CURS BIBLIA PENTRU OAMENI DESTEPTI JOCUL VIETII SAU CUM SA NE TRAIM VIATA

DRAGILOR, nu considerati acest adevarat MANUAL DE INSTRUCTIUNI despre CUM FUNCTIONEZA UNI ERSUL, ca !iind o carticica scrisa de o anu"e cuconita, care nu a avut ceva "ai #un de !acut decat $sa se dea "are$, si su#%iniata de un ta"pit p%in de e&ouri, care o "ai si co"entea'a( Luati aceste DARURI ca ce e%e c)iar sunt, un a*utor dat unor !iinte ce pot inte%e&e inte%i&ent LEGEA UITATA, pentru a+si putea i"#unatati %a in!init evo%utia %a scoa%a pa"ant( a "u%tu"esc, cu p%ecaciune, oameni destepti...iubire neconditionata...salata verde... dar salata nu poate fi decat verde, iubirea DOAR neconditionata este, altfel e doar eticheta lipita aiurea, la intamplare...Iar a fi OM, ar presupune ca oricum ar trebui sa fi destept...Ce face ca logica sa nu apara nici la IUBIR , nici la destept! "ai simplul fapt ca omul sau umanul este investit cu puterea Creatorului. Capacitatea lui de infinit creator, dusa pe neatentie si adormire chiar, lipsit de constiinta de #ine, il face sa e$perimente%e chiar o infinita...prostie. Cata vreme el isi permite sa isi contra%ica in asa masura statutul, de ce ar mai avea pretentia de a fi considerat om, si tratat cu constienta presupusa de &'AMA#( &! Ca el invoca mentalisme, tipare, si se tot considera efect, poate fi dreptul lui, dar si al meu de a lua nota de ceea ce el reali%ea%a prin asta. Da, toti avem emotional, este chiar una din principalele valente care ne permit sa creem constient realitati, dar a)l terfeli mereu prin namolul indeci%iilor, lipsei de echilibru si incoerentei, chiar nu iti foloseste la nimic, decat de a ramane vesnic cersetor si efect al bunavointei celui care nu isi mai permite &lu$ul& tau de a te *uca nedemn, ignobil...Cartea de mai *os, cam despre asta tratea%a si rog pe fiecare sa retina BI' ca el si 'UMAI + poate si e util si armonios sa se deplase%e cu D CI,I catre un alt nivel de constient%a. 'AMA#( YouTube Video $Un !i%o'o! -nt.%ni -ntr+o 'i un "aestru 'en /i vr.nd s0+% pun0 -n di!icu%tate, -% -ntre#01 F0r0 cuvinte /i !0r0 t0cere -"i po2i spune ce este rea%itatea3 Maestru% -i d0du un pu"n -n !a20($ (((SA FIE (((4RIMIT,

I"p%icat in aventura iesirii de su# i%u'ie a se"eni%or "ei, "u%te a" "ai invatat si eu( Traia" din p%in senti"entu% ca este su!icient ca "intea %iniara sa ia cunostiinta de cu" stau %ucruri%e +in ADE AR+ si ca asta va !i su!icient ca punctu% de constienta a% Constiintei sa se si "ute in $noua rea%itate$( Mu%t "i+a tre#uit sa ACCE4T CA NICIDECUM NU ESTE ASA, ca inte%ecte c)iar dotate nu pot sustine o ast!e% de trecere, deoarece a%te nive%e a%e "intii isi sustin vec)i%e tipare((( Totusi, eu insist ca de o#icei, cu su#iecte%e principa%e care !ac divinitati%e care voi sunteti sa nu se poata "ani!esta, c)iar daca de*a Cunoasterea va este "are( A#ordarea 'i%e%e trecute a su#iectu%ui $se5ua%itate$ pe un site 6)ttp177sites(&oo&%e(co"7site7vindecareprinse57)o"e8dedicat intentiei de sc)i"#are a perceptiei in ace% do"eniu, acu" si"t uti%itatea de a+% co"p%eta cu un su#iect %a !e% de i"portant, capito% pe care %+as denu"i i%u'ia $&ri*i, nevoi, neca', durere$((( Si as incepe cu pri"a LEGE a 9:#a%ionu%ui, a "are%ui ;er"es Tris"e&istus +LEGEA MENTALISMULUI. Ea nici "acar co"p%icata nu este1 &+ . A M '(A+I#MU+UI &(otul este #pirit/ Universul este mental& ) 01BA+IO' +egea implic2 adev2rul c2 totul este #pirit. a e$plic2 faptul c2 totul este realitate substan3ial2, afl4ndu)se 5n toate manifest2rile 6i aparen3ele e$terioare, pe care le cunoa6tem sub numele de Univers material. 7enomene ale vie3ii, nergie, Materie, 5ntr) un cuv4nt, tot ce este aparent sim3urilor noastre este #pirit, incognoscibil 5n el 8nsu6i 6i indefinibil/ 5ns2 acesta poate fi considerat 6i g4ndit ca un #pirit Universal, Infinit.

a e$plic2 chiar faptul c2 Lumea sau Universul Fenomenal nu-i dect o creaie mental a Totului, subiect al legilor lucrurilor create, Universul fiind considerat, n ntregul su sau n prile sale, ca o experien n Spiritul Totului, n acest Spirit noi trind, lucrnd i fiinnd!Aceast2 +ege, stabilind natura mental2 a Universului, e$plic2 foarte u6or toate fenomenele mentale 6i psihice, at4t de variate, care ocup2 un loc important 5n via3a oamenilor 6i care f2r2 a fi e$plicate sunt neinteligibile, dispre3uind orice interpretare 6tiin3ific2. A 5n3elege aceast2 Mare +ege al Mentalismului, 5nseamn2 a permite individului s2 5n3eleag2 cu u6urin32 +egile Universului Mental 6i s2 le aplice, spre a)6i 5mbun2t23i starea 6i spre a se perfec3iona. Discipolul 5n hermetic2 este capabil s2 aplice inteligent Marile +egi Mentale, 5n loc s2 se serveasc2 de ele la 5nt4mplare. Intr4nd 5n posesia Cheii M2iestriei Universale, practicantul poate s2 deschida nenum2rate por3i ale (emplului Mental 6i "sihic al Cunoa6terii, reu6ind s2 p2trund2 5n el liber 6i inteligent. Aceast2 +ege e$plic2 natura veritabil2 a nergiei 6i a "uterii, a Materiei, dar mai ales de ce, pentru ce 6i cum sunt ele subordonate st2p4nirii #piritului. Unul dintre Mae6trii hermetici a scris demult9 &Acela care 5n3elege adev2rul naturii mentale a Universului este de*a bine 5naintat pe drumul M2iestriei&. Aceste cuvinte sunt tot at4t de adev2rate ast2%i pe c4t erau la timpul la care au fost scrise. 72r2 cheia M2iestriei :cheia conduc2toare, principal2, universal2; adev2rata M2iestrie este imposibil de reali%at, iar elevul va bate %adarnic la nenum2ratele por3i ale (emplului.& Cartea pe care aici o voi comenta pagina cu pagina, am sa o alatur mereu cu idei similare din alte surse, asa incat, prin compilare, sa vedeti ca, practic, toti care au incercat sa inteleaga lumea si viata, au a*uns la conclu%ii similare, indiferent carui drum ei apartineau. 1ou(ube <ideo

De)a lungul timpului, mai multe carti cu mesa* important, par pur si simplu sa fie evitate in mod e$pres de catre intelegerea mentalului. Cunosc cateva dintre ele si reactiile ciudate de impotrivire ale diferitelor minti personale, in citirea sau intelegerea te$tului. Ba, nu arareori, au un puternic efect de somnifer. Intre ele este &7recventa geniu& si &<iata impersonala&... (I' #A "R CI, ,9 cartea care urmea%a a fost redactata cu multe greseli, pe care am incercat sa le elimin. 'efiind totusi e$act intentia mea AC A#(A, "AR( DI' + #A # peste forma si sa beneficiati de continut. "O#IBI+ CA MAI R .A# A#CA ' COR C(A( . #per sa puteti sa treceti

=ocul vietii face parte din ele. A fost citita de multi de cel putin > ori si parca nimic nu reuseste sa fie inteles, aproape nici conceptual, in ciuda faptului ca nu contine nici o mare filo%ofie. Ce este adevarat despre ea este ca contra%ice fundamental (OA( OBIC IURI+ 'OA#(R M '(A+ . <oi cauta sa oblig mintile voastre, prin logica superioara, sa accepte lucrurile A#A CUM + #U'()de fapt)I' CR A(I - #a incepem9 Dar inainte puteti sa vedeti si acest filmulet cu un nume cunoscut, dar o pre%enta mai I' DI(A, asa il percep eu acum. Incearca sa spuna cumva ce este cu subconstientul sau sinele inferior. Merita stiut, macar de unii/ este vorba despre &Drunvalo Melchi%ede? ) #inele #uprem&, iar filmul il veti gasi pe net, in cinci parti. A fost pe <imeo, dar acum am aflat gratie unui prieten, ca a fost scos. Autoarea, 7+OR 'C #CO< + #@I'', pare sa se ocupe in special de problemele legate de abundenta materiala. "osibil ca ea a functionat ca un fel de consilier financiar, dar nu numai, conform cu te$tul. Oricum are gri*a sa faca referire, destul de calificat de altfel, la aspecte spirituale care se reflecta in e$plicatiile ei, si foarte des la Biblie si Iisus. Am sa va rog pe fiecare sa e$tindeti permanent aria de cuprindere asupra oricarei e$pereiente conduse de la nivel mental, deci aflate sub acest nivel al vibratiilor, caci toate intra sub incidenta acelorasi legitati. <a voi mai aminti si eu. "entru operativitate la citit, comentariile mele vor fi toate facute cu mov, sa fie usor de gasit in te$t.

CA"I(O+U+ I ) =OCU+
Cea mai mare parte a oamenilor considera viata o lupta, ori <IA(A nu #( o lupta, ci

U' =OC- ste un *oc in care nu poti castiga, daca nu cunosti +egea #pirituala. <echiul si 'oul (estament dau o minunata clarificare regulilor acestui *oc. Iisus @ristos a numit acest *oc A DARUI si A "RIMI. "e acest aliniat ar fi util sa meditati MU+(. Cata vreme cre%i ca viata e lupta, folosesti partea posterioara a creierului, cea implicata in aparare si deci esti pe regim de consum, nu de crestere :ve%i Bruce +ipton;. Ca atare aduci moartea in celulele tale si nu de%voltarea armonioasa. "roblema este doar de perceptie si D AC A insist pe acest scurt paragraf. Daca o accepti a fi un *oc, atunci nu &dai tu scop vietii, ea insasi fiind scop&, nu iti risipesti energia impingand la pereti, iti poti permite sa te *oci le*er si sa fii creativ, caci esti CR A(OR CO'#(I '(, dupa chipul si asemanarea...Magia, fi%ica cuantica, toate iti arata ca asta este de dorit sa fie preocuparea ta. #ensul in care interactiunile e util sa aiba loc este mereu #"R e$perientei diferita, functie de Cunoasterea +egii si desigur, de ACC "(AR A <IA(A (AA(ot ceea ce un om seamana, va culegeA, ceea ce inseamna ca ceea ce un om da prin cuvant sau prin actiune ii va fi R DA(/ ceea ce da, va reprimi. Daca seamana ura, va primi ura/ daca iubeste, va fi si el iubit/ daca critica, va fi criticat/ daca minte, va fi mintit/ daca trisea%a, va fi *efuit. 'i se spune de asemeni ca imaginatia *oaca un rol primordial in *ocul vietii. Daca vreti sa intelegeti corectBmatematic de ce stau asa lucrurile, va rog amintiti)va ca Creatia este doar frecventa vibratorie. 7iecarui aspect ii e alocata o banda de frecventa stricta, in care el se manifesta. Cand ti)ai dus atentia in banda &critica&, in acea frecventa se manifesta, in toate directiile, doar critica. Ar fi si imposibil sa nu beneficie%i si tu de ea. Imaginatia, desigur, te poate purta in orice banda de frecventa, deci e si logic sa fie foarte importanta in *ocul vietii. AAi gri*a de inima :sau de imaginatie; mai mult decat de orice altceva, caci din ea provine sursa vietii.A :Cartea proverbelor9 C/ D>;. Ceea ce inseamna ca ceea ce omul isi imaginea%a se va e$teriori%a, mai devreme sau mai tar%iu, in afacerile ...insist, prin afaceri intelegeti de fapt ORIC A#" C( D asupra 7OR( I I'CO'#(I '()CR A(OAR D R A+I(A(I F" RI '(IA+ . <IA(A sale. In &Ehat the bleep do Ee ?noE&, cam pe asta se atrage atentia, nu! Mai e$act A I I' O7 RI, abia apoi a si primi...Aici termenul de &castig& se refera doar la calitatea

u cunosc pe cineva care se temea de o anumita boala.

ra o boala foarte rara si

necontagioasa, dar el si)o repre%enta fara incetare si citea articole despre ea, asa incat, intr)o buna %i, ea se manifesta in corpul sau si muri, victima a imaginatiei sale dereglate. Atat de frecvent asa arata e$perienta umana, incat chiar apare a fi ingro%itor. Deci ne dam seama ca, pentru a *uca cu succes =ocul <ietii, trebuie sa ne diri*am bine imaginatia. Acela a carui imaginatie a fost antrenata pentru a)si repre%enta doar binele, atrage in viata sa Atoate dorintele *uste ale inimii saleA) sanatatea, bogatia, dragostea, prietenii, perfecta e$presie de sine si reali%area celui mai inalt ideal."uteti sa ma credeti, chiar asa functionea%aImaginatia a fost numita A7oarfecele #pirituluiA, si, intr)adevar, ea decupea%a, decupea%a fara incetare, %i dupa %i, imaginile pe care omul le formea%a, mai devreme sau mai tar%iu, si in acest fel el intalneste, in planul e$terior, propriile sale creatii. Doar cine ar avea timp sa isi piarda cu a)ti creea tie realitatea, cand nu pridideste cu a lui...- "entru a) si forma in mod convenabil imaginatia, omul trebuie sa cunoasca natura operatiilor care au loc in interiorul sau. .recii spuneau9 ACU'OA#( )( util sa meditati indelung. #piritul cuprinde trei planuri9 subconstientul, constientul si #upraconstientul. #ubconstientul nu este decat puterea fara directie. deci%ii, este automat (ot ceea ce omul resimte profund sau isi imaginea%a in mod clar este imprimat in subconstient si se manifesta in cele mai mici detalii. Aici sunt acele ben%i magnetice pomenite de Braden, care trebuiesc rescrise. De e$emplu, o doamna pe care o cunosc, se *uca in copilarie de)a AvaduvaA. #e imbraca in negru, cu un voal lung si cei din *ur o gaseau caraghioasa si amu%anta. +a maturitate se casatori cu un om pe care il iubea profund. "utin dupa nunta, el muri si ea purta un voal lung de doliu, ani indelungati. #ubconstientul sau, impresionat de imaginea pe care ea si)o formase, o e$teriori%a la timpul respectiv, fara a tine seama de durerea ei. Oare va dati seama de cate ori va *ucati &nevinovat& cu imaginatia sau cu cuvintele voastre! u vad acest aspect in permanenta la fiecare9 autopersiflarea la vederea unor po%e proprii, declaratii prin care afirmati ca voi nu sunteti &inca& dumne%ei si o infinitate de alte aspecte, referitoare la sanatatea voastra, la energia si vitalitatea voastra, la confortul si banii vostrii... l se aseamana cu vaporii sau " (I' I'#U(I -A. In cele ce urmea%a, autoarea e$plica deosebit de bine cele trei nivele ale mintii. #i asupra lor e f f

electricitatea si indeplineste ceea ce i se comanda, el nu are putere intrinseca....de a lua

Constientul a fost numit mentalul muritor sau carnal. vede viata asa cum este....%ice el ---

ste mentalul inferior uman care

l vede moartea, de%astrele, bolile, saracia si

limitarile de tot felul, si imprima toate acestea in subconstient :suflet;....adica trasea%a sarcini e$ecutorului inconstient, care le si pune in opera, in viata voastra#upraconstientul este #piritul Divin care se afla in fiecare om/ este planul ideilor perfecte. Aici se afla Amodelul perfectA de care vorbea "laton, "lanul Divin. "entru ca e$ista un plan divin pentru fiecare....chiar e$ista, deoarece in Creatie nu e nimic I'(AM"+A(ORDeci si liber)arbitrul e doar ilu%ie, logic, nu! A $ista un loc pe care trebuie sa)l ocupi tu si pe care nimeni altcineva nu)l poate ocupa/ tu ai o sarcina de indeplinit, pe care nimeni altcineva nu o poate indeplini-A $ista o imagine perfecta in #upraconstient. Aceasta imagine se proiectea%a cateodata ca un fulger in constient si pare un ideal de neatins, ceva prea frumos pentru a fi adevarat!...ca atare nu i se da nici macar atentie, daramite incredereBcredinta-...dar are cineva nevoie de o imagine de viata perfecta! In realitate, acesta este destinul adevarat :destinatia; omului, proiectat de #piritul Infinit Care #e afla in el insusi. Multi oameni ignora adevaratul lor destin si fortea%a alte lucruri, situatii care nu le apartin si care le)ar aduce doar esecul si nemultumirea daca ar reusi sa le obtina.....ba de cele mai multe ori chiar le si obtin, pentru a intelege ca au tot gresit. De inteles insa e ceva mai dificil. secul si nemultumirea sunt plata pentru infatuarea egotica de a tot voi tu A+(C <A decat ti se cuvine. Ri%ibil este ca, daca U' (U nu ar tot voi el C <A A'UM , toata gratia divina s)ar manifesta in viata ta, asigurandu)ti un grad de confort si fericire pe care AB#O+U( 'ICIODA(A strofocarile mintii tale nu il vor putea atinge. #i e si logic sa fie asa, deoarece prin aliniereBnealiniere faci posibil ca tot universul sa poate &complota& spre reusitele tale in viata ta, sau invers, deoarece e interesul I'(R .U+UI si nu al tau, ca tu si prin tine + sa aiba o e$perienta reusita, cu gust bun. Aici imaginea e si mai bine conturata in &<iata Impersonala&, unde devine limpede ca e$ercitiul egoului :si el parte din dumne%eu; are doar menirea sa te aduca la #inele care tu esti :desigur tot dumne%eu, amagiriBde%amagiri. O tanara, de e$emplu, veni sa ma vada pentru a)mi cere sa Aspun cuvantulA :aceasta e$presie pe care o vom intalni deseori in aceasta carte, inseamna a afirma, a restabili Adevarul; pentru a se casatori cu un barbat de care era foarte indragostita. : a l)a numit A.B.; u i)am raspuns ca ar fi o violare a legii spirituale, dar ca voi spune cuvantul #( <OI #A <R I (U C <A A'UM - 'u a acceptat sa A #A I'CA+C + . A pentru barbatul care)i este ales in mod divin, barbatul care)i apartine prin drept divin. Rog atentie mare si aici9 'U spuna ceea ce clienta ii solicita si prin aceasta +;/ prin cicluri

"lata, in cadrul ciclurilor cau%aleB?armice ar fi revenit celei mai constiente- DOAR deschiderea pentru ca planul divin sa se manifeste, #( DO<ADA A+I'I RII DORI'( +OR (A+ , care obligatoriu se vor si materiali%a, odata ce ai indepartat vointa egotica. #ubiectul e reluat de multe ori in carte, cu variate e$emple, tocmai datorita IM"OR(A'( I. In &the secret& aceasta conditie a &alinierii& este foarte slab sugerata doar, dar nu e omisa. #i am adaugat9 ADaca A.B. este acel barbat, nu poti sa)l pier%i, daca nu este el, vei primi echivalentul lui.A a il intalnea pe AB mereu, dar acesta nu se declara. 8ntr)o seara, ea veni sa ma vada si imi spuse9 A#titi, de o saptamana incoace A.B. nu mi se mai pare chiar atat de remarcabil-A I)am raspuns9 A"oate ca nu este el barbatul din "lanul Divin ) s) ar putea sa fie altul.A "utin dupa aceea, ea intalni pe cineva care se indragosti de ea imediat si ii declara ca ea era idealul lui. De fapt, el ii declara tot ceea ce ea dorise sa auda din partea lui A.B. a gasi acest lucru cu totul uimitor. Curand ea raspunse sentimentelor lui si inceta total sa se mai interese%e de A.B. Acesta este un e$emplu al legii substitutiei. O idee *usta a fost substituita unei idei false, in consecinta, nu va re%ulta nici pierdere, nici sacrificiu. Iisus @ristos a afirmat ca cuvintele noastre *oaca un rol capital in =ocul <ietii. A"rin cuvintele tale te vei salva, prin cuvintele tale te vei condamna.A Multi oameni au fost cau%a de%astrului din viata lor, pronuntind cuvinte nesabuite. ste bine ca reia subiectul, deoarece chiar nu am va%ut om atent la incarcatura de responsabilitate pe care acest nivel al crearii inconstiente de realitati, sa si)o si asume. Astfel, o doamna ma intreba intr)o %i de ce viata ei a devenit saraca si mediocra. a avusese un camin plin de lucruri frumoase si avea multi bani. Cercetand, am aflat ca ea obosise sa)si conduca gospodaria si repeta neancetat9 AM)am saturat de toate aceste lucruri ) as vrea sa traiesc intr)un cufar-A a adauga9 AA%i acest lucru s)a indeplinitA. Cuvantul ei provocase aceasta situatie. #ubconstientul nu are simtul umorului, iar oamenii isi provoaca deseori nenorocirile prin glumele lor. Iata inca un e$emplu9 O persoana care avea o avere frumoasa, glumea mereu spunand ca Ase pregateste sa intre in ospiciuA. 8n doar cativa ani ea fu aproape ruinata, imprimand in subconstientul sau imaginea mediocritatii si a saraciei. Rog ca aceste doua e$emple sa va impresione%e suficient de adanc- le se regasesc in e$perienta fiecaruia dintre voi, altfel nu ar fi cu putinta ca e$perientele de viata sa fie atat de D "AR( , in raport cu planul DivinDin fericire, +egea este cu doua taisuri, si o situatie nefericita poate fi transformata intr) o situatie avanta*oasa.

O consultanta veni la mine, intr)o %i calda de vara pentru a)mi cere un AtratamentA :in metafi%ica Aa trataA inseamna a se supune actiunii rugaciunii;, pentru prosperitate. era epui%ata, abatuta, descura*ata si imi spuse ca nu mai avea decat G dolari. a u i)am

raspuns9 A ste perfect, noi ii vom binecuvanta si ii vom multiplica, asa cum Iisus @ristos a inmultit painile si pestiiA, caci l ne)a anvatat ca orice om are puterea de a binecuvanta si de a inmulti, de a vindeca si de a prospera. A) #i, dupa aceea, ce trebuie sa fac!A A) Urmea%a)ti intuitia- (e atrage ceva, sau un loc anume!A Intuitia vine din interior ) inseamna a vedea din interior, adica a fi invatat din interior. Intuitia este ghidul infailibil al omului si voi vorbi despre legile ei, mai pe larg, intr)un alt capitol. u despre intuitie as adauga ce ea nu spune, si anume ca este un prerogativ al magneticului, al femininului, al receptivitatii de tip inn, pe care toti ar trebui sa)l avem ca si polaritate in fiinta noastra. Daca insa suntem debalansati catre electric foarte mult, verbele a face si a avea ne duc intr)o vesnica stare de neliniste vibratorie, in care doar putem avea pretentia ca mai stim ce este a avea o intuitie. Aceasta doamna reflecta9 A'u stiu ) mi se pare ca ar trebui sa merg la familia mea, am e$act atatia bani cat costa drumul cu autocarul.A 7amilia sa se gasea intr)un oras indepartat si nu era bogata/ ratiunea, intelectul pareau sa spuna9 ARamai la 'eE 1or?, gaseste de lucru si castiga bani.A Dar eu i)am spus9 ADu)te acasa ) nu ignora intuitia-A, si am pronuntat pentru ea cuvantul urmator9 A#pirit Infinit, deschide calea spre marea abundenta pentru doamna F.../ ea sa)si atraga in mod ire%istibil tot ce ii apartine prin drept Divin.A #i i)am recomandat sa repete aceasta fara incetare. a pleca imediat. Cateva %ile mai tar%iu, facand aceasta vi%ita, ea reintalni pe o veche prietena a familiei. "rin intermediul acesteia, ea primi mai multe mii de dolari, intr)un mod miraculos. De atunci, ea mi)a spus adeseori9 A"ovestiti tuturor despre doamna care a venit sa va vada doar cu G dolari in bu%unar si cu o intuitie-A. Abundenta e$ista intotdeauna in calea ta/ dar ea nu se poate manifesta decat prin dorinta, credinta sau cuvantul spus. ....si, in orice ca%, doar prin renuntarea la nivelul dorinta personalaBmanipura. Aici, poate din traducere sau chiar din autoare, intentie a fost inlocuit cu dorinta. .reseala cred ca se regaseste si in &the secret& si va rog luati)o doar ca pe o greseala. Dorintele manipurei chiar 'U AU <OI #A # IM"+I' A#CA, decat prin foarte multa stradanie si cu mare cheltuiala de energieBviata, tocmai pentru a asigura ciclul ilu%ieBde%ilu%ie, ca fiecare sa inteleaga ca A+I'I R A este confirmarea faptului ca AI I'( + #, ti)ai facut temele la scoala pamant.

Iisus @ristos a indicat clar ca omul trebuie sa faca primul pas. ...prin asta va rog intelegeti FAC( C A'UM #( "# F$%UT&&& dupa cum vedeti e vorba doar de initiativa, de constienta, si 'U D DA( CU CIOCA'U+-ACereti si veti primi, cautati si veti gasi, bateti si vi se va deschide-A. :Matei H/H; #i in #fanta #criptura citim9 A8n ceea ce priveste lucrarea mainilor Mele, comanda)Mi-A. #piritul Infinit, adica Dumne%eu, este intotdeauna gata sa indeplineasca dorintele mai mari sau mai mici ale oamenilor. Orice dorinta e$primata sau nee$primata este o cerere. #untem adesea uimiti cand o dorinta ne este brusc indeplinita. Intr)un an, inainte de "asti, va%and trandafiri frumosi in vitrinele florariilor, mi)am dorit sa primesc unul si, timp de o clipa, l)am va%ut in minte, depus la usa mea. In %iua de "asti, imi sosi un trandafir superb. A doua %i ii multumii prietenei care mi)l oferise, spunandu)i ca era e$act ceea ce)mi doream. e$clama9 ADar nu ti)am trimis trandafiri, ti)am trimis crini-A 7lorarul confundase comanda ei cu alta, si)mi adusese trandafirul numai pentru ca eu pusesem in actiune +egea, si pentru ca trebuia sa primesc un trandafir. 'imic nu se interpune intre om, cel mai inalt ideal al lui si fiecare dorinta a inimii sale/ doar indoiala sau teama..!!$'S(LUT, )*"()$L$ S) T#$+$ ,UT#T) S,U*# %$ -)*%.)" %#/U/)L#- "#$SU,/$ 0($ST/$& u vad increderea, matematic, ca pe o dovada de constienta si va e$plic9 DACA ai devenit constient ca esti doar o parte dintr)un I'(R ., si ca esti unic tocmai prin recunoasterea unicitatii tale, CA RO+ #I 7U'C(I , M 'IR in cadrul intregului, pare logic si de bun simt sa ai I'CR D R tampit sa #(RA'.U+ , , CO'#(I '( 7II'D, I'7O ' R.II+ 7U'C(IO'A+ un propriu subansamblu! ca acest mare I'(R ., M 'I( D A 7AC superinteligenta +UI, poate fi luata ca garant in prosperitatea taB#A. Cine ar fi atat de ca si cand tu nu ai gasi cu cale sa faci ceva a

mai bun trupului tau decat sa strangi o sarma in *urul genunchiului tau si sa mai ai si pretentia ca esti destept. Asa ve%i tu ca functionea%a Creeatorul! CI'D OMU+ #(I #A DOR A#CA CU CURA=, (OA( DORI'( + #A+ #

R A+I, A,A IM DIA( ...aici traducerea chiar pare total aiurea... as reformula astfel9 cand are intentia creeatoare limpede, tot ceea ce el si)a propus se materiali%ea%a, functie de calitatea si puritatea, alinierea intentiei lui cu intentia "lanului Divin.

Intr)un capitol urmator voi e$plica mai complet ratiunea stiintifica a acestui fapt, precum si felul in care teama trebuie sa fie stearsa din constient. #ingurul dusman al omului e teama :de saracie, de esec, de boala, de pierderi;, adica orice sentiment de nesiguranta pe orice plan. Iisus @ristos a spus9 ADe ce ti)e teama, om cu credinta slaba!A :Matei, G9DI; <edem deci, ca trebuie sa inlocuim teama cu credinta, caci teama nu este decat credinta inversata9 este credinta in rau in loc de credinta in bine... va rog insistati meditand intens pe aceste idei, deoarece chiar aici e punctul nevralgic al e$perientelor voastre limitative. (eama de orice, este coborarea nivelului de constient%a in acea banda de frecventa specifica fenomenului respectiv, iar prin aceasta simpla acordare a atentiei :acolo unde e atentia ta, acela esti-; tu 'U AI CUM #A 'U B ' 7ICI ,I FAC( de acel fenomen. Daca esti intr)un lift intr)o mare cladire si stii ca la nu stiu care nivel e$ista un restaurant, daca te opresti acolo vei beneficia e$act de serviciile presupuse realitatii de la acel nivel. Ai fi absurd sa ceri sa ti se faca un masa*. #alonul de masa* e +A A+(A 7R C< '(A, (A=, 'I< +. DOAR intelegand A#A, matematica creatiei va devine FI#( .A'DURI #I I' AC A#(A I'( + . R . ca si cand te)ai da de%amagit ca nu se limpede si va trebui sa recunoasteti in final ca 'U AU CUM #A MO(II RA,+ ( face masa* la restaurant... Daca ceri unui partener, care nu este al tau prin drept divin, sa fie A+I'IA( :desigur el tie, nu tu lui --; intentiilor tale, mi se pare si firesc sa iti arate degetul din mi*loc9 voi amandoi ati ales sa e$perimentati *ocul vietii in inconstienta, unul avand o menire si altul o cu totul alta si asa cum o celula din genunchi nu poate ea alege o alta destinatieBfunctie, nici nu poate emite pretentia sa)i fie alaturi o celula din configuratia urechii. Un timp ati incercat ' 7IR #CU+, dupa care constienta va va face sa recunoasteti fiecare disfunctia pe care ati perpetua)o si veti renunta. Ilu%ia liberului arbitru specifica inconstientei dispare, facand loc manifestarii armoniei din planul divin. Unii denumesc asta "R DAR . #copul A=ocului <ietiiA este de a vedea clar Binele si de a sterge din minte toate imaginile raului. Aceasta se obtine imprimand in subconstient reali%area Binelui. aici nu o intelegeti dual ci9 prin bine vrea sa spuna o aliniere si prin rau o opunere egotica, care DA, dau gust pe limba e$perientei de bineBrau. Un om stralucit, care reusise e$ceptional, imi povesti ca stersese brusc orice teama din constiinta sa pentru ca citise intr)o %i un anunt cu litere mari conceput astfel9 ADe ce va nelinistiti! Aceasta nu se va intampla, probabil, niciodata.A Aceste cuvinte frapara in mod absolut subconstientul/ el are acum convingerea ferma ca numai Binele va intra in viata lui si, in consecinta, numai Binele se va manifesta....convingerea ferma sau increderea nelimitata, nebuneasca, aparent absurda mintii, DA, abia aceea creea%a in

AD <AR, ea este magica. ceva...-

a e absolut necesar #A "R C ADA manifestarii, altfel se l chiar e$ista...si nu functionea%a asa

chiama ca vrei sa)i ceri dove%i Creatorului ca

In capitolul urmator voi trata despre diferitele metode prin care se poate impresiona subconstientul. Acesta este servitorul credincios al omului, dar trebuie sa ai gri*a de el, sa)i dai ordine corecte. Omul are constant langa el un martor atent9 subconstientul lui. 7iecare cuvant se gravea%a in subconstient si se reali%ea%a in detalii surprin%atoare. ste e$act ca pentru un cantaret, a carui voce se inregistrea%a pe disc. Daca tuseste sau e%ita, discul inregistrea%a tot.#a spargem, deci, vechiul disc al subconstientului, discurile vietii noastre pe care nu vrem sa le pastram si sa facem altele mai noi si mai frumoase...la ea, ben%ile magnetice sunt discuri, cuvintele sunt putin altele, toti spun acelasi lucru... #pune)ti cu voce tare, cu putere si convingere, aceste cuvinte9 A#parg si demole% :prin cuvantul meu; tot ceea ce :in subconstientul meu; este fals. (oate acestea se intorc in neant, caci toate aceste ganduri false au iesit din imaginatie. Acum eu grave% noi discuri prin puterea lui @ristos, care este in mine. Acestea sunt9 Asanatatea, bogatia, dragostea, si e$presia perfecta a 7iintei mele.A Iata cvadratura vietii, *ocul complet. Intr)un capitol urmator voi arata cum OMU+ "OA( MODI7ICA CO'DI(II+ <I (II #A+ #C@IMBI'D CU<I'( + . Cel care nu cunoaste puterea cuvantului este in urma timpului sau. AMoartea si <iata sunt in puterea cuvantului.A :"roverbe. JG9DJ; ...CU<A'(U+ --- el desigur are frecventa lui de manifestare si in mod C R( are mare forta de creatie. "ana copilul nu e amenintat cu Bau bau el nici nu stie ca e$ista :cuvantul, desigur; si nici nu se teme de el...apoi ia cunostiinta si abia apoi i se spune ce ar putea insemna si apoi se teme...oare voi, cu fricile voastre nu ati patit la fel! Despre &boala& ati au%it la un anumit moment, la fel despre orice. "ana nu ati au%it, eu %ic ca erati mai puri, mai CO'#(I '(I I' AD <AR - Mintea va %ice ca erati inconstienti...'umai ca asa cum bau bau nu e$ista, nici boala nu e$ista, nici diavol nu e$ista...dar, ce)i drept, pe bau bau chiar nimeni nu s)a ambitionat sa)l si cree%e, pe diavol l)au creat, fiind acum o &realitate& in astral, care poate fi e$perimentata in vis sau stari de mica transcendenta, iar cu boala au fost si mai &generosi&, au coti%at multi cu fricile lor si deci cu energia lor si au reusit sa faca din ele realitati e$perientiale de tip >D...'u inteleg de ce a fost nevoie de asa o e$perienta, cui a folosit :desigur intrebare retorica-;, de ce este atat de tare sustinuta inca prin atatea resurse energetice de absolut toate tipurile!...

cred ca aproape *umatate din totalul resurselor energetice planetare, de orice tip, sunt actualmente destinate pastrarii R A+I(A(II faptului ca A, pur si simplu, 'U FI#(A Daca cineva o doreste chiar ca e$perienta proprie si " R#O'A+A, eu ii doresc succes. Dar daca vrea sa ma convinga pe mine ca sunt OB+I.A( sa imi duc liftul la un eta* unde " MI' 'U MA I'( R # A,A 'IMIC DI' C # <I'D ACO+O, atunci ma vad obligat sa ii spun ca eu 'U #U'( (AM"I(- Imi vantura salvari care lasa urme in urechile mele, ma tot atentionea%a cu afise si promotii, ma ameninta cu virusi si vaccinuri, imi umplu capul cu avertismente pe pachete de tigari produse tot de ei...ce este campania asta pentru ceva C C@IAR 'U FI#(A! "uterea de creatie a Cuvantului! Ministere si ministrii, cruci de toate culorile, un circ nemaiva%ut pentru un gest atat de simplu9 de ce as opri liftul la o frecventa care " MI' 'U MA I'( R # A,A! O realitate, oricare, pentru a e$ista in manifestare, are nevoie de energie, iar ca sa e$iste in realitatea ta, ea are nevoie de energia A( '(I I (A+ Daca ai KL de ghivece cu flori, uda doar CM si pe una uit)o mereu- Mai mult, uda)le pe toate, dar de evolutia uneia teme)te- #i intr)un ca% si in altul, aceea va fi condamnata. Deci, ca o realitate sa nu mai e$iste, e #U7ICI '( sa o scoti din campul constiintei tale. Cu alte cuvinte, uita de ea- Aici e valabil pentru orice fel de realitate e$perientiala. Inclusiv pretentia iubirii. 'enutrita ea moare, ca orice altceva. Daca ne intoarcem la CU<A'(, in sensul lui biblic, vom vedea ca cuvantul omului contine si sunetul, care de fapt este cu adevarat acel Cuvant. Deci, alcatuit din sunete, ca o mantra, cuvantul are si acea putere ascunsa, care si ea creea%a. #unt cuvinte usoare, alcatuite preponderent din vocale si cuvinte grele, in care consoanele sunt multe, cuvinte cu mu%icalitate si cuvinte dure, reci...Acest nivel insa ne scapa intotdeauna, desi cine stie importanta mantrelor nu ii este greu sa inteleaga ceea ce eu spun. Un alt nivel la care cuvintul creea%a este cel psihologic, studiat in ultima vreme destul de bine, in special de cei ce urmaresc asa numita arta a persuasiunii. Oratorii le)au fost inaintasi. Ceea ce nu trebuie uitat insa 'ICIODA(A este ca cuvantul omului este nascut #UB 7R C< '(A MI'(II, deci nivelul vibrator al puterii lui nu este mai sus decat cel al mintii care l)a produs. Ca atare .A'DU+ are de*a o forta de a crea superioara, si mai are o proprietate periculoasa9 traiesti sen%atia ca, deoarece el este privat ) absolut falsa ideea) iti poti permite sa gandesti orice si oricum, indiferent de incoerenta, caci e in &regatul tau& si nu ti)l stie nimeni. Cuvantul este mic copil al gandului si da, are forta mare de creatie, dar nici nu poate fi comparata cu forta gandului. F" RI '(IA+ 'UMI(A BOA+A...In ciuda

Daca este sa vorbim de o vite%a absoluta, aceasta este vite%a gandului, si basmele nu uitau sa ne)o aminteasca...Cuvantul fiind material are nevoie de mediu de propagare, deci e foarte limitat. .andul insa are mediul de propagare asigurat de frecventa sa si de chiar substanta creatiei. Daca cu cuvintele vi se spune sa fiti atenti cum va *ucati, eu imi permit chiar sa va &sperii& de ceea ce emanati in fiece clipa in univers si care niciodata 'U RAMA' 7ARA RA#"U'#. Imaterialitatea gandului este cea care, prin faptul ca sunteti inconstienti, este foarte periculoasa. Insa fiti linistiti, chiar si gandul e mic copil ca putere de creatie fata de sentimente. #i parsivenia este mult mai mare in ca%ul sentimentelor, cata vreme ele sunt sponsori%ate de frica si nu de IUBIR . Unii s)au tot straduit sa introduca gandirea po%itiva, parca ea nu ar veni la pachet cu cea negativa, impinsa doar in spate, pentru o vreme, ca doar sunt polaritati ale lumii duale, sub frecventa mintii. "artial si aceasta carte cultiva gandirea po%itiva, dar in realitate se ba%ea%a pe cele mai inalte adevaruri, chiar daca sunt partial doar e$plicate. Ultimele doua nivele ale creatiei nu le mai de%volt aici, ele sunt cele mai puternice insa9 este creatia in IUBIR CR A(OAR CO'#(I '(A. si desigur I'( '(IA

CapitolulII - Legea Prosperitatii

CAPITOLUL II - LEGEA PROSPERITATII

'Da, Cel Atotpute !"# $a %" apa a ea ta &" !u $e" 'u#e l"p&a 'e au .' Unul dintre cele mai importante mesaje ale Bibliei transmise omului este acela ca DUMNE(EU ESTE I(VORUL sau si ca, PRIN CUVINTUL SAU, OMUL POATE SA )ACA SA RASARA TOT CEEA CE-I APARTINE PRIN DREPT DIVIN. Dar, pentru aceasta, omul trebuie sa aiba o credinta TOTALA in cuvantul spus Isaiia spune! "Cuvantul meu nu se antoarce la mine #ara e#ect, #ara sa #i e$ecutat vointa mea si #ara sa #i indeplinit scopurile mele" %tim acum ca cuvintele si gandurile au o putere vibratorie uriasa care, #ara incetare, modelea&a corpul si #aptele absolut corect, modelea&a TOTUL, in e$perienta proprie cel putin As preci&a ca prin prosperitate se denumeste intregul raport al individualitatii cu e$perienta sa in plan, ca si calitate! sanatate, bani, bucurie in toate aspectele asa numitei vieti O consultanta a venit antr-o &i sa ma vada' ea era intr-o stare de neliniste e$trema si mi-a spus ca la () ale lunii urma sa #ie urmarita pentru o suma importanta *a nu vedea nici un mijloc sa-si procure acea suma si era disperata *u i-am e$plicat ca DUMNE(EU ESTE I(VORUL &" #a ACEST I(VOR E*ISTA PENTRU ORICE )EL DE CERERE )ORMULATA. %i am spus cuvantul+ Am multumit, pentru ca ea sa primeasca acei bani in momentul oportun si intr-un mod convenabil Apoi i-am spus ca trebuie sa aiba o credinta per#ecta si sa actione&e con#orm acestei credinte ,iua de () sosi si inca nu primise banii *u i-am spus! "A&i este sambata, nu vei #i deci urmarita de #isc -olul tau este sa actione&i ca si cand ai #ibogata si sa dai dovada de o vointa per#ecta, o credinta care contea&a pe aceasta suma in &iua de luni " *a ma ruga sa dejunam ampreuna pentru a-i da curaj Intalnind-o la restaurant, i-am a#irmat! ".u este momentul sa economisesti Comanda un dejun ales, actionea&a ca si cand ai #i primit banii pe care contai " aceasta este o indrumare de C*A /AI /A-* I.%*/.ATAT* + *a trimite la a-ti crea constient o %TA-*, deci un sentiment de siguranta, eliminand teama care &iceam ca 0va inc1ide cerurile0 %entimentul deci are #orta de creatie superioara + "TOT CEEA CE CERETI RUGINDU-VA, CREDETI CA ATI PRIMIT DEJA+' A doua &i ea ma c1ema din nou, pentru a-mi cere sa stau cu ea pana la sosirea banilor ".u, i-am raspuns, esti Divin protejata, si Dumne&eu nu intar&ie niciodata " singura atitudine CO-*CTA, #acuta spre linistire, credinta si constienti&are %eara, ea imi tele#ona, #oarte emotionata "Draga mea, s-a produs un miracol+ *ram in salon, a&i dimineata, cand a sunat cineva la usa I-am cerut bonei! "%a nu lasi pe nimeni sa intre+" *a se uita pe #ereastra si imi spuse ca era varul meu, "cel care poarta o barba mare, alba" "Atunci striga-l, sa se intoarca+ *u doresc sa-l vad " *l tocmai dadea coltul stra&ii cand au&i vocea bonei, si se intoarse "2orbiram apro$imativ o ora si, in momentul plecarii, el ma intreba! "A, 3 propos, in ce stadiu sunt #inantele tale4" I-am marturisit ca aveam nevoie de bani si mi-a spus! "*i bine, draga mea, iti voi da trei mii de dolari la ( ale lunii " ".u am indra&nit sa-i spun ca eram urmarita pentru bani Ce trebuie sa #ac4 .u voi primi acesti bani decat pe ( ale lunii si mie imi trebuie maine " I-am raspuns ca voi continua sa "trate&" 5reamintesc ca in meta#i&ica aceasta inseamna a supune o persoana sau o situatie, actiunii rugaciunii 6 %i am adaugat! "%piritul nu actionea&a niciodata prea tar&iu+ /ULTU/*%C pentru ca ea a primit acesti bani in planul invi&ibil si ca acesta se va mani#esta la timpul potrivit " A doua &i, dimineata, varul ei o c1ema si ii spuse! "Treci pe la mine pe la birou acum, dimineata, si iti voi da banii "

In aceeasi dupa-amia&a, banii erau in contul ei, la banca, si ea putea sa semne&e cecul atat de repede cat ii permitea emotia va rog I.%I%T*.T sa remarcati e$act ce inseamna rugaciunea CO-*CTA! sa /ULTU/*%TI pentru ceea ce deja ai primit, nu sa cersesti ceva, deoarece vei primi doar cersitul ca raspuns, mereu, la Lipsa ta Daca ceri succesul, dar te pregatesti pentru esec 5adica ai andoieli asupra reusitei6 vei obtine situatia pentru care te pregatesti Un domn a venit sa-mi ceara sa spun cuvantul pentru a #i anulata o anumita datorie *u imi dadui seama ca isi petrecea timpul gandindu-se la ceea ce i-ar spune celui caruia ii datora aceasta suma in ca&ul in care n-ar #i in stare sa-i plateasca, neutrali&and ast#el cuvantul meu Ori, ar #i trebuit sa se vada deja platindu-si datoria deci sentimentul trebuie sa #ie I. ACO-D si nu sa contra&ica intentia7dorinta ta + Avem o minunata ilustrare a acestui #apt in Biblie, cand, cei trei imparati, a#landu-se in desert, #ara apa pentru oamenii lor si pentru cai, il consultara pe pro#etul *lisei *l le comunica acest mesaj uimitor! "Asa vorbi Dumne&eu - sapati in aceasta vale santuri .u veti vedea ploaie, vant si totusi, aceasta vale se va umple cu apa si veti bea toti, voi si animalele voastre " OMUL TREBUIE SA SE PREGATEASCA SA PRIMEASCA CEEA CE A CERUT 'C,IAR SI ATUNCI CIND NU ARE NICI CEL MAI MIC SEMN' deci IA- incredere AB%OLUTA, de ne&druncinat, in per#ectiunea Creatiei *a trebuie mani#estata intotdeauna I.AI.T*A oricarei asteptari O doamna dorea sa gaseasca un apartament in perioada in care era penurie de locuinte la .e8 9or: Parea imposibil si prietenii ei ii ampartasira nelinistea, spunand! "Ce pacat, vei #i obligata sa tii mobilele intr-un depo&it, si sa locuiesti la 1otel+" Dar ea raspunse! ".U ;ITI I.<-I=O-ATI P*.T-U /I.* *U %U.T %UB P-OT*CTI* DI2I.A si voi avea apartamentul+" *a pronunta "cuvantul"! "%pirit In#init, desc1ide calea spre apartamentul care-mi convine+" *a stia ca ;I*CA-* C*-*-* 2A ;I I.D*PLI.ITA, deoarece #iind spiritual libera, cand va doriti 0libertate0, amintiti-va ca este singura libertate in AD*2A-+ in planul spiritual si #iind "una cu Dumne&eu", era majora Avea intentia sa-si cumpere cuverturi noi, cand ispita gandirii negative ii sugera! ".u le cumpara, poate ca, la urma urmei, nu vei gasi apartamentul si nu vei sti ce sa #aci cu ele +" *a isi raspunse rapid! "2oi sapa santurile mele" cumparand aceste cuverturi+" %e pregati, deci, pentru a primi acest apartament! actiona ca si cand l-ar #i avut deja - si gasi unul in mod miraculos, care-i #u atribuit, desi mai e$istau vreo doua sute de cereri pentru el Cuverturile #usesera un act de credinta Inutil sa va amintesc ca santurile sapate de cei trei regi in desert s-au umplut pana la debordare 5Citeste >, Imparatii! ?6 A te pune in re&onanta cu lucrurile spirituale, nu este usor 5pentru multi oameni6 <andurile adverse de indoiala, de teama, se nasc in subconstient %unt "armatele de straini" care trebuie puse pe #uga Asa se e$plica de ce "este mai intuneric inainte de rasarit" O mare demonstratie este in general precedata de ganduri obsedante Declarand %upremele Adevaruri %pirituale, lanse&i o s#idare vec1ilor idei in#ipte adanc in subconstient si se arata eroarea care trebuie eliminata *ste momentul sa #aci #recvente a#irmatii, sa te bucuri si sa multumesti pentru ceea ce ai primit deja "Inainte de a /a c1ema, *u voi raspunde" Aceasta inseamna ca #iecare dar, bun si per#ect asteapta ca omul sa-l recunoasca, caci el ii apartine deja DUPA CU/ 2*D*TI %* PU.* U. ACC*.T D*O%*BIT P* I.C-*D*-* si ca mai toti este per#ect constienta de di#icultatile pe care subconstientul le tot scoate la inaintare, ca si autorii bibliei, de alt#el+ A te bucura inseamna cuplarea emotiei creatoare, pomenita si in t1e secret si a multumi recon#irma increderea nestramutata ca deja s-a implinit intentia ta Doar asa devii cocreator constient+ OMUL NU POATE OBTINE DECIT CEEA CE EL SE VEDE DEJA PRIMIND. Copiii Israelului au avut certitudinea ca vor poseda toate pamanturile pe care le vor vedea Acest lucru este adevarat pentru #iecare Omul nu poseda decat ceea ce e$ista deja in vi&iunea sa mintala Orice opera de anvergura si orice lucru care s-a reali&at puternic s-a mani#estat mai intai in vi&iune

deci #oarte importanta vi&iunea, ca instrument al creatiei constiente *a trebuie sa #ie coerenta, sa poti crede pe de-a intregul in ea cu convingere si trebuie sa ii dai energia atentiei tale, nu insistent spun eu, dar nici sa o uiti sau sa o tot sc1imbi+ Ori, adeseori, c1iar in momentul unei demonstratii stralucite, apar esecul si descurajarea Copiii Israelului, ajunsi in Pamantul ;agaduintei, nu indra&neau sa paseasca, caci, spuneau ei, era populat de uriasi care le dadeau impresia unor lacuste *ste o e$perienta comuna tuturor oamenilor Totusi, C*L CA-* CU.OA%T* L*<*A %PI-ITUALA .U *%T* TULBU-ATD* APA-*.T* si se bucura c1iar atunci va rog insistent sa intelegeti ;OA-T* BI.* AC*%T A%P*CT! ma@a, ilu&ia, mereu are darul sa ne insele cu 0aparente perceptuale0 *le c1iar par #oarte evidente, asta este si menirea lor, de a te pacali ca tu esti e#ect si nu cau&a+ *ste absolut necesar sa ai intens CO.2I.<*-*A ca asa doar pare si ca tu nu te vei lasa pacalit iar, la in#init+ Acesta este un punct c1eie al intelegerii acestei carti, de #apt a AD*2A-ULUI +++ cand este in "captivitate" Adica persista sa vada adevarul si sa multumeasca pentru tot ceea ce este deja indeplinit, pentru ceea ce a primit deja Iisus Aristos a dat in acest sens un minunat e$emplu *l a declarat discipolilor %ai! "%puneti ca mai sunt B luni pana la recolta4 Iata ce va spun, ridicati oc1ii si priviti campurile, sunt deja gata pentru recoltare+" 2i&iunea %a clara strabatea lumea materiei si *l vedea per#ect lumea celei de-a B-a dimensiuni, adica lucrurile asa cum sunt ele in realitate! per#ecte si complete in %piritul Divin Ast#el, o-ul t e.u"e &a -e!t"!a #o!&ta!t $"/"u!ea &#opulu" #alato "e" &ale &" &a #ea a -a!"%e&ta ea a a#eea #e a p "-"t 'e0a, %"e #a e&te $o .a 'e o &a!atate pe %e#ta, 'e ' a1o&te, 'e p o&pe "tate, 'e %a#ultatea 'e a &e e2p "-a pe %e#t, 'e u! #a-"!, 'e p "ete!". Toate a#e&tea &u!t "'e" pe %e#te &" 'e&a$a &"te, "! e1"&t ate "! Sp" "tul D"$"! 3&up a#o!&t"e!tul o-ulu"4, pe #a e o-ul t e.u"e &a le -a!"%e&te p "! el "!&u&". AC*%T PA%A= *%T* ;OA-T* UTIL %A ;I* BI.* -*TI.UT+ In el sunt continute cele mai adanci adevaruri meta#i&ice, deci se e$plica destul de limpede cum anume #unctionea&a creatia la acest nivel *ste util sa va sc1imbe constienta, ACU/ + De e$emplu, un om a venit sa-mi ceara sa-l "trate&" pentru a reusi in a#aceri Ii trebuiau neaparat, intr-un timp scurt, )C CCC D %e apropia termenul si, disperat, el veni sa ma vada .imeni nu voia sa-i incredinte&e capital, iar banca re#u&ase categoric orice imprumut *u i-am spus! "Presupun ca v-ati in#uriat la banca, pier&andu-va ast#el #ortele. PUTETI SA STAPINITI ORICE SITUATIE DACA STITI SA VA STAPINITI VOI INSIVA. Intorceti-va la banca, am adaugat, si eu voi "trata" Iata cum am #acut! "Prin dragoste sunteti identi#icat cu %piritul tuturor celor care sunt in aceasta banca ;ie ca ideea divina sa reuseasca in aceasta situatie+" *l e$clama! "La ce va ganditi4 *ste imposibil+ stapanirea emotionalului, atat de invocat de voi toti+ /aine este sambata, banca se inc1ide la (> si trenul meu nu soseste acolo inainte de (C' in plus, termenul e$pira maine si, in orice ca&, ei nu vor sa stie de nimic *ste prea tar&iu+ *u i-am raspuns! "Dumne&eu nu %e ingrijorea&a in privinta timpului+ .u este niciodata prea tar&iu pentru *l+ Cu *l, orice este posibil+" %i am adaugat! ".u ma pricep la a#aceri, dar Il cunosc bine pe Dumne&eu " *l mi-a raspuns! "Toate acestea sunt magni#ice cand va ascult, dar dupa ce ies de aici va #i angoasant " Locuia antr-un oras indepartat, si n-am mai au&it vorbinduse despre el timp de o saptamana Apoi, sosi o scrisoare Iata ce-mi scria! "Aveati dreptate+ Am putut sa imprumut bani' niciodata nu voi mai avea indoieli asupra Adevarului, sau despre orice ce imi veti spune+" L-am reva&ut pe acest domn cateva saptamani mai tar&iu, si l-am antrebat ! "Ce s-a intamplat4 In orice ca&, ati avut timpul necesar pentru a lua banii " *l mi-a raspuns! "Trenul meu a avut intar&iere, eu nu am ajuns la banca decat la (> #ara un s#ert Am intrat linistit si am spus! "Am venit pentru imprumut", si mi sa aprobat #ara obiectii" *ra ultimul s#ert de ora care i-a #ost acordat si %piritul In#init n-a intar&iat In asemenea oca&ie, acest om nu ar #i #ost capabil niciodata sa #aca singur demonstratia *l avea nevoie de cineva pentru a-l ajuta sa mentina vi&iunea per#ecta Asa trebuie sa #acem unii pentru altii

Iisus Aristos cunostea acest Adevar, cand a spus! 'DACA DOI DINTRE VOI SE INTELEG PE PAMINT ASUPRA UNUI LUCRU, ACESTA LE VA )I ACORDAT DE TATAL MEU CARE ESTE IN CERURI.' %ingur esti prea absorbit de propriile a#aceri si devii prada indoielii si temerilor Prietenul, vindecatorul vede clar succesul, sanatatea, sau prosperitatea, si asta cu tarie, nu are slabiciune, pentru ca nu este el in cau&a *ste in#init mai usor sa #aci o demonstratie pentru altcineva decat pentru tine insuti+ Prin urmare, nu trebuie sa e&iti sa ceri ajutor atunci cand te simti #ara putere inca un adevar ;OA-T* UTIL D* -*TI.UT! utilitatea de a sustine vi&iunea in doi, pentru ca cel implicat emotional este #oarte lesne sa isi piarda increderea Un observator puternic al vietii a spus intr-o &i! ".ici un om nu poate esua daca o singura persoana din lumea asta crede in reusita lui+" Aceasta este puterea vi&iunii %e intampla #recvent ca un barbat sa datore&e reusita lui sotiei, surorii sau unui prieten care credeau in el si care, cu tarie, au stiut sa mentina vi&iunea modelului per#ect

CAPITOLUL III -PUTEREA CUVINTULUI

'P "! #u$"!tele tale te $e" &al$a, p "! #u$"!tele tale te $e" #o!'a-!a. Cel care cunoaste puterea cuvantului este intotdeauna atent la ceea ce spune in conversatie *ste de ajuns sa supraveg1e&i reactiile cau&ate de cuvintele tale, pentru a sti ca ele nu se intorc la tine #ara e#ect P "! #u$a!tul &au, o-ul "&" # eea/a lu" "!&u&" le1". Am cunoscut pe cineva care spunea! "Pierd mereu autobu&ul Pleaca e$act atunci cand sosesc eu " ;iica sa spunea! "*u prind intotdeauna autobu&ul %oseste in clipa in care sosesc eu " %i asa, timp de mai multi ani ;iecare stabilise o lege pentru sine, una pentru esec, cealalta pentru reusita Iata e$plicatia psi1ologica a superstitiilor Potcoava calului sau parul de ele#ant nu au prin ele insele nici o putere, dar cuvantul si credinta care a#irma ca ele poarta noroc creea&a in subconstient o stare de optimism, care atrage sansa Totusi, am observat ca aceasta este #ara e#ect pentru oamenii care, mai avansati spiritual, cunosc o lege superioara Aceasta se e$plica ast#el! nu poti sa te intorci in trecut, ci trebuie sa indeparte&i imaginile "decupate" va rog atentie multa la ce investiti si cum va pacaliti singuri cu gesturi si insemne aparent nevinovate! amulete, talismane, simbolistica de tot #elul .imic nu trebuie interpus sa mijloceasca relatia voastra constienta cu %inele vostru %uperior+ Intotdeauna identi#icarea ta cu *l este cea mai de dorit+ 0*u cu Tatal Una suntem0 semni#ica e$act aceasta identi#icare si este dovada C*L*I /AI I.ALT* CO.%TI*.T* + Doi dintre elevii mei avusesera mari succese in a#aceri mai multe luni la rand, cand, brusc, totul se inrautati .oi ancercaram sa anali&am situatia si descoperiram ca, in loc sa #aca a#irmatiile lor pentru reusita si sa se lase in 2oia lui Dumne&eu pentru succesul si prosperitatea lor, ei ac1i&itionasera o maimutica "porte-bon1eur" "A1, le-am spus, inteleg! v-ati pus credinta in maimutica si nu in Dumne&eu+ Debarasati-va de maimutica si apelati la Legea iertarii+ Caci omul are puterea de a ierta, adica de a neutrali&a erorile sale " *i se 1otarara sa indeparte&e maimutica, si totul merse din nou cat se poate de bine Asta nu inseamna ca trebuie sa aruncam toate ornamentele "porte-bon1eur", doar ca trebuie sa recunoastem ca ele singure nu inseamna nimic, puterea lor este Dumne&eu din ele, *l este Unica Putere, iar obiectul nu serveste decat la procurarea unui sentiment de optimism Intr-o &i, eram cu o prietena #oarte ne#ericita, care gasi o potcoava pe cand traversa strada *a #u imediat plina de bucurie si speranta *a era sigura ca Dumne&eu ii trimisese acea potcoava pentru a-i intari curajul %i, intradevar, in starea in care se gasea era singurul lucru care putea sa-i impresione&e constientul %peranta sa se trans#orma in credinta si apoi ea #acu o splendida demonstatie Tin sa sublinie& ca cei doi oameni despre care am vorbit nu credeau decat in maimute, in timp ce prietena mea a recunoscut Puterea superioara In ceea ce ma priveste, trebuie sa recunosc ca a trecut catva timp pana cand m-am debarasat de ideea ca un anumit lucru trebuie sa-mi aduca intotdeauna o de&ilu&ie Daca acest lucru aparea, invariabil urma o deceptie /i-am dat seama ca singurul mijloc de a aduce o sc1imbare 5in subconstientul meu6 era sa a#irm! ".u e$ista doua #orte, ci doar una singura! Dumne&eu Prin urmare, nu e$ista de&ilu&ie si acest lucru imi anunta o surpri&a " Deindata am remarcat o sc1imbare si mi se intamplara multe lucruri placute renuntarea la perceptiile duale sunt o buna deci&ie O singura #orta asta inseamna,nu4 Una dintre prietenele mele declara ca nimic n-ar putea s-o decida sa treaca pe sub vreo scara I-am spus! "Daca ti-e #rica, inseamna ca tu cre&i in doua #orte, Binele si raul Dat #iind ca Dumne&eu este Absolut, nu poate sa e$iste o putere opusa Lui, decat atunci cand omul isi creea&a legi #alse, rele Pentru a arata ca cre&i intr-o singura #orta, Dumne&eu, si ca nu e$ista nici putere, nici realitate in rau, treci pe sub prima scara pe care o intalnesti+" Putin timp dupa aceea, prietena mea merse la banca *a dorea sa-si desc1ida sei#ul, dar o scara se a#la in drumul ei *ra imposibil sa ajunga la sei# #ara sa treaca pe sub scara %periata, ea batu in retragere

Dar, ajunsa in strada, cuvintele mele ii rasunara an urec1i si se 1otara sa treaca pe sub scara aceea *ra un mare e#ort pentru ea, deoarece ani de &ile #usese pri&oniera acestei idei *a reveni la subsol, unde se a#lau sei#urile, dar scara nu mai era acolo+ Asa se intampla de cele mai multe ori! de indata ce ai decis sa nu mai tii seama de temeri, ele vor #i indepartate Aceasta este legea non-re&istentei, care este asa de putin inteleasa

Cineva a spus ca curajul contine geniu si magie ;AC*TI ;ATA ;A-A T*A/A U.*I %ITUATII CA-* PA-* A/*.I.TATOA-* %I 2A 2*TI DA %*A/A CA *A .U /AI *EI%TA' DI%PA-* D* LA %I.* Asa se e$plica #aptul ca teama a atras scara in drumul prietenei mele, iar curajul a #acut-o sa dispara Ast#el, #ortele invi&ibile lucrea&a constant pentru cel care "trage el insusi s#orile", #ara s-o stie Din cau&a #ortei invi&ibile a cuvantului, orice am spune incepem sa ne atragem 5cei care vorbesc neincetat despre boala si-o atrag negresit6 L*<*A AT-ACTI*I %AU -*,O.A.T*I + De #apt este ACO-DA-*A P* ;-*C2*.TA e$istentei unui anumit #enomen7aspect, pe care ast#el ti-l aduci singur in constienta si deci in e$perienta Cand ne initiem in Adevar, noi nu prea putem sa ne supraveg1em cuvintele De e$emplu, una dintre prietenele mele imi spune adeseori la tele#on! "2ino sa ma ve&i, ca sa vorbim ca pe vremuri, despre vrute si nevrute " Aceasta "convorbire ca pe vremuri" inseamna o ora in timpul careia cinci sute pana la o mie de cuvinte distrugatoare vor #i pronuntate, principalele subiecte de conversatie #iind pierderile, lipsurile, esecurile si bolile De aceea, eu ii raspund! ".u, multumesc+ Aceste convorbiri sunt prea costisitoare, am avut destule in viata mea+ As #i multumita sa vorbesc intr-un limbaj nou, despre ceea ce vrem, mai curand decat despre ceea ce nu vrem " Un vec1i dicton spune ca "O/ul spiritual nu #oloseste cuvantul decat in trei scopuri! pentru a vindeca, pentru a binecuvanta, sau pentru a prospera " Ceea ce un om spune despre ceilalti, asa se va spune si despre el, si ceea ce doreste altora, isi doreste lui insusi Daca un om doreste g1inion cuiva, este sigur ca si-l va atrage lui insusi Daca doreste sa ajute pe cineva sa reuseasca, el isi doreste propriul succes si se ajuta pe sine CO-PUL POAT* ;I -*I.TI.*-IT %I T-A.%-;O-/AT P-I. CU2I.T %I P-I.T--O 2I,IU.* CLA-A, iar boala complet stearsa din constient Iata e$act ce spuneam si eu mai sus despre boala+ /eta#i&icianul stie ca orice boala are o corespondenta mentala si ca, P*.T-U 2I.D*CA-*A CO-PULUI T-*BUI* /AI I.TII %A-TI 2I.D*CI %U;L*TUL T-*BUI* CA %UBCO.%TI*.TUL F ADICA %U;L*TUL F %A ;I* %AL2AT D* <I.DU-IL* .*<ATI2* In Psalmul EEIII citim! "*L imi vindeca su#letul" Aceasta inseamna ca subconstientul - adica su#letul trebuie vindecat prin idei juste "Unirea mistica" este aceea dintre su#let si %pirit, adica dintre subconstient si %upraconstient Trebuie ca ele sa #ie unite CI.D %UBCO.%TI*.TUL *%T* PLI. D* ID*IL* P*-;*CT* AL* %UP-ACO.%TI*.TULUI, DU/.*,*U %I O/UL %U.T O %I.<U-A ;II.TA iar este 0*u si Tatal una suntem0, respectiv #iinta uni#icata, subconstient7supraconstient

"*u si Tatal Ceresc suntem Unul " Aceasta inseamna ca O/ul este unit cu *L in planul ideilor per#ecte' el este creat dupa c1ipul si asemanarea lui Dumne&eu, si ii sunt daruite puterea si dominatia asupra tuturor lucrurilor create, asupra spiritului sau, asupra corpului si a#acerilor sale ;II.TA U.I;ICATA va implor sa intelegeti importanta capitala si accesibilitatea simplaa acestui nivel de constienta Daca renuntati la emotionalul descentrat si la perceptii limitate, se poate obtine #oarte usor #iinta uni#icata, nu e deloc di#icil Castigul calitatii e$perientei este imposibil nici macar de intuit din statutul mintii limitate Practic AB%OLUT .I/IC C* 2OI .U A2*TI I.T*-*%, .U 2A /AI PAT-U.D* .ICICU/ I. *EP*-I*.TA 2OA%T-A D* 2IATA C1iar #enomene absurde par a se petrece cand ati reusit asta, cicluri aparent obiective cau&a7e#ect nemaiavand loc /ulti spun de rescrierea subconstientului, ori asta mi se pare sisi#ic ca proces, nu se termina niciodata Ce s-a scris acolo timp de BC de ani nu veti sterge si rescrie in doi logic,nu4 *u va s#atuiesc un arti#iciu, spre -ADICALITAT* Aruncati tot, spuneti ca nimic din ce ati stiut nu e valabil, din capul locului, si doar scrieti acum unele noi, #ie ele ben&i, #ie discuri Admiteti ca %U.T*TI P-O%TI+ .u doare c1iar atat cum va imaginati+ Abia daca aveti acest curaj, incepeti sa deveniti inteligenti cu adevarat Cat vreti sa aparati un statut de omulet destept, nici o sansa+ Asa ceva oricum nu e$ista renunta la a crede ca c1iar TU *%TI *EC*PTIA, toti sunt evident prosti in minte si tu esti singurul destept sa #im seriosi, mai uita-te odata+ Toata calitatea de doi bani a e$perientei de pana ACU/, mintea ta limitata a asigurato, nu4 2ai ce dastept #usesi+ Prin aceasta D*CI,I* destul de simpla eu te invit sa scapi de subconstientul acela greu si plin %e poate spune ca orice boala si orice nenorocire sunt cau&ate de incalcarea legii Iubirii "2a dau o noua porunca! IUBITI-2A unii pe altii+" I. =OCUL 2I*TII IUBI-*A, ADICA BU.A2OI.TA, CI%TI<A P* TOAT* PLA.U-IL* ;aptul urmator este o dovada O cunostinta su#erea de mai multi ani de o teribila boala de piele /edicii a#irmasera ca este incurabila, si bolnava era disperata Aceasta doamna era actrita si se temea ca va trebui sa renunte la cariera, si nu avea alte resurse de trai Totusi, i se o#eri un angajament avantajos si, in seara premierei, ea avu un real succes Presa ii consacra articole laudative si prietena mea, plina de bucurie, era incantata A doua &i, contractul i se des#acu Un artist, gelos pe succesul ei, obtinuse re&ilierea Prietena mea se simti cuprisa de amaraciune si ura, si e$clama cu voce tare! "O+ Doamne Dumne&eule, nu ma lasa sa-l urasc pe acest om+" In noaptea aceea ea "a lucrat" in liniste, mai multe ore, in acest sens Apoi mi-a marturisit! "Am intrat antr-o liniste pro#unda /i se parea ca sunt in s#arsit impacata cu mine insami, cu acel om, cu lumea antreaga Am continuat sa lucre& ast#el si in noptile urmatoare si, a treia &i, mi-am dat seama ca boala mea de piele era complet vindecata+" Cerand sa e$prime Iubirea, bunavointa, ea indeplinise Legea 5deoarece Iubirea este indeplinirea Legii6 si ast#el, boala 5care provenea dintr-un resentiment ancorat in subconstient6 a disparut Critica permanenta provoaca reumatisme, deoarece gandurile nearmonioase #ormea&a in sange depuneri acide care se locali&ea&a in jurul articulatiilor Tumorile au drept cau&a gelo&ia, ura, re#u&ul de a ierta o#ensele, teama, etc ;I*CA-* BOALA *%T* CAU,ATA D* O %TA-* D* %PI-IT -*A

*u am spus intr-o &i elevilor mei! ".u trebuie sa intrebati pe cineva "ce aveti4", ci "Aveti ceva impotriva cuiva4", caci -*;U,UL I*-TA-II O;*.%*LO- *%T* CAU,A C*A /AI ;-*C2*.TA A BOLILO- %clero&a arterelor si a #icatului precum si bolile de oc1i sunt consecinta acestui re#u& %i multe alte rele le urmea&a 2a rog incercati sa retineti! in L*<*, Iubirea nu este o &eama ro& bombon si dulce+++ Din omenesc asa pare, un %*.TI/*.T bun, cald, bland ;AL%+ Iubirea adevarata este o %TA-* de pace si ec1ilbru, cu aspect matematic, o ACC*PTA-* a tot si orice e$act asa cum ele par sa #ie+

Lipsa de carcoteala, a dorintei de a tot modi#ica ceea ce este, a ranc1iunei si #ricilor #ace posibila %TA-*A D* IUBI-* +++ Impacarea, as spune Lipsa de re&istenta Intr-o &i, eu am vi&itat pe o doamna care mi-a spus ca era bolnava pentru ca mancase o stridie rea ".u, am replicat eu, stridia era ino#ensiva' tu ai otravit stridia+ Ai ceva cu cineva4" *a ami raspunse! "Da, cu apro$imativ (G persoane " *a se certase cu (G persoane si devenise atat de nearmonioasa, incat isi atrasese stridia daunatoare+ Orice de&ordine e$terioara indica o de&ordine mentala "*ET*-IO-UL CO-*%PU.D* I.T*-IO-ULUI " nimeni nu poate percepe ceea ce el insusi nu este + De aceea nici maestrul nu are cum sa 0apara0 5sa #ie va&ut6 pana ce discipolul nu este pregatit, dar si orice te deranjea&a in e$terior este deoarece ai in tine acel aspect Ca sa #ie si mai limpede! este acelasi #enomen de re&onanta, de e$istenta a 0li#tului constientei tale0 la palierul vibrational al #enomenului respectiv Ca sa #ii sigur ca eu %U.T /A*%T-U, tu la randu-ti va trebui sa te gasesti la acelasi nivel vibrational, ca sa ma poti vedea Pana atunci, doar increderea ta o poti acorda sau nu, alegerea e a ta Dar si daca nu ma ve&i maestru, banuieste ori ca tu inca nu esti, ori ca tu esti si eu nu oare4 De aceea si &ice in aliniatul urmator ca dusmanii sunt in interior! ai dus li#tul la acea vibratie si obligatoriu se regasesc in tine, in constiinta ta %ingurii dusmani ai omului se a#la in el ansusi "Dusmanii omului sunt cei din sinea lui", dupa cum a a#irmat Aristos P*-%O.ALITAT*A *%T* U. ULTI/ I.A/IC P* CA-* T-*BUI* %A-L D*PA%I/, deoarece aceasta planeta este pe cale de a primi initierea an Iubire %a ne amintim de mesajul lui Iisus! "Pace pe pamant, BU.A2OI.TA #ata de Oameni+" desigur si aici ne este pomenita P*-%O.ALITAT*A, *<OU-IL* ca ultim inamic al omului ;oarte clar descris in 02iata Impersonala0 acest proces necesar, de renuntare la personalitatea ilu&orie O/ul Iluminat se straduie sa se per#ectione&e ajutandu-si aproapele *l lucrea&a cu el insusi, invata sa trimita #iecaruia binecuvantari si ganduri bune si, ceea ce este si mai minunat, atunci cand binecuvantea&a o #iinta, aceasta pierde orice putere daunatoare sau 0Iubirea este cea mai buna protectie0 Cineva veni sa-mi ceara sa-l trate& pentru reusita in a#aceri *l vindea masini, si un concurent venise a#irmand ca poseda o masina superioara! I-am &is! "/ai intai trebuie sa inlaturi orice teama, sa cre&i ca Dumne&eu iti protejea&a interesele si ca ideea Divina poate veni c1iar din aceasta situatie Adica! masina care trebuie va #i vanduta celui care are nevoie de ea, de catre cel care trebuie s-o vanda " vedeti procedeul CO-*CT444 %i am adaugat! ".u intretineti nici macar o singura idee critica despre acest om+ Binecuvantati-l in #iecare &i, si #iti gata sa vindeti masina voastra, daca aceasta este ideea Divina " alt#el spus, DACA este aliniat++ %e duse deci sa-si vada clientul, #ara teama, #ara re&istenta, bincuvantandu-si concurentul /ai tar&iu, el imi povesti ca re&ultatul a #ost remarcabil! masina concurentului re#u&a sa #unctione&e si el o vandu pe a sa #ara nici o di#icultate "Iar *u va spun voua! IUBITI-va dusmanii, BI.*CU2I.TATI pe cei care va blestema, ;AC*TI BI.* celor care va urasc si -U<ATI-2A pentru cei care va maltratea&a si care va persecuta" tocmai deoarece *l stia ca iubirea va protejea&a in#ailibil,ca nimic altceva+ BU.A2OI.TA P-ODUC* O AU-A D* P-OT*CTI* I. =U-UL C*LUI CA-* O CULTI2A si "o intreaga armata ridicata ampotriva lui va #i #ara e#ect" Cu alte cuvinte, IUBI-*A %I BU.A2OI.TA II DI%T-U< P* DU%/A.II CA-* %U.T I. .OI I.I%I.* %I, P-I. U-/A-*, .U /AI A2*/ DU%/A.I I. *ET*-IO-+ "Pacea domneste pe pamant pentru cel care trimite oamenilor ganduri de BU.A2OI.TA "

Cap"tolul IV - Le1ea !e e/"&te!te" CAPITOLUL IV LEGEA NERE(ISTENTEI...&au NONRE(ISTENTEI, #u- &e -a" e1&e&te
'Nu e/"&tat" aulu"+ NU VA LASATI IMPRESIONATI DE RAU, CI INVINGETI RAUL PRIN BINE +' .imic in lume nu poate sa se opuna unei persoane care este absolut nere&istenta+ C1ine&ii spun ca apa este elementul cel mai puternic pentru ca este per#ect nere&istenta Apa poate sa erode&e stanca si sa mature totul in calea ei Iisus Aristos a spus! ".u re&istati raului", caci *l stia ca in realitate nu e$ista rau, prin urmare nu este motiv sa-i re&isti -aul iese din imaginatia ilu&orie a omului, adica din credinta in doua puteri! Binele si raul adica din situarea constientei la nivelul vibrator al ilu&iei, ma@a-i, care ast#el invadea&a campul constiintei care TU *%TI Ast#el ilu&ia apare ca #iind #oarte reala, singura 0lume reala0 Dupa o vec1e legenda, Adam si *va au mancat #ructul lui /a@a, arborele ilu&iei si au distins ast#el doua puteri in loc de una singura, care este Dumne&eu Prin urmare, -AUL *%T* O L*<* ;AL%A P* CA-* O/UL A *LABO-AT-O din cau&a unui psi1ism sau a adormirii su#letului, ceea ce inseamna ca omul a #ost 1ipnoti&at de credinta in pacat, boala, moarte, etc , de gandirea carnala, si ast#el, #aptele sale si corpul sau au luat #orma ilu&iilor sale va rog sa observati 01ipno&a0 in virtutea careia 0griji, nevoi, neca&, durere0 apar ca si cand ele ar e$ista Dar in&estrat cu putere creatoare, omul isi aduce in e$perienta si traieste ca reale, propriile sale ilu&ii Am va&ut antr-un capitol precedent ca %U;L*TUL *%T* %UBCO.%TI*.TUL si ca TOT C**A C* O/UL -*%I/T* P-O;U.D, I. BI.* %AU I. -AU, *%T* -*P-ODU% D* AC*%T ;ID*L %*-2ITO- unealta #ara discernamant, dar cu putere, e$ecuta credintele sale, aducandu-i-le in e$perienta CO-PUL %AU %I ;APT*L* %AL* -*P-*,I.TA C**A C* *L %I-A I/A<I.AT De pilda, bolnavul si-a imaginat boala' saracul, saracia' bogatasul, abundenta ca atare, nu este cineva acolo sus, care pedepseste, ci doar nepriceperea voastra de a #olosi constient uneltele Creatiei Cata vreme nu veti deveni creatori pe deplin constienti, e$perienta din vietile voastre o va demonstra din plin si #ara putere de tagada Corpul vostru, prin su#erintele pe care i le induceti o va demonstra, starea voastra de bine o va demonstra, prosperitatea de asemeni .imic nu se poate prevala de la aceasta regula+ Oamenii ma antreaba! "Cum poate un copil sa atraga boala, cand el este atat de mic, ancat nici macar nu stie ce anseamna aceasta4" *u le raspund ca aceasta este posibil, deoarece copiii sunt sensibili si receptivi la gandurile celor care-i inconjoara si ca deseori ei e$teriori&ea&a temerile parintilor sai mai e$act I.TOTD*AU.A+ Toate bolile copilului sunt ca urmare a neintelegerilor si #ricilor induse de catre cei apropiati, parinti, bunici, educatori 2e&i si Lipton, cu 0parintitul0 lui +

Am au&it intr-o &i un meta#i&ician a#irmand! 'DACA NU VA DIRIJATI SINGURI SUBCONSTIENTUL, ALTCINEVA O VA )ACE PENTRU VOI+'. desigur, si o #ac #oarte pro#esional, ei c1iar stiu cum #unctionea&a Creatia si nu in interesul vostru o #ac + /amele atrag in mod inconstient asupra copiilor, bolile si de&astrele, temandu-se incontinuu si pandind simptomele este de&astuos obiceiul de a te alarma la orice semnal de pe corpul #i&ic Incepe o #urtuna in#oenergetica si atentia este dusa e$act la nivelul vibrator al #enomenului7boala suspectat de a se #i produs, prin consultarea internetului, a cartilor de 0specialitate0, prin ve1icularea intre persoane a acestui nivel de in#rmatie Ca atare totul se acordea&a pe #recventa bolii respective si nu se intelege ca in acest #el o suspiciune devine adevar e$periential + Una dintre prietenele mele, de e$emplu, o intreba pe o mama daca #etita ei a avut rujeola Aceasta i-a raspuns prompt! ".u inca+", ceea ce insemna ca ea anticipa de #apt 0programa0 aceasta boala in e$perienta copilului , pregatind ast#el, ceea ce nu era de dorit nici pentru ea, nici pentru copilul ei Totusi, C*L CA-* %* P-OI*CT*A,A %I %* %TABIL*%T* I. AD*2A-, C*L CA-* A-* DOA<I.DU-I PO,ITI2* ;ATA D* C*ILALTI %I CA-* .U %* T*/*, AC*LA .U POAT* ;I ATI.% %AU I.;LU*.TAT D* <I.DU-IL* .*<ATI2* AL* ALTO- P*-%OA.* T-I/ITI.D DOA<I.DU-I BU.*, .U POAT* P-I/I D*CIT <I.DU-I BU.* reamintesc! doar acordarea sau neacordarea la #recventa acelui #enomen, #ace ca acea e$perienta -indi#erent din ce domeniu ar #i ea- sa aiba sau sa nu poata avea loc + -e&istenta este In#ernul, deoarece ea al asea&a pe om antr-o stare de neliniste starea de neliniste #ace ca vibratiile sistemului care TU *%TI sa baleie&e multe nivele pe care multe #enomene se gasesc Acestea iti invadea&a viata, dand sen&atia de stress Un meta#i&ician mi-a dat intr-o &i o minunata reteta pentru a-mi asigura toate reusitele din =ocul vietii! neutralitatea totala *l imi spuse! "A #ost o vreme cand bote&am copiii si, bineanteles, le dadeam numeroase nume Acum eu nu mai bote& copii, ci evenimente, si dau #iecaruia aceeasi denumire In ca&ul unui esec, il bote& %ucces an numele Tatalui, al ;iului si al %#antului Du1+" 0neutralitatea totala0 ar repre&enta de #apt, e$act de#initia in Lege a Iubirii+ *ste vorba aici de L*<*A T-A.%/UTATI*I care se ba&ea&a pe nere&istenta Prin cuvantul sau, acest om trans#orma in succes toate esecurile sale + Doriti un alt e$emplu4 O doamna care avea nevoie de bani si care cunostea legea spirituala a opulentei, era #ara incetare obligata sa intalneasca in a#aceri un om a carui pre&enta ii provoca sentimentul de saracie *l vorbea de saracie, de limitare, si ea capta gandurile sale mediocre *a s#arsi prin a avea aversiune #ata de el si al considera cau&a esecurilor ei Totusi, ea stia ca, pentru a #ace demonstratia resurselor ei Divine, trebuia sa aiba sentimentul de a #i primit deja %entimentul opulentei trebuie sa preceada mani#estarea adica TU *%TI C*L CA-*, CO.%TI*.T, trebuie sa iti duci li#tul, la niveleul vibrational la care #enomenul opulentei, sau oricare altul ti-l doresti, sa se si mani#este Alt#el, de unde sa il ac1i&itione&i, daca el nu se a#la la etajul7palierul7vibratia unde tu te incapatane&i sa-l cauti4 Toata creatia este un #enomen vibrator Un simplu si minunat joc al #recventelor Daca vrei sa asculti manele iti e util sa te acorde&i cu radioreceptorul care esti pe #recventa unde se emit manele In nici un ca& nu le vei putea asculta daca te duci pe o #recventa care emite doar mu&ica culta+ /i se pare atat de logic7matematic, incat c1iar nu vad cum cineva nu ar putea intelege+ Inc1ipuiti-va ca nimic din cele cu gust 0bun0 e$periential, nu se gasesc pe #recventele dominate de #rica, adica etajele care contin acest 0minunat0 ingredient+ Acolo nu veti gasi absolut nimic care sa va #aca #ericiti ci dimpotriva+ Asta e dorinta voastra4

Intr-o &i, ea isi dadu brusc seama, ca "re&ista", distingand doua puteri in loc de Una singura %e grabi atunci sa binecuvante&e pe acel om, si numi situatia "%ucces+" *a a#irma! "deoarece nu e$ista decat o singura putere, Dumne&eu, acest om este aici pentru binele si pentru prosperitatea mea" 5adica e$act contrariul a ceea ce parea sa #ie +6 Putin dupa aceea, si prin intermediul acelui om, ea intalni o persoana care, pentru un serviciu #acut, ii dadu o suma mare de bani Cat despre acel om, el pleca intr-un oras indepartat si disparu lin din viata ei Trebuie sa a#irmati! "Orice om este o veriga de aur in lantul binelui meu +", caci orice om este o mani#estare a lui Dumne&eu, asteptand oca&ia, data prin el insusi, de a servi planul Divin privind viata ta "BI.*CU2I.TATI P* DU%/A.UL 2O%T-U %I II 2*TI LUA %A<*TIL*" *L* %* 2OT-A.%;O-/A I. BI.*CU2I.TA-I Aceasta lege este tot atat de adevarata pentru natiuni ca si pentru persoane BI.*CU2I.TATI o natiune, trimiteti ganduri de dragoste si de bunavointa #iecaruia dintre componentii ei, %I A%T;*L .I/*.I .U 2A /AI PUT*A %A 2A ;ACA 2-*U. -AU adica iar protectia in#ailibila data de %TA-*A D* IUBI-* + /ai adaug ceva! /iscarea universului7Creatiei in ansamblul ei este levogira, adica de la dreapta spre stanga /intea liniara a inventat miscarea inversa, de$trogira Din acest sens de rotatie opus Creatiei, in ansamblul ei, evident ca nu are de pierdut decat individualitatea adormita, care isi lasa energiile sa ii #ie irosite de minte, care se opune #irescului creatiei in ansamblul ei De aceea Predarea este singura atitudine pe deplin corecta, adica renuntarea la a te irosi prin opunere acestui imens vartej energetic, care ne-a creat si ne contine, nutrindu-ne cu energia lui ,i-i Dumne&eu, daca asta te satis#ace mai mult *ste si motivul pentru care mintea limitata si egotica este considerata Ingerul Ca&ut A #ost creata de Intreg, este sustinuta de el si totusi incearca mereu sa i se opuna .umai prin intelegere spirituala omul poate sa inteleaga nere&istenta *levii mei imi spun deseori! ".u vrem sa #im presuri+" *u le raspund! "Cand va veti servi cu intelepciune de nere&istenta, nimeni nu va putea sa va calce in picioare+" este necesar ca sa e$iste un *go, care sa #ie implicat in P*-C*PTIA de a #i pres, alt#el intelegi BI.* ca oricum nu este treaba ta ce e cu cel ce pare sa #ie opusul tau, nu este preocuparea ta perceptia lui si tu nu i te opui Totul, in inconstienta, este doar un joc al perceptiilor, in ilu&ia atat de #rumoasa si per#ecta incat pare realitate Iata un alt e$emplu! Intr-o &i, eu asteptam cu nerabdare o comunicare tele#onica #oarte importanta -e&istam la toate celelalte comunicari care ar #i putut sa-mi parvina si nu tele#onam nici eu, de teama de a nu o pierde pe cea pe care o asteptam In loc sa declar! "Ideile Divine nu intra niciodata in con#lict' aceasta comunicare va veni la momentul potrivit", lasand aceasta in grija Inteligentei In#inite, eu am inceput sa dirije& singura operatiunea - adica sa ma ocup singura de actiune, cand de #apt ea apartine lui Dumne&eu 5"lupta este a Celui Divin +"6 si ramaneam ancordata si ingrijorata Timp de o ora tele#onul nu suna si atunci mi-am dat seama ca nu era in pri&a, si c1iar si curentul era intrerupt .elinistea mea, teama mea, au avut ca re&ultat o eclipsa totala a tele#onului Intelegandu-mi eroarea, am binecuvantat imediat situatia, bote&and-o "%ucces" si a#irmand! ".u pot pierde nici o comunicare care-mi apartine prin drept Divin+ %unt condusa prin Aar, si nu prin Lege+" mai larg privit, aici nu e nimic nici de castigat nici de pierdut, decat o e$perienta, deci slo8 do8n cu patimile in orice, apoi c1iar asa este, daca ceva, orice, este menit sa e$iste, con#orm planului divin, pe calea ta, atunci nimic nu o poate indeparta, cel mult tu, opunandu-i initiativele personalitatii tale prietena alerga la cel mai apropiat tele#on pentru a cere centralei tele#onice sa restabileasca curentul *a intra intr-o bacanie plina de lume, dar negustorul isi parasi clientii si #acu el insusi reclamatia la deranjamente Tele#onul meu #u restabilit si, doua minute mai tar&iu, eu primeam o comunicare #oarte importanta, urmata, o ora dupa aceea, si de comunicarea pe care o asteptam 2apoarele noastre se intorc pe o mare calma 5Dupa un dicton engle&6

ATITA TI/P CIT U. O/ -*,I%TA U.*I %ITUATII, AC*A%TA %* 2A /*.TI.* Daca el #uge de ea, aceasta il va urmari deoarece ea #ace parte din 0temele lui0 si deci nu are cum le ocoli Doar prin constienti&are are loc o con#irmare, pe care o si puteti intari verbal, ceva de genul 0am inteles, nu mai am nevoie de aceasta e$perienta0 apoi luati #erm atentia de la ea, deci mutati 0li#tul constientei voastre0 in alte ben&i de #recventa7#enomenologie %puneam acest lucru deuna&i unei prietene, care imi raspunse! "Cat este de adevarat+" 7 *ram ne#ericita acasa, nu-mi iubeam mama care avea mult spirit critic si era autoritara' ca sa scap, m-am maritat - dar m-am casatorit tot cu mama mea, caci sotul meu este e$act ca ea, si m-am regasit an aceeasi situatie+" ;ii prompt in acord cu adversarul tau+ Ceea ce inseamna!"Considera ca situatia este buna, nu #i tulburat si ea o sa dispara de la sine " ".imic nu ma emotionea&a" este o a#irmatie e$celenta eu as e$plica asta con#orm e$emplului anterior, cam asa! Da, li#tul meu trece prin dreptul #enomen7etaj7vibratie corespun&and restaurantului, doar ca mie nu imi este #oame Ca atare nu am de ce sa am o emotie7traire in aceasta realitate vibrationala sau nu re&one& cu manelele, tot aia este+ Pe masura ce constienta creste, tot mai des apare intrebarea! si la ce mi-ar #olosi aceasta e$perienta04 si atunci emotia in #ata virtualitatii de a e$perimenta dispare de la sine O situatie discordanta provine dintr-o stare discordanta a celui care o suporta Cand nimic nu-si mai #ace ecou in sinea noastra, acesta stare dispare pentru totdeauna din viata noastra Trebuie deci sa lucram cu noi insine+ e$act ce spuneam mai sus, e un proces de constienti&are ba&at pe intrebari de genul 0la ce bun asta40 %unt rugata adeseori! "Pronuntati cuvantul, ca sa se sc1imbe sotul sau #ratele meu+" *u raspund! ".u, am sa pronunt cuvantul pentru ca sa va sc1imbati dumneavoastra+ Atunci cand va veti sc1imba, sotul si #ratele se vor sc1imba si ei+" Una dintre elevele mele avea obiceiul sa minta *u am averti&at-o ca aceasta metoda o va duce la esecuri si ca, daca ea minte, va #i si ea mintita *a mi-a raspuns! "Cu atat mai rau, nu pot sa ma abtin " Intr-o &i, ea vorbea la tele#on cu un barbat de care era #oarte indragostita *a se antoarse spre mine si imi spuse! ".u-l cred' stiu ca ma minte+" *u i-am raspuns! "*i bine, pentru ca tu minti, cineva trebuie sa te minta+ %i sa #ii convinsa ca va #i tocmai acela de la care vei dori doar Adevarul+" Putin dupa aceea, ea ma anunta! "/-am vindecat de spus minciuni+" "Ce te-a vindecat4", am intrebat-o "Am locuit cu o doamna care mintea mai mult decat mine+" a #ost raspunsul ei aparent amu&ant, poate #i perceput si ca dramatic dar, de #apt e doar logic! minciunii constiente7inconstiente ii este alocata o banda clara de mani#estare, ca si #recventa Pe ea doar acolo o poti gasi, ca la mar:et, pe un ra#t D*DICAT Deci, daca cre&i ca ai #ost mintit, admite ca si tu ai acest obicei, te gaseai ACOLO, in acea #recventa+ Daca dimpotriva, doar percepi un adevar ca minciuna, este TOT D*OA-*C* TU T* A;LI I. AC*A ;-*C2*.TA deci vindeca minciuna din tine si oricum ea nu va mai e$ista in e$perienta ta .e vindecam adeseori de de#ectele noastre cand le intilnim la altii 2IATA *%T* O O<LI.DA, %I .OI 2*D*/ I. C*LALALT P-OP-IA .OA%T-A -*;L*CTA-* A trai in trecut este ne#ast si, in acelasi timp, este o violare a legii spirituale Iisus Aristos a spus! "ACU/ este &iua propice, &iua mantuirii+" %otia lui Lot1 a #ost presc1imbata in statuie de sare pentru ca a intors capul T-*CUTUL %I 2IITO-UL ITI ;U-A TI/PUL

/AI BI.* %A BI.*CU2I.T*,I T-*CUTUL %I %A-L UITI, %A BI.*CU2I.T*,I 2IITO-UL CU C*-TITUDI.*A CA-TI 2A ADUC* BUCU-II ;A-A D* %;I-%IT %I %A T-AI*%TI DI. PLI. P-*,*.TUL iarasi o indicatie a#irmata de toti! #enomenul 2IATA are posibilitatea de a #i e$perimentat doar in momentul viu, in ACU/ Daca il irosesti ori cu amintirea despre trecut, util &ice mintea, pentru a invata ceva 5#als, nu e nimic de invatat deoarece totul e inedit, nimic repetabil6, sau pentru reverii despre un virtual viitor care nu poate #i preva&ut, deoarece o in#initate de parametrii sunt in miscare continua, ACU/-ul oricum a #ost I-O%IT, si el si numai el era viata vie De pilda, o doamna mi se plangea ca nu are bani pentru a cumpara cadouri de Craciun "Anul trecut a #ost alt#el! aveam multi bani si am o#erit cadouri #rumoase, dar acum nu mai am decat cativa bani " ".iciodata, am e$clamat eu, nu veti #ace o demonstratie pecuniara, atata timp cat va veti plange, cersind mila si veti trai doar in trecut+" "Traiti din plin momentul pre&ent si pregatiti-va sa o#eriti cadouri de Craciun+ P-*<ATITI-2A %A P-I/ITI BA.II %I *I 2O- %O%I+" "%tiu ce am de #acut+", mi-a raspuns ea "2oi cumpara 1artie #rumoasa de ambalat si snur argintiu, pentru a #ace pac1ete pentru cadouri " "Asa sa #aci+", i-am spus, "si cadourile vor veni de la sine sa se ase&e in ambalaj+" ;oarte D* -*TI.UT acest pasaj, c1iar daca sau tocmai deoarece mintea limitata nu il validea&a In spatele #ilmului T1e %ecret ast#el de 0secrete0 stau ascunse, motiv pentru care el pare a nu putea #i e$perimentat in vietile voastre Aici voi cauta sa introduc un document, in completarea #ilmului, elaborat de doi engle&i, doar ca as vrea sa il traduc 2orbeste despre trei motive pentru care el nu se validea&a usor in e$perienta, si este #oarte bun De data aceasta, trebuia sa dea dovada de curaj si credinta in Dumne&eu, deoarece ratiunea o s#atuia! "Pastrea&a-ti banii, nu poti sa stii cand vei primi altii+" Prietena mea #acu asa cum spusese si, cateva &ile inainte de Craciun, ea primi un dar #oarte generos Cumpararea 1artiei si a snurului a impresionat subconstientul si a desc1is calea pentru mani#estarea banilor Prietena mea a avut si timpul necesar pana la Craciun sa cumpere cadourile A t a" "! -o-e!tul p e/e!t e&te e&e!t"al. 'T a"e&te '"! pl"! a#ea&ta /"+' iata salutul Aurorei Omul trebuie sa #ie spiritual in alerta, adica in %TA-* D* AT*.TI*, nu atent in minte+++ sa prinda mereu intuitiile sale, nelasand sa-i scape nici o oca&ie atentia in minte are o anumita banda de #recventa, joasa desigur in raport cu starea de AT*.TI* intuitia nu se gaseste decat in banda de #recventa a starii si nu a atentiei mintii liniare7limitate Intr-o &i, repetam incontinuu 5in tacere6! "%pirit In#init, nu ma lasa sa scap vreo oca&ie #avorabila+" si ceva de mare importanta imi #u revelat in aceeasi seara *ste necesar sa incepi &iua cu cuvinte adevarate De cum va tre&iti, #aceti o a#irmatie+ as adauga ca aceasta a#irmatie este ea insasi incomplet de constienta %piritul In#init se mani#esta de LA %I.*, cu singura conditie ca mintea limitata sa nu inter#ere&e cu #recventele ei perturbatoare Abia ast#el e$perienta se de#ormea&a De e$emplu! ')a#a-&e $o"a Ta, a/"+ A/" e&te o /" pl"!a 'e eal"/a "5 eu -ultu-e&# pe!t u a#ea&ta /" pe %e#ta+ M" a#olele &e &u##e' &" !u &e -a" op e&#+' ca sa si glumesc putin! cine ar trebui sa ii permita Lui sa I se #aca 2oia, a&i4 Ingerul ca&ut4 si totusi, cam asa se intampla+ ;aceti-va din aceasta o obisnuinta si veti vedea minunile aparand in viata voastra

Intr-o &i, am desc1is o carte si am citit! 'P "$e&te #u "!#a!ta e #eea #e &e a%la "! %ata ta+'. /i s-a parut a #i mesajul &ilei si l-am repetat mereu Catre pran&, o suma importanta de bani, pe care mi-o dorisem intr-un anumit scop, imi parveni da, acest gen de 0desc1is cartea0, de obicei este un mod scurt de a #ace divinatie adica a scurtcircuita mintea limitata si a culege o indicatie de la %inele %uperior *u o consider valida, pana ce alte relationari nu sunt inca accesibile Intr-un capitol urmator voi indica a#irmatiile care mi-au adus re&ultate minunate Totusi, nu trebuie sa ne servim de o a#irmatie decat atunci cand ea ne satis#ace pe deplin constiinta si cand ni se pare cu adevarat convingatoare' adeseori o a#irmatie trebuie sa #ie modi#icata pentru a conveni #iecarei persoane in parte deoarece #iecare persoana are pre-scrise alte ben&i sau discuri in subconstientul ei A#irmatia urmatoare a adus reusita multor oameni! "Eu a- -ult 'e lu# u, A#e&t lu# u -"-a %o&t 'at "! -o' D"$"!, Eu -u!#e&# #"t -a" ."!e, S" &u!t %oa te ."!e plat"t.' Am dat primele doua versuri uneia dintre studentele mele si ea le-a adaugat pe celelalte doua Aceasta este o a#irmatie #oarte puternica, deoarece trebuie sa e$iste intotdeauna o plata pentru un lucru per#ect si, de alt#el, este usor sa #aci sa patrunda versurile in subconstient *leva mea incepu sa le cante in timp ce se ocupa cu diverse lucruri si in curand a#irmatia se trans#orma in mani#estare deci preocuparea CO.%TI*.TA pentru rescrierea subconstientului Una dintre elevele mele, ocupandu-se de a#aceri, substitui cuvantului "lucru" pe cel de "a#acere" In dupa amia&a aceleiasi &ile, ea #acu o a#acere dintre cele mai stralucite, cu toate ca de luni de &ile nu mai inc1eiase nici o tran&actie+ ;iecare a#irmatie trebuie sa #ie alcatuita cu grija si trebuie sa e$prime tot ceea ce este necesar, deoarece am cunoscut o persoana care cauta de lucru, ea a gasit intr-adevar mult de lucru, dar nu a #ost bine platita Acum ea adauga! "*u lucre& cat mai bine si sunt #oarte bine platita " ABU.D*.TA *%T* D-*PTUL DI2I. AL O/ULUI+ *l are dreptul la mare abundenta+ "Aambarele sale trebuie sa #ie pline si c1iar sa-i prisoseasca" Iata ideea lui Dumne&eu pentru om, si cand acesta va indeparta barierele saraciei, pe care el insusi si le-a #ormat in constiinta, 2arsta de aur va straluci pentru el si #iecare dintre dorintele sale va #i indeplinita+ si aici este o mare problema de subconstient! tu ai dreptul la toata abundenta, doar ca .U C-*,I CA AI AC*%T D-*PT DI2I. ca atare inconstient subconstientul va limita, pana nu va #i sters de#initiv, accesul tau la ceea ce iti revine prin drept divin, deoarece TU .U C-*,I CA /*-ITI aceasta mani#estare imbelsugata De ce4 Deoarece ai tot #ost mintit si ca atare a #ost introdusa #ortat in subconstient conditionarea rasplatei dupa munca depusa+ Cea mai #recventa si ciudata intrebare care imi e pusa, aparent legitim pentru mintea limitata este! dar daca nu muncesti, din ce traiesti4

Cap"tolul V - Le1ea 6a -e" &" Le1ea Ie ta "" CAPITOLUL V- LEGEA 6ARMEI SI A IERTARII
OMUL NU PRIMESTE DECIT CEEA CE DA.- JOCUL VIETII ESTE UN JOC AL BUMERANGULUI. Ceea ce un om crede 5si mani#esta prin actele sale, cuvintele sale6 se va mai#esta mai devreme sau mai tar&iu cu o preci&ie uimitoare .u voi putea aici insista, pe cat de importanta este ideea aceasta Cand dai ceva, iti #aci tie dovada ca esti acordat pe deplin la #recventa de mani#estare a acelui #enomen A multumi, cu bucurie si convingere deplina si #ireasca incredere in /AT*/ATICA %I LO<ICA C-*ATI*I, este doar o dovada in plus, pe care tot tie ti-o #aci, cum ca ai inteles cum #unctionea&a Creatia si desigur astepti doar mani#estarea acestui #iresc *ste si motivul pentru care evreii c1iar au, si nu numai ei, pastrat s#ant obiceiul &eciuielii, adica a cedarii DI. CO.2I.<*-* a unei &ecimi din tot ce castiga Unii spun ca *%T* C*A /AI BU.A I.2*%TITI* P* CA-* O POT ;AC* DI/POT-I2A, insa, daca alegi sa negi acest drept divin pe care il ai, negand prin asta increderea in P*-;*CTIU.*A C-*ATI*I, niciodata abundenta nu va #i in e$ercitiul tau de viata, din simplul motiv ca prin asta DO2*D*%TI CA .U AI ;ACUT AC*A%TA L*CTI*, si ea iti va #i data sa o repeti pana te vei satura de ilu&ia 0griji, nevoi, neca&, durere0 Crede-ti-ma ca doar voi si ceea ce este inscris in subconstientul vostru #ac vietile voastre sa e$perimente&e nevoia, ca tema Credinta ca dreptul de a trai trebuie mereu castigat, legarea sentimentului de demnitate e$act de ceea ce este nedemn, .*I.T*L*<*-*A, masonicul 0ca sa traiesti T-*BUI* sa muncesti0, a de#ormat cumplit perceptiile voastre despre realitatea e$perientiala Tre&itiva, ca puteti + Iata L*<*A HA-/*I 5:arma inseamna in limba sanscrita! "intoarcerea", cu sensul de bumerang, rasplata, reactiune6 "TOT C**A C* O/UL %*A/A.A, 2A CUL*<* " Una dintre prietenele mele mi-a povestit ceea ce urmea&a, intamplare care ilustrea&a aceasta lege! "/atusa mea m-a ajutat sa ma debarase& de :arma mea' caci orice vei spune, cineva ti-o va repeta %unt adeseori iritabila cand ma intorc acasa si, antr-o &i, i-am spus matusii mele, care imi vorbea in timpul cinei! "Ajunge cat ai vorbit, vreau sa mananc in liniste+" A doua &i, dejunam cu o doamna careia doream sa-i #ac o impresie buna 2orbeam cu pasiune, cand ea imi spuse! "Ajunge cat ai vorbit, vreau sa mananc in liniste+" Prietena mea a ajuns la un grad inalt de constiinta, prin urmare Harma sa actionea&a mai prompt decat pentru o persoana care s-ar a#la doar in planul mental si adevarurile e$puse in aceasta parte, au o importanta deosebita, daca vreti sa intelegeti Creatia, asa cum ea #unctionea&a Uneori sunt intrebat ce este aceea o ralatie :armica si cel mai corect raspuns este! aceea care ia nastere din .*I.T*L*<*-* Doar asa urmea&a cicluri cau&e7e#ecte de#ormate si generatoare de de#ormari Daca prin 0relatie0 veti intelege totalitatea mani#estrailor e$terioare, veti vedea cate oca&ii de a creea raspunsuri de#ormate ne tot cadorisim Desigur A%A *%T* cum se spune aici, raspunsul cu caracter :armic vine mult mai prompt cu cat ai acces la nivele vibratorii mai inalte, care presupun si o responsabilitate si constient&a pe masura %e poate spune c1iar si cum #ormulea&a autoarea aici! su#era in mod T*-IBIL CO.%*CCI.T* +

CU CIT %TI/ /AI /ULT, CU ATIT A2*/ O -A%PU.D*-* /AI /A-* + + + Deci cel care cunoaste Legea %pirituala si nu o pune in practica, su#era in mod teribil consecintele+ "Teama de Dumne&eu 5de Legea cau&a-e#ect, actiune-reactiune6 este I.C*PUTULI intelepciunii " Daca noi Intelegem ca cuvantul "DU/.*,*U" inseamna "L*<* DI2I.A", multe pasaje din Biblie ni se vor clari#ica "-a&bunarea este a /ea, si a /ea e rasplata+", spune Dumne&eu 5Legea6 Dar sa #ie clar ca Legea este cea care se ra&buna, si nu Dumne&eu+ Dumne&eu Il vede pe om per#ect, "creat dupa imaginea 5imaginatia6 %a" si dotat cu "puterea stapanirii de sine" Iata ideea per#ecta despre om, cum este inregistrata in Intelegerea Divina, asteptand ca omul s-o recunoasca, caci el nu poate #i decat asa cum se vede el insusi si nu poate deveni altceva decat ceea ce se vede el insusi ca devine Acest paragra# as spune ca se re#era la Constiinta de sine Daca tu traiesti impresii despre tine si nu ceea ce tu esti I. AD*2A-, atunci legic vei e$perimenta din intregul tau potential e$act cat iti permiti tu singur sa te ve&i a #i .imeni nu te limitea&a in e$perienta, decat proria ta vi&iune, mai grav c1iar, ilu&ia ca tu te percepi si inca CO-*CT, din simplul motiv ca noi nu am venit sa ne constatm vietile ci sa le creem constient si nici nu ar #i corect cred ca cineva sa pluse&e, sa te oblige sa accepti ceea ce tu re#u&i, din maretia cu care ai #ost in&estrat ;acand abstractie de AD*2A-ATA TA ID*.TITAT*, de #apt nu #aci decat sa a#irmi indirect ca ai lectii neintelese, deci nici macar compasiunea nu se justi#ica .oi vedem mai intai succesul sau esecul, bucuria sau durerea inainte de a aparea ca scene create de imaginatia noastra .oi am observat aceasta la mama care isi imaginea&a boala copilului ei, la sotia care "vede" reusita sotului sau Iisus Aristos a spus! "2eti cunoaste Adevarul si Adevarul va va elibera" Ast#el noi constatam ca LIB*-TAT*A 5care ne salvea&a din conditiile ne#ericite6 P-O2I.* DI. CU.OA%T*-*, respectiv DI. CU.OA%T*-*A L*<ILO- %PI-ITUAL* AICI ma simt dator sa atentione& ca termenul JlibertateK, ca si oricare altul, cunoaste o in#initate de de#iniri posibile Cu e$ceptia C*L*I *EPLICAT* AICI, oricare alta este simpla Jere&ieK a mintii Ascultarea precede comanda si L*<*A DI2I.A A%CULTA D* C*L CA-* O -*%P*CTA Legea electricitatii trebuie sa #ie cunoscuta inainte de a servi omului Daca este #olosita cu ignoranta, ea devine inamicul lui mortal La #el si cu Legea spirituala+ Cel mai #recvent noi insa A;LA/ L*<*A, apoi nu o luam in seama, dar am dori sau avem asteptari ca ea sa #unctione&e bene#ic in viata noastra, noi neacceptandu-o de #apt, neintegrand-o in vietile noastre -e&ultatul va #i I.TOTD*AU.A ca vom su#eri in continuare e$act ce re&ulta din pasajul acesta O doamna cu o vointa puternica, dorea sa posede o casa apartinand unor cunostinte si deseori isi construia imagini mentale in care se vedea locuind in aceasta casa Dupa catva timp, proprietarul muri si ea intra in posesia acelei case Cativa ani mai tar&iu, invatand sa cunoasca Legea spirituala, ea ma intreba! "Cre&i ca am contribuit la moartea acelui om4" "Da", i-am raspuns "Dorinta ta era atat de puternica, incat a maturat totul' dar ai platit datoria Harmica %otul tau, pe care il iubeai atat de tandru, a murit la scurt timp dupa aceea, si aceasta casa a #ost pentru tine "un cal troian" Totusi, nici primul propietar al acestei case, nici sotul ei nar #i putut sa #ie a#ectati de gandurile acestei persoane, daca ar #i #ost ancorati in Adevar, dar ei erau amandoi sub incidenta legii Harmice 5#iind ignoranti6 Aceasta doamna, care dorea atat de mult acea

casa, ar #i trebuit sa spuna! "%pirit In#init, da-mi casa care mi se cuvine, tot atat de minunata ca aceasta, si care este a mea prin drept Divin+" Alegerea Divina i-ar #i dat satis#actie per#ecta si ar #i adus #iecaruia binele lui /odelul Divin este singurul cu care se poate lucra pe deplin sigur -eia pe drept cuvant aceasta e$plicatie si aici! alinierea cu planul Divin este conditie a constientei noastre Dorinta este o #orta #ormidabila, dar trebuie ca ea sa #ie canali&ata in mod convenabil, in ca& contrar instalandu-se 1aosul OMUL NU TREBUIE SA CEARA NICIODATA ALTCEVA DECIT CEEA CE II APARTINE PRIN DREPT DIVIN + + + Dar sa revenim la e$emplul nostru! daca doamna respectiva ar #i repetat mental! "Daca aceasta casa pe care o doresc este a mea, eu nu pot s-o pierd' dar daca nu-mi apartine, da-mi, Doamne, ec1ivalentul ei+", proprietarul ar #i luat poate 1otararea sa se mute, deci in mod armonios 5daca acea casa era pentru ea alegerea Divina6 casa i-ar #i revenit sau ar #i primit o alta casa, ec1ivalentul celei dorite Deci, AT*.TI* ! orice lucru caruia ii #ortam mani#estarea prin vointa personala este intotdeauna "rau primit", prin urmare sortit insuccesului Aici, aparent se intra in con#lict cu #i&ica Luantica, magia, Jt1e secretK %pun aparent deoarece unui anumit nivel de constienta e necesar sa ii corespunda si un nivel de AT*.TI* la oportunitatea si armonia creeri acelei mani#estari in e$perienta *a oricum este ilu&orie, da doar gustul e$perientei, dar macar sa nu strice jocul altei entitati creatoare *ste asa numita JaliniereK, pomenita succint si in #ilmul Jt1e %ecretK A nu se uita ca este, totusi, doar un joc Omul a primit acest ordin precis! "#aca-%e 2oia /ea, si nu a ta +", si, lucru curios, el obtine intotdeauna e$act ce-si doreste, cand renunta la vointa sa personala, permitand ast#el %piritului In#init sa actione&e prin intermediul lui 'Sta" l"!"&t"t &" a&teapta #u "!# e'e e El".e a ea 'e la Du-!e/eu' 3Le1ea4. Alta data, o doamna a venit sa ma vada, intr-o mare neliniste *ra plina de temeri, caci #iica sa decisese sa #aca o calatorie #oarte 1a&ardata *a imi spuse ca a #olosit toate argumentele posibile, a enumerat pericolele care erau de in#runtat, si, in s#arsit, a inter&is aceasta calatorie Dar #iica ei se incapatana si dorea sa plece *u i-am spus acestei mame! "2a impuneti vointa personala #iicei si nu aveti acest drept' in plus, teama nu #ace decat sa atraga aceasta calatorie, deoarece omul isi atrage tocmai ceea ce ii provoaca #rica " %i am adaugat! "rela$ati-va, retrageti #i$atia mentala, apoi incredintati toate acestea Iubirii In#inite si Intelepciunii, a#irmand #ra&a Daca aceasta calatorie este inscrisa in Planul Divin, eu o binecuvante& si nu mai re&ist, dar daca nu este Divin condusa, eu multumesc pentru ca ea sa #ie c1iar de acum ine$istenta +" Dupa cateva &ile, #iica ei o anunta! "/ama, eu am renuntat la calatoria mea", si situatia se intoarse in neantul ei originar %a invete "sa stea linistit", aceasta pare cel mai greu pentru om 2oi reveni asupra acestei legi in capitolul despre nere&istenta JA permite saK este modul in care aceasta este pomenita de catre alti autori ;undamental este vorba despre lipsa de incredere, credinta, nerabdare, ego-ul in mani#estare, care mereu crede ca el poate si stie Am sa va dau un alt e$emplu despre cum -*COLTA/ C**A C* %*/A.A/ Cineva a venit sa-mi spuna ca a primit de la banca o bancnota #alsa *ra #oarte necajita ".iciodata, se plangea ea, banca nu-si va recunoaste eroarea +" *u i-am raspuns! "%a anali&am situatia si sa cautam ceea ce v-a atras aceasta bancnota " *a s-a gandit o clipa, apoi a e$clamat! "%tiu, am trimis o moneda #alsa unui prieten, pentru a-i #ace o #arsa " Ast#el, prin Lege, i s-a trimis si ei o bancnota #alsa, caci L*<*A CAU,A-*;*CT .U %TI* D* <LU/A

Intr-adevar mult prea adesea ne luam propriile ganduri sau #ormulari verbale in gluma! re&ultatul este ca, neatenti, cand apar re&ultatele, nici macar nu ne amintim ca noi am generat acea mani#estare in e$perienta *u i-am spus atunci! "2om #ace apel la L*<*A I*-TA-II si vom neutrali&a aceasta situatie " Crestinismul este #ondat pe L*<*A I*-TA-II A-I%TO% este Cel Ce ne-a salvat de blestemul Legii Harmice A-I%TO% din #iecare dintre noi este -enasterea si %AL2A-*A in orice situatie discordanta De aceea, eu am spus! "%pirit In#init, noi #acem apel la L*<*A I*-TA-II si multumim pentru ca doamna cu bancnota sa #ie sub Aar Ceresc si nu sub lovitura Legii Harmei, si deci sa nu piarda acesti bani care-i apartin prin drept Divin+" "Acum, am continuat eu, mergeti la banca si spuneti, #ara teama, ca bancnota vi s-a dat din greseala " /-a ascultat si, spre surprinderea ei, i s-au cerut scu&e si i s-a sc1imbat bancnota cu multa curtoa&ie Asadar, CU.OA%T*-*A L*<II %PI-ITUAL* II DA O/ULUI PUT*-*A %A-%I %T*A-<A <-*%*LIL* Omul nu poate #orta ambianta e$terioara sa #ie ceea ce nu este el ansusi+ -etineti ca toti au spus asta, intr-o #orma sau alta Pana ce subconstientul 5;iul6 nu este impregnat sau una cu Tatal, ceea ce este convingerea subconstientului, credinta sa, aceea se va aduce in mani#estare Daca doreste bogatii, el trebuie mai intai sa-si constienti&e&e propria bogatie interioara Ast#el, o doamna veni sa-mi ceara un tratament pentru prosperitate *a se interesa #oarte putin de starea ei interioara, care era in mare de&ordine *u i-am spus! "DACA 2-*I %A ;II BO<ATA, T-*BUI* %A ;II O-DO.ATA+ TOTI C*I CA-* PO%*DA /A-I A2*-I %U.T O-DO.ATI in interior si in plan e$terior' O-DI.*A *%T* prima L*<* C*-*A%CA " Apoi am adaugat! "Cat timp nu va #i ordine la tine acasa, bogatia te va ocoli " Imediat, ea incepu sa-si aranje&e prin casa, mutand mobilele, #acand ordine in sertare, curatand covoarele, si peste putin timp reali&a o importanta demonstratie pecuniara, sub #orma unui dar, pe care il #acu o ruda *a insasi s-a trans#ormat, si acum isi conduce singura a#acerile, isi supraveg1ea&a tot ceea ce o inconjoara, asteptand in #iecare clipa P-O%P*-ITAT*A, stiind ca DU/.*,*U *%T* I,2O-UL C*L /AI %I<UDe #apt aici se re#era la di&armonii versus armonia Universala Desigur de&ordinea este 1aotica si nu poate #i consonanta cu armonia /ulti ignora ca a da anseamna a #ace un plasament si ca a te&auri&a, a economisi in e$ces, duce inevitabil la pierderi+ 'Cel #a e 'a %a a #o!&t a!1e e, $a 'e$e!" -a" .o1at, "a #el #a e e#o!o-"&e&te p ea -ult, $a &a a#"+' Iata povestea unui domn, care dorea sa cumpere un palton imblanit *l merse cu sotia in mai multe maga&ine, #ara sa gaseasca ceea ce cauta Toate paltoanele care i se aratau i se pareau de calitate in#erioara In s#arsit, i se arata unul care costa l CCC D, dar directorul maga&inului consimti sa i-l vanda doar cu )CC D, dat #iind ca era s#arsit de se&on *l mai avea MCC D -atiunea il s#atuia! ".u-ti poti permite sa-ti cumperi un palton asa de scump+", dar cum acest barbat era #oarte intuitiv, el nu rationa niciodata Intorcandu-se spre sotia sa, el ii spuse! "Daca voi cumpara acest palton, voi #ace apoi mari a#aceri+" *a a #ost de acord, dar #ara entu&iasm Dupa apro$imativ o luna, el primi un cec de (C CCCD Paltonul ii daduse o asemenea constiinta a prosperitatii, incat el si-a atras-o antradevar+

Cumpararea acelui palton a insemnat un plasament care i-a atras venituri mai mari+ Daca omul nu-si asculta intuitiile care-l imping sa c1eltuiasca sau sa daruiasca, aceeasi suma ii va scapa #ara pro#it sau intr-un mod ne#ericit+ Aici mai este implicata si enorma #orta creatoare a bucuriei Bucuria sincera de a dobandi acel obiect a #ost o mare #orta de creatie a e$perientei sale ulterioare O doamna mi-a povestit ca in ,iua #aptelor de bine, 5&i de sarbatoare in %UA' in ultima joi din noiembrie, intreaga America multumeste pentru bine#acerile primite si comemorea&a #aptele bune ale Parintilor Pilgrim, primii americani Aceasta sarbatoare este prilejul unei petreceri #ericite in #amilie6 ea si-a anuntat #amilia ca nu va da traditionala cina Avea banii necesari, dar decisese sa-i economiseasca Urmarea #ireasca! cateva &ile mai tar&iu, un 1ot patrunse in locuinta ei si #ura din birou e$act suma preva&uta pentru cina si reversul, inc1iderea inimii din #rica, strangerea Legea %pirituala a prosperitatii sustine intotdeauna pe cel care c1eltuieste #ara teama, dar cu intelepciune De e$emplu, una dintre elevele mele #acea cumparaturi insotita de nepotul ei Copilul cerea o jucarie, dar matusa ii raspunse ca nu are bani sa i-o cumpere Deodata, ea isi dadu seama ca ceda ideii de saracie, in loc sa se lase in seama lui Dumne&eu, providenta sa+ *a cumpara jucaria si, antorcandu-se acasa, ea gasi pe strada e$act suma platita pentru jucarie -*%U-%*L* .OA%T-* %U.T I.*PUI,ABIL* %I I.;AILIBIL*, ATU.CI CA.D I.C-*D*-*A .OA%T-A *%T* AB%OLUTA + + + Aici este invocata o lege mai putin cunoscuta, aceea a JtotalitatiiK, adica a #ii absolut in alegerea, deci&ia si increderea ta Dar increderea si credinta trebuie sa preceada demonstratia ";aca-%e 2oia Ta+" "Credinta este esenta lucrurilor pe care le speram, evidenta lucrurilor pe care nu le vedem" - deoarece credinta mentine vi&iunea stabila, imaginile adverse se risipesc si "la timpul potrivit, vom recolta, daca nu ne indoim " Iisus Aristos a adus vestea cea buna 5*vang1elia6 care ne invata ca e$ista O L*<* /AI PUT*-.ICA D*CIT HA-/A *%T* L*<*A AA-ULUI C*-*%C, A <-ATI*I DI2I.*, A I*-TA-II Doar AC*A%TA L*<* IL *LIB*-*A,A P* O/ de legea cau&a-e#ect - legea consecintelor+ Insist si eu pentru intelegerea corecta! ambele sunt Legi Adevarate ale Creatiei si deci ambele #unctionea&a Cea a Harmei este cea sub care ne situea&a egoul in#atuat, care crede ca el stie si poate Lipsit insa de clarvi&iune, el creea&a un ciclu cau&a7e#ect nedorit ca gust al e$perientei Totodata el ne separa de legea <ratiei, sub care daca am alege sa ne situam constient, am bene#icia de tot ceea ce, in Planul Divin, ne este re&ervat "Prin Aar Ceresc, si nu prin legea :armei ne vom mantui+" .i se spune ca vom recolta ceea ce am semanat' dar darurile lui Dumne&eu se revarsa neancetat asupra noastra "Tot ceea ce poseda Imparatia, ai apartine O/-ului " Aceasta stare de beatitudine continua il asteapta pe acel O/ care a depasit intelegerea si gandirea muritorului de rand respectiv inconstienta Tribulatiile e$ista in5ne6intelegerea omului obisnuit, dar Iisus Aristos a spus! ";iti curajosi, *u am invins lumea 5lumescul6+" <andirea materialista7carnala7lumeasca este a ignorantei, adica a pacatului, a bolii si a mortii Iisus a inteles irealitatea lor absoluta si a a#irmat ca boala si durerea vor trece' si c1iar si moartea, ultimul inamic, va #i invins+ Jgriji, nevoi, neca&, durereK as spune ca corespunde unui manunc1i de #recvente din Creatie, pe care puteti #oarte lesne sa le evitati in mod constient, lundu-va in mod AT*.T atentia de la ele Asa cum la piata nu veti cumpara decat ceea ce voi alegeti sa aveti in sacosa, #ara a va putea tre&i cu un produs nedorit, e$act la #el puteti ignora din creatie orice alegeti ca nu corespunde intentiei voastre de a e$perimenta

Treceti pe langa ele, #ara a le vedea, e$act ca in #ata tarabei pe care sta ceva ce nu va doriti Doar asa veti scapa de boli, lipsuri, su#erinte de orice #el Alta cale c1iar .U *%T* Odata ce o anumita JrealitateK a #ost creata de cineva, constient sau inconstient, ea e$ista ca atare, doar ca nu e treaba voastra, daca voi nu alegeti -enuntati sa va mai tot spuneti ca iata, boala e$ista la vecinul' e treaba sa ce a ales el sa e$perimente&e si nu a voastra Daca o doriti, priviti la ea atent si vi se va trans#era automat Ca nu boala este transmisibila, ci in#ormatia aceea, indi#erent ce crede actuala medicina A&ta/", '"! pu!#t 'e $e'e e &t""!t"%"#, &t"- #a -oa tea a putea %" "!$"!&a IMPRIMAND IN SUBCONSTIENT #o!$"!1e ea t"!e et"" ete !e &" a $"et"" $e&!"#e. %UBCO.%TI*.TUL, AC*A%TA PUT*-* ;A-A DI-*CTI*, DI%CUT*7CO/*.T*,* O-DI.*L* P* CA-* L* P-I/*%T* *E*CUTA ;A-A %A

Lucrand sub directia %upraconstientului 5Aristos sau Dumne&eu, %piritul din om6 "reinvierea" corpului se va indeplini Omul nu-si va pierde corpul prin moarte, ci acesta se va trans#orma in "corp eteric", asa cum l-a poeti&at Nalt N1itman, deoarece C1ristianismul este #ondat pe iertarea pacatelor si "pe un mormant gol" Aici eu as spune, ca argument, ceva mult mai coerent si anume ca prin alimentatie vegana sau bretarianism, prin sentimente7ganduri inalte, prin meditatie si iubire si prin se$ transcedent se obtine o alta #recventa pentru corpul acesta perceput ca #i&ic Prin aceasta el se rare#ia&a, dar nu pana la nivelul pomenit ca eteric, termanul creind con#u&ie Corpul eteric e$ista deja, avand proprietati distincte si binecunoscute unor clarva&atori, cum este 2alentina si nu numai ea

CAPITOLUL VI - ARUNCAREA POVERII

3I-p e&"o!a ea &u.#o!&t"e!tulu"4 Cand omul reuseste sa ajunga la constienti&area puterii sale, a puterii procesului sau mental, dorinta lui cea mai mare este sa gaseasca mijlocul cel mai usor si rapid care-i va permite sa impresione&e subconstientul prin ideea de bine, deoarece cunoasterea intelectuala a Adevarului nu da re&ultate Adevar deja cunoscut de #oarte mult timp si de catre multi cautatori, din propria lor e$perienta Din pacate nu putini se ilu&ionea&a ca lucrurile pot sta si alt#el In ceea ce ma priveste, cred ca mijlocul cel mai #acil este de "a arunca povara" intample + sau a permite sa se

Un meta#i&ician l-a e$plicat ast#el! "Ceea ce da oricarui lucru sau #iinte greutate in natura, este legea gravitatiei Daca o masa de stanca ar putea #i transportata destul de departe, deasupra planetei, ea nu ar mai avea greutate' iata deci, ce intelegea Iisus Aristos cand spunea! "=ugul /eu este usor si povara /ea usoara " *L depasise vibratia lumii si %e misca in cea de-a patra dimensiune, unde totul este doar per#ectiune, implinire, viata si bucurie In aceasta carte-sau traducere, nu stiu e$act- nu odata se #ace re#erire la Iisus ca ar #i lucrat in a patra dimensiune 5Astral6 *ste adevarat ca incepand de la acel nivel mani#estarea se #ormea&a, este asa numita lume a JcliseelorK prin care cea de a treia se proiectea&a, ca de pe un #ilm, doar ca o entitate a#lata la acel nivel de constienta nu lucrea&a asupra #ormei, nici macar in astral, ci la nivele mult mai inalte, din simpla intentie, sau c1iar si #ara aceasta, va&and doar per#ectiunea Creatiei in TOT *L a spus! "2eniti la /ine, voi, toti cei care truditi si care sunteti Impovarati, si *u va voi odi1ni+" "Luati jugul /eu, caci el este usor' la #el povara /ea+" Citim de asemeni, in Psalmul L2! "Arunca-ti povara asupra lui Dumne&eu+" supraconstientului suna mai e$act /ACA- si ca #ormulare, glumeata, nu4 Preda

.umeroase pasaje din Biblie proclama ca lupta ii revine lui Dumne&eu, nu omului, si ca acesta trebuie intotdeauna sa stea linistit si sa astepte *liberarea de la Dumne&eu Iar #ormularea J&garieK! a alatura cuvantul lupta -speci#ic inconstientei dureroase- cuvantului care il desemnea&a pe Creator mie c1iar imi pare in#antil Aceasta arata ca in %upraconstient 5adica Aristos din noi6 se da lupta pentru ca omul sa #ie eliberat de povara sa As pre#era #ormularea! se asigura eliberarea de ilu&ia poverii sale Deci, acela care incalca Legea este cel care isi duce povara, deoarece o povara este un gand sau o stare adversa, si ele isi au originea in subconstient Pare aproape imposibil sa-ti dirije&i subconstientul prin constient, adica prin ratiune, deoarece ratiunea 5intelectul6 este limitat in conceptiile sale si este invadat de indoieli si de temeri In subconstient JprogrameleK au #ost introduse tot prin intermediul intelectului, de catre altii pe neatentia noastra la JreceptieK, deci tot pe acolo trebuies accesate si sterse Cel mai #acil ar #i daca am alege sa neKpredamK, cu alte cuvinte sa intelegem ceea ce orium va trebui sa intelegem candva, si anume /A-*A ;ILO,O;I* care ar spune ca in galeata micuta a e$perientei noastre personale nu poate incapea Inteligenta Universala Aceasta este ba&a intelepciunii, la care toti am #ost obligati sa ne supunem, mai devreme sau mai tar&iu

Atitudinea stiinti#ica consta deci in a arunca povara asupra %upraconstientului 5Aristos din noi6 unde ea ori "devine Lumina", ori dispare si se intoarce "in neantul ei originar" O persoana care avea nevoie urgenta de bani, a #acut aceasta a#irmatie! "*u arunc povara aceasta asupra lui Aristos care este in mine si merg in intampinarea abundentei+" Povara sa era teama de saracie si, in timp ce o arunca asupra lui Aristos, %upraconstientul a inundat subconstientul cu credinta in abundenta si de aici a re&ultat o mare prosperitate Citim in %#anta %criptura! "Aristos Isi pune in noi speranta de glorie" Ascultati aceasta intamplare! i se o#erise un pian uneia dintre elevele mele .u era loc pentru el in garsoniera ei, doar daca se debarasa de cel vec1i *a era #oarte incurcata, dorind sa-si pastre&e si pianul cel vec1i, dar nu stia unde sa-l puna, iar pianul cel nou urma sa-i #ie livrat imediat *a isi dadu seama ca repeta! "Arunc aceasta povara asupra lui Aristos care este in mine, iar eu inainte& libera+" Cateva clipe mai tar&iu, o prietena ii tele#ona, pentru a-i cere sa-i inc1irie&e vec1iul pian, care #u ast#el mutat e$act in momentul sosirii celui nou Am cunoscut o doamna care avea ca povara resentimentul *a declara! "Arunc povara asupra lui Aristos care este in mine, si avanse&, plina de Iubire, linistita si #ericita+" Cel Atotputernic, adica %upraconstientul, inunda subconstientul cu Iubire, si intreaga sa viata #u trans#ormata De multi ani, acest resentiment o mentinuse in stare de neliniste si ii incatusase su#letul 5subconstientul6 Aceste a#irmatii trebuie sa #ie repetate continuu, ore intregi, cateodata in gand, alteori cu voce tare, linistit, dar cu adanca convingere Am comparat aceasta cu reincarcarea unui #onogra# Trebuie sa ne "reincarcam" cu cuvantul adevarului Aici parerile sunt impartite Ceea ce eu stiu este ca .U *%T* UTILA -*P*TA-*A O simpla dar D*;I.ITI2A %I I-*2OCABILA A;I-/ATI* a noului tau adevar este su#icienta Cu conditia ca nici o instanta7ego sa nu carteasca in tine asupra deci&iei luate Adica iar, sa #ii JtotalK in ceea ce a#irmi Daca asta nu esti capabil e #oarte posibil ca prin repetare sa nu obtii decat o si mai mare neincredere in tine Am remarcat ca dupa un anumit timp de la aruncarea poverii, vi&iunea noastra se luminea&a AT*.TI* la acest gen de a#irmatii! ele pot #i ori din neintelegere ori de tip masonic Timpul nu e$ista, orice alegere este ACU/, iar perioade de gratie cere e$act intelectul Deci, orice, se instalea&a7de&instalea&a DOAI.%TA.T, in ACU/ Inclusiv cercetarile de ultima ora privind de&instalarea unor JboliK severe, cum ar #i declarat cancerul, se vindeca DOA- I.%TA.T *ste imposibil sa ai o vi&iune clara cand te agiti in angoasele intelegerii carnale+ Indoielile si #rica otravesc su#letul, mintea si corpul, imaginatia se de&lantuie, ceea ce provoaca de&astrul si boala Prin repetare constanta 5AT*.TI*+6 a a#irmatiei! 'A u!# a#ea&ta po$a a a&up a lu" , "&to& #a e e&te "! -"!e, &" a$a!&e/ l".e +', vi&iunea se trans#orma si, in acelasi timp apare un sentiment de usurare, iar mai devreme sau mai tar&iu, survine si mani#estarea binelui, #ie ca este vorba de sanatate, de #ericire sau de prosperitate DA, intre sc1imbarea in constienta si momentul mani#estarii e #iresc sa apara o decalare, proportionala cu nivelul de in-credere pe care il ai Alt#el spus, energia cu care tu plante&i in lumea cliseelor si proiecte&i de acolo, este pe masura in-crederii si bucuriei tale creatoare de noi realitati

Una dintre elevele mele imi ceru intr-o &i sa-i e$plic de ce "obscuritatea este mai intensa in momentul in care urmea&a sa se lumine&e" Intr-un capitol precedent, am #acut alu&ie la #aptul ca deseori, in momentul unei demonstratii importante, "totul pare sa mearga rau" si constiinta este intunecata de o stare de depresie Aceasta inseamna ca andoielile si temerile ancestrale se tre&esc in stra#undul subconstientului! trebuie sa le eliminam+Atunci omul trebuie sa #aca sa se auda c1imvalele5deci BUCU-I*6, asemenea lui Iosi#, si sa multumeasca ca este salvat, c1iar daca pare inconjurat de dusmani 5penuria si boala6 5adica I.C-*D*-*6 *leva mea ma intreba! "Cat timp trebuie sa raman in intuneric4" *u i-am raspuns! "Pana cand reusesti sa ve&i in intuneric, ori atunci cand arunci povara, asta te ajuta sa ve&i " Pentru a impresiona subconstientul, o credinta activa este intotdeauna esentiala "Credinta #ara #apte este moarta " Acest lucru m-am straduit sa-l demonstre& in capitolele de mai sus Iisus Aristos a #acut dovada de credinta activa cand "a comandat multimii sa se ase&e" inainte de a multumi pentru paine si peste aici prin J#aptaK se intelege! nu doar conceptuala ci -*ALA, JactivaK, cum &ice autoarea +++ 2oi da alt e$mplu pentru a dovedi necesitatea acestei credinte De #apt, credinta activa este un pod peste care omul trece pentru a avea acces la Tara ;agaduintei Din cau&a unei neantelegeri, o #emeie a #ost despartita de sotul pe care-l iubea *l re#u&a orice tentativa de impacare si nu vroia sa intre in legatura cu ea, in nici un #el Invatand sa cunoasca Legile %pirituale, ea nega aparenta acestei despartiri si a#irma! ".u e$ista despartire in %piritul Divin, prin urmare, eu nu pot #i despartita de Iubire si de cel care-mi apartine prin drept Divin+" Punand &ilnic un tacam pentru sotul ei la masa, ea #acu dovada de credinta activa, imprimand ast#el in subconstient, imaginea intoarcerii sale Trecu mai mult de un an, dar ea nu renunta si, intr-o buna &i, el se intoarse %ubconstientul este deseori impresionat de mu&ica, caci mu&ica apartinand celei de-a patra dimensiuni, eliberea&a su#letul' ea #ace posibile miracolele si #acilitea&a indeplinirea lor+ .u doar deseori ci I.TOTD*AU.A Deseori putem #i constienti Una dintre prietenele mele #oloseste in #iecare &i #onogra#ul in acest scop Aceasta o transpune intr-o stare de per#ecta armonie si ii eliberea&a imaginatia Te1nici din ce in ce mai utili&ate, pe masura ce a #ost dovedit stiinti#ic ca suneteul si imaginea ne induc stari modi#icate de constiinta %ubliminalele sunt #olosite deja pe scara #oarte larga pentru de si re programarea subconstientului O alta persoana pe care o cunosc, dansea&a cand isi #ace a#irmatiile -itmul si armonia mu&icii, precum si dansul, dau cuvintelor sale o putere ma$ima %tarea de bucurie si e$ta&ul nu trebuiesc uitate %e cuvine de asemenea ca elevul sa-si aminteasca ca nu trebuie sa dipretuiasca "&iua micilor evenimente" In mod invariabil, inaintea unei demonstratii, se mani#esta "semne ale pamantului" Inainte de a ajunge an America, Cristo# Columb a &arit pasari care tineau in cioc crengute, semn ca pamantul era aproape %e intampla la #el, in momentul unei demonstratii, dar elevul se insala adeseori, ia semnele drept demonstratia insasi si ast#el este de&amagit De e$emplu, o doamna "a pronuntat cuvantul" pentru un serviciu de masa La putin timp dupa aceea, o prietena ii dadu un platou vec1i si ciobit *a veni sa ma vada si se planse! "Am cerut un servicu si nu am primit decat un platou ciobit+"

"Acest platou, i-am raspuns eu, este "un semn al pamantului"' iti arata ca serviciul tau este pe drum' considera-l ca #iind "pasarile si crengutele"' ea #acu asa si, nu peste mult timp primi serviciul dorit "A ;AC* CA %I CU/ A%A A- ;I", in mod continuu, impresionea&a subconstientul Daca te consideri bogat, daca cre&i ca esti pe drumul reusitei, "la timpul potrivit vei recolta" Copiii isi imaginea&a mereu "ca si cum asa ar #i", ori, daca nu veti "deveni ca ei, nu veti intra in Imparatia Cerurilor " Am cunoscut o tanara care era #oarte saraca, dar ea nu avea acest sentiment *a castiga, lucrand pentru prieteni bogati, un salariu modest' acestia ii recomandau mereu sa #ie prudenta si sa #aca economii ;ara sa ia in seama s#aturile lor, ea c1eltuia cateodata bani pentru o palarie, sau pentru a #ace un cadou, ceea ce ii dadea o stare de incantare <andurile sale erau mereu #i$ate pe vesminte #rumoase, lucruri #rumoase, dar #ara sa-i invidie&e pe cei care le aveau *a traia ast#el intr-o lume minunata, si numai bogatia i se parea reala *a se casatori curand cu un om bogat si toate aceste lucruri #rumoase se materiali&ara .u stiu daca sotul sau era cel din %electia Divina, dar opulenta trebuia sa se mani#este neaparat in viata sa, deoarece ea si-o imaginase deja Pentru om nu e$ista nici pace, nici #ericire, atata timp cat nu-si sterge din subconstient orice teama Teama este o energie rau condusa care trebuie redresata si tras#ormata in credinta Teama este tot credinta, doar ca in rau si nu in bine *a creea&a, pe masura #ortei sale, materiali&ari pe care nu ti le doresti Iisus Aristos a spus! "De ce te temi, omule cu credinta slaba4" "Totul este posibil pentru cel care crede" Adeseori, unii dintre elevii mei ma intreaba! "Cum putem scapa de #rica4" *u le raspund! "In#runtind ceea ce va inspaiminta+" "Leul isi trage #erocitatea din teama voastra " -epe&iti-va spre leu si el va #ugi' daca #ugiti, el va va urmari Am aratat in capitolele precedente, cum "leul" saraciei disparea cand persoana c1eltuia #ara teama, dovedind ast#el ca Dumne&eu era pentru el bogatia sa si ca aceasta abundenta era in#ailibila /ulti dintre elevii mei s-au eliberat de neca&urile saraciei si sunt acum bogati, doar pentru ca au scapat de teama de a c1eltui' subconstientul este atunci impresionat de acest adevar! "Dumne&eu este in acelasi timp DA-UL si DO.ATO-UL' prin urmare, daca noi suntem uniti cu Dumne&eu, noi ne unim cu DA-UL Iata o minunata a#irmatie! "/ultumesc lui DU/.*,*U DO.ATO-UL, pentru DU/.*,*UDA-UL+" Prin gandurile sale de separare si de penurie, omul s-a indepartat de mult timp de binele sau si de adevaratele resurse, incat trebuie uneori un #el de dinamita, pentru a sterge aceste idei #alse din subconstient si aceasta dinamita se pre&inta sub #orma unei oca&ii importante care trebuie invinsa In e$emplele precedente, l-am va&ut pe om eliberandu-se prin distrugerea #ricii

Omul trebuie sa se supraveg1e&e in #iecare clipa pentru a se asigura ca este dirijat de Legile %pirituale si nu de teama "Alege ACU/,A%TA,I pe cine vrei sa slujesti" ! teama sau credinta4+ Poate ca teama voastra este provocata de anumite personalitati In acest ca&, nu-i evitati pe cei de care va este teama+ /ergeti spre ei linistiti, si, cu siguranta ca ii veti vedea devenind "verigi de aur in lantul binelui vostru"' ori vor disparea in mod armonios din calea voastra Poate ca va temeti de boli, de microbi Invatati sa ramaneti insensibili la riscurile de contaminare' ast#el va veti imuni&a alt#el spus, nu va duceti atentia voastra la ceea ce nu va convine sa e$perimentati .u poti sa #ii imuni&at intradevar, decat atunci cand vibre&i pe alt plan decat microbii, ori teama il coboara pe om la nivelul lor Bineinteles, microbul care transmite boala este produs in propriul corp uman, caci orice gand ia #orma /icrobii nu e$ista in %upraconstient, adica in %piritul Divin' ei sunt doar un produs al imaginatiei #alse a omului "Intr-o clipa" se va reali&a *liberarea omului cand acesta isi va da seama ca -AUL *%T* LIP%IT D* PUT*-* Lumea materiala 5valul ignorantei, ilu&ia ego-ului6 se va risipi si cea de-a patra dimensiune, "Lumea /iraculosului" se va ivi "%i am va&ut un Cer nou si un pamant nou - nu vor mai #i nici moarte, nici neca&uri, nici dureri' caci toate cele vec1i sunt deja trecute+"

CAPITOLUL VII IUBIREA

O "#e o-, pe a#e&t pa-"!t e&te pe #ale &a &e "!"t"e/e "! Iu." e. "*u va dau o noua porunca, sa va iubiti unii pe altii+" Ouspens:@ spune, an "Tertium Organum", ca Iubirea este un #enomen cosmic, care desc1ide omului cea de-a patra dimensiune, "Lumea /iraculosului" AD*2A-ATA IUBI-* *%T* D*,I.T*-*%ATA %I LIP%ITA D* T*A/A *a invaluie obiectul a#ectiunii %ale, #ara sa ceara nimic in sc1imb Bucuria %a este bucuria de a darui IUBI-*A *%T* DU/.*,*U Care %e mani#esta si este C*A /AI PUT*-.ICA ;O-TA magnetica DI. U.I2*-% Iubirea pura, lipsita de egoism, Isi atrage ceea ce-I apartine' nu trebuie sa caute sau sa ceara+ Din pacate insa, nimeni nu are nici cea mai vaga idee despre Adevarata Iubire+ Omul este egoist, tiranic si temator in a#ectul sau, si pierde in acest #el, ceea ce iubeste <elo&ia este cel mai rau dusman al omului, caci imaginatia se de&lantuie, vede pe #iinta iubita atrasa de altcineva si, inevitabil, aceste temeri devin realitate, daca nu sunt neutrali&ate O tanara, pro#und ma1nita, a venit la mine' barbatul pe care-l iubea o parasise pentru o alta, spunandu-i ca nu avusese niciodata intentia sa se casatoreasca *a era s#asiata de gelo&ie si de resentiment si mi-a declarat ca dorea ca el sa su#ere tot atat de mult cat o #acuse pe ea sa su#ere %i a adaugat! "Cum a putut sa ma paraseasca, pe mine, care-l iubeam atat de mult4" *u i-am raspuns! ".u-l iubeai de loc, il urai+", si am adaugat! ".U 2*I PUT*A .ICIODATA %A P-I/*%TI C**A C* .U AI DA-UIT + + + O;*-A O IUBI-* P*-;*CTA %I 2*I P-I/I O IUBI-* P*-;*CTA+" ;oloseste aceasta oca&ie pentru a te per#ectiona+ Trimite-i o Iubire per#ecta, lipsita de egoism, care nu cere nimic in sc1imb+ .u-l critica, nu-l condamna, ci binecuvantea&a-l, oriunde s-ar a#la+" ".u, imi raspunse ea, nu-l voi binecuvanta+" "*i bine, i-am spus, aceasta nu-i Iubire adevarata+ Cand ii vei arata Iubire adevarata, Iubire adevarata vei primi, prin acest barbat sau prin ec1ivalentul lui, caci daca acest barbat nu #ace parte din alegerea Divina, nu-l vei mai dori Asa cum tu esti una cu Dumne&eu, esti una cu Iubirea care-ti apartine prin drept Divin " Lunile treceau si aparent, totul era ca inainte' dar prietena mea lucra constiincioasa cu ea insasi *u i-am spus! "Atunci cand cru&imea lui nu te va mai tulbura, el va inceta sa #ie crud, caci ati atragi toate acestea prin propriile tale emotii " Apoi, i-am vorbit despre o ;raternitate din India ai carei membri nu-si spun "Buna ,iua", ci "*u salut Divinitatea din tine+" *i saluta, asadar, Divinitatea care traieste in #iecare om si, de asemeni, in animalele din jungla, care nu le #ac niciodata rau, caci membrii acestei ;raternitati il vad doar pe Dumne&eu in orice #iinta %i am adaugat! %aluta Divinitatea din acest barbat, si spune! ".u vad decat #iinta ta Divina+ Te vad asa cum te vede Dumne&eu! per#ect, creeat dupa C1ipul si Asemanarea %a" Prietena mea a remarcat ca-si gasea un nou ec1ilibru si ca se elibera de resentiment Cel pe care-l iubea era capitan, ea al numea mereu "Capi" Intr-o &i ea ami spuse! "Dumne&eu sa-l binecuvante&e pe Capi oriunde s-ar a#la el+" "Iata, am remarcat eu, adevarata Iubire+ %i, cand o sa devii un "cerc complet" si aceasta situatie nu te va mai tulbura, vei obtine iubirea lui, sau o vei atrage pe aceea a unui alt barbat, ec1ivalentul sau "

In acea perioada eu ma mutam ' cum nu aveam tele#on, n-am mai a#lat vesti de la ea cateva saptamani Apoi, intr-o dimineata, am primit o scrisoare in care-mi spunea! "ne-am casatorit " /-am grabit sa merg s-o vad si primele cuvinte au #ost! "Cum s-a antamplat4" "O, imi raspunse ea, printrun miracol+ Intr-o &i, mi-am dat seama ca orice ma1nire m-a parasit In aceeasi seara l-am intalnit si m-a cerut in casatorie .e-am casatorit dupa O &ile si n-am va&ut niciodata un barbat mai indragostit+" Un vec1i proverb spune! ".ici un om nu-ti este dusman, nici un om nu-ti este prieten' TOTI OA/*.II %U.T /A*%T-II TAI %PI-ITUALI " Trebuie sa devii impersonal si sa inveti de la #iecare ceea ce poate sa te invete Cu cat vom invata mai repede aceste lectii, cu atat noi vom #i mai curand liberi 5*LIB*-ATI de ignoranta6 %ingura libertate reala+ Acest barbat a invatat-o pe aceasta #emeie Iubirea de&interesata pe care #iecare, mai devreme sau mai tar&iu, trebuie s-o invete %U;*-I.TA .U *%T* .*C*%A-A desavarsirii omului+ *a nu este decat re&ultatul incalcarii Legilor %pirituale, dar sunt putini acei care par capabili sa se tre&easca din "somnul su#letului", #ara su#erinta Cand oamenii sunt #ericiti, ei sunt in general egoisti si, in mod automat, legea Harmei se pune in actiune Omul su#era ast#el pierderi prin lipsa de judecata din pacate absolut corect ce se remarca aici+ De #apt, eu nu am cunoscut e$ceptii Una din cunostintele mele avea un sot #ermecator, dar ea spunea des! ".u tin la casatorie' nu pot sa-i reprose& nimic sotului meu, dar viata conjugala nu ma interesea&a, asta-i tot " Preocupata de mii de lucruri, abia daca-si amintea ca are un sot *a nu se gandea la el decat atunci cand il vedea Intr-o &i, el o anunta ca se indragostise de o alta #emeie si o parasi De indata, ea veni sa ma vada, trista, plina de amaraciune "*$act in acest scop ai pronuntat mereu cuvantul+ Ai spus adesea ca nu aprecie&i viata conjugala, iar subconstientul tau a lucrat in tine pentru a te elibera +" "Da, a suspinat ea, am inteles Obtii ce vrei, ca dupa aceea sa te plangi " *a accepta #ara intar&iere aceasta situatie, intelegand ca ea si sotul sau erau mai #ericiti despartiti Cand o #emeie devine indi#erenta sau isi critica sotul, cand incetea&a sa #ie inspiratoarea sa, acesta, #rustrat de bucuria primelor clipe ale unirii lor, devine descumpanit si ne#ericit Un barbat deprimat, ne#ericit si sarac a venit sa ma consulte %otia sa era interesata de "%tiinta numerelor" si ii studiase tema numerica' raportul nu-i era #avorabil, aparent, caci el imi spuse' "%otia mea pretinde ca nu voi reusi niciodata pentru ca am ci#ra ">" *u i-am raspuns! "Imi este indi#erent numarul tau, esti o idee per#ecta in Intelegerea Divina, si noi vom cere amandoi succesul si prosperitatea care sunt deja pregatite pentru tine de %piritul In#init " Cateva saptamani mai tar&iu, el obtinu o situatie e$celenta, iar dupa doi ani el deveni un stralucit om de litere .imeni nu poate reusi in a#aceri, daca nu-i place sa le #aca+ Tabloul pe care pictorul il pictea&a din dragoste pentru arta este cel mai #rumos .u trebuie sa acceptam doar ceea ce "poate sa #iarba in cratita"+ .I/*.I .U-%I POAT* AT-A<* BA.I DACA-I DI%P-*TUI*%T*+ /ulti se mentin in stare de saracie declarand! ".u ma interesea&a banii, si nu-i admir pe cei care-i au+"

Iata de ce multi artisti raman saraci' dispretul lor pentru bani ii separa de ei Imi amintesc ca am au&it pe un artist spunand unui con#rate! "*ste un artist mediocru, are un cont in banca " Aceasta atitudine mentala il separa pe om de bogatiile sale P*.T-U A-TI AT-A<* C*2A, T-*BUI* %A ;II I. A-/O.I* CU AC*L LUC-U Banii sunt o mani#estare a lui Dumne&eu care ne eliberea&a de lipsuri si de restrictii, dar trebuie sa #ie mentinuti in circulatie si sa serveasca unui scop bun A te&auri&a si a economisi atrag reactii de&agreabile Aceasta nu inseamna ca nu trebuie sa pose&i imobile, pamant, actiuni, obligatiuni bancare, caci "1ambarele celui drept vor #i pline"' dar nu trebuie sa economisesti daca se pre&inta o situatie in care se cer bani+ DI.D CU-% LIB*- BA.ILO-, ;A-A T*A/A %I CU BU.A2OI.TA, %* D*%CAID* CAL*A P*.T-U P-I/I-*A ALTO- BA.I, CACI DU/.*,*U *%T* %U-%A, IA- BO<ATIA LUI *%T* I.*PUI,ABILA %I I.;AILIBILA Ast#el trebuie sa #ie atitudinea voastra spirituala in privinta banilor si veti vedea ca pentru voi /A-*A BA.CA %PI-ITUALA .U %*ACA .ICIODATA+ Un #ilm intitulat "<reed" 5rapacitate7egoism7lacomie6 ne o#era un e$emplu de avaritie *roina povestii castiga )CCC D la o loterie, dar nu vrea sa-i c1eltuiasca *a aduna si aduna, il lasa pe sotul ei sa su#ere si apoi sa moara de #oame, si, pentru a castiga in plus pentru c1eltuiala &ilnica, #reaca parc1ete Iubind banii in sine, ea ii plasa mai sus ca orice Intr-o noapte este asasinata si i se #ura banii Iata un e$emplu in care "dragostea pentru bani este la ba&a raului" Banii ca atare, sunt buni si bene#ici, dar cand ne servim de ei in scopuri destructive, cand ii adunam si te&auri&am, ori cand ii consideram mai importanti decat sentimentele, aceasta are drept consecinta boala, nenorocirea sau c1iar pierderea banilor U-/ATI CAL*A IUBI-II si toate lucrurile va vor #i date cu surplus, caci DU/.*,*U *%T* IUBI-*, si Dumne&eu este BO<ATIA noastra+ %au urmati calea egoismului, a lacomiei si abundenta va dispare, sau veti #i separat de ea Cunosc ca&ul unei doamne bogate care te&auri&a veniturile sale *a daruia rareori cate ceva, dar cumpara continuu #el de #el de obiecte Ii placeau indeosebi colierele Ii spuse intr-o &i unei prietene ca avea vreo PM Le cumpara si le punea la pastrare, invelite cu grija in 1artie de matase Ar #i #ost mai normal sa le poarte' dar asa, ea incalca legea circulatiei' si#onierul sau era plin cu roc1ii pe care nu le imbraca niciodata Bratele acestei persoane parali&ara progresiv, pentru ca acorda prea mare importanta obiectelor, si, in curand, ea #u considerata incapabila sa-si gire&e averea, care-i #u retrasa Iata cum, ignorind Legile %pirituale, iti poti provoca pierderi TOAT* BOLIL* %I TOAT* .*.O-OCI-IL* P-O2I. DI. I.CALCA-*A L*<II IUBI-II Bumerangurile urii, ranc1iunii si criticii se antorc incarcate de boala si durere Iubirea pare sa #ie aproape o arta pierduta, dar cel care cunoaste Legea %pirituala stie ca trebuie s-o recucereasca, caci, #ara Iubire, el insusi nu este decat "un clopot de arama care bate, un c1imval care rasuna" Una dintre elevele mele, de e$emplu, lucra cu mine de cateva luni pentru a sterge din subconstientul sau ranc1iuna *a ajunse la stadiul in care purta ranc1iuna doar unei singure persoane, dar aceasta ii dadea

mult de #urca Totusi, putin cate putin, ea isi gasi ec1ilibrul si intr-o &i resentimentul disparu %osi radioasa si e$clama! ".ici nu va puteti inc1ipui ceea ce simt+ Aceasta #emeie mi-a spus ceva de&agreabil, si in loc sa #iu #urioasa, eu am #ost gentila si plina de iubire' atunci ea s-a scu&at si a #ost deosebit de draguta cu mine+ .imeni nu-si poate imagina cat de linistita si usurata ma simt+" In mod uimitor ranc1iuna este atat de #amiliara conditiei inconstiente a omului, incat multi o considera absolut normala Imediat cum perceptia, de#ormata desigur, 0constata0 ceva neconvenabil la cel de alaturi, ranc1iuna este deja instalata IUBI-*A %I BU.A2OI.TA %U.T I.*%TI/ABIL* si in a#aceri Daca inca nu ati ras, cred ca e ca&ul sa o #aceti+ Pare absurd, nu4 De aceea si consideram ca in a#aceri totul este de#init de 0care pe care0 si de aceea si traim ce traim! ilu&ia luptei O #unctionara veni sa mi se planga de o persoana care, pretindea ea, era rece, cu mult spirit critic si care n-o placea de #el "Bine, i-am spus, saluta Divinitatea din ea si trimite-i ganduri de iubire+" *a imi raspunse ! "Imposibil, este o #emeie de marmura+" "Iti amintesti de sculptorul care a cerut un anumit bloc de marmura4 A #ost intrebat de ce il dorea tocmai pe acela! "Pentru ca e$ista un inger in aceasta marmura+" %i el scoase de acolo o minunata opera de arta "Bine, spuse vi&itatoarea mea, voi incerca " Dupa o saptamana, ea reveni! "Am #acut asa cum m-ati s#atuit si acum aceasta doamna este #oarte buna cu mine' ea m-a plimbat cu masina ei " Anumite persoane au remuscari pentru ca au #acut rau cuiva cu ani an urma Daca acest rau nu poate #i reparat, e#ectul sau poate #i neutrali&at #acand bine altcuiva in pre&ent "*u #ac un anumit lucru uitand ceea ce este in urma, si ma indrept spre ceea ce este in #ata mea " Durerea, remuscarea, regretele distrug celulele corpului si otravesc atmos#era care-l inconjoara pe om O doamna, era antr-o &i pro#und indurerata si mi-a cerut! "Tratea&a-ma ca sa #iu #ericita si vesela, caci durerea mea ma #ace atat de irascibila #ata de membrii #amiliei mele, incat su#ar continuu contraloviturile :armice " Am #ost rugata, de asemeni, sa trate& pe o mama care isi plangea #iica decedata Am negat orice gand de pierdere sau despartire si am a#irmat ca Dumne&eu este bucuria acelei #emei, dragostea si pacea din ea insasi *a isi regasi imediat ec1ilibrul si imi transmise prin #iul ei sa incete& tratamentul pentru ca devine prea bucuroasa Pe de alta parte, iata cum intelegerea muritorilor se leaga de dureri si regrete O cunostinta se plangea mereu de neca&urile ei in asa #el incat aproape ca se lauda cu ele Odinioara, cand o mama nu-si #acea griji pentru copiii ei, nu era considerata mama buna Acum stim ca temerile materne sunt responsabile de multe din bolile si accidentele pe care le suporta copiii Teama este antradevar, cea care imaginea&a puternic boala sau situatia temuta si, daca nu sunt neutrali&ate, aceste imagini se materiali&ea&a

*ste #ericita acea mama care poate spune cu sinceritate ca-si incredintea&a copilul in mainile lui Dumne&eu, stiind, prin urmare ca este ast#el Divin protejat *a proiectea&a in acest #el, in jurul lui, o aura puternica de protectieIImplor pe toti parintii si mai cu seama mamele sa renunte la egoul acesta atat de perdant,CO.;O-/ CA-UIA DOA- *L* pot avea grija de copilul lor 2a veti iubi copilul ABIA ATU.CI CA.D -*.U.TATI sa-l mai separati mereu de restul oamenilor, drama acestei civili&atii, pe care voi mamele o induceti primele in propriile voastre progenituri Cand aud Jcopilul meuK, pur si simplu stiu ce rau se petrece acolo, cel mai mare care ar putea #i imaginat Copilul nu este ce pare, este un dumne&eu inca mai putin conditionat7programat decat voi si pe voi va nemultumeste asta, il vreti CO.;O-/ Apoi acest copil al tau e Jmai nu stiu cumK dacat al alteia, si asa separarea se adanceste, concurenta la #el este si motivul pentru care am tot repetat ca un parinte iubitor poate ar #i de dorit sa dispara de#initiv din viata micutului, cand acesta are doar trei ani Pentru ca de acolo ceea ce va urma va #i doar o nimicire supercali#icata a maretiei lui O JmicireK continua, care nu ia s#arsit practic niciodata %i cand JcopilulK are )C de ani, mama tot stie ea mai bine ce are el nevoie, e mai atenta si mai cali#icata-&ice mintea ei Daca a obtinut si o dependenta din partea lui, atunci e #oarte incantata, &ice ea ca l-a educat bine, iubitor Doar ca de multe ori acela nici partener nu-si mai cauta, o are pe JmamaK O #emeie s-a tre&it subit intr-o noapte, simtind ca #ratele ei este in mare pericol In loc sa cede&e temerilor, ea a inceput sa a#irme Adevarul, spunand' "Omul este o idee per#ecta in Intelegerea Divina, si el este intotdeauna in locul potrivit pentru el' prin urmare, #ratele meu este in locul cu adevarat potrivit pentru el, Divin protejat " A doua &i, ea a a#lat ca #ratele ei era in apropierea imediata a unei e$plo&ii, intr-o mina, dar ca scapase in mod miraculos Ast#el, noi devenim protectori pentru cei dragi 5prin puterea gandului si nu ALT;*L+++6 si #iecare ar trebui sa stie ca obiectul a#ectiunii sale "este ocrotit de cel De %us si se odi1neste in umbra celui Atotputernic " ".ici un rau nu te va atinge, nici un #lagel nu se va apropia de adapostul tau+" "IUBI-*A P*-;*CTA I.2I.<* O-IC* T*A/A " Cel care se teme nu are o Iubire per#ecta Puteti intelege ca, datorita acestui aspect, teama cosmeti&ata ca <-I=A, in adevar voi .U 2A PUT*TI IUBII COPIII4 2oi proiectati #ricile voastre asupra lor, tot timpul+ .ici nu le poate #i #acut un neajuns mai mare decat aceasta Jnobila grijaK+++ Asa ati patit si voi si de aceea subconstientul e plin cu sentimente de inadecvare, micime, slabiciune Opriti acest ja# + Copiii JvostriiK sunt doar /I.U.ATI %I DI2I. P-OT*=ATI+++ *$act asa cum sunt ei Asta e Legea, AD*2A-UL In s#arsit, "Iubirea este indeplinirea Legii Divine"

CAPITOLUL VIII - INTUITIA, DIRECTIA

'O "u!'e te-a" a%la, e#u!oa&te-L &" El te $a "!' u-a+' .I/IC .U *%T* I/PO%IBIL pentru cel care cunoaste puterea cuvantului si care urmea&a directiile date de intuitie+ Prin cuvantul sau, el pune in actiune #ortele invi&ibile si ast#el poate sa-si revigore&e corpul si sa-si ameliore&e a#acerile *ste deci de ma$ima importanta sa-ti alegi cuvintele potrivite, si a#irmatiile pe care le vei proiecta in invi&ibil Cel care studia&a Legea %pirituala, stie ca Dumne&eu este bogatia sa, ca ABU.D*.TA DI2I.A -A%PU.D* LA TOAT* C*-*-IL* si ca cuvantul este cel care le #ace sa apara "C*-*TI %I 2*TI P-I/I+" Omul trebuie sa #aca primul pas "Apropie-te de Dumne&eu si *l va #i aproape de tine " Am #ost deseori intrebata cum se #ace o demonstratie %i am raspuns! "Pronuntati cuvantul, apoi nu mai #aceti nimic pana cand nu aveti o directie precisa" Aceasta indrumare e UTIL %A ;I* %UBLI.IATA Japoi nu mai #aceti .I/IC 5adica nici nu va mai ganditi6, pana .U 2I %* I.DICA O DI-*CTI* P-*CI%AK Cereti ast#el! 'SPIRIT IN)INIT, ARATA-MI CE TREBUIE SA )AC+' -aspunsul va veni prin I.TUITI* sau prin parerea cuiva, printr-o #ra&a citita desc1i&and o carte, etc -aspunsurile sunt cateodata surprin&atoare prin e$actitatea lor De e$emplu, o doamna isi dorea o mare suma de bani *a a pronuntat aceste cuvinte! "%pirit In#init, desc1ide calea spre imediata mea abundenta, pentru ca tot ce-mi apartine prin drept Divin sa-mi parvina din plin+" Apoi a adaugat! "Da-mi o indicatie precisa, arata-mi ce trebuie sa #ac+" De indata, mintea ii #u traversata de aceasta idee! "Da unei prietene 5care o ajutase spiritual6 (CC + *a o intreba pe aceasta, dar ea-i spuse! "Asteapta sa primesti o alta directie inainte de a #ace acest lucru+" *a astepta, deci, si, in aceeasi &i, intalni o cunostinta care, in cursul conversatiei, ii povesti! "Am dat (D a&i cuiva' pentru mine este ca si cum tu ai da (CC Aceasta era indicatia, si prietena mea avu certitudinea ca trebuie sa-i dea ei cei (CC D Acest dar se dovedi un plasament e$celent, caci putin dupa aceea, o suma mare de bani ii parveni intr-un mod remarcabil Pentru ca sa putem JvedeaK ast#el de semne, starea de LI.I%T*, pacea pro#unda este absolut indispensabila 2a inc1ipuiti ce di#icil este sa o obtii a&i,cand oamenii de stiinta au calculat ca &ilnic un om este bombardat de )C de giga de in#ormatie A DA, A O;*-I D*%CAID* CAL*A P*.T-U A P-I/I Pentru a crea actiune in a#acerile pecuniare, trebuie sa dai ,eciuiala, adica o#randa din cea da-a &ecea parte a veniturilor, este un vec1i obicei evreiesc care provoaca intotdeauna abundenta /ulti dintre cei mai bogati din aceasta tara au obiceiul de a da &eciuiala! este un plasament #oarte bun Aceasta a &ecea parte 5o#erita cuiva care are intr-adevar nevoie6 ne revine binecuvantata si multiplicata Dar acest dar al &eciuielii trebuie #acut din toata inima si cu bucurie, caci "lui Dumne&eu ii place un donator vesel" .otele de plata trebuie platite cu bunavointa' orice ban trebuie dat #ara teama si insotit de binecuvantare Aceasta atitudine spirituala #ace din om stapanul banului Iar banul il va servi pe om,

pentru ca cuvantul pronuntat in acest sens desc1ide atunci vastele re&erve ale bogatiei Omul insusi, prin vi&iunea sa limitata, isi limitea&a abundenta+ Uneori, dupa ce obtii o mare reali&are baneasca, ti-e teama sa actione&i Dar vi&iunea si actiunea trebuie sa #ie coordonate, asa cum a #ost in ca&ul domnului care sia cumparat 1aina de blana O consultanta a venit sa-mi ceara sa "pronunt cuvantul" in #avoarea unei situatii Am spus asadar! "%pirit In#init, desc1ide calea pentru o situatie care convine acestei persoane" .u cereti niciodata o "situatie anume", ci situatia justa, adica e$act aceea care este deja pregatita in Planul Divin, deoarece doar ea va putea sa va dea satis#actie+ Apoi, am multumit pentru ceea ce ea primise deja si pentru ca aceasta situatie sa se mani#este rapid La putin timp dupa aceea, i se o#erira trei situatii, doua la .e8 9or: si una la Palm Beac1, si ea nu stia pe care s-o aleaga I-am spus! "Cere o directie precisa+" Termenul pentru raspunsul sau urma sa e$pire si ea tot nu era in stare sa se decida, cand, intr-o &i, imi tele#ona "Cand m-am tre&it in aceasta dimineata, am avut impresia ca simt aerul din Palm Beac1 " ;usese candva acolo si cunostea aerul par#umat al orasului "Asadar, i-am spus, iata cu siguranta indicatia atat de mult asteptata " *a a acceptat deci situatia care i se o#erea la Palm Beac1 si care-i deveni e$trem de #avorabila Deseori directiile survin intr-un moment neasteptat Intr-o &i, mergeam pe strada, cand, in mod subit, am dorit sa intru intr-o anumita brutarie care se a#la cam departe de casa mea -atiunea re&ista in mine si imi spunea! ".u este nimic in aceasta brutarie de care sa ai tu nevoie+" Totusi, eu invatasem sa nu #iu dominata de ratiune' am intrat deci, m-am uitat, si am va&ut ca intradevar nu-mi trebuia nimic din acea pravalie, dar, la iesire, am intalnit o doamna la care ma gandeam adeseori si care avea nevoie de un ajutor pe care eu puteam sa i-l o#er Ast#el, deseori, mergem sa cautam un lucru pentru a gasi altceva I.TUITIA este o #acultate spirituala care nu e$plica nimic, ea .U ;AC* D*CIT %A A-AT* CAL*A C*A BU.A Primim adeseori o directie in cursul "unui tratament" Ideea care survine poate sa va para ciudata, dar anumite directii date de Dumne&eu sunt "misterioase" Intr-o &i, #acand un curs, tratam pentru ca #iecare student sa primeasca o indicatie bine de#inita Dupa curs, o eleva a venit sa-mi spuna! "In timp ce tratati, am primit ideea de a-mi scoate mobilele pe care le am intr-un depo&it si sa-mi caut alt apartament " Ori, ea venise la curs pentru ca avea o problema de sanatate I-am spus ca nu stiu daca starea ei de sanatate se va ambunatati daca isi sc1imba caminul, si am adaugat! "Cred ca boala dumneavoastra, care este contagioasa, provine din #aptul ca puneti lucruri la pastrare Congestionarea lucrurilor o provoaca pe cea a corpului Ati incalcat legea circulatiei si corpul dumneavoastra plateste consecintele " Apoi am multumit pentru ca! "Ordinea Divina sa #ie restabilita in su#letul ei, in corpul sau7si in a#acerile ei" .ici nu puteti sa va dati seama in ce grad a#acerile actionea&a asupra sanatatii TOAT* BOLIL* AU O CO-*%PO.D*.TA /*.TALA O-IC* O/ %-A- PUT*A 2I.D*CA I.%TA.TA.*U, daca ar intelege ca corpul sau este o idee per#ecta in Intelegerea Divina si, prin urmare, este sanatos si per#ect Dar, c1iar daca s-ar vindeca ast#el, iar apoi va continua sa gandeasca in mod destructiv, ori daca te&auri&ea&a cu lacomie, uraste, ii este teama sau condamna pe ceilalti, boala va recidiva

Iisus Aristos stia ca O-IC* BOALA P-O2I.* DI.T--U. PACAT! dupa ce l-a vindecat pe lepros, *l i-a spus! "Pleaca, si nu mai pacatui, pentru ca sa nu #ii lovit de alt rau+" Ast#el, su#letul 5subconstientul6 trebuie sa #ie curat si alb ca &apada pentru ca vindecarea sa #ie permanenta /eta#i&icianul #ace mereu sondaje pro#unde pentru a descoperi "corespondenta" Iisus Aristos a spus! ".u invinui pe altii si nu vei #i invinuit" ".u-i judeca pe ceilalti si nu vei #i judecat " /ulti si-au atras boala si nenorocirea condamnandu-i pe altii Ceea ce omul acu&a la altcineva, isi atrage asuprasi O prietena a venit sa ma vada, plina de manie si de durere pentru ca sotul sau o parasise pentru alta #emeie *a o acu&a pe aceasta si repeta continuu! "*a stia ca este casatorit si nu avea dreptul sa-i accepte omagiile " *u i-am raspuns! "Incetea&a s-o judeci, binecuvantea&-o si termina cu aceasta situatie, altminteri iti vei atrage acelasi lucru+" *a ramase surda la cuvintele mele si, un an dupa aceea, se indragosti de un om casatorit Cand critici sau condamni, este ca si cand ai atinge un #ir deianalta tensiune, te poti astepta la un soc .e1otararea este o piatra de incercare pentru multi Pentru a o depasi repetati #ara incetare! "*u sunt mereu sub inspiratie directa' eu iau rapid cele mai bune deci&ii " Aceste cuvinte impresionea&a subconstientul si in scurt timp ne simtim alerti si #ara e&itari Am a#lat ca este ne#ast sa cauti directive pe plan psi1ic,5astral6, caci acesta este planul unor spirite numeroase si nu al %piritului Unic Pe masura ce omul isi desc1ide spiritul subiectivitatii, el devine o tinta pentru #ortele destructive Planul psi1ic este re&ultatul gandirii muritoare, este planul "opo&itiilor" %e primesc atat mesaje bune cat si rele %tiinta numerelor, 1oroscoapele, mentin omul pe planul mental 5sau muritor6, pentru ca ele nu se ocupa decat de calea Harmica Cunosc pe cineva care, dupa 1oroscopul sau, ar #i trebuit sa #i murit de acum cativa ani, dar este bine sanatos si conduce una dintre cele mai importante asociatii din aceasta tara, spre binele umanitatii Pentru a neutrali&a pre&icerea ne#asta, trebuie un mental puternic Ast#el, elevul trebuie sa declare! "Orice pre&icere #alsa va #i ani1ilata+ Orice plan care nu vine de la Tatal Ceresc va #i eliminat si se va risipi' ideea Divina se reali&ea&a acum+" Totusi, daca ai primit un mesaj bun, care-ti pre&ice #ericirea sau bogatia, trebuie sa-l primesti si sa astepti reali&area lui, ceea ce va #acilita mani#estarea lui 2ointa umana trebuie sa serveasca pentru a sustine 2ointa Divina "2reau sa %e #aca 2oia lui Dumne&eu" 2oia lui Dumne&eu este sa acorde #iecaruia toate dorintele legitime inimii sale, in timp ce vointa omului ar trebui sa #oloseasca pentru a mentine #ara sovaiala, o vi&iune per#ecta * util de inteles! vointa umana corespunde unui punct limitat de vedere De aceea supraconstientul intotdeauna vede AD*2A-UL, ne#iind limitat de nimic Copilul ratacitor a strigat! "/a voi ridica si voi merge la Tatal meu+"

Trebuie un e#ort de vointa pentru a scapa de capcanele 5ne6intelegerii umane Le este mult mai usor muritorilor de rand sa #ie cuprinsi de teama decat de credinta! C-*DI.TA *%T*, deci, U. *;;O-T D* 2OI.TA Desc1i&andu-se spre spiritualitate, omul recunoaste ca tot ceea ce este discordant in jurul sau, corespunde unei de&ordini mentale Proprii De aceea 1oQoponopono vindeca doar prin a multumi, a-si cere iertare, a #i recunoscatori Daca se impiedica, sau cade, se poate spune ca se impiedica si cade mai intai in spirit Intr-o &i, una din elevele mele traversa pe strada, condamnand pe cineva in gand *a isi spunea! "Aceasta #emeie este cea mai de&agreabila de pe pamant", si c1iar in acel moment, un motociclist, dand coltul stra&ii, #u cat pe aci s-o loveasca *a nu-l condamna, ci #acu apel la legea iertarii "salutand Divinitatea" din acea #emeie la care se gandise mai inainte Caile intelepciunii sunt agreabile si pline de pace Cand #aci apel la legea Universala trebuie sa te astepti la surpri&e Totul vi se pare ca merge rau, dar in realitate totul merge bine+ De e$emplu, o studenta invatase ca nu e$ista pierdere in Intelegerea Divina, si, ca atare, nu putea sa piarda ceea ce-i apartinea deja *a stia ca ceea ce aparent era considerat pierdut, ori i se va inapoia, ori urma sa primeasca ec1ivalentul pierderii Cu multi ani in urma, ea pierduse >CCC D *a imprumutase aceasta suma unei rude, care murise #ara sa mentione&e in testament aceasta datorie Aceasta studenta era plina de amaraciune si de manie, deoarece nu avea nici o dovada despre aceasta tran&actie *a se 1otara deci, sa nege aceasta pierdere si sa ceara >CCC D de la Banca inepui&abila Universala *a incepu prin a ierta pe ruda sa, pentru ca ranc1iuna si re#u&ul iertarii inc1id portile acestei banci minunate *a a#irma! "*u neg aceasta pierdere, caci nu e$ista pierderi in Intelegerea Divina+ Prin urmare, eu nu pot sa pierd cei >CCC D care-mi apartin prin drept Divin+ "Cand o usa se anc1ide, o alta se desc1ide imediat+" *a locuia intr-un apartament dintr-un imobil care urma sa se vanda' c1iria continea o clau&a care stipula ca, in ca&ul van&arii casei, locatarii erau obligati sa se mute in OC de &ile Brusc, proprietarul sc1imba contractele si mari c1iriile, din nou .edreptatea aparea in calea ei, dar, de data aceasta, ea nu se mai tulbura *a il binecuvanta pe proprietar si spuse! "Dat #iind ca c1iria s-a marit, aceasta anseamna ca eu voi #i si mai bogata, pentru ca Dumne&eu este bogatia mea" .oi contracte se stabilira con#orm noii c1irii, dar, printr-o eroare providentiala, clau&a celor OC de &ile #u omisa La putin timp dupa aceea, proprietarul avu oca&ia sa vanda casa Dar, datorita erorii comise in noile contracte, locatarii ramasera in posesia apartamentelor timp de un an <irantul o#eri #iecaruia >CC D pentru mutare Cei mai multi c1iriasi se mutara, trei ramasera, printre care si doamna despre care v-am vorbit Trecura doua luni <irantul reveni asupra problemei De data aceasta el propuse c1iriasei! "2reti sa acceptati suma de ()CC D4" Intr-o stra#ulgerare, ea se gandi! "Iata cei >CCC D ai mei " *a asi aminti ca spusese prietenilor care locuiau in aceeasi casa! "2om actiona impreuna daca ni se va vorbi iar de mutare" Directia sa era deci sa-si consulte prietenii Acestia spusera! "Daca vi s-au o#erit rapid ()CC D, vi se vor o#eri cu siguranta si >CCC D+" Intr-adevar, ea primi un cec de >CCC D in sc1imbul contractului sau Aceasta a #ost o remarcabila demonstratie a Legii, nedreptatea aparenta ne#acand decat sa desc1ida usa pentru aceasta re&olvare Aceasta dovedeste ca .U *EI%TA PI*-D*-* si ca atunci cand omul actionea&a con#orm Legii spirituale, el isi atrage ceea ce-i apartine din acest mare -e&ervor al Binelui

"*U ati voi inapoia anii distrusi de lacuste+" Lacustele repre&inta indoielile, temerile, resentimentele si regretele din intelegerea omului .umai aceste ganduri adverse il pagubesc pe om' deoarece! ".imeni nu-i da omului ceea ce-si poate da el insusi, si nimeni nu-l lipseste de ceea ce isi re#u&a singur+" %untem pe pamant pentru a dovedi ca *EI%TA DU/.*,*U si pentru a "aduce marturia Adevarului" ' dar nu putem dovedi ca Dumne&eu e$ista decat #acand sa rasara ABU.D*.TA din penurie si D-*PTAT*A din nedreptate "Puneti-/a la incercare+", spune Cel *tern %i veti vedea cum voi desc1ide pentru voi caile Cerurilor, voi raspandi asupra voastra binecuvantari, incat veti #i coplesiti+" 5/at III!(C 6 Cap"tolul I* - Pe %e#ta e2p e&"e 'e &"!e

CAPITOLUL I* - PER)ECTA E*PRESIE DE SINE SAU PLANUL DIVIN

"2intul nu poate sa-mi rataceasca barca sau sa sc1imbe cursul destinului meu+" Pentru orice om, e$ista o per#ecta e$presie de sine, e$ista un loc pe care trebuie sa-l ocupe doar el si pe care nimeni altcineva nu-l poate ocupa+ *$ista un lucru pe care numai el trebuie sa-l #aca si care nu poate #i #acut de nimeni altcineva' este destinul lui+ Aceasta idee per#ecta, mentinuta in Intelegerea Divina, asteapta ca omul s-o recunoasca Deoarece capacitatea imaginatiei este creatoare, este necesar ca omul sa perceapa ideeainainte ca ea sa se poata reali&a C1emarea cea mai puternica a omului sa va re#eri la Planul Divin al vietii sale %-ar putea sa nu aiba nici cea mai vaga idee ca poseda, adanc ascuns in sinea lui, un minunat talent C1emarea lui ar trebui sa sune asa! "%PI-IT I.;I.IT, D*%CAID* CAL*A P*.T-U CA PLA.UL DI2I. AL 2I*TII /*L* %A %* POATA /A.I;*%TA+ 2-*AU CA <*.IUL BU. CA-* *EI%TA I. /I.* %A ;I* *LIB*-AT+ A=UTA-/A %A P*-C*P CLA- PLA.UL P*-;*CT+" PLA.UL P*-;*CT CUP-I.D* %A.ATAT*A, BO<ATIA, IUBI-*A si P*-;*CTA *EP-*%I* D* %I.* Iata cvadratura vietii care-ti aduce ;*-ICI-*A P*-;*CTA+ Dupa ce ai #acut aceasta c1emare, mari sc1imbari se pot produce an viata ta, deoarece 5aproape6 toti oamenii s-au indepartat de Planul Divin Cunosc ca&ul unei persoane careia i se parea ca un ciclon ii devastase a#acerile, dar, prin aceasta cerere, ele se re#acura repede, noi si minunate conditii inlocuindu-le pe cele vec1i *$presia per#ecta de sine nu se va mani#esta niciodata printr-o sarcina ingrata, ci va avea un interes atat de absorbant, incat indeplinirea ei va parea aproape un joc Cel care se initia&a in Adevar stie de asemeni ca, patrun&and in lumea in care Dumne&eu dirijea&a #inantele, abundenta necesara acestei per#ecte e$presii ii va #i la indemana Ast#el, mai multe genii s-au &batut ani de &ile in di#icultati #inanciare, cand, doar pronuntand cu credinta cuvantul, si-ar #i eliberat rapid #ondurile necesare 2reti un e$emplu4 Dupa un curs, un student a venit la mine si mi-a dat un dolar *l mi-a spus! "Am doar MCC D, dar ati o#er ( D, #iindca am incredere in puterea cuvantului tau si iti cer sa pronunti cuvantul pentru e$presia mea per#ecta si pentru prosperitatea mea+"

Am pronuntat "cuvantul" si nu l-am mai reva&ut decat anul urmator *l a sosit intr-o &i, #ericit, dupa o reusita deplina, cu un teanc de bancnote /i-a spus imediat! "De indata ce ai pronuntat cuvantul, o situatie mi-a #ost o#erita intr-un oras indepartat si ma bucur acum de sanatate, #ericire, opulenta+" Pentru o #emeie, e$presia per#ecta poate #i aceea a unei sotii remarcabile, a unei mame ideale, a unei gospodine desavarsite, si nu neaparat a unei cariere stralucite CERETI DIRECTII PRECISE SI CALEA VA )I SIMPLA SI PLINA DE SUCCESE. .u trebuie nici "sa-ti repre&inti", nici sa #orte&i o imagine, atunci cand ceri ca Planul Divin sa-ti patrunda in planul constient+ 2ei primi doar #ulgere de inspiratie si incepi sa ve&i cum se indeplinesc lucruri importante Iata imaginea sau ideea careia trebuie sa-i #iti atasat #ara sovaire+ Cand omul cauta un anumit lucru, acesta il va cauta pe el De e$emplu! tele#onul il cauta pe Bell+ Parintii nu trebuie niciodata sa impuna cariere sau pro#esiuni copiiilor lor+ CunoscandAdevarul spiritual, ei ar trebui, cat mai devreme, daca este posibil c1iar inainte de nasterea copilului, sa pronunte cuvantul pentru ca Planul Divin sa se indeplineasca+ Cea mai valabila si dulce protectie, pe care nici un parinte nu o o#era copilului sau Un tratament prenatal ar trebui sa #ie conceput ast#el! ";ie ca Dumne&eu din #iinta acestui copil sa se e$prime in mod per#ect+ ;ie ca Planul Divin preva&ut pentru su#letul sau, pentru corpul sau, pentru viitorul sau, sa se mani#este de-a lungul intregii sale vieti, pentru eternitate+" %a %e #aca 2oia lui Dumne&eu, si nu voia omului+ %i dupa modelul lui Dumne&eu, si nu al omului+ Iata porunca pe care o gasim constant in Biblie, carte care tratea&a despre%tiinta %piritului si care-l invata pe om sa-si elibere&e su#letul 5subconstientul6 de sclavie Bataliile care sunt descrise aici, sunt cele pe care omul le duce contra gandurilor rele! "dusmanii omului sunt cei din propria lui casa+" Orice om este ca un David care-l invinge pe <oliat 5gandul, intelegerea muritorului6 cu ajutorul unei pietre albe 5credinta6 Asadar,omul trebuie sa aiba grija sa nu #ie pentru sine un "slujitor rau" care sa-i ingroape talentul+ A .U T* %*-2I D* DA-U-IL* P-I/IT* D* LA DU/.*,*U AT-A<* P*D*P%* T*-IBIL*+ Alt#el spus, neasumarea misiunii tale, care este unica si tu esti de neinlocuit+ Deseori T*A/A * %I.<UL LUC-U CA-* IL I/PI*DICA P* O/ %A %* *EP-I/* P*-;*CT "Tracul" a incurcat c1iar geniile+ Acesta ar putea #i depasit prin cuvantul pronuntat sau prin "tratament"' individul isi pierde atunci orice constiinta de sine si simte doar ca devine un mijloc prin care se e$prima Inteligenta In#inita Omul se a#la atunci sub inspiratie Divina directa, #ara teama, plin de incredere, deoarece simte ca Dumne&eu din #iinta lui este Cel care actionea&a Un tanar asista deseori la cursurile mele cu mama lui *l m-a rugat sa "pronunt cuvantul" pentru un e$amen greu L-am s#atuit sa #aca aceasta a#irmatie! "*u sunt unit cu Inteligenta In#inita' stiu tot ceea ce trebuie pentru e$amen"' avea cunostinte e$celente de istorie, dar nu era sigur de el la matematica Cand l-am reva&ut, mi-a spus! "Am pronuntat cuvantul pentru matematica si am primit cea mai buna nota, dar am cre&ut ca pot sa ma ba&e& pe mine insumi pentru istorie si am luat o nota mediocra" Primesti intotdeauna cate un bobarnac cand esti prea sigur de tine, deoarece iti pui toataincrederea in personalitatea ta si nu in "Dumne&eul din #iinta ta" O alta eleva imi dadu acest e$emplu! intr-o vara, ea #acu o lunga calatorie prin tari ale caror limbi nu le cunostea In #iecare clipa ea ceru directie si protectie Divina si totul se petrecu de minune Bagajele sale nu se ratacira niciodata, ea gasi cele mai bune 1oteluri si peste tot #u e$celent primita -eveni la .e8

9or: unde, cunoscand engle&a, se gandi ca apelul la ajutorul lui Dumne&eu nu-i mai este necesar si se ocupa de toate #ara sa se mai roage Totul merse rau' vali&ele i-au #ost ratacite din cau&a agitatiei si a de&ordinii %tudentul in meta#i&ica trebuie sa se obisnuiasca sa "practice pre&enta lui Dumne&eu" in #iecare clipa "-ecunoaste-L oriunde ai merge+"' aceasta nu este #ara insemnatate, nimic nu este mai important+ Uneori un incident marunt poate trans#orma o viata -obert ;ulton, privind cum #ierbea apa in ceainic, si-a imaginat un pac1ebot+ Am va&ut deseori studenti aminand demonstratia prin re&istenta sau pentru ca dorea sa-si aleaga singur Calea ;acand asa, el isi limita credinta si oprea mani#estarea "Caile /ele si nu ale voastre+" porunceste Inteligenta In#inita Tot asa, energiei, #ie ca este a vaporilor sau a electricitatii, ii trebuie un instrument care sa nu opuna nici un #el de re&istenta, iar omul este acest instrument In mod constant, %criptura recomanda omului sa "stea linistit" "O, Iuda, nu te teme' dar maine mergi in intampinarea lor, caci Dumne&eu va #i cu tine Tu nu va trebui sa lupti' #ii destins, ramai linistit si contempla *liberarea pe care ti-o da Dumne&eu, care este cu tine" Am constatat aceasta in ca&ul doamnei care a primit despagubiri de >CCC D de la proprietarul ei cand a aplicat legea nere&istentei si a avut o credinta de ne&druncinat, si de asemeni in ca&ul celei care si-a castigat iubirea barbatului ales "cand orice su#erinta a incetat" %copul studentului in meta#i&ica este *c1ilibrul, stapanirea de sine %tapanirea de sine inseamna putere, deoarece ea da Puterii care este Dumne&eu posibilitatea sa a#lue&e spre om, pentru a "actiona con#orm vointei sale bune" %tapan pe sine, studentul gandeste limpede si "ia rapid deci&ii bune"! nu pierde niciodata oca&ia /ania alterea&a vi&iunea, otraveste sangele! ea este cau&a multor boli si deci&ii care duc la de&astre A #ost plasata printre pacatele capitale, atat de rau#acatoare sunt reactiile sale %tudentul invata ca in meta#i&ica cuvantul pacat are un sens mult mai larg decat stia el din ce invatase pana atunci "Tot ceea ce este contrar in-crederii este pacat " De #apt singurul pacat real este indoiala de sine, anularea prin proprie necunoastere, neintelegere sau neacceptare a Ceea ce TU *%TI CU AD*2A-AT ++ *l isi da seama ca teama si nelinistea sunt pacate mortale *ste credinta inversata si, prin imagini mentale de#ormate, el isi provoaca e$act situatia de care se teme /unca sa consta in a-si alunga dusmanii 5in a#ara %ubconstientului6 "Cand omul nu se teme, el este per#ect+" Dar, asa cum a spus /aeterlin:, "omul se teme de Dumne&eu" Asadar, dupa cum ati citit deja in capitolele precedente, omul nu poate invinge teama decat in#runtand teama Cand Iosi# si armata sa s-au pregatit sa mearga in intampinarea dusmanilor cantand! "%lavit sa #ie Dumne&eu, caci indurarea %a este vesnica+", ei si-au dat seama ca dusmanii lor se omorasera intre ei si ca nu mai aveau cu cine sa se lupte Cineva a cerut unei doamne sa transmita un mesaj unei terte persoane Aceasta se temea de acest mesaj, deoarece ratiunea o s#atuia! ".u te amesteca in aceasta poveste, si nu te angaja sa #aci comisionul " *ra incurcata pentru ca-si daduse cuvantul In s#arsit, ea se 1otara sa "in#runte leul" si #acu apel la legea protectiei Divine *a o intalni pe persoana careia trebuia sa-i transmita mesajul, dar cand vru sa vorbeasca, aceasta o anunta! "Persoana cutare a parasit orasul", #apt care #acea inutil mesajul, dat #iind ca situatia depindea de pre&enta in oras a acelei persoane Dat #iind ca #usese pregatita sa actione&e - dar #usese si nere&istenta, #acand apel la legea protectiei Divine - ea n-a mai #ost obligata sa vorbeasca %i dat #iind ca nu-i era teama, situatia neplacuta disparu %tudentul intar&ie uneori demonstratia sa, mentinand ideea ca ea este incompleta' ar trebui sa #aca aceasta a#irmatie! "In %piritul Divin, totul este per#ect, prin urmare, demonstratia mea este completa,

munca mea per#ecta, caminul meu per#ect, sanatatea mea per#ecta" Orice ar cere, acestea sunt idei per#ecte, inregistrate in Intelegerea Divina si care trebuie sa se mani#este "prin Aar si in mod per#ect" Trebuie sa multumeasca pentru tot ceea ce a primit deja in Planul Invi&ibil si sa se pregateasca activ sa primeasca toate acestea in Planul vi&ibil Una dintre elevele mele avea nevoie de o demonstratie pecuniara A venit la mine pentru ca nu-i reusea "Poate ca nu obisnuiesti sa termini ceea ce incepi si, subconstientul tau a luat obiceiul sa nu termine nici el " 5cum este interiorul, asa si e$teriorul+6 "Ai dreptate, mi-a raspuns ea, eu incep deseori lucruri pe care nu le mai termin /a intorc acasa si voi termina ceea ce am inceput acum cateva saptamani' sunt sigura ca va #i simbolul demonstratiei mele+" *a incepu deci sa lucre&e in mod constiincios si, in curand, termina La putin timp dupa aceea, banii ii parvenira in mod curios In acea luna, sotul ei primi un salariu dublu *l ii in#orma pe patroni, care ii spusera insa sa pastre&e banii Cel ce se a#la pe o cale constienta este util sa se desparta de lenea lui si de de&ordinile interioare .e place sau nu sa recunoastem, dar majoritatea suntem intr-atat de lenesi ca mereu pre#eram sa ne 1otarasca altii JsoartaK %i culmea este ca ei c1iar abia asteapta sa o #aca, desigur nu in #olosul e$perientei tale+ Cand omul cere cu credinta, primeste cu siguranta, pentru ca Dumne&eu creea&a caile %ale proprii+ /i s-a pus adeseori aceasta intrebare! "%a spunem ca cineva are mai multe talente' cum sa stie pe care sa-l aleaga4" Cereti o directie clara, spuneti! "%pirit In#init, da-mi o indicatie clara+ -evelea&a-mi cum trebuie sa #ie e$presia mea per#ecta+ Arata-mi care este talentul de care trebuie sa ma servesc acum+" Am intalnit oameni care, brusc, se apucau de ceva nou si re&olvau totul cu competenta, avand putina e$perienta sau c1iar deloc A#irmati deci! "*u sunt in&estrat pentru Planul Divin al vietii mele+", si pro#itati #ara teama de oca&iile care se pre&inta Anumiti oameni dau cu bunavointa, dar nu stiu sa primeasca *i re#u&a cadourile, din orgoliu, sau din motive negative, #acand sa sece resursele lor si, invariabil se tre&esc ca nu mai au mare lucru Ast#el, o doamna care daruise multi bani, primi, la randul ei un dar de mai multe mii de D Dar il re#u&a, spunand ca nu are nevoie de bani In scurt timp #inantele ei se incurcara sise tre&i indatorata e$act cu aceasta suma Trebuie sa primesti cu BU.A2OI.TA painea care "vine pe apa"' #ara constrangere sa dai, #ara constrangere sa primesti *c1ilibrul dintre a da si a primi e$ista permanent, desi omul trebuie sa dea #ara gandul de a primi Dar incalca Legea daca nu accepta ceea ce i se o#era Caci orice dar vine de la Dumne&eu, omul nu este decat instrumentul lui .u trebuie sa ai niciodata, in ceea ce-l priveste pe cel care da, un gand de pierdere+ De e$emplu, cu cel care mi-a dat un dolar, nu m-am gandit! "%armanul om, nu poate sa-si permita sa-mi dea decat acest dolar " *u l-am va&ut bogat si prosper, primindu-si partea din abundenta %i acest gand i-a si adus-o Daca nu stii sa primesti, trebuie sa inveti, si sa accepti, pentru ca asa #aci sa tasneasca sursele' acest rol il poate avea c1iar si un timbru postal care vi se o#era Dumne&eu il iubeste pe acela care stie sa primeasca, la #el de mult ca pe acela care stie sa dea Am #ost adeseori intrebata de ce un om se naste bogat si sanatos, iar un altul sarac si bolnav Acolo unde e$ista un e#ect, e$ista antotdeauna si o cau&a' 1a&ardul nu e$ista

Aceasta intrebare isi gaseste raspunsul in legea reancarnarii Omul traieste mai multe vieti, moare de mai multe ori, inainte de a cunoaste Adevarul, care-l va elibera *l este atras de Pamant, din cau&a dorintelor sale neindeplinite, pentru a-si plati datoriile sale :armice, sau pentru a-si "implini destinul" Cel care se naste bogat si sanatos si-a mentinut in subconstient, in cursul vietii sale anterioare, imaginile opulentei si sanatatii Cel care este sarac si bolnav si-a creat imagini ale bolii si saraciei %ub orice plan ar #i, omul mani#esta suma totala a convingerilor subconstientului sau Cu toate acestea, nasterea si moartea sunt legi stabilite de oameni, deoarece "plata pacatului, este moartea", caderea adamica a constiintei, prin recunoasterea a doua puteri 5binele si raul6 Omul realist, omul spiritual nu cunoaste nici nasterea, nici moartea+ *l nu s-a nascut si nu a murit niciodata+ "*l e$ista de la inceput si va e$ista mereu+" Ast#el, prin cunoasterea Adevarului, omul se eliberea&a de legea Harmei, de pacat si de moarte si se mani#esta ca om creat "dupa c1ipul si asemanarea lui Dumne&eu" *liberarea sa are loc in timp ce isi amplineste Destinul, #acand sa se produca mani#estarea Planului Divin al vietii sale %i atunci Dumne&eu ii va spune! "*sti bun, cinstit, corect' ai #ost #idel in toate situatiile' *u ti le voi #i$a toate acestea si vei #i #ericit 5c1iar in moarte6 impartasindu-te din bucuria /ea

Cap"tolul * - Ne1at"" &" A%" -at"" 1ttps!77888 @outube com78atc14vRjDdTmLiCSaU 9ouTube 2ideo

CAPITOLUL * - NEGATII SI A)IRMATII

"Tu vei declara un lucru si el se va indeplini " "Binele care trebuie sa se mani#este in viata unui om este deja un #apt implinit in Intelegerea Divina *l asteapta, pentru a se reali&a, ca omul sa-l recunoasca, sau sa pronunte cuvantul pentru ca el sa se poata mani#esta Dar trebuie sa aiba grija, pentru a declara ca doar Ideea Divina despre bine trebuie sa se mani#este' pentru ca, adeseori, el provoaca prin "cuvintele sale inutile" esecul si ne#ericirea *ste, deci, #oarte important %A *.U.TI CLA- %I CO-*CT C*-*-*A, asa cum am mai spus intr-un capitol precedent Daca-ti doresti o #amilie, prieteni, o po&itie sociala, sau orice altceva, trebuie sa ceri "selectia Divina"

"Sp" "t I!%"!"t, 'e&#7"'e #alea #a e 'u#e la a'e$a ata -ea %a-"l"e, a'e$a at"" -e" p "ete!", a'e$a ata -ea po/"t"e &o#"ala+ Eu It" MULTUMESC pe!t u #a a#e&tea &e -a!"%e&ta ACUM, PRIN GRATIA DIVINA &" "!t -u! -o' pe %e#t+'
De e$emplu! %#irsitul a#irmatiei este de o importanta capitala Iata dovada! O doamna a cerut (CCC D ;iica sa #u victima unui accident si primi o despagubire de (CCC D, deci dolarii ceruti de ea nu-i parvenira intr-un "mod per#ect" Cererea ar #i trebuit sa #ie #acuta ast#el! "%pirit In#init, eu Iti multumesc pentru ca cei (CCC D care-mi apartin prin drept Divin sa-mi parvina prin Aar si in mod per#ect+" Pe masura ce se de&volta constiinta prosperitatii, trebuie sa preci&am ca sumele de bani pe care le dorim si care ne apartin prin drept Divin, sa ne parvina prin Aar si in mod per#ect Dar este imposibil sa eliberam mai mult decat ceea ce credem posibil, pentru ca in general, suntem marginiti de pretentiile subconstientului Trebuie sa e$tindem aceste pretentii pentru a putea primi mai mult Omul se limitea&a, deseori, in cererile sale

De e$emplu, un student a cerut PCC D pentru o data anume *l i-a obtinut, dar a a#lat apoi ca trebuia sa #i primit (CCC D Totusi, pentru ca el ceruse e$act suma de PCC D, nu i se dadura decat atatia "*i l-au limitat pe %#antul din Israel " Bogatia este o problema de constiinta ;rance&ii au o legenda care ilustrea&a acest adevar Un om sarman mergea pe strada cand a intalnit un calator care l-a oprit si i-a spus! "Prietene, vad ca esti nenorocit' ia acest lingou de aur, vinde-l si vei #i bogat toata viata+" %armanul, #oarte bucuros de acest noroc, duse lingoul acasa In scurt timp, el gasi de lucru, si castiga atatia bani, incat nu mai vandu lingoul Trecura anii si el deveni #oarte bogat Intr-o &i, el intalni pe drum un om sarac! el se opri siiai spuse! "Prietene, am sa-ti dau un lingou de aur, si van&andu-l te vei ambogati" Cersetorul lua lingoul,il evalua si isi dadu seama ca nu era aur, ci arama Asadar, primul dintre cei doi oameni sarmani a devenit bogatpentru ca a avut sentimentul bogatiei, doar cre&and ca lingoul este de aur Orice om are in sinea lui un lingou de aur - este constiinta aurului, a opulentei, cea care aduce bogatiile in viata sa ;ormuland cererile, trebuie sa incepeti cu s#arsitul, adica, sa declarati ca "ati primit deja" "Inainte de a /a c1ema, *u iti voi raspunde+" A#irmind continuu, credinta se instalea&a in subconstient .-ar #i necesar sa repetam o a#irmatie, daca am avea o credinta per#ecta+ .u trebuie nici sa implori, nici sa plede&i, ci sa multumesti constant pentru ceea ce ai primit deja AUTOA-*A singura sesi&ea&a ceea ce eu a#iramam mai inainte! repetarea nu este o necesitate daca nu e$ista instante care sa contra&ica alegerile sau declaratiile tale + "Desertul se va bucura si va in#lori ca un tranda#ir " ;aptul de a te bucura c1iar atunci cand esti in desert 5starea de constiinta6, desc1ide calea pentru *liberare Cuvantarea duminicala este in acelasi timp o ruga si o cerere "Da-ne noua asta&i, painea cea spre #iinta, si iarta-ne noua greselile, precum si noi iertam gresitilor nostri" se termina cu lauda! "Caci ale Tale sunt dintotdeauna si de-a pururi, Imparatia, Puterea si <loria Amin " Asadar, rugaciunea este o ruga si o cerere, o lauda si o multumire *levul trebuie sa lucre&e cu el insusi pentru a reusi sa ajunga sa creada! "cu Dumne&eu TOTUL *%T* PO%IBIL" Pare usor in abstract, dar devine greu cand te a#lii in di#icultate De e$emplu, trebuia ca o doamna sa #aca demonstratia pentru o mare suma de bani antr-un anumit termen *a stiaca trebuia sa #aca ceva pentru a obtine reali&area 5caci reali&area inseamna mani#estare6, si ceru o directie La putin timp, trecand printr-un maga&in, ea &ari un coupe-papier din email ro& *a se gandi! ".u am un coupe-papier asa de elegant pentru a-mi desc1ide scrisorile care contin multe cecuri " *a il cumpara, desi ratiunea ii spunea ca era o c1eltuiala nebuneasca Dar cand il tinea in mana, ea avea in minte imaginea unui plic, care continea un cec important si cateva saptamani mai tar&iu, ea primi banii de care avea nevoie Coupe-papierul de email ro& #usese podul peste care trecuse ea cu credinta activa %unt multe e$emplele despre puterea subconstientului g1idat de credinta activa Un om petrecea noaptea intr-o #erma ;erestrele camerei sale #usesera batute in cuie si, in mijlocul noptii, simtind ca se su#oca, el merse, prin intuneric spre una dintre #erestre .ereusind s-o desc1ida, sparse un geam si dormi apoi #oarte bine A doua &i, el isi dadu seama ca sparsese un geam de la biblioteca si ca #ereastra ramasese inc1isa toata noaptea *l isi procurase o$igenul doar gandindu-se la el Cand un elev incepe sa #aca demonstratii ale Legii %pirituale, nu trebuie niciodata sa se uite inapoi! "Cel care nu crede, nu va primi nimic de la Dumne&eu+" In-crederea, bote&ata de unii ca si credinta, are un rol #undamental in creearea constienta a realitatii *a este necesar sa #ie TOTALA, adica nimic din lumea perceptiilor sa nu o poata clatina Daca acest lucru nu il veti putea #ace, intotdeauna veti ramane e#ect de e#ect de e#ect, #ara nici un dubiu

Un student spuse antr-o &i ceva minunat! "Cand cer ceva Tatalui Ceresc, sunt categoric si spun! "Doamne, nu voi lua mai putin decat am cerut, ci mai mult+" Ast#el, omul nu trebuie sa renunte niciodata! "Dupa ce ati #acut ce trebuia, mentineti-va po&itia+" Uneori, acesta este momentul cel mai di#icil al demonstratiei Caci esti tentat, #ara incetare, sa abandone&i, sa te intorci in trecut, sa ai indoieli *ste si motivul pentru care marea majoritate a celor ce si-au dorit re&ultate in urma vi&ionarii #ilmului JT1e %ecretK 9ouTube 2ideo nu au abtinut decat o de&amagire suplimentara 2ec1ile clisee din trecut, neincrederea ca tu ai #i c1iar un dumne&eu creator, indoielile ca tot ce spun cei mai iluminati dintre oameni ar #i si adevar valabil pentru tine, dependentele emotionale, ele asigura permanenta registrului de #recvente Jgrij, nevoi, neca&, durereK in e$perientele de viata ale marii majoritati %a nu uitam ca "Dumne&eu il ajuta pe acela care stie sa astepte cu rabdare" DA, si nerabdarea aparitiei in mani#estare poate constitui un prilej de neincredere si apoi de&amagire Demonstratiile se #ac adeseori aproape in ultima clipa, pentru ca doar atunci omul se destinde, adica incetea&a sa ratione&e si in acel moment Inteligenta In#inita poate sa actione&e "Dorintele sumbre primesc un raspuns sumbru, sau intar&ie sa se reali&e&e " O doamna ma intreba de ce isi pierde sau isi sparge mereu oc1elarii Anali&and, am descoperit ca spunea deseori celorlalti si ei insasi, cu enervare! "As vrea sa scap de oc1elarii astia+" %i dorinta ei nerabdatoare se reali&a in mod violent Ar #i trebuit sa cearao vedere per#ecta, dar ea nu inregistra in subconstient decat dorinta vie de a scapa de oc1elari' de aceea ea ori ii spargea ori ii pierdea Dualitatea atitudinii spirituale generea&a pierderile, deprecierile, asa cum s-a intamplat doamnei care nusi aprecia sotul, sau aceleia care se temea ca-l pierde, ceea ce creea&a, in subconstient, imaginea pierderilor Cand studentul va reusi sa se elibere&e de problema sa 5sa-si arunce povara6, atunci va obtine o mani#estare instantanee Ast#el, o doamna era pe strada in timpul unei #urtuni puternice si vantul ii strica umbrela *a urma sa #aca o vi&ita unor oameni pe care nu-i cunostea si ii era jena sa apara cu o umbrela rupta Pe de alta parte, ea nu putea s-o arunce pentru ca nu-i apartinea Incurcata, ea e$clama! "O, Doamne, ai grija de aceasta umbrela, nu stiu ce sa #ac+" O clipa dupa aceea, o voce se au&i in spatele ei ! "Doamna, vreti sa va repar umbrela4" 5Un mester trecea pe acolo 6 *a #u de acord si ii lasa umbrela, care #u reparata in timp ce ea era in vi&ita La s#arsitul vi&itei, ea recupera umbrela, care parea ca noua *$istaintotdeauna, la indemana noastra, un mester de umbrele, cand stim cui sa incredintam umbrela, respectiv situatia care ne preocupa, adica in mainile lui Dumne&eu O negatie trebuie sa #ie intotdeauna urmata de o a#irmatie Tar&iu, noaptea, am #ost c1emata la tele#on, pentru a trata pe cineva necunoscut *raaparent #oarte bolnav *u am spus! ".eg aceasta aparenta de boala *a este ireala si, decinu se poate inregistra in subconstientul sau' acest om este o idee per#ecta in Intelegerea Divina, substanta pura e$primand per#ectiunea " A doua &i, ii era mult mai bine, si a treia &i se ocupa deja de a#acerile sale In Intelegerea Divina, nu e$ista nici timp, nici spatiu, prin urmare, cuvantul atinge instantaneu destinatia sa si "nu se intoarce in vid" ;iind in America, am tratat bolnavi care se a#lau in *uropa si re&ultatul a #ost imediat %unt intrebata adeseori care este di#erenta dintre imaginatie si vi&iune, "a vi&uali&a" si "a vi&iona" A

imagina este un proces mental guvernat de ratiune sau de constient 2i&iunea este un proces spiritual, guvernat de intuitie sau %upraconstient %tudentul in meta#i&icatrebuie sa-si antrene&e spiritul pentru a primi #ulgere de inspiratie si pentru a reali&a aceste "imagini Divine" prin directii clare Cand un om spune! ".u doresc decat ceea ce Dumne&eu vrea pentru mine", dorintele sale eronate se sterg din constiinta sa si /arele Ar1itect, Dumne&eu din #iinta lui, ii da planuri noi Planul lui Dumne&eu pentru orice om depaseste restrictiile ratiuniiT Aceasta este cvadratura vietii care contine sanatatea, bogatia, iubirea, per#ecta e$presie de sine Cei mai multi oameni isi construiesc in imaginatie o casuta, atunci cand ar trebui sa-si construiasca un palat+ Daca studentul incearca sa #orte&e demonstratia 5prin rationament6, el o aduce la punct &ero "2oi grabi lucrurile, spune Dumne&eu " .u trebuie actionat decat prin intuitie sau dupa directii primite si bine de#inite+ "%a cre&i in Dumne&eu si sa astepti cu rabdare /arturiseste-I Lui dorinta ta si *l o va indeplini" Am va&ut cum Legea actiona in conditii e$trem de uimitoare De e$emplu, o studenta imi spuse ca are nevoie de (CC D pentru a doua &i *ra o datorie de o importanta vitala pe care trebuia s-o ac1ite Am spus "cuvantul", declarand ca %piritul In#init nu intar&ie niciodata si ca abundenta este intotdeauna la indemana In aceeasi seara, ea ami tele#ona pentru a-mi povesti miracolul Ii venise ideea sa-si e$amine&e actele din sei# %ub documente, ea gasi un bilet nou de (CC D ;u uimita si imi spuse ca este sigura ca nu l-a pus ea acolo, dat #iind ca se uitase deseori prin acele 1artii *ste posibil sa #i #ost o materiali&are a ideii, asa cum Iisus a materiali&at painea si pestii Omul va atinge stadiul in care "cuvantul sau va deveni viu", adica se va materiali&a in aceeasi clipa "Campurile sunt coapte pentru recolta" si se vor mani#esta imediat, ca in toate miracolele lui Iisus Aristos Aceasta deosebita perioada din evolutia civili&atiei are particularitati absolut incredibile pentru intelect %unt multiplii #actorii care c1iar ne indreptatesc sa dam cre&are acestei pro#etii In primul rand constiinta colectiva deja a inregistrat o evolutie spectaculoasa, care e demonstrata si de #aptul ca, in po#ida a numeroase pro#etii, parca ne a#lam intr-o perioada de gratie prelungita /ulte din #enomenele cu mare impact care erau deja adevaruri in lumea cliseelor s-au modi#icat spectaculos, in acest plan nemani#estandu-se Finca- urmarile lor Pe de alta parte ridicare #recventei pamantului, catre #recventa astralului, #ace ca multi vi&ionari sa apara, multe asa numite #enomene paranormale sa aiba loc si desigur si materiali&ari instantanee, nu toate obligatoriu #ericite pentru e$perimentatori .umele lui Iisus Aristos are o putere #ormidabila *l repre&inta Adevarul mani#estat

*L a declarat! "Orice veti cere Tatalui Ceresc, in .umele /eu, veti primi" numele Lui #iind IUBI-*, deci in pace, bucurie, armonie Pronuntarea acestui .ume il ridica pe student pina la a patra dimensiune, in care este eliberat de toate in#luentele astrale si psi1ice, devenind "neconditionat si absolut precum Dumne&eu, care este neconditionat si absolut" Cand se re#era la JdimensiuniK, banui ca are un alt sistem de re#erinta decat cel u&itat acum Am va&ut multe vindecari miraculoase la cei care spuneau! "In numele lui Iisus Aristos" Iisus Aristos este in acelasi timp, persoana si principiu' si II%U% *%T*, I. ;II.TA ;I*CA-UIA, /A.TUI-*A %I %AL2A-*A sa Iisus Aristos din #iinta interioara este *ul %uperior 5%inele6 celei de-a patra dimensiuni, O/-ul #acut dupa c1ipul si asemanarea lui Dumne&eu *ste *ul 5"*U %U.T"6, care nu cunoaste nici esecul, nici boala, nici su#erinta, care nu s-a nascut, nici n-a murit vreodata *ste "Invierea si 2iata" din #iinta #iecaruia+ ".imeni nu vine la Tatal Ceresc decat prin ;iul %au", aceasta inseamna ca Dumne&eu, Universalul,

actionand in planul particular, devine Aristos in om Iar %#antul Du1 inseamna Dumne&eu in actiune Ast#el, &ilnic, O/-ul mani#esta Trinitatea Tatalui, a ;iului si a %#antului Du1 A gandi, trebuie sa atinga per#ectiunea unei arte Cel care atinge aceasta maiestrietrebuie sa aiba grija sa nu brode&e pe pan&a spiritului sau decat con#orm cu Planul Divin' el brodea&a cu culori magni#ice de putere si de deci&ie, cu credinta per#ecta ca nu poate #i putere capabila sa-i altere&e per#ectiunea, stiind ca acestea se vor mani#esta in viata sa, idealul devenind ast#el real Orice putere este data omului, 5de gandirea justa6 pentru a reali&a Cerul sau pe pamant si acesta este si scopul "=ocului 2ietii" Legile sale %pirituale sunt C-*DI.TA #ara teama, .*-*,I%T*.TA si IUBI-*A+

;ie ca #iecare dintre cititorii nostri sa #ie acum eliberat de ceea ce l-a retinut pri&onier ani indelungati, separandu-l de ceea ce-i apartine, si #ie ca el sa cunoasca Adevarul care-l va elibera" - sa #ie liber pentru a-si indeplini destinul, pentru a provoca mani#estarea Planului Divin al vietii sale, %anatatea, Bogatia, Iubirea si per#ecta *$presie de sine+ "%a #iti trans#ormati prin reinnoirea #iintei voastre+" NEGATIILE SI A)IRMATIILE 5Pentru Prosperitate6 Dumne&eu este bogatia mea in#ailibila si sume mari de bani imi parvin rapid prin Aar si mijloace per#ecte+ 5Pentru Conditii Armonioase6 Orice plan pe care Tatal Ceresc nu l-a conceput se va de&agrega si se va risipi pentru a se putea mani#esta Planul Divin 5 Pentru Conditii Armonioase6 .umai ceea ce este adevarat de la Dumne&eu este adevarat in mine, caci *U %I DU/.*,*U %U.T*/ U.A Iubirea Divina de&agrega si risipeste acum orice discordanta din spiritul meu, din corpul meu, din a#acerile mele Iubirea Divina este cel mai puternic c1imist din Univers si di&olva tot ceea ce nu este Dumne&eu+ 5Pentru Credinta6 Cum *u 5su#letul6 sunt Una cu Dumne&eu 5%piritul6, *u sunt Una cu binele /eu, caci Dumne&eu este in acelasi timp Donatorul si Darul *u nu pot separa Donatorul de Dar 5Pentru %anatate6 Iubirea Divina umple constiinta mea cu sanatate si #iecare celula a corpului meu, cu LU/I.A 5Pentru 2edere6

Oc1ii mei sunt oc1ii lui Dumne&eu, eu vad cu oc1ii %piritului 2ad clar Calea desc1isa+ .U *EI%TA OB%TACOL I. D-U/UL /*U+ 2ad clar Planul per#ect 5Pentru Directii6 %unt Divin sensibil la directiile mele intuitive si ascult imediat de 2ointa Ta, Doamne+ 5Pe!t u Au/6 Urec1ile mele sunt urec1ile lui Dumne&eu, aud cu urec1ile inimii si ale %piritului %unt nere&istent si gata sa ma las condus *u aud 5Pe!t u Lu# u6 Am mult de lucru L-am primit in mod Divin *u lucre& cat pot mai bine, %i sunt #oarte bine platit 5Pe!t u a %" l".e 'e o "#e &#la$"e6 Arunc povara mea pe umerii lui Aristos care este in mine si avanse&, liber+ <andirea ar trebui sa atinga per#ectiunea unei arte Cel care atinge aceasta maiestrie trebuie sa aiba mare grija sa picte&e pe pan&a spiritului sau doar PLA.UL DI2I. *l pictea&a tablourile sale cu magni#ice tuse de putere, de deci&ie, cu credinta per#ecta ca nu e$ista putere capabila sa-i altere&e per#ectiunea, stiind ca ele se vor mani#esta in viata sa, idealul devenind ast#el real PUT*-*A IUBI-II este data O/ului pentru a reali&a BI.*L* sau pe Pamant "=ocul 2ietii" are ca scop sa va ajute in aceasta reali&are ;LO-A.C* %CO2*L %AI..