entului biologic, cu atit !ai !ult daca sint afectate organele $itale, este si respecti$a starea sociala si chiar intelectuala, toate capacitatile si posibilitatile indi$idului 7otodata rolul factorului biologic tot nu se poate absoluti&a, fiindca este do$edit ca inafara !ediului social, insotit de cel intelectual, o!ul nu poate de$eni o! %e la natura, in for!a sa biologica, o!ul de,a se naste o!, dar el este o! nu!ai in potentie, fiindca capacitatile lui naturale pot de$eni u!ane nu!ai fiind sustinute si reali&ate in !ediul social respecti$ 4n ca&ul in care o!ul nascut, sau inIa la o $irsta foarte frageda, ni!ereste nu in spatiu social, ci in altul ani!alic, sau pur si si!plu lipsit de oricare posibilitate de a co!unica cu societatea, de a sociali&a, el fiind !ai apoi reintors in !ediul socio(cultural, un o! cu toate straduintele care s(ar aplica, nu de$ine o! in sensul deplin al cu$intului Si in$ers, daca o!ului cu !ulte abilitati, nea,unsuri e+tre!e, sunt pusi in conditii socio( culturale speciale, ei obtin re&ultate e+traordinare &2. #$iectul si pro$lematica antropologiei filosofice, notiunile ei de $a a. )rincipalele conceptii filosofiece despre om. 5biectul de studiu al antropologiei filosofice este o!ul *pare intrebarea ce este o!ulQ 0are este $aloarea sa, sensul $ietii o!enestiQ Scopul $ietii o!enestiQ 7oate aceste intrebari in sine accentuea&a proble!aticile antropologice 'roble!a o!ului e structurata pentru studiere a 9 lu!i/ interioara si e+terioara, constatarea actualitatea in$estigatiilor proble!aticii u!ane, dar si orientarea lor catre conditia e+istentei indi$idului si a o!enirii catre potentialul creator al persoanei, catre a!bianta sociala, fi&ica si lu!ii sale interioare 0onceptii/ ? 5!ul este parte a naturii, ele!ent al ei, $ine din natura si il caracteri&ea&a trasaturi naturale, fi&ice, bilogice si se supun legilor naturii 9 5!ul este o! datorita esentei sociale > 'entru =egel, o!ul este purtator al gindirii, ratiunii, subiectul acti$itatii spirituale, creatorul culturii . 'entru 3ar+, o!ul e apreciat prin pris!a !uncii, pe acti$itate a productiei Hl sustine ca o!ul e ansa!blu relatiilor sociale A 4n lu!ea conte!porana specificul o!ului e descoperit in feno!enul $ietii (de e+e!lu Schopenhauer e$identia&a $ointa, Freud subordonea&a constientul inconstientului) &3. .ensul si scopul %ietii omului. Fenomenul alienarii. 'rocesul de e+istenta, de&$oltare a functiilor de cunoastere, de co!unicare in relatiile cu !ediul si cu altii 4n fiintele $ii e+ista in !od necesar 9 ordine de feno!ene/ Feno!enele creatiei $itale si feno!enele !ortii 5!ul pe parcursul $ietii se autoeduca pentru a actiona si lupta pentru reali&area ,usta asupra lucrurilor si scopurilor propuse Feno!enul alienarii este procesul in care o!ul se instrainea&a de ceea ce tine de esenta sa sau de ceea ce este produs prin acti$itatea sa, cedarea drepturilor naturale, indi$iduale catre co!unitate 'entru =egelse!nifica actul prin care constiinta de$ine straina de sine, abandonea&a caracterul sau ne!ediat si trece in altul, de$ine lucru %epasirea alienarii se desfasoara intr(o dialectica care cul!inea&a prin de&$oltarea deplina a $ietii spirituale, idiologie prin care o!ul proiectea&a in %u!ne&eu ne$oi si idealuri u!ane '4. +xiologia 6 stiinta despre %alori. :senta C%aloriiD si caracteristicile ei. *+iologia este o teorie a creatiei orientate spre finalitatea inconstienta cu trasaturi differentiate in functie de do!eniul de studii Hste stiinta desspre originea caracteristicile si legaturile dintre $alori <aloarea e+pri!a atitudinea o!ului fata de lucrurile, feno!enele ce se inti!pla, e+ista <aloarea poate a$ea un character obiecti$ prin e+istenta o!ului in diferite acti$itati, dar totodata si un character subiecti$, unde $alorile erau considerate ca e+pri!a reflectarea senti!entelor, e!otiilor, conditionate de catre un oarecare obiect 0a uni$ers de se!nificatii, lu!ea $alorilor reflecta nu aprecieri, necesitati si aspiratii indi$iduale, ci idealurile, necesiattile si na&uintele unei perioade istorice concrete 7otodata $alorile sunt o realitate artificiala, construita de o! in procesul reali&arii anu!itor scopuri <aloarea e caracteristica a obiectelor care satisfac anu!ite ne$oi, ele sunt relationale, ele pe parcurs e$oluea&a, unele pier&indu(si calitatea de $aloare, altele capatind(o 0aracteristici/ ? polaritatea ce are loc in interiorul $alorii 9 4erarhi&area dupa i!portanta pentru o! > Hgalitatea procla!a supre!atia principiului egalitatii oa!enilor . 2aritatea 6 unele $alori se bucura de pretuirea !a+i!a, care i!plica sacrificial, altele nu se bucura de pretuire

<aloarea constituie obiecti$i&area fortelor creatoare, esentiale o!ului, iar natura si co!ponentele ei obiecte $alori&ate sau dupa 3ar+ natura u!ani&ata <alorile/ nu sint concepte (orice rationa!ente ar face cine$a, nu poate e+plica de ce ii place !u&ica lui <erdi sau sculptura lui Nrincusi)# nu sint lucruri, di!potri$a constituie o lu!e aparte de cea a lucrurilor, o lu!e de sensuri care o dublea&a pe cea a obiectelor fi&ice, ele nu se pot confunda cu purtatorii lor !ateriali# nu sint feno!ene psihice, chiar daca sint strins legate de dorintele subiectului u!an# nu sint obiecte ideale, ase!eni !odelelor din fi&ica teoretica <aloarea este proprie subiectului, i!plica un suport obiecti$ si un act subiecti$ de se!nificatie 5data cinstituite, $alorile au o relati$a independenta de subiectul creator, o e$olutie proprie si o obiecti$itate specifica 2eferitor la gene&a $alorilor, ele sunt creatia o!ului si repre&inta o di!ensiune esentiala a e+istentei u!ane '1. Cultura ca o$iect de studiu al filosofiei. Cultura si natura. 0ultura repre&inta e+perienta spirituala a o!enirii, este tot ce e creat de o!, e o lu!e artificiala Se poate !anifesta la ni$el de indi$id popor natie clasa religie persoana istorica acti$itate profesionala 0ultura este tot ceea ce o!ul acu!ulea&a si duce prin $eacuri Ha are un character social sin u se poate trans!ite prin ereditate, ci nu!ai prin co!unicare Hste acel feno!en spiritual creator de $alori care inaintea&a si pro!o$ea&a idei 5po&itia dintre natura si cultura e relati$e 0ultura il transfor!a e o! din rob al naturii in stapin al ei, dar nu total ca un fel de tiran al ei 4n consecinta o!ul e ne$oit sa ra!ina in ar!onie cu natura Katura e+ista independent de o! si natura insa o!ul si cultura nu pot de$eni total independetne de natura Ha, natura, ra!ine si este substratul si cadrul per!anent al tuturor creatiilor u!ane si celor culturale 2elatia dintre cultura si natura se refera si la o! ca indi$id care este o fiinta culturala si una biologica, depinde de fiecare o! in parte *ctul creatiei indifferent de do!eniu depinde de anu!ite disponibilitati naturale 0ultura poate fi defenita ca o sinte&a, consecinta intre natura si societate, intre natura si o!, cu toate creatiile lor 0ultura ca a+iosfera, ca uni$ers specific, autono! de $alori, conturea&a un atribut definitoriu o!ului si constituie un factor esential al progresului social Kotiunea de cultura dese!nea&a totalitatea produselor !ateriale si spirituale ale !uncii o!enesti, re&ultate ale practicii transfor!arii !ediului natural si social, ale de&$oltarii si perfectionarii o!ului 0a inteles funda!ental cultura ia nastere si se defineste in opo&itie cu natura, naturalul 6 opo&itie $alabila nu nu!ai pt cultura e+terioara, obiecti$a, ci si pt cea interioara, subiecti$a, deoarece o!ul insusi, in alcatuirea sa specifica, este o unitate dintre biologic si spiritual, dintre natural si cultural 1ratie o!ului, natura de$ine cultura in ti!p ce prin cutura o!ul dobindeste ade$arata sa natura u!ana 0ultura este detasare de natura, etapele culturii sint etape ale u!ani&arii 0ultura cuprinde ansa!blul feno!enelor social(u!ane care, sub raport gnoseologic, apar ca produse cu!ulati$e ale cunoasterii, iar sub raport a+iologic ca $alori autentice ? %aca natura este e+istenta obiecti$a ce e+ista in sine, in afara si independent de constiinta o!ului, atunci cultura repre&inta e+istenta constienti&ata sau constiinta finali&ata in e&istenta 0ultura repre&inta acele realitati pe care o!ul le adaoga la natura Frontiera dintre natura si cultura incepe aIolo unde o!ul prelucrea&a naturalul, transfor!indu(l in cultural Katura prin actiune u!ana constienta natura culti$ata 9 in ti!p ce obiectele si procesele din natura e+ista si se !anifesta in !od spontan, realitatile do!eniului cultural presupun cu necesitate pre&enta factorului constient 0ultura poarta caracter subiecti$ > relatiile culturale nu e+ista ca acte in sine, ele traiesc prin oa!eni, in interiorul raporturilor dintre acestia, chiar si in ca&ul cind acestea sunt produsele unor generatii trecute . natura este supusa deter!inis!ului obiecti$ (unor egi, cau&e, necesitati care sint obiecti$e), in ti!p ce do!eniul culturii se situea&a la polul opus, fiind supus deter!inis!ului social, ca e+presie a libertatii u!ane, ca re&ultat al progresului repurtat de o! i!potri$a necesitatilor oarbe a fortelor spontane A din punct de $edere al de$enirii, proceselor naturale le este specifica repetabilitatea, celor culturale 6 creatia originala, unicitatea si irepetabil 'retutindeni unde traiesc oa!eni ei creea&a cultura, nee+istind societati aculturale si nici !acar indi$i&i lisiti de cultura 5rice societate are o cultura, oricit de si!pla ar fi ea, si fiecare fiinta u!ana este culturala in sensul ca participa la o anu!ita cultura 0u toate ca $iata o!ului este i!posibila fara cultura, totusi cultura nu cuprinde intreaga $iata so$iala, deoarece cultura, re&ultatul $iu, in continua !iscare si transfor!are a acti$itatii indi$i&ilor pe diferite trepte a societatii nu se confunda cu socieattea %aca tott ce este cultura este, in acelasi ti!o si societate, nu tott ce este social este totodata si cultura 0ultura trebuie pri$ita ca un subsiste! integrat in siste!ul social )egile generale ale de&$oltarii sociale isi lasa a!prenta si asupra continutului, structurii si dina!icii culturii Cultura repre&inta e+perienta spirituala a o!enirii, este tot ceea ce e creat de o!, ea este lu!ea artificiala Hste tot ceea ce o!ul acu!ulea&a si duce prin $eacuri Ha poate sa se !anifeste la ni$el de istorie indi$id, natie, popor, acti$itate profesionala etc .u$cultura 6 ansa!blu de credinte si perspecti$e coerente caracteristice unui grup social particular care le deri$a din cultura larga a societatii careia ii apartin 3ai pot fi definite ca !ediatii intre structurile sociale si indi$i&i/ tind sa accentue&e sis a absoluti&e&e $alorile si co!porta!entul present in societate 're&enta unei subculture este dedusa dintr(o contrare geografica sau generatoare a unui anu!it co!porta!ent Contracultura 6 *nsa!blu de nor!e si $alori de&$oltate de catre un grup aflat in opo&itie deschisa fata de cultura do!inanta Functiile culturii in societate/ a Factorul funda!ental al identitatii nationale a 0ultura influentea&a de&$oltarea econo!ica chiar si !odelul de !anage!ent

a 'astrea&a si !entine $alorile poporului a Spiritual national prin care se caracteri&ea&a de alta cu alta cultura 0ultura si societatea se afla intr(o corelatie strinsa, deoarece anu!e !e!oria unei societati actuali&ea&a trecutul, !entine sin u da uitarii cunostintele obtinute 0ultura se ba&ea&a pe !e!oria, constiinta societatii ai carui popor consta in obiceiuri, traditii, nor!e !orale, specifice ce deter!ina locul ei in istoria culturii '". 0ultura de !asa si cultura de elita 0ultura si globali&area

'&. Cultura si ci%ili atia: unitatea si deose$irea. Contradictiile ci%ili atiei contemporane. 0i$ili&atia/ toatalitatea !i,loacelor cu a,utorul carora o!ul se adaptea&a !ediului (fi&ic si social), reusind sa(l supuna si sa(l transfor!e, sa(l organi&e&e si sa i se integre&e/ satisfacerea ne$oilor !ateriale, confortului si securitatii, ali!entatia, i!braca!inte, constructii, tehnologie, acti$itati econ, soc, pol, educatie, in$ata!int etc :nitatea/ a %upa Nlaga, ci$ili&atia si cultura sunt for!e ale creatiei u!ane a *!bele sunt for!e ale creatie prin care o!ul a de$enit o fiinta unica in uni$ers a 0i$ili&atia este insertia culturii in e+istenta oa!enilor, circulatia $alorilor culturale sau cultura in actiune %eosebirea/ a 0i$ili&atia e considerate ca o cultura !aterial ape cind cultura e pri$ita ca do!eniu spiritual a 'entru Spenglo$, cultura repre&inta pri!a fa&a de pla!adeala si de&$oltare a for!elor creatiei culturale 6 !iturile, religia , artele 0i$ili&atia este etapa finala cind ele!entele creatiei culturale incep sa se ofileasca, secatuind H considerate declinul fatal al culturii a 7ot la Nlaga, cultura are o finalitate spirituala insa ci$ili&atia una practica a 4ntre cultura si ci$ili&atie nu este un raport de po&itie reductibila ci de interactiune per!anenta, de con,ugare 0ontradictiile ci$ili&atiei conte!porane/ ci$ili&atia a fost interpretata in !od diferit pe de o parte ca criteriu a de&$oltarii, pasirea barbaris!ului, ni$elul trecerii, depasirii de catre societate a starii si originii inculte si ani!alice 'e de alta parte ci$ili&atia era interpretata ca dauna a progresului social 0ri&a $alorilor !orale se e+pri!a si in degradarea relatiilor u!ane, care e+tinde $iolenta, infractionalitatea, cri!inalitatea 4n secolul nostru! se desfasoara cri&a ci$ili&atiei industriale si trecerea spre o noua ci$ili&atie postindusriale Sunt aparente disproportiile intre de&$oltarea stiintelor si tehnicii si alte do!enii ale creatie si $alorilor spirituale, care au ra!as in ur!a *ccentuarea unor feno!ene de pierderea increderii si sperantei in $iitor Hste $adita si cri&a !oralitatii, co!baterea saraci!ii sufletului !arei !ase a indi$i&ilor 0ri&a $alorilor !orale se e+pri!a si in degradarea relatiilor u!ane cotidiene ''. =otiunea de morala. .tructura moralei. .pecificul normelor morale. 3orala 6 feno!en spiritual si social ce se caracteri&ea&a si intruneste in sine un sir de nor!e, $alori, idei, ce caracteri&&ea&a indi$idual si societatea la o anu!ita etapa de de&$oltare 3orala ()atina!ossi !orales(traditie, obicei) e inclus in $ocabularul filosofic si in $ocabularul latin( ro!an( crestin de catre filosoful 0icero, care in lucrarea sa despre destin anali&ind etica greciilor, pentru a i!bogati li!ba )atina propune ca sinoni! al cu$intului etica cu$intul latin !orala 3orala ca feno!en social, spiritual are un character istoric, adica apare la o anu!ita etapa de de&$oltare a o!ului si societatii 0onditiile aparitiei si e+istentei ei sunt ur!atoarele/ ? aparitia constiintei de sine a indi$idului care se!nifica in aspectul !oral aparitia egois!ului, adica inaintarea prioritatii $alorii indi$idului fata de societate 9 aparitia in epoca pri!iti$e a interdictiilor sub for!a de table, care se for!ea&a in constiinta colecti$a si care repre&inta nishte nor!e interdictii, care nu ad!it anu!ite tipuri de co!portare > *paritia asa nu!itului talion ce repre&inta principiul dreptatii, in ro!ana dinte pentru dinte, singe pentru singe 5data cu aparitia societatii capitaliste sau burghe&e pe pri! plan e inaintata calitatea egois!ului 4n epoca conte!porana, in ur!a globali&arii, 4n structura $alorii !orale au loc diferite schi!bari %atorita globali&arii, adica stergerii specificul $alorilor nationale, datorita internationali&arii $ietii econo!ice si sociale, !igrarii si a!estecului diferitor natiuni, dar si datorita schi!barilor ce au loc in fiecare societate cu! ar fi daca $orbi! despre socieatatea noastra natala , liberali&area acti$itatii bisericelor, fapt ce duce la schi!barea atitudinii fata de !ulte $alori 3orala contine un sLste! de notiuni, $alori etc 4n !orala pot fi deosebite > do!enii/acti$itatea !orala, relatiile !orale, constiinta !orala 0onstiinta !orala include in sine nor!ele , $alorile, !oti$area, constiinta de sine a indi$idului Kor!ele repre&inta un sLste! de cerinte care sunt inaintate de catre societatea fiecarui indi$id si care se cer a fi resprectate in ba&a constienti&arii $alorii i!portantei lor de catre fiecare o! Kor!ele !orale pro!o$ea&a anu!ite deter!inatii ale binelui (cinstea, genero&itatea, !odestia) atit sub aspectul continutului $aloric, cit si al datoriei, intentionind sa ar!oni&e&e uni$ersuol a ceea ce este de&irabi cu situatiile concrete Hle stabilesc li!ite intre care sunt si pot fi acceptate $ariatiuni ale co!porta!entelor indi$iduale Structura !oralei/ 0onstiinta# Kor!ele !orale (sunt descrise sau prescrise/ fa sau nu face asa sau altfel)# 4dealurile '(. :tica in afaceri: esenta si principiile fundamentale. Htica se!nifica initial obiceiurile, nor!ele de conduita caracteristice unei co!unitati de oa!eni Sti! ca una dintre cele !ai i!portante lucrari ale filosofiei antice consecrate studierii !oralei a fost etica lui Kico!ah scrisa de

*ristotel *sta&i in literature de specialitate ter!enul etica se!nifica stiinta despre !orala si in literature se intilnesc 9 interpretari ale corelatiei dintre !orala si etica/ ? se afir!a ca etica si !oral anus identice fiindca !orala este obiectul de studio al eticei, etica fiind stiinta despre !orala, si deci !orala repre&inta partea e!pirica, iar etica ni$elul theoretic al constiintei ce studia&a aceastarealitate e!pirico !orala 9 * 9 interpretare consta in afir!atia/ etica si !orala sunt notiuni identice, sinoni!e, se!nificind aceleasi realitati > Htica in afaceri e un do!eniu ce ur!areste sa clarifice proble!ele de naura !oral ace se ridica in !od current in acti$itatea agentilor econo!ici dintr(o societate capitalista . %upa )aura Kash 6 etica in afaceri e studiul !odului in care nor!ele !orale personale se aplica in acti$itatie si scopurile intreprinderii co!erciale Ku este un standart !oral separate, ci studiul !odului in care conte+tual afacerilor pune personae !orale, ce actionea&a ca agent al acestui sLste!, propriile sale proble!e specifice Htica se straduie sa afle raspunsi cu $aloare uni$ersal $alabila/ c ear trebui sa faca un o! spre asi reali&e dorintele, scopurile si idealurile, astfel incit sa poata atinge !a+i!a i!plinire a finite sale, fara a face inutil rau celorlalti, ci lasind pe fiecare sasi caute propria i!plinire personala si chiar contribuind la progresul intregii societatiQ 6 aceata e interogatia funda!ental ace sta in !ie&ul in$estigatiilor etice 0are sunt concret $alorile si principiile !orale indispensabile in afaceriQ 4n pri!ul rind !a+i!i&area $alorii de 7) a proprietarilor solicita o perspecti$e de lunga durata %ar aceasta solicita considenta si cu necessitate posesie si ca atare solicita respectful dreptului de proprietate 'rin ur!are afacerile presupun un co!porta!ent care e+clude !inciuna, inselatoria , furtul etc, luate laolalta aceste constringeri intrupea&a $alorile ce sar putea nu!i decenta ele!entara 4n al doilea rind pute! !entiona principiile interesului rational, ca unicul !od de concepere a obligatiilor etice ale intreprin&atorilor ',. Religia ca fenomen social si cultural. Religia 6 credinta 6 indi%idul. 2eligia, este un feno!en spiritual, social aparent in anu!ite conditii istorice 2eligie (lat relegere, religio( re$edere cu sine) in for!a eti!ologica initiala insea!na re$ederea cu %u!ne&eu Kotiunea de re$edere i!plica notiunea de legatura )egaturile in religie au 9 directii/ $erticala si ori&ontala <erticala 6 se!nifica locul o!ului fata de %u!ne&eu, o!ul fiind ,os, %u!ne&eu sus si do!inind asupra intregii e+istente 5ri&ontala 6 se!nifica legatura dintre oa!eni, legatura care e+ista dintre oa!eni in ba&a unei co!unitati religioase, nu!ite de crestini N4SH240* (lat ecle&ia) *celasi cu$ grecesc ecle&ia sta si la ba&a sinagogii e$reesti si a !oscheei !usul!ane 0redinta este un feno!en psihologic indispesabil $ietii u!ane Ha consta in fi+area afecti$a a anu!itor cunostinte, te&e, ,udecati (pre,udecati, e+plicatii, $alori, si!boluri) 'rin aceasta se obtine senti!entul de securitate interioara, respecti$ de siguranta in raport cu $iata si lu!ea '0. Religiile mondiale: particularitati, unitatea si deose$irea dintre ele. 'rintre religiile conte!porane !ondiale se intilnesc religii ca/ budis!ul, crestinis!ul si isla!ul 4nsasi religiile !ondiale, fiecare din ele a$ind aparte peste ? !lrd de adepti, e+ista diferite directii si confesiuni, Nudis!ul apare ca conceptie filosofica din sec <4 i e n %enu!irea $ine de la fondatorul Nudha, ce insea!na ilu!inatul )a ba&a budis!ului stau . raspunsuri, care repre&inta si . principii ce caracteri&ea&a raspunsurile la intrebarile funda!entale a budis!ului ce este $iataQ/ ? $iata este suferinta 9 daca $iata este suferinta, insea!na ca e+ista anu!ite cau&e care o fac astfel > daca sunt cau&e e+ista si !i,loace de depasire a suferintelor . e+ista D cai/ necesitatea de a duce un !od de $iata nor!al, !oral, folosirea corecta a cu$intelor, adica e+cluderea cu$intelor cu !ai !ulte sensuri, e+cluderea erorilor constiente, intentionate (!inciunilor) s a , dar e+ista o cale supre!a care consta in e!itarea to cla, in inabusirea absoluta a tuturor pasiunilor, dorintelor, instinctelor si obtinerea linistii corporale totale si aceasta stare se nu!este K42<*K* 0restinis!ul este religia inte!eiata pe persoana, in$atatura si $iata lui 4isus 0hristos 4n crestinis! sint > directii/ ortodo+ia, catolicis!ul, protestatis!ul, aparut in sec ?B in crestinis! e+ista !ai !ulte confesiuni, nu!ite secte/ baptis!ul, ad$entis!ul, bcdefbghijk cinci&ecistii s a 7oate acestea e+ista si in 23 si oricare iserica sociala do!inanta are atitudine negati$a fata de aceste confesiuni si adeptii lor *ceasta religie s(a nascut in sec ?, in 4!periul 2o!an, confor! !arturiei unor istorici latini precu! 7acitus (AA(?9F d 0h ), Suetoniu (CF(?9D d 0h ) si un scriitor gu$ernator al Nitiniei, 'liniu cel 7inar (B?(??. d 0h ) %ar aceasta religie ne este cunoscuta de la originea sa si pina in &ilele noastre in pri!ul rind datorita discipolilor lui 4isus 0hristos, crestinii 3ai !ulte scrieri elaborate pe $re!ea pri!elor generatii de crestini constituie o referire obligatorie/ ( cele . e$anghelii de la 3atei, 3arcu, )uca, 4oan, sint o !arturie despre $iata, $orbele si faptele, !oartea si in$ierea lui 4 0hristos ( faptele *postolilor, opera lui )uca, relatea&a despre inceputurile Nisericii, pri!ele sale for!e de organi&are ( Hpistolele, scrisori adresate unor Niserici locale, unnui discipol sau tuturor Nisericilor decatre 'a$el, 4acub, 'etru, 4oan, 4uda ( Hpistola catre e$rei, ai carei autor nu este cunoscut, este o sinte&a care scoate in e$identa Koul )ega!int, pecetluit de 4 0hristos, co!parindu(l cu $echiul )ega!int ( *pocalipsul atribuit lui 4oan, foloseste un li!ba, si!bolic pt a de&$alui sensul si sfirsitul istoriei i&ba$irii *ceste carti alcatuiesc Koul 7esta!ent, recunoscut de crestini drept Sfinta Scriptura

4sla!ul beneficia&a de peste un !lrd de adepti, a dat nastere unei ci$ili&atii prestigioase a carei influenta se e+ercita asupra o!ului pina in &ilele noastre *ceasta religie propa$aduieste supunerea si stapinirea de sine, are adepti care dau do$ada de nesupunere si rebeliune, se ba&ea&a !ai presus de orice pe e$identa inti!a si i!plicarea personala, refu&ind e+istenta preotilor, este resi!tita ca o lege se$era per!anent in $igoare 4sla! (araba ( supunere), este aderarea la pacea lui %u!ne&eu, sau denu!irea oricarei religii ade$arate 4sla!ul este ulti!a dintre religiile !onoteiste, este !esa,ul lui %u!ne&eu re$elat profetului 3oha!ed prin !i,locirea arhanghelului 1a$ril *ceasta religie s(a nascut la 3ecca in *rabia, inc sec C d 0h 3usul!anul crede profund ca coranul este cu$intul lui %u!ne&eu, Stapin *bsolut, creator a tot ce este %in aceasta credinta decurge principiul ca nu!ai coranul este dictionarul ade$arurilor absolute 0u toate acestea, 0oranul !entionea&a si alte surse, carora loe acorda incredere *tfel, dreptul !usul!an, desi este de origine coranica, isi are radacinile si in !ai !ulte alte surse u!ane si naturale, cu! ar fi =adith, consensul :!!ei, traditiile locale, Ninele insusit de o! si efortul intelectual al legislatorului '2. Religia si stiinta. Religia si li$era cugetare. Stiinta si religia sunt doua e+e!ple ale dorintei o!ului de a cunoaste ade$arul, dar e+ista o diferenta se!nificati$a intre !odul de cautare a ade$arului stiintific si cel al ade$arului religios 7oc!ai de aceea, de(a lungul ti!pului cele doua (stiinta si religia) au fost in conflict datorita ipote&elor si conceptiilor diferite pe care le pro!o$au %e fapt, conflictul dintre stiinta si religie s(a nascut ca ur!are a incercarilor disperate a co!unitatii religioase de(a insista asupra ade$arului absolut al tuturor enunturilor cuprinse in Niblie 0itit literal, !esa,ul biblic nu !ai este co!patibil cu progresul stiintei %e aici un conflict intre ade$arurile oferite de stiinta si cele oferite de religie 4nca de acu! cate$a secole teologii au reali&at faptul ca aparitia si progresul stiintei $a &druncina increderea in i!aginea propusa de religie %atorita acestei te!eri fetele bisericesti au plasat stiinta unde$a pe un plan secundar, plus de asta, stiintei i s(au i!pus anu!ite li!ite in cautarea ade$arului Faptul ca e$olutionis!ul are asa de !ulti adepti asta&i se datorea&a esecului religiei traditionale, atat in ce pri$este in$atatura si !odul de pre&entare a relatarii biblice, cat si in ce pri$este co!porta!entul bisericii Sunt bine cunoscute actele de ipocri&ie si opresiune intreprinse de inchi&itie 2eligia a a$ut si are in continuare un efect negati$ asupra o!enirii, ea facand diferente de rasa, deter!inand cri!e in societate si chiar ra&boiaie 0oranul le $orbeste !usul!anilor despre Pihad, ra&boiul sfant prin care ei $or stapanii lu!ea si religia lor $a do!ina 4ntrucat teologia a progresat foarte lent in co!paratie cu stiinta, asta&i !ulti teologi nu !ai incearca sa conteste cuceririle funda!entale ale stiintei cu! faceau acu! >FF de ani, ci au tendinta sa includa in conceptia despre lu!e anu!ite re&ultate stiintifice, respingandu(le insa pe cele care li se par contrarii 0u toate ca religia nu dispune de do$e&i faptice sau logice care sa confir!e ideea de putere di$ina, biserica si teologii lasa i!presia ca ar detine niste do$e&i aparte, ce$a ce ratiunea si stiinta nu ar fi capabile sa co!bata 'entru !ulti altii insa religia se tine departe de stiinta, restrangandu(se doar la conceptul de !orala si la siste!ele de $alori 4nsa 4naltarea (trupului) Fecioarei 3aria, 4n$ierea lui 4sus, $iata de dupa !oarte nu sunt nici pe departe proble!e de !orala si de $alori, ci sunt fapte de natura stiintifica H+ista totusi o cone+iune intre acestea doua Stiinta, prin salturile sale uluitoare, a lasat in ur!a e$olutia !orala, astfel a a,uns in prea,!a unor ade$aruri periculoase pentru e+istenta u!ana (fi&ica nucleara si ingineria genetica sunt doar doua e+e!ple in acest sens) %e aceea este necesar un arbitru !oral 7oc!ai aici religia ar trebui sa sugere&e !oduri in care $a trebui folosita cunoasterea nascuta din stiinta si in nici un ca& sa i!puna ade$aruri i!posibil de de!onstrat 2a!ane e$ident ca nu se poate de!onstra strict rationl nici e+istenta, nici ine+istenta lui %u!ne&eu Ku!ai e+perienta personala a credintei este potri$ita pentru a gasi un raspuns cautarii lui %u!ne&eu 5a!enii trebuie sa accepte religia, indiferent ca e cea crestina, budista, isla!ica etc , ca o for!a de co!unicare cu puterea supre!a si nu nu!ai, iar stiinta ca o for!a de cunoastere a ade$arului dedus teoretic si e+peri!ental