Vina istorica

de Mircea Cartarescu Pe la 3-4 ani. Mama imi spune o istorioara. Un evreu isi trimite copilul la un cioban ca sa-l invete o limba romaneasca pura. Dupa cateva luni, bate cineva la usa: "Sunt eu, ciubanul, ti-am adus cupilul! ". Radeam de pronuntia aceea ciudata. Dar ce era un evreu Mama n-a stiut sa-mi e!plice. Dupa vreo cinci ani. "ntre nenumaratele lui bancuri porcoase, de care radeam pentru ca erau pline de cuvinte inter#ise, $ean de la eta%ul&"" ne-a spus si unul care ne-a nedumerit. 'a o scoala vine inspectia, pro(esorul tine o lectie patriotica si un scolar, emotionat, incepe sa plan)a. "*um te c+eama, pui de dac ", il intreaba inspectorul. 'acare copilul spune: ",oldenber)! ". --am inteles de ce trebuia sa radem: era un nume curios, e drept, dar nu cine stie ce amu#ant. "Pai,nu-ntele)eti .ra un evreu! " *e era totusi un evreu ". unul care se pre(ace ca e roman, isi ia cateodata si nume romanesc ca sa ne pacaleasca, dar el nu e roman ca noi, e %idan si copiii lui sunt tot %idani ", s-a straduit sa ne e!plice $ean. /0 ani mai tar#iu, la restaurantul Uniunii Scriitorilor, un cole) de )eneratie desc+ide Romania literara: ""a numarati: uite, c+iar pe pa)ina 1 semnea#a un evreu. Pa)ina 3: doi evrei! Pa)ina 0: inca doi! Pa)ina 2... ". '-am intrebat ce vrea sa spuna cu asta. "-u (i naiv! ",mi-a raspuns. "Daca tacem ca niste lasi, le (acem %ocul. -u ve#i ca se-mpin) inainte unii pe altii -u ve#i ca nu mai ai loc de ei " 3 urmat o discutie penibila, in urma careia m-am ridicat si am plecat de la masa. Multa vreme am cre#ut in mitul poporului roman, bun, intelept si tolerant, neinclinat spre e!cese, spre solutii radicale. --am dus ra#boaie de cucerire, n-am (acut, de-a lun)ul istoriei, decat sa ne aparam "saracia si nevoile, si neamul ". *+iar am cre#ut ca, pana si in timpul dictaturilor de e!trema dreapta, noi am re(u#at sa trimitem evreii in la)arele de concentrare si i-am tratat mai bine decat alte popoare. Din pacate, si acest mit trebuie sa cada. "n ultimul timp, au aparut carti care de#valuie, spre (rustrarea, ne(ericirea si %ena noastra, dimensiunile nebanuite ale antisemitismului romanesc. 4ra#a (aimoasa a 5annei 3rendt, din cartea despre procesul lui .ic+mann,"romanii au (ost cel mai antisemit popor din .uropa ", a(irmatia ei ca pana si na#istii )ermani erau indi)nati de salbaticia masurilor luate de romani impotriva evreilor incep sa nu ni se mai para atat de nedrepte. "ncetul cu incetul, ni se arata (apte pe care e )roa#nic sa le privesti in (ata: sutele de victime ale po)romului din "asi, alte sute de victime ale rebeliunii le)ionare 6cu evrei a)atati in carli)ele macelariilor7, mii sau #eci de mii de victime as(i!iate in va)oane de transport. "ntar#ierea cu decenii a acordarii cetateniei evreilor, le)i antievreiesti mai dure ca oriunde, o multime de or)ani#atii antisemite, de )uverne antisemite, de personalitati antisemite. 8 anticipare cu cateva decenii a "solutiei (inale ", in scrierile unui doctrinar. Un poet national antisemit. Un )uru universitar antisemit. Discipolii sai, deveniti mai tar#iu personalitati mondiale - (acandu-si din antisemitism o pro(esiune de credinta. Si daca putem sa ne indoim de datele si ci(rele din studiile stiinti(ice - desi de cele mai multe ori n-avem motive s-o (acem -, e )reu sa te-ndoiesti de marturiile directe de (elul "$urnalului " lui Mi+ail Sebastian, in care asistam la calvarul unui scriitor, din intamplare de ori)ine evreiasca. "n cativa ani, acest om bland si copilaros, lucid si resemnat, se vede dat a(ara din slu%ba, din casa, din Societatea Scriitorilor, parasit de cei mai buni prieteni,deposedat prin urmare de umanitate, sin)ura lui "vina " (iind una obiectiva, evreitatea lui. 8ricat de amar ar (i pa+arul, trebuie sa-l bem asta#i pana la (und: avem datoria sa ne recunoastem vina istorica (ata de evreii din Romania. . primul pas spre recasti)area onoarei noastre de popor civili#at, european. 3m cre#ut si mai multa vreme ca )eneratia mea si eu insumi am (ost scutiti de antisemitism. "n de(initiv, n-am va#ut prea multi evrei la viata noastra. Dar miile de )lume, bancuri si alu#ii despre evrei cu care am (ost bombardati toata adolescenta au lasat urme si in su(letele celor mai curati dintre noi. 3u sadit o suspiciune di(u#a, o obisnuinta de a-l privi pe evreul de lan)a noi cu un alt (el de privire, ca pe un animal ciudat si potential periculos. "i e!plicam succesele prin conspiratia semenilor lui. "i reprosam ca pe o tradare asumarea evreitatii si ca pe o viclenie asumarea romanitatii. 9rebuie sa (ie cumplit de )reu sa (ii evreu, sa simti clipa de clipa povara privirii suspicioase a celorlalti. 3#i

intele) bine ca, decat sa-mi (ac ilu#ia ca sunt total liber de antisemitism, e mult mai bine sa caut antisemitismul in cele mai ascunse #one ale mintii mele, sa-l locali#e#, sa-l intele) si sa-l i#ole#. 3bia in acest (el voi (i liber de el. -umiti acest lucru "corectitudine politica ". .u il numesc purtare (ireasca (ata de o (iinta umana sau (ata de un )rup uman, oricare ar (i el. -u ideali#e# pe nimeni: intre evrei sunt )enii si ticalosi, ca in orice esantion uman. 3ndrei Plesu a scris un articol e!ceptional despre asta. *red doar ca nu se poate trai asteptandu-te clipa de clipa sa ti se reprose#e - c+iar si din partea celui mai bun prieten -ca tu personal l-ai rasti)nit pe "isus 5ristos