tefan AFLOROAEI Universitatea Al. I.

Cuza, Iai Facultatea de Filosofie

REI I! ER"RE#I AI I$A%I!II &"lotin, 'ant i !ietzsc(e)

"ro*le+e ,n aten-ie. I. "lotin i +etafizica i+a/inii 1. Date ale metafizicii plotiniene 2. Lumea ca orizont al luminii sau al vizibilului 3. Ideea de imagine a imaginii 4. Via ! a imaginii "i imagine a vie ii #. $n elesul anagogic al metafizicii plotiniene II. 0es1re docetis+ul +etafizicii +oderne. Cazul 'ant 1. Docetism religios "i docetism metafizic 2. %azul &ant 3. 'erspectiva transcendental! asupra imaginii 4. Imagine( sc)em! "i temporalitate #. Imagini e*emplare +n discursul ,antian III. !ietzsc(e. Rea*ilitarea lu+ii sensi*ile i contin/ente 1. %ritica metafizicii europene ca platonism 2. -eabilitarea percep iei "i a imaginii corporale 3. Imagine "i interpretare 4. Despre amurgul idolilor #. Idol "i imagine 2i*lio/rafie +ini+al3 1. 'lotin( Despre eternitate i timp .+n 'lotin( Enneades( III( 1/2#( versiune greac! "i francez!( edi ie +ngri0it! de 1mile 2r3)ier4

2. 'lotin( Despre frumos( traducere de Vasile -us( 2555 .a se consulta "i traducerea realizat! de 6ndrei %ornea( +n 'lotin( Opere( I( 25524 3. Immanuel &ant( Critica raiunii pure( traducere de 7icolae 2agdasar "i 8lena 9oisuc( 1/:/( pp. 1:/;1<5 4. Immanuel &ant( Critica facultii de judecare( == 4/( #/ .traducere de Vasile Dem. >amfirescu "i 6le*andru ?urdu( 1/<14 #. Immanuel &ant( Visurile unui vizionar( traducere de -odica %roitoru( 2553( cap. II "i III .lectur! facultativ!4 :. @riedric) 7ietzsc)e( Voina de putere( == 42A;443( 4<1;#5A .traducere de %laudiu 2aciu( 1///4 A. @riedric) 7ietzsc)e( Amurgul idolilor( sec iunea intitulat! Raiunea n filosofie .traducere de 6le*andru 6l. Ba)ig)ian( 1//44 Alte scrieri ,n aten-ie <. Cilles Deleuze( Diferen i repetiie( traducere de Doader ?aulea( 1//#( pp. /:;15< /. CEnter @igal( &unst4 15. 9ic)el Faar( ietzsc!e et la m'tap!(si)ue( 1//3( c)ap. 3 et 4 11. 'ierre Fadot( *lotin sau simplitatea privirii( traducere de Lauren iu >oica"( 1//<( capitolele II "i IV 12. 9artin Feidegger( &ant und das *ro+lem der ,etap!(si-( == 4;: 13. 9artin Feidegger( Epoca imaginii lumii .1/3<4( traducere de 6ndrei Dimotin( pp. 33;#4( :4; :/ 14. Gean;GacHues Iunenburger( .ilosofia imaginilor( traducere de 9ugura" %onstantinescu( 2554( pp. A#;/2 ietzsc!e" Eine p!ilosop!isc!e Einf#!rung( 1///( &ap.II .$eit und %ein und

e4te i considera-ii orientative5

6IA#A 7! RU" A FILO8OFULUI

5. 8u1ozi-ii +etafizice ale unui ti+1 cre1uscular Vorbind despre 'lotin( maestrul s!u( 'orfir ne asigur! c! acesta era mult diferit de ceilal i oameni. Diferen a sa fa ! de ceilal i apare de;a dreptul radical! dac! avem +n vedere via a sa +n trup "i +n aceast! lume. Jr( 'lotin a devenit o figur! absolut emblematic!( atKt ca filosof +n tradi ie european!( cKt "i pentru felul +n care a tr!it +ntr;un secol ce anun !( o dat! cu sfKr"itul lumii antice( grani a dintre dou! istorii complet distincte. Via a sa concret! "i L mai ales L modul +n care "i;a privit condi ia trupeasc! ar putea s! devin! un reper inevitabil pentru orice discu ie de acest fel. La timpul respectiv( filosofia a +nsemnat +nainte de toate un mod de via !( sau( mai e*act( o preg!tire +n vederea celui mai potrivit mod de via !. Bi( ca orice praeparatio( ea a cultivat ideea ini ierii "i practica +ndelungat! a unor e*erci ii spirituale. %el care reu"ea s! le urmeze pKn! la cap!t avea "ansa de;a accede la adev!ratul mod de a fi al omului. 'Kn! aici( abreviind la ma*imum datele unei +nv! !turi filosofice( lucrurile par cel pu in +n parte de +n eles. Doar c! intervin unele credin e "i reprezent!ri care( ast!zi( nu ne mai apar +ntru totul inteligibile. 6m putea spune cu privire la ele c! sunt( +n definitiv( indecidabile. 6stfel este credin a( valabil! atunci( c! aceast! e*isten ! sau via ! +n trup nu este singura real!. Dimpul pe care;l tr!ie"te omul nu este dat doar de intervalul cronologic dintre momentul na"terii "i cel al mor ii. Dimpotriv!( e*isten a sa p!mKnteasc! trebuie pus! +n leg!tur! cu o alta anterioar! "i( +nainte de toate( cu ceea ce 'lotin +n elege prin ps(c!'( suflet( +n dubla sa prezen !( ca suflet al lumii "i ca suflet individual. ?ufletul reprezint! cea de;a treia ipostaz! originar! a metafizicii sale( dup! !'n .unu( ca principiu mai presus de fiin !4 "i no/s .spirit sau intelect intuitiv( ec)ivalent cu fiin a sau cu unitatea superioar! a formelor paradigmatice4. Mnul creeaz! continuu( prin procesie .pr0odos4( lumea spiritului( totul petrecKndu;se atemporal. @ace acest lucru f!r! a suferi vreun gen de modificare sau afec iune. Din via a spiritului procede cea a
1

'aginile ce urmeaz! reiau( cu unele modific!ri necesare( cKteva te*te publicate de0a +n intervalul 2552;255#. Mnul din ele( intitulat Docetismul metafizicii occidentale( a fost publicat +n volumul 1oan *etru Culianu" ,emorie i interpretare( coordonator 7icu Cavrilu !( Ia"i( 2552( pp. 1</;212. %elelalte au ap!rut fie +n Analele tiinifice ale 2niversitii 3Al" 1" Cuza4 din Ia"i( sec iunea @ilosofie( fie +n revista 5impul din Ia"i.

sufletului. Iar acesta din urm! produce "i anim! corpurile e*istente( proiectKnd asupra materiei formele pe care le contempl! +n lumea spiritului. ?ufletul lumii anim! corpul lumii( sufletele individuale anim! sufletele individuale( fie c! este vorba de oameni( animale sau plante. 7imic nu r!mKne +n afara acestei procesiuni a vie ii. Bi nimic nu este complet separat de ceea ce;i este surs! originar!. J dat! a0uns +ntr;un trup "i +ntr;o form! individuat! de via !( sufletul va tinde s! fac! drumul +napoi( c!tre ipostazele superioare. 9ai e*act( c!tre adev!rata sa patrie. -e+ntoarcerea( epistrop!'( animat! de o profund! dorin !( va fi decisiv! pentru orice suflet individual. Doar astfel poate reg!si pro*imitatea binelui originar "i gra ia acestuia. ?ufletul caut! s! o realizeze prin contemplare( t!eoria( +n eleas! fie ca participare la o form! de via ! superioar!( fie ca tendin ! de a redobKndi unitatea simpl! "i ini ial!. 8ste vorba( +n definitiv( de asem!narea cu ceea ce este originar. 'racticarea unor virtu i L sau moduri de purificare L va fi esen ial! +n acest sens. %!ci r!ul const! +n procesul e*cesiv de individua ie( adic! +n separa ia de izvorul vie ii. -!ul +nseamn! priva iune( lips! a formelor vie ii sau desprindere de +ntregul acesteia. %e anume import! enorm +n acest scenariu metafizic( destul de e*otic pentru omul de ast!zi N 9ai +ntKi( sufletul lumii nu reprezint! nimic abstract sau pur conceptual. Dimpotriv!( abstrac ia survine doar atunci cKnd sufletul se +ndep!rteaz! continuu de ceea ce;i este surs! originar!. ?ufletul lumii este el +nsu"i via ! "i surs! a vie ii pentru tot ce anim!. 8l este +ntreg +n el +nsu"i "i +n fiecare suflet individual. ?ufletul lumii nu este absent din nici o parte a lumii( tot a"a cum nici sufletul individual nu este absent din nici o parte a corpului nostru . Enneade( III. A( 1142. %a urmare( +ntregul univers apare ca un organism viu( m!re sau impresionant +n c)ip propriu. -aporturile din economia sa sunt descrise +n termeni deopotriv! estetici "i religio"i( cum sunt !0moios "i !omo6osis( ei-0n "i -0smos. ?ufletul individual reprezint! actualizarea unei posibilit! i a +ntregului( adic! a sufletului lumii .VI. 4( 44. 'e m!sur! +ns! ce aten ia ne conduce dincolo de formele varii ale individua iei( c!tre izvorul acestora( via a devine mai dens! "i mai sigur! de puterile ei. Bi( cum ine de orizontul celor inteligibile( cap!t! un caracter perfect parado*al3. 8ste ceea ce comport! o logic! mult diferit! de logica obiectului sensibil sau
2

Draducerea unor fragmente din Enneade( III. A ODespre eternitate i timpO am f!cut;o dup! edi ia bilingv!( greac! "i francez!( +ngri0it! de 1mile 2r3)ier( 1/2#. $n cazul altor tratate( am folosit urm!toarele edi iiP 'lotin( Enneade I;II( traducere "i comentarii de Vasile -us( Liliana 'eculea( 6le*ander 2aumgarten "i Cabriel %)indea( 2553Q 'lotin( Opere( I( traducere de 6ndrei %ornea( 2553( cKt "i 'ierre Fadot( *lotin sau simplitatea privirii ( traducere de Lauren iu >oica"( 1//<( sau Gean 2run( eoplatonismul( traducere de %!t!lin 6ng)elina( 2555. Voi semnala +n fiecare caz +n parte( cu ini ialele traduc!torului( edi ia folosit!. 3 6ceast! c)estiune( cu o surs! esen ial! +n 'laton . 5imaios( 42 e4( a re inut mult aten ia unor interpre i sensibili la dimensiunea metafizic! a vie ii. Bi s;a vorbit( de"i nu +ntotdeauna cu referire la gKndirea neoplatonician!( despre coincidentia oppositorum .9ircea 8liade4 "i logica ter ului inclus .Btefan Lupa"cu4( logica lui Fermes .%onstantin 7oica4 "i logic! speculativ! .6le*andru ?urdu4( sau logic! a incorporalului .6ndrei %ornea4. Mltimul e*eget amintit formuleaz!( cu referire la metafizica plotinian!( datele unei astfel de logici .cf. 7muriri preliminare la 'lotin( Opere( I( 2553( pp. <2;/#4. -eluat! succint "i cu privire la cea de;a treia ipostaz! plotinian!( ea ne spune c!

corporal. 9. i+1ul : i+a/ine +ic3toare a eternit3-ii Import! mult acum( pentru ceea ce doresc s! spun +n continuare( faptul c!( +n viziunea lui 'lotin( timpul +nsu"i este un element generat( ceea ce;l genereaz! fiind tocmai via a sufletului. 6"adar( o +ntrebare mai vec)e( formulat! cu destul! claritate de 6ristotel . .izica( IV( 11( 21/ aP dac! nu ar e*ista sufletul care m!soar! "i resimte sc)imbarea +n genere( oare timpul ar e*ista N4( reluat! mai tKrziu de 6ugustin "i 'ascal( sesizabil! c)iar "i +n reflec iile unor gKnditori ca Fume sau &ant( 2ergson "i Fusserl( aceast! +ntrebare ce a traversat +n voie istoria gKndirii occidentale avea s! capete la 'lotin un r!spuns nea"teptat de subtil. -evenind la spusa mai vec)e c! timpul reprezint! imaginea mi"c!toare a eternit! ii .5imaios( 3A a4( 'lotin dezvolt! o nou! metafizic! a timpului. @ace acest lucru mai ales +n Enneade( III. A( adic! tratatul 4# +n ordine cronologic!( intitulat de c!tre 'orfir Despre eternitate i timp. 7u va mai gKndi timpul +n dependen ! de ceea ce se +ntKmpl! +n lumea fizic! sau de mi"care( cum obi"nuiau unii stoici. 7ici +n dependen ! de ceea ce ar fi propriu elementului celest( anume mi"carea circular! perfect!( pentru care timpul nu cre"te "i nu scade( nu vine "i nu trece( fiind mereu acela"i 4. 'entru 'lotin( timpul are el +nsu"i un izvor( anume cea de;a treia ipostaz! originar!( sufletul ca atare. %e se +ntKmpl! +ns! cu celelalte dou! ipostaze originare N Mnul +n sine este liber de orice determina ie( dar "i de orice lips! de determina ie. Despre el nu se poate spune nimic +n termenii temporalit! ii( nici c! de ine ceva +n acest sens( nici c! nu de ine. %um reprezint! principiul absolut originar( unul este mai presus de fiin ! "i nefiin !. 'lotin va spune c! unul este mai presus c)iar "i de binele ca atare #. %u alte cuvinte( nume"te +nsu"i izvorul abisal( cel din care procede spiritul "i L doar astfel L forma inteligibil! a eternit! ii. $n consecin !( el nu este nici temporal "i nici non;temporal( nici etern "i nici non;etern. %!ci nu de ine la sine altceva decKt pe sine +nsu"i .III. <( 114. Bi nu comport! alteritate :. 7umai c! "i acest mod de a vorbi cu privire la unu L spunKnd c! este unul +n sine( principiu( izvor prim etc. L se dovede"te +n cele din urm! a fi impropriu.
sufletul lumii se distribuie f!r! s! se +mpart! ori separeQ el este ec)ivalent +n poten ! cu fiecare suflet individual( a"a cum acesta din urm! poate reconstitui oricKnd +ntregulQ sufletul produce din sine f!r! a pierde nimic din sine "i f!r! a se fi*a +ntr;un anume loc sau timpQ el poate fi deopotriv! +n afara a altceva "i +n!untru .p. <#4. 4 %f. 6ristotel( De caelo( II( 1. # 8l va fi mai presus de bine O!(per8gatonO "i nu va fi un bine pentru el +nsu"i( dar va fi un bine pentru rest( dac! vreun lucru are capacitatea s! se +mp!rt!"easc! din el .VI. /( :( 6%4. : 6cela( neavKnd O+n sineO nici o alteritate( este prezent de;a pururea Opentru noiO( +n vreme ce noi Osuntem prezen i pentru 8lO numai atunci cKnd nu avem Oalteritate +n noiO. 7u 6cela tinde spre noi( pentru ca s! se roteasc! +n 0uru;ne( ci noi tindem spre 6cela( pentru ca s! ne rotim +n 0uru;i. Bi de;a pururea One rotimO +n 0urul Lui( dar nu privim +ntotdeauna c!tre 8l .VI. /( <( 6%4.

7ici ipostaza metafizic! a spiritului nu cunoa"te temporalitate. Dar spiritului +i este propriu elementul eternit! ii. 8l manifest! o via ! a sa( mai ales prin acea dubl! mi"care de procesie "i re+ntoarcere( e*pansiune "i concentrare +n sine. @ormele inteligibile ce compun lumea spiritului refac unitatea acestuia( ca "i cum s;ar reuni mereu +n unul "i acela"i punct( spre a;"i afirma astfel stabilitatea lor absolut!. Docmai +n aceast! via !( ce persist! +n identitatea sa( ce este totdeauna prezent! la sine +n +ntregul s!u .III. A( 34( rezid! eternitatea +ns!"i. ?piritul( +n fond( se reflect! pe sine( el se gKnde"te continuu pe sine. Via a sa ec)ivaleaz! cu ceea ce se nume"te fiin ! sau cu Dumnezeu .III. A( #4. @iind vorba de o via ! aceea"i "i +ntotdeauna +n ea +ns!"i( ea st!ruie +n lumina prezentului etern. De altfel( cum va spune 'lotin( termenul eternitate Oai9nO vine din cuvintele Oae: "i 0nO ce semnific! Rceea ce este totdeaunaS Oae: ontosO .III. A( 44. 6ltfel spus( ceea ce este cu adev!rat .III. A( :4. 6ceast! natur! etern! Oa spirituluiO( ce este atKt de frumoas!( se afl! +n pro*imitatea MnuluiQ ea vine din el "i merge c!tre elQ ea nu se duce departe de el( ci r!mKne mereu aproape de el "i +n elQ "i +"i conformeaz! via a acestui Mnu .III. A( :4. 8ternitatea este proprie vie ii aflate +n repaos "i identitate cu sine( adic! vie ii infinite a spiritului. 7u la fel se +ntKmpl! +ns! "i cu sufletul( cea de;a treia ipostaz! originar!. Dac! +n spirit formele inteligibile stau sub semnul unui prezent etern( sufletul se desc)ide succesiunii temporale. $n el +nsu"i( orice suflet este etern. Doar c!( prin procesie( sufletul +ntKlne"te lumea corpurilor "i a devenirii( intr! +n rela ie cu acestea "i a0unge preocupat de ele. De"i etern +n el +nsu"i( sufletul dobKnde"te alte "i alte +nf! i"!ri A. 8l va cunoa"te ceea ce +nseamn! trecut "i viitor( dar +nainte de toate gri0a de sine "i de lucruri. 8*ist!( a"adar( o e*perien ! a sufletului( iar aceasta se petrece ca procesiune temporal! <. Dimpul nu ar e*ista +n absen a acestei e*perien e( ce pune +n rela ie ceva etern cu ceea ce nu este etern. 6ltfel spus( sufletul se situeaz! la mi0locul drumului dintre cele pur inteligibile "i cele sensibile( acolo unde ele se +ntKlnesc. 6dic! +n acel punct +n care distan a de cele originare risc! s! creasc! destul de mult. Jr( e*act acolo mi"carea este resim it! altfel( ca "i via a +ntregului de care ine. %!ci +n suflet e*ist! mai mult! agita ie "i o mi"care continu! c!tre +nafar!. ?ufletul dore"te s! produc! sau s! transpun! altfel ceea ce el vede +n lumea spiritului. 8ste mult mai predispus alterit! ii "i multiplului. ?e +ntKmpl! astfel probabil "i datorit! compozi iei sale inegaleP o latur! supra;ra ional! sau supra;con"tient!( intuitiv!( +n
A

$ntr;adev!r( mereu alte "i iar!"i alte O+nf! i"!riO cunoa"te ?ufletulP el este cKnd ?ocrate( cKnd un cal( +ntotdeauna un individ din cele e*istente. Intelectul +ns! este toate lucrurile. %!ci el le posed! pe toate stKnd +n nemi"care +n sine "i el numai este( iar cuvKntul ResteS +i apar ine ve"nic( "i niciodat! nu e*ist! pentru el viitorul. $ntr;adev!r( "i atunci O+n viitorO el esteQ "i nu e*ist! nici ceva trecut .V. 1( 4( 6%4. < De ce sufletul creeaz! timpul "i nu eternitatea N @aptul c! lucrurile pe care el le creeaz!( corpurile( nu sunt eterne( ci sunt +ncercuite de timp. Desigur( sufletele nu e*ist! +n timp( dar e*perien ele sale "i creaturile sale sunt +n timp. ?ufletele sunt eterne( timpul +ns! le este posterior( iar ceea ce se afl! +n timp este inferior timpului .IV. 4( #( 6%4.

care se manifest! spiritul "i care st! +n rela ie continu! cu acestaQ deopotriv!( o latur! ra ional!( unde au loc actele de aten ie( voin !( 0udecat! "i imagina ieQ "i o latur! infra;ra ional!( manifest! prin senza ii( instincte "i tendin e organice /. 6"adar( dou! laturi non;ra ionale( +ntre care una ra ional! sau con"tient!. De la o form! de via ! la alta( difer! puterea acestor laturi. %eea ce +nseamn! c! sufletul con ine date relativ opuse( "i pe cele de sus( "i pe cele de 0os( pKn! a fi +n stare de orice via ! .III. 4( 34. $n via a obi"nuit! a omului pare s! predomine latura median!( cea con"tient! sau ra ional!. @ormele inteligibile din lumea spiritului +i sunt prezente sufletului doar succesiv "i nu deodat!. 8l produce lumea corporal! pu in cKte pu in( evoluKnd de la o stare la alta. 9anifest! lumea multipl! +n c)ip prodigios( +n e*terior .III. A( 114. ?ufletul produce actele sale unul dup! altul( +ntr;o succesiune mereu variat!Q cu un nou act( el genereaz! ceea ce urmeaz!( ceea ce nu a e*istat mai +nainte .III. A( 114. 'roducKnd noul( diferen a e*centric!( unitatea sa intern! sl!be"te. La fel "i for a sa( +n c)iar aceast! mi"care progresiv! 15. 6"a se produce( +n locul eternit! ii( timpul +nsu"i. Bi( o dat! cu acesta( lumea sensibil!( ce nu are alt loc decKt +n suflet( +n timpul ce apar ine acestuia. %um bine observ! 1mile 2r3)ier( urmKnd 5imaios( 3: d;e( 'lotin face din timp rezultatul mi"c!rii prin care sufletul procede +n afara spiritului 11. Dimpul +nseamn!( astfel( procesie +n afar! a sufletului( o mi"care ecstatic! "i sensibil!. %e va sesiza 'lotin +n aceast! mi"care a sufletului +n afara sa N $nainte de toate "i conform celor spuse de 'laton( c! sufletul apare ca imagine a spiritului( ei-0n. Jr( timpul este imaginea eternit! ii "i trebuie s! fie fa ! de eternitate ceea ce este universul sensibil fa ! de cel inteligibilQ deci( +n locul unei vie i inteligibile( o alt! via !( ce apar ine acestei puteri a sufletului "i care se nume"te via ! prin omonimieQ +n locul mi"c!rii spiritului( mi"carea unei p!r i a sufletuluiQ +n locul identit! ii( uniformit! ii( permanen ei( sc)imbarea "i activitatea mereu diferit!Q +n locul indivizibilit! ii "i unit! ii( o imagine a unit! ii( adic! unul care este astfel +n forma continuit! iiQ +n locul unei infinit! i ce este un tot( un progres necontenit al infinituluiQ +n locul a ceea ce este +ntreg deodat!( un +ntreg ce urmeaz! s! vin! parte cu parte "i care urmeaz! mereu s! vin!Q astfel universul sensibil imit! acest +ntreg compact "i infinit al lumii inteligibile( aspirKnd f!r! +ncetare la ac)izi ii noi +n e*isten !Q fiin a sa va fi astfel imaginea fiin ei inteligibile .III. A( 114. 'oate fi cu totul nea"teptat! "i stranie pentru noi( acum( ideea c! aceast! via ! pe care o tr!im nu;"i are numele ei propriuP ea se nume"te via ! doar prin omonimie( cum spune 'lotin( deoarece
/

J surs! de inspira ie( Rep" 43# e L 444 e. Diferen ele sunt totu"i importanteP cf. 6ndrei %ornea( op" cit"( 125;123( unde este formulat! o analogie cu imaginea psi)analitic! a sufletului. 15 Ideea c! noul conduce la o form! de epuizare de sine( sau c! aduce cu sine un imens risc( apare "i atunci cKnd 'lotin discut! cu privire la e*erci iul interpret!rii gnostice a unor te*te. %f. mai ales Enn"( II. /( :Q a se vedea "i 6ndrei %ornea( op" cit.( pp. 25( :1. 11 %f. otice la Enn"( III. A( +n 'lotin( Enneades( III( 1/2#( p. 142( n. 2.

adev!rata via ! se petrece +n lumea spiritului. Iar timpul survine +n suflet pe m!sura +ndep!rt!rii sale de spiritP cu cKt sufletul se +ndep!rteaz! mai mult( +n forme individuate "i contingente( cu atKt timpul este resim it mai intens "i mai dramatic. Dr!it la limita sa de 0os( timpul ne poate face s! uit!m complet de provenien a sa "i a sufletului ca atare. 6vem de a face( cum vedem( cu o alt! +n elegere a temporalit! ii decKt cea care ne este proprie nou! acum. Discu ia ca atare solicit! +ntotdeauna trei termeni elementari( +n acord cu cele trei ipostaze originare. 8ste vorba mai +ntKi de izvorul abisal al eternit! ii "i timpuluiQ prezen a sa este resim it! +n suflet( atunci cKnd se +ntKmpl! acest lucru( ca parousia( o prezen ! fulgurant! "i deplin! .VI. /( 44. Din acest izvor procede eternitatea ca atare( ai0n( adecvat! modului de prezen ! al fiin ei .III. A( 44. Mrmeaz! timpul( c!r0nos( ca via ! a sufletului care( de"i etern +n sine( trece dintr;o stare +n alta .III. A( 114. Mltima ipostaz! indic! o situa ie cu totul aparteP dubla condi ie a sufletului( etern +n sine "i temporal +n e*perien a sa. 8*act +n acest fel survin succesiunea sau trecerea( gri0a "i preocuparea( sau e*terioritatea +ns!"i. De fapt( +n 0oc este acum condi ia intermundiar! a sufletului omenesc "i a omului +n genere12. %Kt prive"te timpul ca atare( acesta este prin e*celen ! elementul noului( al diferen ei e*centrice. J astfel de diferen !( +n mi"carea ei mereu progresiv!( comport! +ntotdeauna un imens risc. ?ufletul se poate oricKnd +ndep!rta de originile sale( iar +ntoarcerea este dificil!. %!ci timpul pare s! descrie mai cu seam! o mi"care e*centric! sau ecstatic!( orientat! c!tre +nafar!. ?au o mi"care descendent!( de la adev!rata via ! c!tre imaginea ei( "i mereu mai departe de la o imagine la alta. %a urmare( via a omului se va numi astfel( adic! via !( doar prin omonimie. 7umai c! acest lucru nu +mpiedic! deloc +n elegerea ei ca un gen de praeparatio( dimpotriv!. Jrientarea privirii c!tre cele de sus( o dat! cu e*erci iul treaz al aten iei( ca "i orice form! a gri0ii de sine( a"a cum este an8mnesis( toate acestea fac posibil! mi"carea invers!( de +ntoarcere. $n lumea sensibil! sau corporal!( timpul ciclic reprezint! modelul oric!rei alte forme de temporalitate. %eea ce +nseamn! c!( +n lumea omului( import! nu atKt sensul istoric al unor fapte( cKt nevoia de a r!spunde unei puteri asemeni destinului. Iar perspectiva concret! a vie ii omene"ti este cea es)atologic!P ea este gKndit!( pe urmele lui 'laton( +n termeni de cicluri milenare( contemplare a celor inteligibile( c!dere "i 0udecat! la finele marelui ciclu( re+ncarnare(

12

Vor e*plora mult aceast! imagine a omului unii neoplatonicieni moderni( ca 9arsilio @icino( sau unii romantici( v!zKnd omul ca o fiin ! f!r! un loc precis pe scara e*isten ei( dar nevoit! astfel s!;"i afle singur! locul( uzKnd de ra iune "i de liberul ei arbitru. %um s;a v!zut +ns!( pentru 'lotin( omul manifest! o dubl! posibilitate de a urca sau cobor+ pe scara fiin elorP atKt +n e*isten a sa prezent!( de la condi ia primar! a fiarei pKn! la cea divin!( cKt "i prin ulterioare re+ncarn!ri. %elelalte suflete( +ntrupate +n animale "i plante( dispun doar de a doua posibilitate. Locul nostru( r!mas perpetuu instabil( "i;l disput! aprig ba fiara( ba zeul( ba c)iar omul din noi .6ndrei %ornea( op" cit.( p. 1234.

<

pedeaps! "i r!splat!13. Jr( cKnd e*isten a de acum "i de aici nu este nici singura "i nici pe deplin real!( via a trupeasc! a omului este inevitabil pus! +n c)estiune. 8a va fi +mpins! uneori +n umbr! sau +n relativitate. Via a de aici este +n fond o lung! preg!tire pentru ceea ce omul urmeaz! s! fie. Doar c! faptul se petrece altfel decKt +n lumea modern! "i din cu totul alte motive. J astfel de nara iune metafizic! +nc! este capabil! s! ne re in! aten ia "i s! ne pun! la +ncercare puterea de +n elegere. Ideea mai vec)e a metempsi)ozei va fi reluat! acum +n termeni platonicieni. Doar c! ace"ti termeni vor cunoa"te( +n vremea lui 'lotin( o form! cu adev!rat radical!( lucru evident prin c)iar inten ia lor es)atologic!. 8ste ceea ce afl!m( de e*emplu( +n enun ul c! sufletul individual nu se na"te "i nu moare. 6cest fapt( cum "tim( este greu de acceptat +n absen a unei credin e religioase( dar la fel de greu este "i de respins. ?pusa c! sufletul nu se na"te "i nu moare( negativ! fiind( se supune mai multor interpret!ri( devenind +n acest sens materie de lucru inepuizabil!. $n prim! instan !( am putea +n elege de aici c! timpul cronologic nu este propriu sufletului( nu este elementul s!u natural. %Knd se face precizarea c! locul originar al sufletului este +n cer "i nu pe p!mKnt( ni se ofer! o solu ie alegoric! +n aceast! privin !. Deopotriv!( propozi ia de mai sus vrea s! spun! c! sufletul afl! +n sine sursa mi"c!rii sale "i puterea de;a anima trupul. Mn cunoscut e*eget( Luc 2risson( va trage de aici o concluzie destul de ciudat!( anume c! dac! sufletul nu este n!scut "i nici muritor( atunci num!rul sufletelor Odin universO este constant. 7u "tiu +n ce m!sur! acest lucru era important pentru cei vec)i sau dac! ei +"i puneau problema num!rului de suflete e*istente. Mn alt lucru a" re ine din spusa c! locul natural al sufletului este cel uranic( anume c!( prin c)iar natura sa( sufletul contempl! +n c)ip nemi0locit ceea ce este inteligibil. 6ctivitatea cea mai proprie a sufletului este cea de contempla ie( viziunea direct! a celor inteligibile. 6m putea re ine aceast! afirma ie +n felul descrierii a ceva de limit!( ca "i cum ar fi vorba despre un posibil grad ma*im
13

Dup! fiecare ciclu de zece mii de ani( toate sufletele se reg!sesc pentru o mie de ani +n cer. La sfKr"itul acestui prim mileniu( sufletele care +nc! nu au a0uns la o viziune satisf!c!toare a inteligibilului se +ncarneaz! +n trupuri omene"ti. 'rima +ncarnare poate fi urmat! de altele opt( +n decursul c!rora unele suflete duc via a unui animal. 6ceste diferite +ncarn!ri depind de o dubl! esc)atologie( care se +nrude"te cu aceea +ntKlnit! +n ;orgias .#23 a L #2A a4( *!aidon .15A d L 11: a4( Repu+lica .T( :14 a L :21 d4 "i 5imaios ./5 e L /2 c4. 'rima( valabil! pentru primul mileniu( stabile"te o ierar)ie +ntre tipurile de fiin e umane +n func ie de calitatea "i durata contempl!rii inteligibilului de c!tre fiecare suflet +n decursul celor o mie de ani cKt s!l!"luie"te +n cer. 6 doua implic! ideea c! soarta fiec!rui suflet( +n decursul celor opt milenii urm!toare( depinde de ceea ce va fi fost L dup! +ncarnarea lor +ntr;un trup de om sau de animal L felul lor de via ! +n raport cu dreptatea "i nedreptatea "i( la urma urmei( +n raport cu contemplarea inteligibilului( contemplare mediat! +n cadrul procesului de reminiscen ! OUO. Dup! aceast! prim! e*isten ! omeneasc! "i dup! fiecare dintre cele opt ulterioare( sufletele oamenilor vin la 0udecat! . *!aidros 24/ a( cf. Enn" IV <( 1( 3<4. %ele care au tr!it +n r!utate +"i vor isp!"i pedeapsa +n +nc)isorile de sub p!m+nt . *!aidros 24/ a4Q celelalte urc! spre un loc ceresc nedeterminat . *!aidros 24/ a;bQ cf. Enn" I. 1( 11Q VI. /( <4. ?ufletele celor care( aspirKnd dup! cunoa"tere "i frumos( au ales de trei ori la rKnd acest fel de via !( scap! din ciclul re+ncarn!rilor . *!aidros 24/ a4Q a"adar( ele +"i petrec cele cinci milenii care au mai r!mas +n cer. Doate celelalte( la cap!tul a o mie de ani( revin s! trag! la sor i "i s!;"i aleag! noul mod de via ! . *!aidros 24/ a4 6tunci( cel care fusese om +n genera ia trecut! risc! s! devin! un animal( un animal care totu"i poate redeveni un om +n genera ia viitoare . *!aidros 24/ b4 .Luc 2risson( *lotin< o +iografie( traducere de %ristian 2!dili !( 1//<( pp. 15A;15<.

de fiin !( indiferent c! acestui grad ma*im +i corespunde sau nu ceva real. De altfel( 'lotin va spune c! doar zeii au parte de o contempla ie nemi0locit! "i continu! a Mnului. $n acest punct e*trem( sufletul nu are puterea s! st!ruieP sufletul nu suport! mult s! r!mKn! +n +nalt .VI. /( 1o4. %!ci nu toate sufletele a0ung la un grad suficient de libertate. ?e +ntKmpl! ca "i cum unele ar fi atrase cu putere de un element str!in naturii lor. 6stfel are loc +ntruparea lor( fie sub form! de oameni( fie sub form! de animale( +n decursul mai multor cicluri de e*isten !. Din nemi0locit!( contemplarea celor inteligibile devine mi0locit!( prin anamnesis. ?ufletele care continu! s! tot decad! a0ung +n cele din urm! acolo unde locul de via ! ia forma unei +nc)isori +ntunecate .*!aidros( 24/ a4. 8le duc la cap!tul cel mai de 0os "irul de re+ncarn!ri. -!mKn +n locul cel mai de 0os al e*isten ei un ciclu +ntreg( dup! care urmeaz! un nou mod de e*isten !. ?e +ntrupeaz! atunci fie ca oameni( fie ca animale apropiate omului sau ca s!lb!ticiuni. 6lte suflete +ns! caut! s!;"i salveze condi ia originar!( alegKnd un drum urc!tor( orientat c!tre cunoa"tere "i frumos. @ire"te c! nu e suficient s! aleag! +ntr;o singur! e*isten ! acest mod de via !( ci de trei ori la rKnd( fapt care le poate elibera de ciclul re+ncarn!rilor. $ntr;adev!r( +n aceast! perspectiv! nu se poate vorbi despre trupul omenesc +n felul unui templu sau a ceva cu totul liber. 6dev!ratul templu .neos4 al sufletului este intelectul pur sau spiritul .no=s4. 7u +ntKmpl!tor modelul vie ii +n spirit +l ofer! acum cel care cultiv! e*cep ia ca atareP ini iatul sau sfKntul( omul divin. $n cazul lor( adev!ratul mod de via ! este cel contemplativ. -!mKne +ns! de v!zut +n ce m!sur! el mai r!spunde( cu +n elesul s!u( modului +n care noi gKndim ast!zi. ;. C(i1ul 1ictat : o i+a/ine a i+a/inii -evin la spusele discipolului biograf( anume c! 'lotin era un om nu tocmai obi"nuit. $nainte de toate( el p!rea c! se ru"ineaz! fiindc! Otrebuia s! vie uiasc!O +n trup "i din aceast! pricin! nu suporta s! vorbeasc! nici despre neamul s!u( nici despre p!rin i( nici despre locul s!u de obKr"ie .1414. 8ste motivul pentru care i se p!rea nevrednic s! pozeze unui pictor sau unui sculptor( +ncKt i;a "i spus lui 6melios Ocel mai fidel discipol al s!uO( care tot st!ruia pe lKng! el ca s! +ng!duie a i se zugr!vi c)ipulP u>i oare de ajuns c port c!ipul acesta n care m>a nctuat natura ? Ai vrea@ pe deasupra@ s cred c imaginea lui e mai trainic decAt el i s o las n urma mea de parc ar fi ceva cu adevrat vrednic de privit B. ?intagma eidClou e6dolon .imagine a imaginii4 +"i are sursa( cum "tim( +n Repu+lica(
14

-eferin ele la spusele lui 'orfir se fac dup! scrierea sa Viaa lui *itagora" Viaa lui *lotin( traducere de 6delina 'iat,oVs,i( %ristian 2!dili ! "i %ristian Ca"par( Ia"i( 1//<. Voi indica +n te*t( +ntre paranteze( fragmentul din care am preluat spusele biografului.

15

#/A b. 8a ar merita singur! un comentariu e*tins( pentru c! abreviaz! e*celent atKt metafizica platonician!( la care revine 'lotin( cKt "i diferen a ce o aduce acesta din urm! cu +nv! !tura sa. Dar nu voi +ntKrzia acum asupra acestor lucruri. 6mintesc doar c! termenul folosit de 'laton +n acel loc este ei-0nP imaginea din oglind!( ca "i cea pictat!( se aseam!n! "i totodat! difer! esen ial de lucrul natural pe care;l reprezint!. Iar acesta din urm! difer! L +n c)iar asem!narea sa L de modelul s!u originar( eidos. %eea ce +nseamn! c! primele apar ca imagini ale imaginiiP ele sunt aparente( f!r! a de ine realitate prin ele +nsele. Dar "i natura produce imagini( a"a cum sunt umbrele "i mira0ele( un fel de 0oac! a zeului cu lucrurile din aceast! lume . %op!"( 234 b4. 7umai c! artele frumoase e*celeaz! +n a produce imagini ale imaginii . Rep"( #/A b4. 'o i recunoa"te astfel trei ipostaze ale unui lucru produs de om( fie acesta pat( mas! sau altcevaP firea lui ca atare( p!(sisQ forma produs! de om "i( +n al treilea rKnd( forma reflectat! +n oglind! sau pe pKnza unui pictor. 6stfel c! pictura se refer! la ceea ce pare +n felul +n care pare "i nu la ceea ce este +n felul +n care este .#/< a;b4. Driada este valabil! "i +n alte situa ii( de e*emplu +n cazul celor descrise +ntr;o tragedieP dramaturgul vine +n al treilea rKnd( pornind de la rege "i adev!r .#/A e4. -efuzul cuiva de a i se zugr!vi c)ipul are( +n epoca lui 'lotin( "i alte motiva ii. Dorin ei de a de ine imaginea unui trup( care +n pictur! a0unge f!r! via ! "i poate genera idolatrie( +i este superioar! dorin a de modelare a propriului suflet +n lumina unor virtu i 1#. 9isionarul cre"tin "tie bine acest lucru. Jmul puterii( precum regele spartan 6gesilas( refuz! pictura din alte pricini. Cnosticii( unii din ei bine cunoscu i de 'lotin( invoc! mereu modul +n care a fost creat! lumea temporal! de c!tre demiurg( el +nsu"i o imagine. ?au +n care omul( atras de aceast! lume( +i multiplic! r!ul "i iluziile L iar!"i prin conceperea unei imagini a imaginii .Enn"( II. /( 154. Dar s! revin la isprava lui 6melios. 6parent mai pu in convins de insuficien a unei imagini a imaginii( el a g!sit o solu ie la refuzul lui 'lotin. %um unul din cei mai buni pictori ai vremii( &arterios( era prietenul s!u( l;a adus pe acesta la +ntrunirile "colii L c!ci oricine dorea s! participe era +ng!duit L O"i l;a +ndrumat caO studiindu;l cu toat! luarea aminte pe 'lotin( s! culeag! cele mai sugestive +nf! i"!ri ale acestuia .14. %u imaginea p!strat! +n minte( pictorul a sc)i at apoi portretul lui 'lotin( aducKndu;l cKt mai aproape de c)ipul real "i viu al filosofului. 7u a ie"it cu aceasta din lan ul imaginilor( c!ci fiecare lucru( pe treapta sa de e*isten !( este o
1#

%f. %ristian 2!dili !( ote la 'orp)Wrios( Viaa lui *itagora" Viaa lui *lotin ( edi ia 1//<( pp. 1#A;1#<. 8pisodul Odin .aptele apocrife ale lui IoanO se termin! cu un discurs filosofic al apostolului. DecKt s! fi pierdut vremea s! picteze un mort .adic! un trup4 cu ni"te culori moarte( LWcomedes Oun convertit la credin a cre"tin!( care a cerut unui pictor s!;i aduc! portretul lui IoanO ar fi f!cut mai bine s!;"i fi pictat sufletul cu acele culori vii "i adev!rate care sunt virtu ile cre"tine .de la credin ! "i pKn! la vrednicie4. $n Apop!tegmata 7aconica A/( 21# 6( 'lutar) aminte"te cazul regelui spartan 6gesilas( care nu s;a l!sat reprezentat O...O din dispre fa ! de arti"ti O...O. Ioan .asemeni tuturor sfin ilor cre"tini( de la 6ntonie pKn! la Deodor din ?W,eon4 se teme c!( l!sKndu;se pictat .sau( +n cazul lui 6ntonie( mumificat4( favorizeaz! idolatria.

11

imagine a celui spre care tinde "i( +n ultim! instan !( o imagine a fiin ei "i a unului( e6dolon 0ntos -ai !en0s .I. A( 24. Dar cel pu in a c!utat s! a0ung! la o imagine mai vie a c)ipului +n aten ie. Din acelea"i motive( 'lotin n;a dezv!luit nim!nui ziua sau luna +n care s;a n!scut( nici locul na"terii. 6 procedat astfel deoarece nu g!sea cu cale s! aduc! cineva 0ertfe sau s! dea vreun osp! +n cinstea lor( de"i el +nsu"i( +n zilele cKnd tradi ia spunea c! se n!scuser! 'laton "i ?ocrate( aducea 0ertfe "i oferea un banc)et prietenilor .24. Mnii dintre cei apropia i "tiau( fire"te( c! s;a n!scut la LWcopolis( +n 8gipt( +n anul 25#( tr!ind pKn! +n 2A5( la -oma. Doar c! acest lucru p!rea s! fie lipsit de importan ! +n comunitatea sa filosofic!. ?ocrate "i 'laton +n sc)imb( deveni i +ntre timp paradigme( 0ustificau unele sacrificii +n memoria lor. J dat! cu provenien a local! a omului( insignifiante deveneau "i limba sa gentilic! sau numele preluat din aceast! limb!. Mnul dintre discipolii lui 'lotin se numea 6melios( fiind de loc din 8truria. 7umele s!u adev!rat era de fapt Centiliannos( doar c! nu amintea nimic filosofic prin felul +n care suna acest nume +n urec)ile celor ini ia i. 'lotin prefera s!;i spun! 6merios( cu r( c!ci( spunea el( e mai potrivit s!; "i ia numele de la am'reia( Xne+mp!r ireS( decKt de la am'leia( Xnep!sare( ne+ngri0ireS .A4. Dorin a lui 'lotin de a se deta"a +n c)ip radical de lumea sensibil! "i de gri0ile ei va conduce la o preocupare constant! de sine. 6ceast! preocupare este evident! "i +n cazul unor discipoli ai s!i( de e*emplu -ogatianos( dat mereu ca pild! bun! celor care se voiau filosofi .A4. 8*erci iul deta"!rii nu se putea realiza +ns! oricum sau oriunde. 7u +ntKmpl!tor 'lotin a avut +ntre timp viziunea unei cet! i cu totul diferite( un fel de ora" al filosofilor( cum ar fi e*istat odat! +n %ampania( a0uns +ns! pe vremea sa +n ruin!. $n noul ora"( 'latonopolis( unde ar fi dorit s! se retrag! +mpreun! cu prietenii s!i( urmau s! se foloseasc! tot timpul de legile "i +nv! !tura lui 'laton .124. Ideea sa nu s;a putut realiza( probabil din cauza resentimentelor unor oameni din antura0ul +mp!ratului. %etatea dorit! era +ns! prefigurat! de comunitatea restrKns! a celor care se ini iau +ntr;un nou mod de a;"i duce propria via !. <. 7ncerc3ri de li+it3 ale tru1ului. *oala i +oartea Drupul filosofului nostru a cunoscut +ndelung boala( "i nu una oarecare( mai ales c! spre sfKr"itul vie ii a suferit de o boal! cu adev!rat cumplit!( identificat! uneori cu tuberculoza pulmonar!( alteori cu lepra( e*act cea cu care Dumnezeu l;a +ncercat pe dreptul Iov. ?uferin ele mari pe care le +ndura nu l;au determinat totu"i s! accepte unele remedii cunoscute atunci( c!ci n; ar fi fost demn de un om +n vKrst! ca el 1:. @aptul acesta a avut urm!ri destul de grave. Izbucnind
1:

%f. 9. D. Crme,( 7es maladies et la mort de *lotin( in 'orp)irios( Vie de *lotin( tome II( pp. 33#;3#3( apud 'ierre Fadot( *lotin sau simplitatea privirii( ed. cit.( p. 1A/.

12

+n cetate o molim!( probabil ciuma( cei care se ocupau cu masa0e au murit( +ncKt s;a lipsit "i de acest ultim lucru. La pu in! vreme angina +l lovi cu s!lb!ticie O...O( glasul lui cel r!sun!tor "i;a pierdut puterea( r!gu"ind de tot( vederea i s;a tulburat( iar mKinile "i picioarele i s;au umplut de pustule. 6nalogia cu persona0ul biblic pare s! mai suporte un mic pasP cum prietenii se fereau s!;l mai +ntKlneasc!( fiindc! el avea obiceiul s!;i salute s!rutKndu;i pe gur!( a plecat din ora" "i( ducKndu;se +n %ampania( s;a a"ezat pe mo"ia lui >et)os( un mai vec)i prieten de;al s!u( care murise .24. 9oartea l;a g!sit pe 'lotin a"teptKndu;"i discipolii pleca i departe. %el care a sosit ultimul( 8ustoc)ios( nu a venit totu"i prea tKrziu( c!ci 'lotin i;ar fi spusP *e tine te ateptam B. 6 mai spus atunci c! se str!duia s! ridice divinul din om la divinitatea din univers. ?emnifica ia acestor cuvinte pare s;o fi oferit singur mai +nainte .VI. #( 14. Dup! ce a spus ultimul cuvKnt( un "arpe s;a strecurat de sub patul unde z!cea el "i( str!b!tKnd +nc!perea( a trecut +ntr;o gaur! din zid( Oiar elO "i;a dat ultima suflare .24. 6vea atunci( dup! spusele lui 8ustoc)ios( "aizeci "i "ase de ani. 6"adar( privit! de 'lotin cu destul! senin!tate( moartea a reprezentat pentru el o solu ie fireasc! +n dorin a desp!r irii sufletului de trup. De altfel( dac! d!m crezare celor din apropierea sa( multe e*erci ii "i practici incluse +n modul s!u de via ! au preg!tit din timp aceast! desp!r ire. 'Kn! "i sc)imbarea frecvent! a locului +n care a tr!it prefigura( +n parte( proba final!( c!ci adev!rata cas! a omului nu poate fi decKt acolo unde sufletul s!u se simte liber.

=. I+a/ini ale tru1ului 'lotin vorbe"te adesea despre trupul viu al omului( acest trup ce e*pune fie unele deficien e( fie( +n alte cazuri( unele e*cese( cum ar fi e*cesul de vitalitate. 7e poate surprinde observa ia( fin! de altfel( c! trupul nostru L "i( o dat! cu el( sufletul +nsu"i L sufer! uneori din cauza e*cesului de vitalitate. 7umai c! acesta din urm! poate genera sentimentul c! omului totul +i st! +n putin !( fapt ce atrage dup! sine destule servitu i .I. 4( 144. La fel se +ntKmpl! "i cu trupul care e*pune prea insistent frumuse ea sa. %Kt! vreme este viu "i dorit( trupul ne apare frumos( dar dac! este doar frumos( adic! blocat +n propria sa frumuse e( el treze"te pKn! la urm! team!. %a tot ce este e*cesiv( el provoac! atunci un gen de pl!cere amestecat! cu durere .V. #( 124. Doar c! simpla prezen ! a trupului nu este resim it! neap!rat ca negativ!. 8lementul negativ se na"te de fapt +n acel loc +n care intersecteaz! nevoile trupului cu dorin ele sufletului inferior( sub forma unor pasiuni ce asediaz! +n voie lumea. 8*ist! +ns! multe situa ii cKnd trupul trebuie privit cu destul! +n elegere( +ntr;o lumin! 13

absolut fireasc!( senin! c)iar. %!ci e*ist! "i un trup care +ndur!( fiind r!scolit c)iar de latura inferioar! a sufletului( cu dorin ele "i dispozi iile sale greu de st!pKnit .I. 2( #4. Drupul poate s! cad! el +nsu"i prizonier( ca "i sufletul( cum se +ntKmpl! atunci cKnd iubirea ne posed! "i ne +nl!n uie cu totul. %ei vec)i vorbeau +n dese rKnduri( pe urmele dialogului %(mposion( de o iubire ce elibereaz! "i de o alta ce farmec!( supunKnd cu violen ! totul. 6l!turi de o 6frodit! cereasc! lucreaz! mereu "i una p!mKnteasc!( cea din urm! a0ungKnd mai lesne s! domine. 9agia pe care o e*ercit! este cea a puterilor primare ale naturii( negativ! pentru 'lotin "i ceilal i( nu +ns! "i pentru @icino sau pentru moderni( mai tKrziu. 8*ist! apoi un trup obosit de ascez! "i de medita ie( a"a cum s;a +ntKmplat cu discipolul s!u 'orfir( nesigur pe sine( cel care( dup! "ase ani de str!duin ! +n prea0ma maestrului( este +ndemnat de acesta s! plece departe pentru o vreme( s! c!l!toreasc! mult "i s! se gKndeasc! la alte lucruri( ca astfel s!;"i vindece o boal! ce sem!na mult cu melancolia. Drupul se poate supune sufletului( atunci cKnd nu se +ntKmpl! s! fie supus de acesta cu o for ! care;l dep!"e"te enorm. ?e spune despre 'lotin( +n acest sens( c! reu"ea uneori s! aib! o putere neobi"nuit! asupra trupului propriu. 9ai mult c)iar( el izbutea u"or s! e*tind! aceast! putere "i asupra trupului celorlal i. Mnul dintre adversarii s!i( JlWmpios din 6le*andria( care se voia cel dintKi +n ale filosofiei( a +ncercat s! atrag! asupra lui 'lotin( prin magie( influen a negativ! a astrelor. Dar a constatat c! efectele faptei sale se +ntorc c)iar asupra sa( ceea ce l;a determinat s! renun e "i s! le vorbeasc! atunci prietenilor s!i despre puterea imens! a sufletului lui 'lotin .154. 6ceast! putere este pus! +n leg!tur! cu prezen a intim!( +n sufletul s!u( a unui daimon sau a unui zeu protector( cum ar fi sesizat la un moment dat un preot egiptean care l;a cunoscut. Dar e*ist! "i acel trup +n care ne refugiem atunci cKnd suntem +n mare dificultate. ?au +n care ne reg!sim pe noi +n"ine( ca +ntr;o cas! ridicat! cu mult me"te"ug "i care( pKn! va fi p!r!sit!( trebuie acceptat! asemeni oric!rui lucru firesc .II. /( 134. La limit!( e*ist! trupul care moare( mai singur atunci probabil ca oricKnd. Dincolo de toate acestea( omul poate s! descopere "i o fa ! spiritual! a trupului( sesizabil! atunci cKnd +l poate privi cu oc)iul deta"at al min ii. Jc)iul +nsu"i devine +n acest caz o lumin! care transform! totul +n corpuri transparente. %)iar "i pe p!mKnt( afl!m multe despre oameni doar din oc)ii lor( f!r! ca ei s! spun! ceva. $n lumea spiritual! +ns! tot trupul este transparent( iar fiecare fiin ! este ca un oc)iQ nimic nu mai poate fi ascuns ori simulat( "i +nainte de a vorbi cuiva( acesta( v!zKndu;te( te cunoa"te +n +ntregime .IV. 3( 1<( 'F4. ?! nu uit!m ceea ce spune 'lotin la un moment dat( anume c! fiecare suflet este "i devine ceea ce prive"te .IV. 3( <4. Jr( dac! este posibil! o form! de transparen ! a trupului( ea devine ma*im! +n lumina simpl! a gra iei. Drupul omului a0unge atunci transfigurat( asemeni luminii +n care este privit. 14

%u fiecare din aceste imagini ale trupului este vorba( +n fond( de o nou! treapt! pe care ne conduce aten ia +ns!"i. %eea ce +nseamn! c! trupul apare +n felul unui fenomen al aten iei. 8l este ceea ce este tocmai +n func ie de orientarea aten iei sau a privirii noastre. Imaginea sa se sc)imb! pe m!sur! ce aten ia urc! un gen de scar! a eului omenesc( de la cel inferior( infracon"tient( la cel median( al con"tiin ei( apoi la eul astral( luminos "i transparent( apt s! se contopeasc! +n cele din urm! cu lumina divin! "i s! devin! el +nsu"i lumin!. -edus! la numai doi termeni( aceast! topologie distinge +ntre eul trupesc "i cel spiritual( distinc ie ignorat! de alte "coli( de e*emplu cea epicureic!. Jr( tr!irea simultan! a unor st!ri opuse( cum sunt suferin a trupeasc! "i bucuria +n spirit( ar fi o dovad! c! eul nostru cunoa"te distinc ii sau ipostaze. 6ccederea la adev!ratul eu( cel simplu "i liber( ec)ivaleaz! de fapt cu revenirea la sine( cKnd omul recupereaz! starea originar! din punct de vedere spiritual. >. 8crierea ca tru1 al vor*irii Dorin a deta"!rii de ceea ce este supus timpului nu se opre"te +ns! aici( c!ci trupul cunoa"te "i alte moduri de prezen !. $n termenii lui 'lotin( trupul intr! +ntr;un gen de amestec cu sufletul( devenind astfel posibile acele afec iuni ce privesc faptele "i via a omului. %um de0a am v!zut( trupul L sau latura sensibil! a celor ce e*ist! L +"i poate face resim it! prezen a +n varii moduri. De e*emplu( simpla imagine a c)ipului reprezint! fa ! de c)ipul viu un analogon al trupului. La fel "i portretul fa ! de imaginea mental!( cuvKntul rostit fa ! de cuvKntul interior( scrisul fa ! de vorbire( manuscrisul trecut +n mKna celor str!ini fa ! de epistola trimis! unui prieten etc. %um este afectat de e*terioritate( scrisul va fi tot timpul suspectat de o e*isten ! precar! sau secund!. 6stfel c!( dup! ce a venit la -oma( pe cKnd avea patruzeci de ani( domnia imperiului fiind preluat! atunci de @ilip( 'lotin a +nc)eiat o +n elegere cu Ferennios "i Jrigenes ca s! nu dezv!luie ceva din +nv! !turile e*puse de 6mmonios. 6cest lucru +nsemna( printre altele( s! nu lase nimic +n scris din acele +nv! !turi( "tiindu;se bine c! nici 6mmonios nu a l!sat nici o scriere. 'rimul care a +nc!lcat +n elegerea a fost Ferennios. J va +nc!lca apoi Jrigenes( altul decKt apologetul cre"tin. 'lotin a reu"it s! respecte aceast! +n elegere timp de zece ani +mplini i( de"i avea un auditoriu numeros care;l solicita mult. 6poi( probabil la +ndemnul lui 'orfir "i 6melios( +ncepe s! scrie .#4. 9ai +ntKi scrie doar pentru cK iva apropia i( f!r! s! pun! titluri scrierilor sale "i f!r! s! permit! u"or copierea lor( lucru care +ns! va fi tot mai greu de supraveg)eat. ?crie +n grab! "i f!r! s! revad! ceea ce a scris. %um spune 'orfir( dup! ce termina de scris( nu suporta s!;"i copieze +nc! o dat! te*tulQ O...Onici m!car nu a0ungea s!;l citeasc! o 1#

singur! dat! de la cap la coad!( fiindc! vederea nu;i d!dea nici un spri0in de lectur! .<4. 'robabil din aceea"i cauz!( a ne+ncrederii sale +n cele scrise( nu;"i compunea subiectele scriind( ci doar +n minte. 6cest fel Ode a scrieO( care ne uimea pe to i( "i l;a p!strat pKn! la moarteP dup! ce( cugetKnd +n sine( +"i limpezea gKndul de la un cap!t la altul( a"ternea +n scris cele cugetate( +nc)egKnd atKt de u"or ceea ce orKnduise mai +nainte +n minte( +ncKt ai fi zis c! nu face decKt s! copieze dintr;o carte. Bi cKnd st!tea de vorb! cu cineva( adKncit +n discu ie( nu;"i p!r!sea nicicum gKndul( a"a c! era +n stare( +n acela"i timp( s! +mplineasc! obliga iile conversa iei "i( +n privin a subiectului pe care;l cerceta( s!;"i p!streze nerupt firul gKndirii .<4. ?e descoper! perfect +n aceste consemn!ri ale biografului imaginea scrierii ca via ! sensibil! L "i uneori precar! L a vorbirii. %!r ile sale par s! refac! +n plan simbolic via a propriului trup. %!ci pe unele le;a scris mai timpuriu( pe altele la maturitate( cu mai mult! for ! a sufletului "i( +n fine( pe unele +n anii tKrzii( cKnd trupul +i era istovit. 6cest lucru devine vizibil +n economia scrierilor. 'rimele dou!zeci "i una Ode tratateO sunt mai u"oare( nev!dind +nc! adev!rata m!sur! a puterii saleQ cele Odou!zeci "i patruO alc!tuite +n perioada de mi0loc +i dezv!luie deplina +nflorire a vigorii O...OQ cKt prive"te ultimele nou!( ele au fost scrise pe cKnd puterile +i sl!beau... .:4. %a "i trupul sensibil( scrierea dubleaz!. %u aceasta( ea ne +ndep!rteaz! continuu de ceea ce este originar. La fel se +ntKmpl! "i +n actul de lectur!( mai ales atunci cKnd acela care cite"te este con"tient c! el cite"te. Dedublarea care se produce "i care ec)ivaleaz! cu o form! de +nstr!inare ar putea fi estompat! prin suspendarea con"tiin ei refle*ive cu privire la ceea ce facem. De e*emplu( atunci cKnd gKndim sau cKnd f!ptuim ceva( firesc ar fi s! ne l!s!m absorbi i cu totul( fie "i pentru cKteva clipe( de ceea ce facem( ca "i cum ne;am preda frumuse ii simple "i gratuite a acelei fapte. 'lotin avea s! e*prime +n c)ip cKt se poate de limpede acest lucru. U %ineva dintre cei aten i ar putea g!si multe activit! i frumoase( "i teoretice "i practice( cKnd mediteaz! "i cKnd ac ioneaz!( Odar credeO c! nu le are( neavKnd con"tiin a lor. %!ci acela care studiaz! Osau cite"teO nu trebuie s! "tie c! studiaz!( mai ales cKnd studiaz! cu o foarte mare concentrareQ nici cura0osul Onu trebuie s! "tie c! este cura0osO cKnd este cura0os "i ac ioneaz! conform cura0ului( "i mii de alte Oe*empleO .I. 4( 15( L'4. ?. Li*ido 1(iloso1(andi 'lotin vorbea pu in despre sineP +n acest sens( imaginea de sine este inten ionat s!rac!. Mna din confiden ele care privesc via a sa privat!( dac! nu cumva singura( pare de;a dreptul bizar!( mai ales c! a fost f!cut! cu o inten ie care ast!zi poate s! ne scape u"or. 6stfel( pKn! la 1:

opt ani se tot ducea la doica sa "i( cu toate c! acum umbla la "coal!( +i dezvelea sKnii cerKnd s! sug!Q dar cKnd( +ntr;o bun! zi( a auzit pe cineva spunKnd c! este o pacoste de copil( ru"inat( s;a l!sat de obiceiul acesta .34. 'robabil c! psi)analiza "i;ar g!si o adev!rat! comoar! aici pentru genul de interpret!ri care;i este propriu. 'entru 'lotin( +ns!( constatarea cu privire la sine( c! abia la vKrsta de opt ani renun ! la un vec)i obicei( a fost o dovad! c! sufletul s!u a a0uns abia atunci la adev!rata vKrst! a 0udec! ii1A. Cestul mai vec)i( pKn! la aceast! vKrst!( nu c!uta nicidecum s! descopere o form! de inocen ! apropiat! de cea a fiarei sau altceva de acest fel. 7eobi"nuit! apare "i lumea n!zuin elor sale de fond. %el dintKi imbold al maestrului pe care;l aminte"te 'orfir se descoper! tKrziu( abia la dou!zeci "i opt de ani( +n felul unui eros eterat. ?! ascult!m din nou ce spune biograful s!u. La dou!zeci "i opt de ani s;a sim it atras de filosofie "i( fiindu;le recomandat filosofilor care se bucurau pe atunci de cea mai mare faim! +n 6le*andria( dup! ce Os;a dus "iO i;a ascultat( s;a +ntors de la lec iile lor atKt de ab!tut "i plin de +ntristare( +ncKt "i;a v!rsat necazul c!tre un prieten. 'rietenul( g)icind parc! ce;i poftea inima( l;a dus la 6mmonios. 'e acesta nu;l +ncercase pKn! atunci. Dup! ce a mers "i l;a ascultat( 'lotin i;a zis prietenului s!uP X*e acesta l cutam BS .34. ?! observ!m c! +n cazul lui 'lotin a"teptarea adev!ratului filosof con ine +n ea ceva realmente mirabil( de unde "i revela ia tKrzie a +ntKlnirii decisive( cea cu vestitul 6mmonios. 7ici o alt! voce a eros;ului nu o va egala pe cea filosofic!. Bi este +ntr;un fel de +n elesP filosofia +i apare ea +ns!"i ca un mod de via !( unul marginal sau necomun. $ncKt( despre dorin a unor +ntKlniri sensibile( trupe"ti sau carnale( nu afl!m nimic +n paginile discipolului s!u. Iar cKnd eros;ul e orientat c!tre cele nesensibile( el devine o imagine a unei alte vie i. 8ste "tiut faptul c! 'lotin a avut +n prea0ma sa "i femei( destul de multe( cum spune biograful( una din ele fiind Cemina( +n casa c!reia a locuit "i unde aveau loc +ntKlnirile cu discipolii s!i( apoi fiica Ceminei( cu acela"i nume( deopotriv! 6mp)icleia "i altele. $ns! toate ar fi fost interesate doar de filosofie( ne asigur! f!r! nici o insinuare 'orfir. Bi tocmai +n aceast! privin ! i;ar fi fost devotate pKn! la sfKr"it. Le privea probabil nu mult diferit de felul cum +i privea pe discipolii s!i apropia i. ?au( eventual( ca pe acei copii adu"i la el spre paz! "i +ngri0ire de c!tre unii oameni nobili atunci cKnd ei sim eau apropierea mor ii. Do i +i erau lui +ncredin a i( o dat! cu averile p!rin ilor( ca unui sfKnt "i dumnezeiesc p!zitor ./4. J dovad! +n acest sens( anume c! privirea sa nu era umed! sau languroas!( este adus! peste numai cKteva pagini. Iar cKnd retorul Diofanes a citit un discurs +n ap!rarea lui 6lcibiade( persona0ul din Danc!etul platonician( sus inKnd c!( pentru a deprinde virtutea un +nv! !cel trebuie s! se d!ruiasc!
1A

%f. Luc 2risson( op" cit.( p. 113. $n Enneade I( 1. 11( 'lotin spune c! +n copil!rie activeaz! +n noi Omai cu seam! facult! ileO compusului "i pu ine dintre principiile superioare ilumineaz! +n acesta.

1A

maestrului s!u +ndr!gostit( dac! acesta dore"te +mpreunareatrupeasc!( 'lotin s;a ridicat de mai multe ori( nervos( cu gKnd s! p!r!seasc! adunarea( dar pKn! la urm! s;a st!pKnit... .1#4. Dup! plecarea celorlal i( +i va cere lui 'orfir s! redacteze o respingere complet! a celor spuse de Diofanes( r!spuns care i;ar fi dat mari satisfac ii. @. 0es1re adev3ratul eros %)iar dac! vorbim adesea "i u"or despre iubire( 'lotin ne asigur! c! nu +ntotdeauna este +n 0oc iubirea ca atare. @ie c! "tim sau nu( iubirea survine anevoios. J dovede"te impresia pe care o +ncearc! +ndr!gosti ii. %Kt! vreme aceast! impresie este resim it! de un om care se opre"te la forma sensibil!( omul acela nu simte +nc! iubirea. %Knd +ns!( pornind de la aceast! form! sensibil!( el produce +n el +nsu"i o form! nesensibil!( +n partea indivizibil! a sufletului s!u( abia atunci se na"te iubirea .VI. A( 33( 'F4. Dac! d!m crezare lui 'lotin( noi nu iubim cu adev!rat ceea ce vedem doar cu oc)ii trupului. @orma sensibil! redus! la ea +ns!"i( oricKt de frumoas! ar fi( nu poate trezi niciodat! iubirea +ns!"i. $n aceast! privin ! aduce un argument la care este greu s! fii ast!zi cu totul insensibil. 7e spune c!( de fapt( frumuse ea nu const! +n form!( simetrie( propor ie sau altceva de acest fel. %)iar "i pe p!mKnt( frumuse ea st! mai degrab! +n lumina care se revars! peste simetrie( decKt +n simetria +ns!"i. Docmai asta d! farmecul. De ce oare splendoarea frumuse ii str!luce"te cel mai tare pe un c)ip viu( iar pe un c)ip ne+nsufle it nu mai r!mKne decKt urma frumuse ii( c)iar "i atunci cKnd nici carnea( nici simetria c)ipului aceluia n;au fost atinse +nc! de stricare N O...OBi nu este oare mai frumos un om urKt( dar viu( decKt un om( ne+ndoielnic frumos( dar reprezentat +ntr;o statuie N. %!ci privirea este atras! "i +ncKntat! de acel c)ip viu peste care se revars! gra ia ce scald! frumuse ea +n lumin! .VI. A( 22( 'F4. Docmai aceasta din urm!( gra ia +ns!"i( se adaug! frumuse ii de aici "i +i asigur! adev!rata sa via !. Cra ia divin! se revars! peste c)ipul omului asemeni unei lumini imateriale. 6cest lucru face ca iubirea s! fie +ntotdeauna mai presus de ceea ce iubim. 7u ceea ce iubim +n timp L o anume persoan!( de e*emplu L 0ustific! iubirea noastr!( ci e*act invers. Dar trebuie s! +n elegem pKn! la urm! c! iubirea nu suport! 0ustificare1<. 7oi iubim( +n definitiv( urma de lumin! a binelui( cea care coboar! inefabil peste lucruri. Dac! iubirea poate fi +ntr;adev!r socotit! f!r! cauz! "i f!r! finalitate( atunci totul se datoreaz! luminii simple a gra iei. %e decurge +ns! din cele spuse mai sus N $ndr!gostit cu adev!rat este acela care trece
1<

8*ist! +n iubire un Xmai multSQ e*ist! +n ea ceva de ne0ustificat. Iar +n lucruri( acestui Xmai multS +i corespunde gra ia( via a +n misterul ei cel mai profundQ doar gra ia este de ne0ustificat( acel ceva +n plus( "i tocmai acest surplus gratuit este totul( c!ci doar +n el se recunoa"te urma 2inelui .'ierre Fadot( op" cit.( p. /#4.

1<

dincolo de forma sensibil! a frumuse ii( f!r! ca prin aceasta s! o abandoneze pur "i simplu. %!ci lucrul pe care l;a sim it el de la bun +nceput( pornind de la o palid! lic!rire( era iubirea fa ! de aceast! nem!surat! lumin! .VI. A( 33( 'F4. 'lotin descrie +n acest sens trei tipuri de +ndr!gosti i care se afl! pe calea c!tre frumuse ea +n sine .I. 3( 1;34. Mnul din ei este +ndr!gostitul inspirat( acela care( asistat de 9uze( se simte atras de frumuse ea prezent! +n sunete( ritmuri "i forme sensibile. 8l va descoperi apoi c! aceast! frumuse e +"i are izvorul +ntr;o alta mai presus decKt ea. 6l doilea este omul atras +n c)ip natural de frumuse ea vizibil! a trupului viu. 8l resimte atrac ia trupului frumos dintr;un motiv pe care ini ial nu;l "tie( anume +ntrucKt p!streaz! amintirea incon"tient! a frumuse ii ideale .'ierre Fadot4. %Knd +ns! va +n elege acest lucru( a0unge s! vad! +n frumuse ea unui trup tocmai imaginea frumuse ii transcendente. %um ne d!m seama( psi)analiza lui Gung nu este complet str!in! de ceea ce spune 'lotin cu privire la amantul care nu "tie ce anume de ine +n profunzimile sufletului s!u. 6l treilea tip de +ndr!gostit este filosoful +nsu"i( dar nu filosoful oarecare( format anevoie prin "coli( manuale "i c!r i de tot felul( ci filosoful din fire sau( cum se spune( n!scut astfel1/. 6cesta din urm!( ne asigur! 'lotin( nu va sim i nevoia s! treac! neap!rat prin iubirea fa ! de cele sensibile( ci va +nainta +n c)ip cu totul firesc dincolo de lumea lor. %um vedem( adev!ratul filosof nu ar sim i nevoia s! cunoasc! nemi0locit iubirea trupeasc!. 8 adev!rat c! cele omene"ti nu;i sunt str!ine nici luiP el +nc! este nesigur pe drumul s!u( cum spune 'lotin( avKnd nevoie de o bun! c!l!uz!. 7u poate urma singur calea necesar! "i nu se situeaz! +n afara dorin ei. %redin a +n cele necorporale nu o de ine +n c)ip deplin de la bun +nceput. Iar efortul de;a accede dincolo este dificil. %u toate acestea( el va fi preg!tit din fire s! e*erseze deta"area( distan a fa ! de cele sensibile. 8*erci iul distan ei este +n cazul s!u un lucru aproape firesc. Docmai +n acest sens calea pe care o urmeaz! nu trece obligatoriu prin e*perien a carnal! a iubirii. Dac! noi( acum( vom avea +n minte ordinea contingent! a vie ii( este greu s! accept!m aceast! idee a lui 'lotin. 7umai c! ea pare a fi de +n eles +n cazul celui care tinde c!tre o transformare de sine radical!. Jr( tocmai acest lucru a dorit +ntruna 'lotin( o sc)imbare radical! de sine. Bi ea nu prive"te doar felul cuiva de a gKndi "i de a vorbi( raportul reflectat cu sine "i cu lumea sa( ci +nsu"i modul nemi0locit +n care o percepe. Docmai acest lucru dificil este +n 0oc( anume modificarea profund! a percep iei. Jr( dac! se +ntKmpl! o astfel de sc)imbare( totul se modific! +n lumea concret! a vie ii. 8*act +n acest sens ar fi nevoie de ascez! "i ini iere( spune
1/

$n sc)imb( filosoful este preg!tit natural atKt s! se +nal e( cKt "i s! nu mai aib! nevoie de separarea Ode cele sensibileO( precum ceilal i( +ndreptKndu;se spre lumea de sus. @iind +ns! nesigur( el are nevoie doar de o c!l!uz!. 6"adar( trebuie s!;i fie ar!tat! OcaleaO "i s! fie eliberat de dorin ! el care( odinioar!( prin natura sa( era liber. Drebuie s!;i fie date studiile matematice( pentru a se obi"nui cu contemplarea "i credin a +n incorporal. @iind un iubitor de +nv! !tur!( le va accepta u"or "i( OfiindO virtuos prin natur!( trebuie s! ac ioneze pentru des!vKr"irea acestor virtu i( iar dup! studiile matamatice( s! fie instruit +n dialectic! "i s! fie transformat cu totul +n dialectician .I. 3( 3( L'4.

1/

'lotin( adic! de e*ersarea +ndelung! a unor te)nici spirituale .VI. A( 3:4. 7u m! +ndoiesc de faptul c! modificarea percep iei este un fenomen real( mai mult c)iar( tind s! cred c!( +n forme nea"teptate( el este frecvent +ntKlnit "i constituie( la limit!( o caracteristic! a modului nostru de a fi. %ategoriile de care ne folosim( cum sunt spa iul( timpul "i cauzalitatea( sau unele diferen e elementare( anume realOaparent( fiin !Onefiin !( sunt +n c)ip serios resemnificate prin aceast! modificare a percep iei 25. 7u decurge de aici c! iubirea +n trup ar fi +n vreun fel absent!( ci doar c! ea +"i modific! acum +n elesul. 8ste limpede c!( pentru 'lotin( iubirea trupeasc! nu este decKt una din c!ile de ascensiune posibile( cale urmat! doar de cel care se vede atras de frumuse ea trupului viu. ?;ar afla aici o diferen ! important! fa ! de 'laton( pentru care iubirea fa ! de frumuse ea trupului constituie mi0locul principal "i indispensabil al e*perien ei filosoficeP numai viziunea plin! de iubire a unui trup frumos +ng!duie sufletului s!;"i reaminteasc! de frumuse ea transcendent!21. Iubirea despre care vorbe"te 'lotin apare +n cele din urm! ca o iubire de felul celei mistice( c)iar dac! este descris! adesea +n termenii iubirii carnale .VI. /( /4. Mn fragment din Enneade( VI( r!mKne elocvent +n aceast! privin !. ?ufletul iube"te 2inele pentru c!( +nc! de la +nceput( 2inele l;a f!cut s!;l iubeasc!. Iar sufletul care dispune de aceast! iubire nu a"teapt! ca frumuse ile de pe p!mKnt s!;l fac! s!;"i readuc! aminte( ci( purtKnd +n el( c)iar f!r! s! "tie( iubirea( caut! mereu( "i( deoarece vrea s! se +nal e spre 2ine( dispre uie"te lucrurile p!mKnte"tiQ sufletul nu are +ncredere +n lucrurile frumoase din universul sensibil( c!ci vede c! ele sunt +n trupuri "i c! sunt +nainte de locul +n care s!l!"luiesc O...O. Iar cKnd vede c! lucrurile frumoase de pe p!mKnt trec "i se duc( el +n elege pentru totdeauna c! aceste frumuse i primesc din alt! parte str!lucirea +n care se scald!. 6tunci sufletul urc! spre +nalt( c!ci( dac! este vorba s! descopere obiectul pe care;l iube"te( sufletul este neobosit "i nu se las! pKn! nu;l g!se"te( dac! nu cumva se +ntKmpl! ca altcineva s!;i fure iubirea .VI. A( 31( 'F4. 6" re ine din acest fragment cKteva idei care nou!( ast!zi( par s! ne devin! tot mai str!ine. $nainte de toate( sufletul iube"te ceea ce( dincoace de sine( i;a l!sat lui aceast! putere de a iubi. 6dic! ceea ce dintru +nceput l;a f!cut iubitor. 8l iube"te direct "i natural binele mai presus de fiin !( c!ci nu a"teapt! ca frumuse ile de pe p!mKnt s!;l fac! s!;"i readuc! aminte Ode ceea ce merit! a fi iubitO. Bi iube"te acest bine originar pKn! "i atunci cKnd nu "tie c! iube"te( fiind activ! +n el un gen de dispozi ie natural! de a iubi. $n acest sens( iubirea( purtat! de om +n sine c)iar f!r! s! o "tie( este o continu! c!utare. 'rintr;un gen de dispozi ie natural!( sufletul resimte inegalitatea dintre cele care trec "i se duc "i cele care dureaz!. %ele care trec "i se duc e*prim! termenul slab al temporalit! ii( anume
25

6m discutat aceast! c)estiune +n alt loc( anume Despre percepia categorial" *atologie i diagnoz ( +n 6nalele Mniversit! ii 6l. I. %uza( Ia"i( sec iunea @ilosofie( 2554( pp. 22 sH. 21 'ierre Fadot( op" cit.( pp. //;155.

25

c!r0nos( timpul ca imagine precar! a ai0n;ului. Doar acesta din urm!( ca prezen ! deplin! de sine( o prezen ! simpl! "i pur!( e*prim! via a celor inteligibile. Drecerea de la ai0n la c!r0nos ine de faptul originar al procesiei( pe de o parte( "i de o anume neputin ! a sufletului( pe de alt! parte. Drumul invers +ns! presupune o modificare esen ial! +n via a sufletului 22. 8*perien a din urm! este cu adev!rat inefabil!( ceea ce +l determin! pe 'lotin s! vorbeasc! despre viziune ca singurul mod propriu al +n elegeriiP cel care a v!zut +n elege ce spun .VI. /( /4( adaug! filosoful( cu o formul! frecvent rostit! +n misterele de la 8leusis. A. ErosBul care sufer3 %ei care nu cunosc aceast! stare Ode e*taz O( s!;"i +nc)ipuie( luKnd aminte la iubirile de pe aceast! lume( ce va fi +nsemnKnd +ntKlnirea cu cea mai iubit! fiin !U .VI. /( /4. $ntr;adev!r( ce +nseamn! oare +ntKlnirea sensibil! cu cea mai iubit! fiin ! N Dac! vom citi pe contrafa ! spusele lui 'lotin( vom afla c! de fapt iubirea carnal! sau trupeasc! st! sub categoria numit! de cei vec)i p8sc!ein( a suferi( a fi afectat sau L +n unele cazuri L a se preda cu totul unor patimi. %Knd 6ristotel ilustreaz! +n elesul acestui termen( +n Categorii 1b;2a( vorbe"te despre a fi t!iat "i a fi ars. La limita cea mai de 0os a reprezent!rii metafizice( ceea ce sufer!( adic! pasc!on( este identificat de c!tre stoici cu materia( !(le( iar ceea ce ac ioneaz!( poioun( cu logos;ul23. Mrmeaz! c! iubirea sensibil! coboar! adKnc +n materia trupului( fiind resim it! astfel ca pat)os al c!rnii. 8a este atunci +n dependen ! de ceea ce iubim( +n sensul c! dureaz! atKt cKt dureaz! "i fascina ia sau frumuse ea f!pturii iubite. $ndr!gostitul( dorind mereu s! +nainteze( nu va merge spre ceea ce este tot mai Rf!r! form!S( ca +n iubirea fa ! de o nem!surat! lumin! .VI. A( 334. 8l nu va fi atras de ceea ce se dezleag! de orice form!( ci tocmai de liniile "i materia vie a unor forme. ?ufletul nu se elibereaz! pe sine de formele sale( nici m!car de cele sensibile( "i nu trece dincolo de ceea ce iube"te .VI. A( 344. Iubirea sa nu;"i afl! 0ustificare +n afara f!pturii iubite( +ntrucKt fa ! de aceasta nu e*ist! nimic mai mult sau +n plus. 8a r!mKne o iubire posesiv!( care tinde s! confi"te +n +ntregime ceea ce iube"te. Bi( totu"i( va fi mereu nesatisf!cut!( c!ci f!ptura iubit! nu se ofer! niciodat! complet( de necuprins fiind +n c)iar lumea ei vie. ?ufletul se simte acum mi"cat doar de ceea ce vine din lumea sensibil!Q el este atunci cuprins ca de o be ie "i simte boldul dorin elor. 8mo ia pe care
22

?ufletul s! nu mai aib! nimic altceva +n minte( nimic r!u( nimic bun( pentru ca( singur r!mKnKnd( s!;L poat! primi numai "i numai pe 8lQ sufletul nu mai are con"tiin a trupului s!u "i nici a faptului c! se afl! +n acest trup( "i nu mai spune c! este altceva decKt 8l L om( animal( f!ptur! sau orice altceva L "i( de altfel( nu mai are nici timp( nici poft! s! se +ntoarc! spre ele .VI. A( 3( 'F4. 23 %f. Diogenes Laertios( VII( 134.

21

o +ncearc! +l apropie de trupul celuilalt "i dore"te cu patim! ceea ce este acum lKng! el .VI. A( 224. 7u alearg! dincolo de acesta "i nu;"i mai aminte"te de nimic altceva( cu atKt mai pu in de ceva care scap! timpului. 'rezentul dat( cel +n care tr!ie"te f!ptura iubit!( alung! din suflet orice amintire a unei alte lumi. 6cest prezent este transformat +n singurul s!u prezent L "i el ocup! +ntregul timp tr!it. 7u este prezentul ce urmeaz! umbrei unui trecut "i care la rKndul s!u va trece( nici imaginea a ceva etern. %i un prezent care st!ruie "i se dilat! singur( ca "i cum nu ar face parte din rKndul celor care trec "i se duc .VI. A( 314. %el care iube"te astfel nu mai caut! nimic altcevaP teama sa cea mare nu este fa ! de ceea ce se afl! departe( ci de;a nu pierde ceea ce de0a a atins. Doat! aten ia sa e +ndreptat! c!tre ceea ce( +n oase "i carne( nu trebuie +n nici un fel pierdut. Dac! mai e*ist! ceva dincolo( acest ceva se ascunde complet +n f!ptura iubit!( nimic altceva mai mult "i nimic mai +nalt. 6ltfel spus( f!ptura iubit!( mai e*act reprezentarea sau fantasma ei din sufletul iubitor( se substituie oric!rui alt lucru ce ar putea fi socotit prim sau ultim. %eea ce iube"ti "i cu care te po i uni( devenind parte a lui "i posedKndu;l cu adev!rat( se afl! acum aici "i nu +n alt! parte. %!ci +l po i strKnge din afar! cu bra e de carne .VI. /( /4. 8l se afl! aici( +n acest moment "i +n acest loc( +ncKt nu; i va cere s!; i sc)imbi via a din care face "i el parte. Doar c! o astfel de iubire poate fi furat!Q este suficient s! pierzi f!ptura iubit! "i +ntreaga iubire este pierdut!. $n lumea trupului( cum ne las! 'lotin a +n elege( iubirea poate fi furat! de altcineva .VI. A( 31424. Iar cel care o fur! nu "tie c! de fapt ceea ce fur! trece "i se duce( e*act a"a cum a "i ap!rut +n fa a sa. %on"tiin a propriului trup "i con"tiin a trupului celuilalt stau neclintite +n ceea ce cred c! de in la nesfKr"it .VI. A 344. ?au coboar! cu totul +n lumea c!rnii( se cufund! +n obscuritatea ei cald! "i seduc!toare. 5C. O+ul tr3iete ca i cu+ ar fi locuit de dou3 suflete %e "tie +n definitiv filosoful despre trupul s!u N 8l percepe prezen a acestuia +n func ie de modul +n care +"i reprezint! via a propriului suflet. Iar via a acestuia din urm! comport! o dubl! orientare sau L cum am v!zut L dou! niveluri. 'o i crede astfel c! nu e vorba de un singur suflet al omului( ci de dou!( uneori mult diferite unul de altul. Dotul se petrece ca "i cum ar locui +n noi doi oameni( unul de +nainte de na"tere "i un altul de mai tKrziu. %el dintKi eu ne desc)ide lumii spirituale( cel!lalt coboar! "i se cufund! +n lumea sensibil! .IV. <( <4. 7oi nu suntem con"tien i de +ntreaga lor prezen !( fapt care se +ntKmpl! mai ales cu privire la cel dintKi eu .V. 1( 124. 6cesta pare uneori s! nu fie prezent( de"i este tot timpul
24

La 2oet)ius( adev!ratul fur +l reprezint! de fapt moartea +ns!"i( cea care( atunci cKnd fur!( o face +n c)ip definitiv( cu ea sfKr"ind tot ce e +ntKmpl!tor +n via a omului .cf. ,AngAierile filosofiei( traducere "i note de David 'opescu( 1/43( p. ##4.

22

de fa ! .VI. 4( 144. Jmul +l poate e*perimenta( de pild!( atunci cKnd( prin contempla ie( intr! +n comuniune vie cu spiritul care +l transcende. %ele dou! euri intersecteaz! continuu +ntr;un plan numit con"tiin !. 6ceasta mediaz! +ntre dou! zone de umbr!( care se +ntind deasupra "i dedesubtul eiP via a t!cut! "i incon"tient! a eului nostru +ntru Dumnezeu( via a t!cut! "i incon"tient! a trupului2#. %eea ce +nseamn! c! ea poate reflecta via a spiritului +n c)ip limpede sau( dimpotriv!( obscur "i deficitar. ?l!biciunile "i servitu ile omului( cKte e*ist!( nu se e*plic! prin simpla prezen ! a trupului. %i se nasc acolo unde nivelul inferior al sufletului "i cel al trupului se ating "i se afecteaz! reciproc( generKnd un fel de natur! compus! .I. 1( /4. Dermenul zoCn( cu +n elesul de trup +nsufle it( e*prim! cu privire la om tocmai acest compus. Dar nu +n orice c)ip acesta genereaz! r!ul( ci doar atunci cKnd mintea ne este dominat! de gri0a pentru lumea prezent! a lucrurilor( sau cKnd omul este st!pKnit la +ntKmplare de dispozi ii( dorin e "i instincte. 7u via a noastr! +n trup L care nu este con"tient! de sine L ne +mpiedic! s! fim con"tien i de via a noastr! spiritual!( ci preocuparea noastr! pentru trup. Iat! adev!rata c!dere a sufletului. 7e l!s!m prin"i +n verti0ul unor preocup!ri de"arte( al unor gri0i e*agerate 2:. Jr( la acest nivel( sensul faptelor noastre "i al modului de via ! se pierde complet( contrazis cu fiecare dispozi ie aflat! +n dezacord cu celelalte "i cu fiecare fapt! ce erodeaz! ideea de comunitate. Mn astfel de sens nu poate fi ob inut decKt printr;o orientare anagogic! a aten iei. De aceea "i trebuie s! Xfugim din aceast! lumeS2A "i s! ne separ!m2< de toate cele care ne sunt ad!ugate "i s! nu mai fim acest compus al corpului +nsufle it +n care domin! mai degrab! natura corporal!( ce prime"te o anumit! amprent! a sufletului( astfel +ncKt via a lor comun! s! apar in! mai degrab! corpului. %!ci toate cKte +i apar in ei sunt corporale. 6par ine +ns! altui OsufletO( e*terior( mi"carea care ne poart! +n sus( spre frumosul "i divinul care nu se mai supune nim!nui( de care Osufletul nostruO se folose"te pentru a se identifica cu el "i pentru a tr!i conform lui o via ! +n reculegere .II. 3( /( 624. -ecunoa"tem aici cel pu in una din datele metafizicii platoniciene. 8a este e*primat! de 'lotin e*plicit( de altfel. 6nume( toate se orienteaz! spre spre binele ultimP lucrurile ne+nsufle ite se +ntorc spre suflet( iar sufletul spre spirit "i( mai departe( spre ceea ce duce dincolo de fiin !. $n consecin !( toate lucrurile( c)iar "i cele ne+nsufle ite( duc cu ele ceva din binele ultim( c!ci fiecare lucru este +ntr;o anumit! m!sur! unu "i fiin ! .I. A( 24. 6"adar( sensul de fiin ! al unui
2#

%f. 'ierre Fadot( *lotin sau simplitatea privirii ( ed. cit.( p. #A. %u acest! situare a sa( con"tiin a 0oac! rolul unei oglinziP este e*act ceea ce spune 'lotin +n Enneade I. 4( 15. 2: 'ierre Fadot( op" cit"( p. #/. %eea ce autorul adaug! pe pagina urm!toare merit! a fi re inut aici. 6"adar( nu din ur! "i din sil! fa ! de trup trebuie s! ne desprindem de lucrurile sensibile. Lucrurile sensibile nu sunt rele +n sine. Dar gri0a pe care ne;o provoac! ele ne +mpiedic! s! fim aten i la via a spiritual! pe care o tr!im +n mod incon"tient .p. :54. 2A 5!eaitetos :1A e. 2< *!aidon :A c.

23

lucru +l asigur! +nscrierea sa fireasc! +ntr;o form! de via ! mai cuprinz!toare( orientat! mereu anagogic .IV. 3( 324. @aptul dedubl!rii( prezent "i +n cazul gKndirii( este un semn sigur al c!derii .I. 4( 154. Jr( dedublarea este ma*im! tocmai la nivelul compusului trupOsuflet( ea se p!streaz! +nc! la nivelul con"tiin ei "i tinde s! fie dep!"it! prin acele st!ri care transcend actul de gKndire( +n intui ie sau +n contempla ie .I. 4( 154. Mrmeaz! de aici c! nu doar condi ia noastr! trupeasc! L +n acel compus de care a fost vorba L poate genera servitu i( ci "i gKndirea refle*iv!. ?e +ntKmpl! astfel +ntrucKt con"tiin a faptei sl!be"te intensitatea acesteia( +i afecteaz! latura sa pur!( dinamic!( via a ei ca atare .I. 4( 154. Din acest motiv( aten ia urmeaz! a fi orientat! c!tre via a interioar!( acolo unde ea se descoper! tot mai pur!. 8*act acolo( distan a dintre cel care vede "i ceea ce vede tinde c!tre zero( dac! eul are gri0! s! nu se +ndep!rteze de sine dintr;o prea mare dorin ! de a fi con"tient de sine .V. <( 11( 'F4. 55. 0es1re c3dere $n Enneade( IV. 2( 2( se indic! o diferen ! esen ial! +n ordinea fiin eiP unul( fiind mai presus de fiin !( nu este afectat nici de unitate "i nici de multiplicitate 2/Q spiritul "i sufletul sunt afectate( dar domin! +n ele unitateaQ formele care se afl! +n corpuri sunt multiple "i unitareQ corpurile nu au decKt multiplicitate 35. Iar acolo unde domin! multiplul( domin! deopotriv! "i e*terioritatea( sc)imbarea ce duce c!tre ceea ce e lipsit de ordine. Dar totul ine de acel fenomen originar numit procesie( drum al +ndep!rt!rii "i Ototodat!O al apropierii .Gean 2run4. $n aceast! viziune( corpul devine un efect( locul +ndep!rtat pe care spiritul +l atinge +n manifestarea sa. 6cest loc +ndep!rtat nu anun ! totu"i o separa ie definitiv!( +ntrucKt lumea sensibil! reprezint! latura vizibil! a celei inteligibile. 'lotin folose"te mai frecvent cuvKntul sCma( corp( "i nu sarE( trup viu sau carne a trupului. $ntr;o privin !( trupul pare s! reprezinte o specie a corpului( fiind corpul viu "i intim. Diferen a este important!( de"i uneori cei doi termeni sunt lua i ca sinonimi. 8ste "tiut c! pentru neoplatonicieni e*ist! multiple ipostaze ale corpului omenesc( descrise de 'roclos +n Elementa
2/

Mnul este( pozitiv vorbind( principiu( origine( act pur( +naintea tuturor lucrurilor( O+ncKtO el trebuie s! fie peste tot "i s! creeze tot( dar nu trebuie s! fie tot ceea ce produce .III. /( 4( G24. 7egativ vorbind( unul nu poate fi numit sau determinat( a"adar el nu admite predicate. 6stfel( 'lotin scrie c! nu trebuie spus despre unu c! Reste ceea ce este unu Oadic! un singur lucruO( pentru a evita de a;l considera ca atribut al unui subiect diferit de el. $n realitate( nici un atribut nu i se potrive"teQ totu"i( pentru c! trebuie s!;l numim cumva( e potrivit s!;i spunem unu( dar nu +n sensul c! este ceva ce are apoi atributul de unuS .VI. /( #4. 'rincipiu al tuturor lucrurilor( el nu are nevoie de nici unul( Rel nu posed! gKndire( pentru ca s! nu e*iste +n el alteritateQ el nu con ine mi"careQ el este anterior "i mi"c!rii "i gKndirii O UO. 7u trebuie s! spunem despre el nici m!car c! el este cu el nsui( pentru a nu risca s!;i compromitem unitateaQ trebuie s!;i neg!m actul de a gKndi "i de a +n elege( gKndirea despre el +nsu"i "i despre celelalte lucruriS .VI. /( :4 .Gean 2run( eoplatonismul( ed. cit.( pp. #3;#44. 35 1dem( p. 3/.

24

t!eologiae( prop. 254;25/. ?implu vorbind( se consider! c! sufletul individual al omului dispune de trei corpuri. 9ai +ntKi( este vorba de un corp astral . astroeides4 sau luminos( imaterial( care nu cunoa"te afectare temporal!. 8l +nso e"te acea parte a sufletului care nu este muritoare. 6cest corp se afl! +n leg!tur! cu cel pe care;l de ine sufletul planetar( +ntrucKt sufletul divin influen eaz! sufletul omenesc prin coresponden a acestuia din urm! cu una sau alta dintre planete. 8*ist! apoi corpul spiritual( pneumati-0n( ce +nso e"te sufletul naturilor daimonice "i umane( +n latura lor intermundiar!. $n cele din urm!( este vorba de corpul carnal sau muritor( pe care sufletul +l prime"te aici pe p!mKnt( +n drumul s!u catabasic. 6cesta este format din +nveli"uri sau mantii( c!itones( din ce +n ce mai materiale .@rancis 8. 'eters4. 8ste singurul corp care se descompune "i se pierde +n lumea nedeterminat! a materiei. Imaginea vec)e a trupului ca loc +n care este +nl!n uit sufletul( sub forma +nc)isorii sau c)iar a mormKntului( s;ar putea accepta cu rezerve "i doar cu privire la corpul carnal. %um am v!zut( trupul singur nu are cum s! genereze r!ul. Dimpotriv!( c!derea survine +n urma a ceea ce se petrece +n c)iar via a sufletului. 6ceasta manifest! o dubl! orientare( atKt anagogic!( de contemplare "i accedere la via a spiritului( cKt "i c!tre lumea sensibil! .IV. <( <4. %u aceast! din urm! orientare( el se va ata"a unui corp individual "i poate deveni supus( prin c)iar aceast! aplecare a sa( unor senza ii "i patimi. @aptul se petrece atunci cKnd( printr;un gen de +ndr!zneal! aparte a sa( t0lma( sim urile omului sunt atrase mai ales de ceea ce le este e*terior. $n consecin !( senza iile aservite lumii contingente pot s! prevaleze "i s! domine percep ia de sine a sufletului. De fapt( sufletul inferior +l domin! atunci pe cel superior. %eea ce este propriu omului a0unge supus unui element str!in. De aceea este necesar s! ne +ntoarcem sim urile c!tre +n!untrul nostru "i s! ne men inem aten ia +ncordat! +ntr;acolo .V. 1( 12( G24. Doar +ntors pe aceast! cale( c!tre sinele s!u( poate omul s! aib! treptat viziunea unor forme inteligibile. Bi s! participe astfel la un alt gen de via !. Drumul invers +nseamn! desigur +ndep!rtare de adev!ratul izvor( uitare a originii. Bi nu mai pu in idolatrie a diferen ei( cKnd sufletul se bloc)eaz! +n sine( f!r! nici o desc)idere c!tre via a spiritului. 8l nu se vede atunci decKt pe sine( +ncKt a0unge e*trem de s!rac "i produce imagini vane( lipsite de realitate. %u alte cuvinte( drumul invers indic! o form! de c!dere a sufletului .III. /( 34. $ns! atKt c!derea cKt "i salvarea in de via a ca atare a sufletului "i( +n ultim! instan !( de faptul prim al procesiei. 7u simpla +ntKlnire cu trupul determin! c!derea( a"a cum nici simpla desp!r ire de trup( prin faptul mor ii( nu asigur! salvarea. Dac! sufletul nu este apt de purificare sau medita ie "i nu afl! +n sine( +n c)iar timpul vie ii de aici( cump!tarea "i dreptatea( nu le va afla nici dup! ce se desparte de trup .IV. A( 154. 8ste de;a dreptul teribil! aceast! din urm! 0udecat! a filosofului. 6ctele sufletului comport!( cum am v!zut( o dubl! orientare. Jr( faptul dedubl!rii( 2#

deosebit de evident +n cazul con"tiin ei( apare ca un semn al c!derii .I. 4( 154. 'ot fi oricKnd distinse( de e*emplu( dou! feluri de uitare "i de memorie. ?ufletul inferior poate uita ceea ce +l une"te cu spiritul "i cu unul( fiindc! s;a l!sat asaltat de amintirile "i de percep iile pe care corpul i le furnizeaz! f!r! +ncetare. Dar atunci cKnd sufletul superior se deta"eaz! de corp( el uit! toate amintirile care;l legau de individualitatea unde se g!sea "i( +n acest sens( se poate spune c! Xsufletul uit!S .IV. 3( 32( G24 "i c!( ie"it din corp( el Xp!streaz! anumite amintiri( dar le abandoneaz! pe cele ce in de cel!lalt sufletS .IV. 3( 314Q sufletul se smulge din mi0locul lucrurilor multiple( reduce multiplul la unu "i p!r!se"te nedeterminatulQ Xel nu ia cu sine mul imea de amintiri p!mKntene( O...O pu ine amintiri de aici +l +nso esc +n lumea inteligibil!S .IV. 3( 32431. $n c)ip asem!n!tor vor fi distinse "i dou! niveluri ale percep iei. ?au c)iar ale prieteniei( p!il6a( anume o prietenie sensibil! "i o alta inteligibil! .VI. A( 144. J astfel de diferen ! prive"te nu doar ceea ce este propriu sufletului( ci "i amestecului s!u cu trupul( mai mult +nc!( ea prive"te "i natura celor corporale( materia +ns!"i a lucrurilor. 6m v!zut de altfel c!( +n fapt( corpurile sunt fie materiale( fie imateriale( de lumin!. 9ateria +ns!"i cunoa"te dou! moduri de prezen !( unul sensibil( +n sensul de priva ie sau lips!( "i un altul inteligibil( +n sensul a ceva ce este ordonat de formele pure .II. 44. $n consecin !( via a +n trup a omului se afl! mereu la o bifurca ie a drumuluiP ea poate fie s! mi0loceasc! unele e*perien e decisive( fie s! le oculteze. %a imagine fidel! a vie ii +n spirit( ea mi0loce"te c!tre aceasta( asemeni unui refugiu temporar al omului sau unui post de paz!. %a imagine infidel!( +ns!( va eclipsa pentru mult timp reg!sirea de sine. 7u se poate vorbi acum despre o c!dere definitiv! a sufletului +n via a unui trup oarecare. %ontactul cu spiritul divin( de"i incon"tient( nu se pierde niciodat!. 6ceast! reprezentare( a vie ii +n trup ca mod sigur al c!derii( nu pare s! fie proprie lui 'lotin. 9ai curKnd gnosticii( +n dese rKnduri respin"i de c!tre 'lotin( impun o astfel de reprezentare 32. 8ste adev!rat +ns! c! "i 'lotin vorbe"te despre c!dere( "i nu +ntr;o singur! privin !. De pild!( poate s! suporte faptul c!derii cel care +ncearc! s! urce mai sus decKt ne +ng!duie firea noastr!. %um spune( nimeni s! nu caute a ocupa singur locul de sus( cKnd zborul s!u ar fi doar fantasmatic "i nu real. Bi nimeni s! nu
31 32

Gean 2run( op" cit.( pp. :A;:<. 'ierre Fadot consider! c! acela"i lucru ar fi valabil "i pentru neoplatonicienii de mai tKrziuQ ace"tia ar fi considerat c! sufletul( pentru c! a c!zut +n corp( trebuie s! treac! prin rituri materiale "i sensibile pentru a se putea ridica spre divin. $ntr;un cuvKnt( avem +n acest caz un demers( analog celui cre"tin( conform c!ruia omul( corupt prin p!catul originar( are nevoie de mi0locirea Logosului "i de semne sensibile( de sacramente( spre a putea intra +n contact cu Dumnezeu. 'entru ambele mi"c!ri spirituale ce domin! sfKr"itul antic)it! ii "i se opun una celeilalte( este vorba de neoplatonism "i cre"tinism( omul nu se poate salva prin propriile;i for e( ci are nevoie de o ini iativ! divin! . Ce este filosofia antic?( traducere de Ceorge 2ondor "i %laudiu Dipuri !( Ia"i( 1//A( p. 1/A4. 8ste motivul pentru care Iamblic)os( de pild!( adaug! practicii filosofice a ascezei "i virtu ii practica teurgic!( devenit! +ntre timp mai important! decKt prima. 6ceasta prive"te o sum! de rituri apte s! purifice spiritul "i Rve)iculul imediatS( corpul astral( cu scopul de a;i permite s! contemple zeii .p. 1/:4.

2:

cread! c! poate accede la via a spiritului f!r! a fi c!l!uzit +ntr;acolo de spiritul +nsu"i. 7imic mai prime0dios pentru om decKt acest orgoliu care se na"te +n suflet. %ine +ncearc! s! se situeze deasupra celor spirituale cade sigur +n afara lor .II. /( /4. %!derea( cum vedem( survine acum +n sufletul plin de vanitate "i prive"te via a +n spirit a omului. 'e de alt! parte( cel care accept! fie tradi ia ce urc! de la orfici la 'laton( fie doctrina metempsi)ozei( va relua aproape inevitabil reprezentarea mai vec)e a sufletului c!zut. $n fond( c!zut poate fi socotit orice suflet care se fi*eaz! +n diferen a sa( ca "i cum "i;ar fi suficient sie"i. ?ufletul care tinde spre el +nsu"i produce dedesubtul lui o imagine f!r! realitateQ aruncKndu;"i privirea c!tre aceast! imagine( sufletul +i d! o form! "i( satisf!cut( coboar! +n ea .III. /( 3( G24. %!zut este sufletul care nu mai are puterea de a privi dincolo de sine( c!tre ceea ce este mai presus de el +nsu"i. $n acest caz( el se ia pe sine +nsu"i drept scop "i se transform! +ntr;o mi"care descendent! prin idolatria fa ! de sine33. %u o imagine mai vec)e( el se re+ncarneaz! atunci +n f!pturi aflate pe o treapt! inferioar! de e*isten !( oameni supu"i timpului sau s!lb!ticiuni. $nsemne ale c!derii sufletului sunt acum pierderea puterii sale de contempla ie .II. <( 1;#4( orientarea decis! c!tre cele corporale .IV. <( <4( separarea sa de +ntreg .IV. 4( 1:4 "i uitarea celor originare .V. 1( 14. %e se +ntKmpl! +n aceast! perspectiv!( a c!derii( cu via a +n trup a omului N 8a nu pare a fi suficient considerat! cKt! vreme omul nu este privit ca persoan!( adic! +n individua ia sa personal!. 6cest lucru( anume +n elegerea omului ca persoan!( s;ar fi +ntKmplat +n c)ip evident abia o dat! cu r!spKndirea +nv! !turii cre"tine. J anume clarificare a c)estiunii( cu referire la vec)ii greci( aduce gKnditorul danez ?Yren &ier,egaard. 8l observ! c! pentru filosofia greac! import! mai mult genul decKt persoana ca atare. 6"adar( import! mai mult via a generic! decKt via a individual!( +n carne "i oase. Iar un +n eles ma*im al vie ii generice este cel al vie ii contemplative. 9ai tKrziu( +nv! !tura cre"tin! va avea +n vedere tocmai persoana( c!reia Logos;ul i se adreseaz! direct( e*act ca +ntr;o convorbire cu cineva viu "i apropiat. Despre acest lucru ne; ar vorbi parabola '!storului cel 2un. $n ce m!sur! diferen a dintre cele dou! viziuni este cu adev!rat radical!( iar via a +n trup este citit! negativ de c!tre vec)ii greci( inclusiv de 'lotin( acest lucru( a"a cum ne d!m seama( +nc! este discutabil. 'entru 'lotin "i mul i al ii de atunci( o provocare ma0or! avea s! o reprezinte tocmai alc!tuirea dubl! a omului( mai mult c)iar( prezen a a ceva divin +ntr;un corp supus inevitabil timpului. Diferen e importante +ntre +nv! a ii timpului apar +ns! atunci cKnd se caut! +n elegerea
33

1dem( p. ::. 'lotin are +n vedere acum o situa ie perfect parado*al! a sufletului( anume mi"carea sa deopotriv! voluntar! "i involuntar!( liber! "i constrKns!. ?ufletul merge +n c)ip involuntar c!tre ceea ce este mai r!uQ dar cum merge din proprie tendin ! "i astfel +ndur! r!ul( se poate spune c! el suport! pedeapsa pentru ceea ce a f!cut .IV. <( #4.

2A

acestui fenomen ce inaugureaz! +ns!"i istoria omului( anume c!derea. Mnii vor descoperi misterul cre"tin al $ntrup!rii. 6l ii +ns!( cum au fost gnosticii( vorbesc despre un adev!rat e*il al omului pe acest p!mKnt( ca urmare a unei drame ce;i r!mKne str!in!. 'lotin "i cei din apropierea sa aveau s! invoce modul nefiresc de via ! pe care adesea omul o duce aici pe p!mKnt. 6ceast! via ! este cuprins! ea +ns!"i +ntr;un "ir lung de vie i posibile( o dat! cu nevoia sc)imb!rii radicale a eului. Jmul trebuie s!;"i asume propria finitudine "i s! o +nfrunte prin ascez!( ca astfel s! poat! accede la un mod de via ! contemplativ. %a "i +n alte cazuri cKnd discu iile au luat o form! metafizic!( cel pu in cu privire la unele c)estiuni( ele au +ntKmpinat mari dificult! i. %eea ce Descartes va percepe mai tKrziu +n felul unui parado* insolubil( anume unitatea vie a trupului cu sufletul( na"te discu ii e*tinse +nc! de pe acum. 'orfir( cum singur m!rturise"te .134( i;ar fi adresat lui 'lotin trei zile la rKnd +ntreb!ri cu privire la modul cum convie uie"te sufletul cu trupul( iar maestrul s!u a fost dispus s!;i ofere ne+ncetat noi demonstra ii. La astfel de +ntreb!ri( cum "tim( r!spunsul care s!;i bucure acum +n t!cere "i pe cei +ncrez!tori "i pe sceptici +nc! nu s;a dat. 59. 8e+ne 1este ti+1 $n ce privin ! 'lotin se adreseaz! +ntr;adev!r "i omului de ast!zi( acestui om destul de ne+ncrez!tor sau indecis N Bi ce ar putea oare s!;i spun! dac! ar fi sigur c! are cine s!;l aud! acum N %red c! noi accept!m cu u"urin ! ideea c! simpla prezen ! a trupului nu are cum s! fie resim it! ca negativ!. 8a trebuie privit!( dimpotriv!( +ntr;o lumin! cKt se poate de fireasc!. ?unt destule situa ii care 0ustific! acest lucru "i care pot s! pun! +n discu ie mai curKnd conduita dubl! a con"tiin ei. $n definitiv( tocmai sufletul omului atinge forme grave de ira ionalitate( de e*emplu atunci cKnd atrage totul +n acte disolutive "i +n deriv!. Dar cu totul nea"teptat! apare ideea lui 'lotin c! trupul poate fi v!zut( cel pu in +ntr;o privin !( ca un fenomen al aten iei. 8l se descoper! +n multe feluri( insistent sau retras( viu sau la distan ! de izvorul vie ii( pur sau dec!zut( firesc sau supus unor e*cese etc. Iar ceea ce se +ntKmpl! cu el ine de o anume orientare a aten iei omului. ?t!rile prin care trece par s! compun! +mpreun! o adev!rat! scar! a corpului( de la cel simplu carnal sau p!mKntesc( la corpul astral( luminos "i transparent( apt s! se ofere luminii "i s! devin! el +nsu"i lumin!. Doar c! o astfel de viziune este pentru noi acum mai greu compre)ensibil!. 7u +ns! "i lipsit! de +nsemn!tate( mai ales c! duce mult mai departe decKt "i;ar +ng!dui omul acestui timp. $ntr;adev!r( este fascinant s! afli c! e*ist! "i o latur! spiritual! a trupului( sesizabil! atunci cKnd trupul este privit cu oc)ii 2<

limpezi ai min ii. $n lumina simpl! "i pur! a privirii( trupul poate s! cunoasc! o stranie transparen ! .IV. 3( 1<4. Dac! fiecare suflet este "i devine ceea ce prive"te .IV. 3( <4( atunci sufletul care prive"te trupul devine el +nsu"i trup. ?au devine asemeni trupului privit. Iar acesta din urm!( trupul privit( a0unge asemeni privirii +n a c!rui lumin! se descoper!. ?urvine atunci fenomenul de transparen ! a trupului( transparen ! ce a0unge ma*im! +n lumina simpl! a gra iei. 6"adar( sl!biciunile "i servitu ile omului( cKte e*ist!( la fel "i faptul c!derii( toate acestea nu se e*plic! doar prin alc!tuirea noastr! somatic!. 6m v!zut de0a c! filosoful grec le afl! sursa +n alt! parteP acolo unde nivelul inferior al sufletului "i dispozi iile trupului se afecteaz! reciproc( generKnd un fel de natur! compus! .I. 1( /4. %Knd se +ntKmpl! ca mintea s! ne fie dominat! de tot felul de gri0i legate de lumea sensibil!( adic! de gri0a cea lumeasc!( a"a cum va spune scriitorul cre"tin( sau cKnd omul este st!pKnit la +ntKmplare de dispozi ii( dorin e sau instincte( atunci r!ul +"i face sim it! prezen a sa. 9ulte din maladiile trupului nostru( fie c! e*prim! sl!biciuni care ne domin!( fie e*cese( stau +n rela ie cu cele ale sufletului. 9ai ales cu uitarea de sine. 6ceast! idee va reveni pKn! tKrziu +n filosofia european!( trecKnd prin paginile lui 2oet)ius( unde interlocutorul celui e*ilat( filosofia +ns!"i( sub c)ipul unei doamne ce a trecut dincolo de pasiune( observ! la un moment dat c! sufletul din fa a sa a a0uns s! sufere grav de letargie( +ntrucKt a uitat pur "i simplu de sine. Mitarea de sine +nseamn! de aceast! dat! uitare a celor originare( c!ci adev!ratul sine al omului se sustrage cronologiei sale contingente. ?unt credin ele vec)i cu totul str!ine pentru noi acum N De pild!( credin a c! aceast! via ! +n trup nu este singura real! "i c! e*isten a sa p!mKnteasc! trebuie pus! +n leg!tur! cu o alta anterioar! "i cu cea care;i urmeaz! N 6m putea sugera un r!spuns la aceast! +ntrebare plecKnd de la consecin ele unei astfel de credin e. %um am v!zut( cKnd e*isten a de acum "i de aici nu este socotit! ca singura real!( via a trupeasc! pare pus! +n c)estiune. 8a nu ofer! adev!rata m!sur! a faptelor omene"ti. Cradul ei de relativitate cre"te enorm. Iar via a de aici se transform! +ntr;o lung! preg!tire pentru ceea ce urmeaz! s! fie. $ns! atunci cKnd via a de aici se orienteaz! cu totul c!tre ea +ns!"i( cKnd nu mai +nseamn! +n nici un fel preg!tire pentru altceva( atunci credin a de mai sus este fie absent!( fie retras! din zona activ! a spiritului. Dar credin a c! e*ist! +n economia mare a lumii un sens anagogic( sens ce trebuie ref!cut +n via a individual! a sufletului N %el care( alt!dat!( nu ar fi recunoscut un astfel de sens ar fi fost atunci nevoit s! accepte ideea c! evenimentele lumii sunt dominate fie de soart!( o putere nestatornic! "i greu inteligibil!( fie de +mpre0ur!ri cu totul contingente( adic! de +ntKmplare 34. $ns! cum nici una din aceste solu ii nu ocole"te imaginea cu totul absurd! a e*isten ei( ele erau

34

%f. 2oet)ius( pp. 41( 4A sH.

2/

abandonate u"or. 6st!zi ne;am familiarizat de0a cu ele( mai ales cu a doua( +ncKt stranie ne apare mai curKnd ideea c! ar putea totu"i s!;"i fac! loc un sens +n cuprinsul acestei vie i. ?e +ntKmpl! la fel "i cu acea credin ! mai vec)e c! sufletul omului nu se na"te "i nu moare N $n orizontul de percep ie al acestui timp( no iunea de suflet este cel pu in nedeterminat! din punct de vedere semantic( dac! nu cumva vid! uneori. $n consecin !( e aproape imposibil de operat cu ea ast!zi. 6lte no iuni apropiate( cum sunt eul( sinele sau con"tiin a( nu reu"esc s!;i recupereze +n elesul vec)i. Dac! +ns! am +ncerca s! trecem dincolo de aceast! dificultate( ce am putea spune atunci N 6cest fapt( anume c! sufletul nu se na"te "i nu moare( este greu de acceptat +n absen a unei credin e de felul celei religioase. Dar la fel de greu este "i de respins( oricKt de sceptici am fi noi acum. -eiau ceea ce am spus +n alt loc( anume c! enun ul unei astfel de credin e( negativ fiind( se supune mai multor interpret!ri( devenind +n acest sens materie de lucru inepuizabil!. $n prim! instan !( am putea accepta ideea c! timpul ce survine +n forma cronologiei nu este propriu sufletului( adic! sinelui unei persoane. 7u;i este propriu +n sensul c! nu;l poate descrie adecvat +n actele sale con"tiente sau necon"tiente. $n acela"i timp( propozi ia de mai sus caut! s! ne spun! c! sufletul( +ntrucKt nu se supune timpului lucrurilor( este liber sau tinde s! fie liber. Dac! inten ionalitatea +l define"te( +ns! nu doar +n maniera descris! de 2rentano sau de Fusserl( ci mai curKnd ca via ! e*tatic! sau ca dispozi ie a situ!rii dincolo de sine( c)iar dac! acest mod de a vorbi nu este suficient de clar deocamdat!( a"adar dac! inten ionalitatea +l define"te realmente( atunci actul liber apare ca modul prin e*celen ! al inten ionalit! ii. Docmai +n acest sens activitatea cea mai proprie a sufletului este( cum s;a spus alt!dat!( cea de contempla ie. 8a a fost +n eleas! de 'lotin "i de al ii ca viziune( t!eoria( +n cele din urm! ca viziune direct! a celor originare. @ire"te c! nu orice suflet a0unge s! fie cu adev!rat liber sau la un grad suficient de libertate. ?e +ntKmpl! acest lucru ori de cKte ori el se las! atras cu putere de un element str!in naturii sale. Bi( ne spune 'lotin( dac! sufletul continu! s! tot decad!( a0unge +n cele din urm! acolo unde locul de via ! ia forma unei adev!rate +nc)isori( c)iar dac! el nu va percepe niciodat! +n mod limpede acest lucru. Destul de str!in poate s! ne apar! acum "i modelul vie ii +n spirit pe care;l propune 'lotin celor din apropierea sa. $n definitiv( cel ini iat sau cel care tinde s! fie asem!n!tor divinit! ii( cum spuneau ei( cultiv! e*cep ia ca atare. Iar adev!ratul mod de via ! nu poate fi decKt cel contemplativ. De la 'itagora la gnostici "i neoplatonicienii tKrzii( s;au delimitat cKteva modele de via ! contemplativ!( +n dorin a de asem!nare cu zeul .!omoi9sis t9 5!e94. @ormula complet! era pe atunci pu in mai prudent!P asem!nare cu zeii pe cKt +i st! omului +n putin !. ?;a vorbit despre acest lucru( de e*emplu( +n 5!eaitetos 1A: a;b. 8ste ceea ce ec)ivaleaz! +ntr;o privin ! cu +ns!"i contemplarea frumosului .%(mposion 215 b L 212 a4. ?au cu accederea la binele ca atare 35

.Repu+lica #45 a;c4. 6ristotel indic! tocmai autonomia deplin! a sufletului ca mod contemplativ de via ! .Et!" ic!. T( 11AA a L 11A/ a4. ?ufletul ar fi atunci asemeni instan ei prime ce anim! "i pune totul +n mi"care. 'entru stoici( telos;ul prim este numit oi-eiosis( ca e*erci iu de articulare imediat! la o natur! bun! +n sine .principiu al imanen ei etice4( +n timp ce !omoi9sis .principiu al transcenden ei etice4 presupune +ntotdeauna un efort de smulgere din lume 3#. 'lotin discut! +n dese rKnduri despre via a contemplativ! a sufletului( de pild! +n Enneade( III. <( 2;A "i VI. /( <. La fel "i 2oet)ius3:. 7eoplatonismul tKrziu( +ndeosebi Iamblic)os . De m(st.( II. 114( tinde s! situeze mai presus de t!eoria tocmai t!eourgia( ca ac iune ce ar putea determina prezen a puterii divine acolo unde ar fi ea necesar!. ?copul cel mai frecvent al t)eurgiei era unul oracular( divinatoriu( posibil +n temeiul unei universale s(mpat!eia. 6"adar( de la dorin a asem!n!rii cu zeii se a0unge mai tKrziu la nevoia folosirii lor( lucru discutabil +n multe privin e. Invocarea zeilor se face acum prin c)iar semnele lor oculte .s(m+ola4 prezente +n aceast! lume. 6m motive s! cred c! interpretarea adecvat! a unor astfel de nara iuni nu ar putea fi decKt metafizic! sau( cum bine "tiau cei vec)i( alegoric!. $n acest caz( ce ar putea s! semnifice pentru omul de ast!zi multiplele vie i ale sufletului( peregrinarea sa prin cicluri "i forme diferite de e*isten ! N 8ste greu pentru omul de acum s! accepte c! dincoace de venirea sa pe lume( ca "i dincolo de plecarea sa din aceast! lume( sufletul s!u ar trece prin diferite cicluri ale e*isten ei. 9ai u"or ar accepta probabil s! vorbeasc! despre ceea ce se +ntKmpl! +n decursul unei singure vie i( cKt! vreme cu privire la alte vie i posibile este cu totul nesigur. Iar +n decursul vie ii omului pot s! survin! mari discontinuit! i sau sc)imb!ri. 6cestea afecteaz! +n mod foarte serios identitatea sa( ca "i cum ar fi vorba despre mai multe identit! i +n una "i aceea"i persoan!. ?au ca "i cum ar fi vorba de mai mul i oameni +n unul singur( ca s! reiau o idee a lui 'lotin. @ie printr;un proces legat de propria voin ! "i tr!ire( fie prin for a unor fenomene care dep!"esc voin a proprie( au loc +n via a con"tiin ei adev!rate rupturi( modific!ri radicale. %eea ce +nseamn! c! "irul de vie i ale sufletului( despre care discut! neoplatonicienii( ar putea fi +n eles ca petrecKndu;se +n c)iar +n c)iar aceast! via ! singular!. Bi c! totul prive"te durata proprie a subiectivit! ii( cu
3#

9ic)el @oucault( Fermeneutica su+iectului. Cursuri la CollGge de .rance .1/<1;1/<24( traducere de 2ogdan C)iu( Ia"i( 2554( p. 413( nota A. 3: Vorbind despre adev!ratul bine( a c!rui dorin ! este +n sufletele oamenilor s!dit! din na"tere( 2oet)ius observ! c! r!t!cirea +i abate Ope oameniO din drum c!tre bunuri false. $n consecin !( va descrie mai multe +n elesuri inadecvate ale binelui ultimP a nu duce lips! de nimic +n privin a avu iilor( a dobKndi onorurile celorlal i( a de ine puterea +n comunitate sau +n imperiu( a deveni celebru prin me"te"ugurile r!zboiului sau ale p!cii( a avea parte de pl!ceri "i bucurii cotidiene( a de ine bog! ii pentru putere sau pl!ceri "i altele de acest fel . op" cit.( pp. A2 sH.4. $ntr;un alt loc se opre"te pe larg la una din aceste suplean e false. %e s! spun despre pl!cerile corpului( a c!ror dorin ! este plin! de nelini"te( iar satisfacerea de c!in ! N %Kte boli( cKte dureri insuportabile nu aduc celor care le gust!( ca pe un adev!rat fruct al stric!ciunii N .pp. <2;<34. Doate acestea conduc +n definitiv la uitarea de sine( stare ce survine atunci cKnd suntem domina i de dispozi iile trupului. 8a poate s! survin! +ns! "i +n alte situa ii( cum ar fi oboseala sufletului atins de triste e +n cazul celui e*ilat departe .pp. 155 sH.4. Mltimele pagini ale scrierii aduc +n aten ie e*perien a sincer! a credin ei( cKnd omul ar putea reg!si pentru sine puterea rug!ciunii "i lumina speran ei

31

marile ei sc)imb!ri sau c!deri. Mnii autori moderni( f!r! a se referi neap!rat la tradi ia neoplatonician!( au avut +n vedere tocmai aceste mari discontinuit! i care ne definesc. 6stfel( ele apar la un moment dat ca solu ii de via ! +n fa a voin ei primare .?c)open)auer4. ?au ca stadii pe drumul vie ii .&ier,egaard4( reevalu!ri radicale ale perspectivei care ne este proprie .7ietzsc)e4( praguri atinse de om prin actele sale cu adev!rat necondi ionate .Gaspers4( trepte +n realizarea persoanei .2erdiaev4( c!deri +n timp "i din timp .%ioran4( r!spunsuri date celuilalt .L3vinas4( deopotriv! ca moduri de via ! posibile prin forme noi de ini iere .8liade4. $n ceea ce prive"te e*perien a insondabil! a iubirii( 'lotin are +n vedere o situa ie nu tocmai comun!( cea +n care omul dore"te mai mult iubirea ca atare decKt fiin a pe care o iube"te. 8l dore"te atunci( de fapt( ceea ce anim! iubirea +n c)ip invizibil. Doar acesta din urm! poate fi dorit pentru sine L "i nimic altceva. Bi doar +n acest caz iubirea este f!r! limite. %Knd vorbim de iubire infinit!( resim im de fapt altceva decKt ceea ce m!rturisim +n grab! fiin ei iubite. 8ste vorba de dorin a profund! a omului de a reg!si lumina ca atare a gra iei. Doar astfel cred c! ar putea fi +n elese unele gesturi mai stranii( cum sunt cele de abandon total sau de gratuitate total! +n iubire. %eea ce cu adev!rat se d!ruie"te atunci nu este sufletul care iube"te( nici sufletul iubit( ci este gra ia +ns!"i( acest ceva +ntotdeauna mai mult( dincolo de orice. 6m putea oare crede c! adev!ratul filosof nu are nevoie s! cunoasc! iubirea trupeasc!( a"a cum ne asigur! 'lotin N @oarte greu de +n eles acum acest lucru. Doar c! 'lotin( ca "i cum ar fi prev!zut mirarea unora dintre cei ne+ncrez!tori( vine el +nsu"i cu un adaos la afirma ia de mai sus( +n c)iar acelea"i pagini .Enneade( I. 3( 1;34. Va spune c! nici filosofului nu;i sunt str!ine tot felul de insuficien e omene"tiP el +nc! este nesigur pe drumul ce trebuie s!;l urmeze( avKnd nevoie de o bun! c!l!uz!Q nu se poate situa +n afara dorin ei sau +n afara afectelor saleQ credin a +n e*isten a celor necorporale nu o de ine +n c)ip deplin de la bun +nceputQ de"i cu o dispozi ie natural! +n a e*ersa distan a fa ! de cele sensibile( acest lucru nu;l poate face f!r! e*erci ii cu totul aparte "i de lung! durat!. Bi( probabil( multe alte sl!biciuni. %um spuneam +ntr;un alt loc( dac! vom avea +n minte ordinea contingent! a vie ii( este greu de acceptat aceast! idee a lui 'lotin. 8a +ns! pare a fi de +n eles +n cazul celui care tinde c!tre o sc)imbare radical! de sine. %!ci atunci se sc)imb! +nsu"i modul s!u de a percepe lumea. De e*emplu( cum ne las! 'lotin a +n elege( cKnd e*erci iile de reorientare a aten iei au efectul a"teptat( calea pe care omul o urmeaz! +n e*perien a iubirii nu trece neap!rat prin dorin ele elementare ale vie ii +n trup. 8a nu mai are ca sta ie obligatorie tr!irea carnal! a iubirii. 8ste adev!rat c! spusele lui 'lotin nu au cum s! priveasc! via a unei +ntregi comunit! i de oameni( nici m!car pe to i cei care se socotesc la un moment dat ini ia i. 7esigur va fi de acest lucru c)iar "i cel care;l e*perimenteaz! +n cKteva clipe 32

privilegiate ale vie ii sale. 'lotin "tie bine c! aceste clipe sunt pu ine( uneori trec +n grab! pe lKng! cei care le a"teapt!( f!r! ca ei s!;"i dea seama +n vreun fel. @ire"te( noi ast!zi gKndim altfel( cel pu in +n unele privin e( "i atunci avem tendin a de a 0udeca negativ vec)ile te)nici ale preocup!rii de sine .@oucault4. Mit!m( +n fond( cel pu in dou! lucruri( anume c! oamenii acelui timp +n elegeau destul de bine dificult! ile unor astfel de practici "i( nu mai pu in( faptul c! te)nicile de ast!zi ale preocup!rii de sine comport! "i ele mari dificult! i( c)iar dac! altele decKt cele vec)i. 'robabil c! +n fiecare interval de timp se caut! un model al gri0ii de sine( niciodat! suficient de compre)ensibil sau de eficient. 8ste motivul pentru care firesc ar fi( +nainte de orice( s! c!ut!m s! +n elegem aceste eforturi "i s! amKn!m suficient de mult 0udecata negativ! cu privire la ceea ce autorii vec)i au gKndit "i au c!utat cu sinceritate s! fac!.

0OCE I8$UL FLA%RA! AL $E AFIDICII $O0ER!E

5. 8ensi*ilitatea v3zut3 ca surs3 a erorii i a r3ului 8*ist! o latur! foarte ciudat! a metafizicii moderne occidentale( anume c! adev!rul

33

r!mKne str!in sim urilor sau vie ii noastre sensibile. %orpul omului( sensibilitatea( ca "i tot ce este perceput +n c)ip sensibil( sunt +nf! i"ate de regul! ca martori nesiguri( +n"el!tori. Deopotriv! imagina ia "i memoria noastr!. Lumea acestora pare s! fie +n definitiv cea a simplei aparen e. 8le nu ar asigura omului nici certitudinea( aceast! obsesie f!r! egal a lumii moderne( nici binele ori salvarea. 6dev!rul ca atare nu poate lua o form! sensibil!( nu coboar! pKn! la nivelul senza iei( imaginii( amintirii sau pasiuniiP este ceea ce ne spune Descartes +n modul cel mai clar cu putin !3A. %u alte cuvinte( adev!rul nu se poate e*prima +n cele de natur! corporal!( nu are cum s! se descopere acestora. Jr( c)estiunea ca atare nu prive"te deloc ceva care s! ne poat! fi indiferent. %!ci este vorba( +n ultim! instan !( de sim urile noastre "i trupul organic +n care ne ducem via a( cu lumea sa nemi0locit! "i cu pasiunile sale. ?unt mereu +n 0oc sim !mintele care ne e*pun aceastei lumi( ca "i facult! ile de felul reprezent!rii sau voin ei( cele care sunt active doar pe fondul unor date sensibile. 6"adar( sensibilitatea noastr! e*prim! +ntreg fenomenul vie ii "i al mor ii( cu tot ceea ce( plecKnd de aici( +nseamn! cuvKnt sau fapt!. 8a atinge deopotriv! orizontul altor lumi posibile( o dat! cu prezen a vie a celuilalt "i a istoriei sale. Bi totu"i( metafizica modern! nu a +ncetat s! vorbeasc! despre o grav! deficien ! a sim urilor "i a lumii lor3<. ?;a crezut mult! vreme( probabil cu sinceritate( c! adev!rul nu poate lua o form! sensibil!( una care s! fie resim it! ori atins! +n c)ip nemi0locit. ?pre deosebire de al i metafizicieni ai timpului s!u( ?pinoza pare s! acorde corporalit! ii un anume interes( de e*emplu +n Etica( III( fapt pu in obi"nuit la acea vreme. 8ste ceea ce i;a atras +n timpul din urm! pre uirea unor e*ege i( precum Deleuze. $ns! dac! revii cu aten ie la +ntreaga sec iune intitulat! De origine et natura affectum ( cKt "i la cea care o precede( De natura et origine mentis( consta i c! obiectul corporal "i natura corporal! la care el se refer! numesc cu totul altceva decKt ceea ce gKndim noi acum sub numele corporalit! ii. 'ur "i simplu(
3A

6nume( ceea ce am g!sit p+n! azi ca fiind mai adev!rat l;am primit fie de la sim uri( fie prin sim uriQ pe acestea +ns! le;am surprins ca +n"el!toare uneori( "i e c)ibzuit s! nu ne +ncredin !m niciodat! cu totul acelora care ne;au am!git fie "i o singur! dat! .,editationes de prima p!ilosop!iae( I( traducere de %onstantin 7oica( 1/3A( p. 144. 8ste descris! apoi( sub forma unor analogii( situa ia nefericit! +n care se afl! sim urile noastre( spre a nu li se mai l!sa nici o "ans! +n privin a adev!rului. 6nalogia cu e*perien a nebuniei sau a smintelii( pe de o parte( "i cu e*perien a visului( pe de alt! parte( aduce sensibilitatea omului +ntr;o lumin! cu totul suspect!. 8le conduc( +n continuare( la supozi ia geniului r!u( cea care( oric+t de pu in luat! +n serios( +mi spune c! absolut totul( cerul( aerul( p!m+ntul( culorile( figurile( sunetele "i cele e*terne nu sunt altceva dec+t +n"el!ri ale somnului( prin mi0locirea c!rora a +ntins el curse credulit! ii mele .p. 1A4. ?! nu uit!m totu"i +ndr!zneala unor autori ca Fobbes "i Cassendi care( din motive mai pu in metafizice( considerau c! trupul nostru are posibilitatea s! gKndeasc!. De fapt( spuneau ei( trupul gKnde"te +ntrucKt simte "i se simte. -eplica lui Descartes( anume c! +n senza iile noastre cel care simte este sufletul "i nu trupul( complic! mult datele problemei. 3< 8*cep iile par s! fie pu ineP 2oe)me "i 'ascal( par ial ?pinoza "i Leibniz .vorbind( de pild!( despre despre energia inerent! corpului( for a sa pasiv!4( cK iva romantici( 9aine de 2iran( %ondillac( &ier,egaard "i 7ietzsc)e. ?au unele c!r i care s;au desp!r it de figura auster! a celor care le;au scris( *asiunile sufletului( de e*emplu. %f. Cilles DeleuzeQ 9ic)el FenrW( 1ncarnation" 2ne p!ilosop!ie de la c!air ( 'aris( ?euil( 2555( == 1<( 2:;2<( 32Q Gean;Luc 9arion( De surcrot" Htudes sur les p!'nomGnes satur's( 'M@( 'aris( 2551( c)ap. IV.

34

ace"ti termeni ne +ntind o adev!rat! capcan!. %eea ce ei semnific! se supune unei ordini a c!rei necesitate le este e*terioar!. Iar condi ia pe care o manifest! este doar cea de obiect L "i nimic mai mult. $n propozi ia 13 din sec iunea a II;a( ?pinoza scrie urm!toareleP Jbiectul ideii care constituie sufletul omenesc este corpul( adic! un anumit mod al +ntinderii ce e*ist! +n act( "i nimic altceva. 6fl!m +n continuare c! acest obiect( numit corp( este afectat +n mod obi"nuit de altele .TIV4( compus .TV4 "i perceput ca atare .TVI4( cunoscut .TVII4( doar c! inadecvat cunoscut .TTIV4( imaginat "i amintit .TVIII4( unit cu sufletul .prin aceea c! orice corp este obiectul sufletului( TT4( instrument al acestuia .sufletul se cunoa"te pe sine numai +ntrucKt percepe ideile afec iunilor corpului( TTIII4( surs! a falsului .cunoa"terea de primul gen( care este singura cauz! a falsului( rezult! din reprezent!rile pe care sim urile le ofer! intelectului +n mod mutilat( confuz "i f!r! ordine "i din ceea ce ne amintim sau imagin!m( TL;TLI4. Doate ideile neadecvate "i confuze de aici provin .TLI4. %!ci sim urile( memoria "i imagina ia consider! lucrurile +n contingen a lor( pe cKnd ra iunea singur! le consider! ca necesare .TLIV4. 'Kn! "i voin a omului este supus! unui lan nesfKr"it de cauze .TLVIII4( +ncKt libertatea ei na"te din c)iar aceast! supunere. Mltima idee poate fi pus! +n leg!tur! cu ceea ce spune 1tienne de la 2oetie +n Despre servitutea voluntar. ?au cu acel mod mai ciudat de identificare total! a necesit! ii cu actul liber +n mistica oriental!3/. Dincolo de aceast! abatere vizibil!( ?pinoza se condamn! singur la o ciudat! pro*imitate fa ! de acel gKnditor pe care l;a crezut l!sat mult +n urm!( anume Descartes. J parantez! +n acest loc. Doar voin a pare a se salva de acest regim secund "i suspect +n care este inut! sensibilitatea. ?alvarea ei vine +ns! din c)iar interpretarea modern! a cogito;ului ca act( activitate( energie. Descartes +"i reprezint! via a cogito;ului ca un spectru de acte. 6utonomia sa este o dovad! a voin ei sale depline. De altfel( +n ,editationes IV( singur! voin a este +nf! i"at! ca infinit!. Dumnezeu +nsu"i se anun ! prin atributul suveranit! ii "i al puterii. Doate acestea vor deveni o dat! cu Leibniz liniile mari ale metafizicii occidentale( o metafizic! a voin ei sau( cum s;a spus( a voin ei de voin ! .Feidegger4. Imaginile cele mai frecvente cu
3/

%f. -udolf Jtto( %acrul" Despre elementul iraional din ideea divinului i despre relaia lui cu raionalul( +n trad. lui Ioan 9ilea( 8ditura Dacia( %lu0( 1//2( p. 114. %eea ce se are +n vedere aici O+n te*tele veterotestamentare "i( mai tKrziu( +n povestirile islamiceO nu este +n primul rKnd caracterul universal "i unic al ac iunilor lui Dumnezeu( ci suveranitatea "i predeterminarea absolut! e*ercitat! de voin a "i de ac iunea etern! asupra ac iunilor creaturii( oricKt de libere "i de viguroase ar fi acestea. 8 ceea ce reiese "i din urm!toarea povestire al lui 2eid)avi( un comentator al CoranuluiP X6srael( +ngerul mor ii( trecKnd odat! prin fa a lui ?olomon( "i;a +ndreptat privirile spre unul dintre +nso itorii regelui. Z%ine;i acesta N[( +ntreb! omul. Z$ngerul mor ii[( r!spunse ?olomon. Z9i se pare c! se uit! la mine[( spuse cel dintKi( continuKndP Z'orunce"te( dar( vKntului s! m! ia "i s! m! duc! +n India[. ?olomon f!cu acest lucru. 6tunci +ngerul spuseP ZDac! l;am privit atKt de lung( era din pricina mir!rii( fiindc! mi s;a poruncit s!;i aduc sufletul din India( cKnd el se afla de fapt lKng! tine( +n %anaan[S. 6ceasta este predestinarea( care presupune( ca element menit s! o scoat! +n relief( tocmai liberul arbitru.

3#

privire la fenomenul e*isten ei sunt acum scenariul dramatic "i regatul lumii( unul care se voie"te cu adev!rat suveran. ?pusa lui %ioran c! voin a +n sine este o boal! poate fi poate fi verificat! dac! ai +n vedere ceea ce se +ntKmpl! cu omul european modern. Dincolo de acestea( po i crede totu"i c! Immanuel &ant a dep!"it dispre ul modernilor fa ! de corp "i sensibilitate. 8l va spune de mai multe ori c! sim urile nu ne +n"al!( pur "i simplu ele nu au cum s! +n"ele at+ta vreme c+t nu furnizeaz! cuno"tin e. Doar intelectul este +n stare s! fac! acest lucru. Din p!cate( nici &ant nu acord! o "ans! real! sim urilor sau e*perien ei corporale. Dac! al i autori consider! c! sim urile depun o fals! m!rturie( &ant este convins c! ele nu e*prim! nici adev!rul "i nici falsul. ?!;l ascult!m pentru o clip!. ?e poate deci spune f!r! +ndoial! +n mod 0ust c! sim urile nu gre"esc( dar nu din cauz! c! ele 0udec! totdeauna 0ust( ci fiindc! nu 0udec! deloc45. D!cerea lor ec)ivaleaz! acum cu o lips! a puterii de e*presie. $n solitudinea lor "i a intui iei pe care o asigur!( ele nu aud "i nu v!d nimic. 7u decurge +ns! de aici c! sunt cu totul nevinovate sau pasive. 8roarea( cu tot cortegiul ei de afec iuni negative( nu este produs! dec+t prin influen a neobservat! a sensibilit! ii asupra intelectului. 9ai e*act( cum +nsu"i &ant e*plic! +n continuare( se +ntKmpl! c! principiile subiective ale 0udec! ii se +ntKlnesc cu principiile obiective "i le fac s! devieze de la menirea lor. 6"adar( sim urile nu fac loc nici adev!rului( nici falsului( dar pot oricKnd s! aib! efecte deviante supra cunoa"terii intelective. 9. 'ant i scandalul +odern al /Endirii &adaos autu+nal) De ce a crezut totu"i ?earle c! filosoful german( &ant +n spe !( nu s;ar fi deran0at niciodat! cu asemenea c)estiuni N41 7u a +ncercat acesta s! clarifice cKnd anume noi socotim un lucru oarecare obiect( ce +nseamn! fenomen "i lucru +n sine( cKnd avem de a face cu o cuno"tin ! sigur!( sau ce se petrece +n mintea noastr! cKnd spunem c! A \ # ] 12 N 7u cumva ?earle este pu in cam nedrept cu filosoful de la &^nigsberg N %red c! a"a stau lucrurile "i vom vedea imediat de ce anume.
45

Critica raiunii pure@ traducere de 7. 2agdasar _ 8. 9oisuc( 1/:/( p. 2<5. Decizia lui &ant este absolut ferm !( dac! avem +n vedere ceea ce adaug! imediat. De aceea( adev!rul precum "i eroarea( prin urmare "i aparen a( ca inducere +n eroare( nu se g!sesc dec+t +n 0udecat!( adic! numai +n raportul obiectului cu intelectul nostru. 'e de alt! parte( intui ia empiric!( nu cea pur! sau a priori( nici cea ar)etipic!( ci intui ia ca percep ie nemi0locit! a ceva sensibil( este finit! sau limitat!. De unde se +n elege c! sensibilitatea indic! inevitabil o form! de finitudine. %a receptivitate sau putere de a fi afectat! de lucrul +n sine( ea nume"te +ns!"i finitudinea omului. %eea ce +nseamn! c!( pentru &ant( orice fenomen este fatalmente limitat .cf. +n aceast! c)estiune Gean;Luc 9arion( .enomenul saturat( +n Gean;Louis %)r3tien( 9ic)el FenrW( Gean;Luc 9arion( 'aul -icoeur( .enomenologie i teologie( traducere de 7icolae Ionel( Ia"i( 1//:( p. /: sH.4. 41 -!spunsul pe care singur +l d! +ntr;o simpl! not! din infrapagin! nu limpeze"te mare lucru +n acest sens. &ant nu s;a ostenit s! reflecteze la asemenea c)estiuni pentru c!( +n vremea lui( filosofii erau obseda i de problema cunoa"terii. 9ult mai tKrziu au fost obseda i( pentru scurt timp( dar cu rezultate e*cep ionale( de problema limba0ului. 6cum( filosofii L filosoful de fa ! cel pu in L sunt obseda i de anumite tr!s!turi generale ale culturii umane .p. 1:4.

3:

$n 'refa ! la edi ia a doua a Criticii raiunii pure( el +i spune cititorului( +ntr;o not! de subsol( c! aduce prin noua versiune a c!r ii un adaos serios( anume respingerea idealismului de inspira ie psi)ologic!. 6r aduce tot acolo "i o dovad! +n ceea ce prive"te realitatea lucrurilor e*terioare nou! .el spuneP realitatea obiectiv! a intui iei e*terne4. 8ste o dovad! pe care( de altfel( o crede singura posibil!. 7u m! voi opri +ns! acum la acest lucru. %i observ c! se arat! foarte +ngri0orat de o idee la mod! atunci( mai ales +n mediul englez de gKndire( anume c! trebuie s! se +ntemeieze numai pe credin ! e*isten a lucrurilor e*terne .traducere de 7icolae 2agdasar "i 8lena 9oisuc( 1/:/4. 7u s;a g!sit nimeni +nc! s! opun! o dovad! satisf!c!toare oricui i se n!zare s;o pun! la +ndoial!. Bi aceasta +n ciuda faptului c! noi avem +ntreaga materie a cuno"tin elor noastre doar din lumea lucrurilor e*terne. 8ste e*act ceea ce reprezint!( din punctul de vedere al lui &ant( un scandal pentru filosofie "i pentru bunul sim comun. %um u"or b!nuim( solu ia aflat! de &ant nu avea s! fie socotit! nici ea satisf!c!toare mai tKrziu. %u alte cuvinte( scandalul se conserv! pe mai departe +n c)iar inima filosofiei( c!ci el prive"te +ns!"i distinc ia elementar! dintre con"tiin ! "i lume. 2unul sim ofer! ceva sigur +n aceast! privin !. @ilosofia( +ns!( nu a f!cut decKt s! pun! "i s! repun! totul +n discu ie. Bi nu e +n 0oc un gest ludic sau spectaculos al ei( ci o situa ie care anun ! +n fond propriile ei grani e( limita de care nu poate +n nici un fel s! treac!. ?! vedem mai e*act despre ce anume este vorba. $n acest sens( revin la autorii pe care( +n parte( &ant +i cunoa"te "i c!rora le aduce acea grav! acuz!. $n cuv+ntul cu care +"i desc)ide ,editaiile sale( dedicat decanului "i doctorilor de la facultatea de teologie de la ?orbona( Descartes va spune c! inten ia sa nu este diferit! de cea a distin"ilor teologi c!rora li se adreseaz!. $n ultim! instan !( el urm!re"te e*act acela"i lucru( anume s! clarifice faptul c! Dumnezeu este prezent cu puterea sa +n lume "i c! sufletul omului nu este supus mor ii. Doar c!( adaug! Descartes( va c!uta s! argumenteze totul pe cale ra ional!. 'rocedeaz! astfel ca s! poat! fi luat +n seam! "i de cei care nu au descoperit lumina credin eiP sceptici "i liber;cuget!tori( r!t!citori prin lume "i prin c!r i( atei "i libertini( flegmatici "i indiferen i. 'rezen a lor masiv! nu mai putea fi ignorat! atunci. 8ste firesc( spune Descartes( cineva s! se adreseze "i acestora( "i cum s! o fac! altfel decKt invoc+nd argumente ce ar putea fi acceptate de bunul sim . Jr bunul sim .le +on sens4 "i ra iunea .la raison4 +nseamn! adesea unul "i acela"i lucru. 9ai mult c)iar( e*erci iul ra iunii( urmat +ntr;un mod analog celui propriu scepticilor( este apt s! ne clarifice datele prime ale cunoa"terii. 8*act +n acest fel intr! +n 0oc metafizicaP ea +nseamn! acum cercetarea principiilor cunoa"terii omene"ti. $ns! toate erau v!zute ca pure concepte( simple adev!ruri ale ra iunii. 6cestea nu puteau fi +n nici un fel afectate de prezen a corpului nostru( a sim urilor "i a timpului. 3A

Interpretarea negativ! a corpului "i a celor sensibile avea s! se p!streze +n gKndirea european! pKn! tKrziu de tot. Mnul dintre e*ege ii filosofiei moderne a observat c! punerea +n c)estiune a lumii sensibile de c!tre Descartes( +n ,editationes I( a avut +n timp efecte ireparabile42. 6nume( e*isten a corpului L ca "i a trupului viu L devine perfect incompre)ensibil!. La fel "i e*isten a lumii de care trupul nostru ine. Descartes +nsu"i( +n ,editationes VI .vorbind despre e*isten a lucrurilor materiale "i deosebirea adev!rat! a spiritului de corp4( nu mai reu"e"te s! aduc! o dovad! satisf!c!toare cu privire la acestea. Va spune doar c! multe din ideile noastre sunt cauzate de obiectele corporale prin +ns!"i puterea naturii. 6daug! apoi( ca un posibil argument mai bun( c! obiectul sensibil este obiect al geometriei( deci e*ist!... 'lus dovada pe care ne;o aduc +ntruna senza iile de frig( durere( foame( sete etc. @ire"te c! discu ia asupra semnifica iei pe care o de ine trupul +n metafizica lui Descartes comport! multe dificult! i( a"a cum au sesizat 9ic)el FenrW sau Gean;Luc 9arion43. Mltimul interpret observ! c! Descartes ar recunoa"te totu"i( +n mod tacit( cum prezen a trupului( care simte "i se las! sim it( nu este u"or de respins prin e*erci iul +ndoielii. 8go;ul se afirm! nu doar sub form! de cogitatio( ci "i ca mens du+itans et sentiens( ceea ce +nseamn! o capacitate cert! a trupului de a;"i percepe propria prezen !. 6ltfel spus( ar trebui recunoscut nu numai( a"a cum a stabilit +n mod definitiv 9ic)el FenrW O...O( c! res cogitans se desf!"oar! plecKnd de la o sim ire originar!( dar "i c! esen a simitoare a ego;ului care cogiteaz! +ntrucKt simte( apare O...O +nc! +nainte ca e*isten a sa s! fie dovedit!.... 8ste important acest argument pe care;l aduce 9arion. Doar c! el nu rezolv! unele afirma ii tari ale lui Descartes( cum ar fi cea prin care spune( ca replic! adresat! lui Cassendi "i Fobbes( c! +n senza iile noastre cel care simte este totu"i sufletul "i nu trupul. De atunci +ncoace( s;a pus mereu +ntrebarea ce siguran ! putem noi avea c! materia( ca un posibil principiu al celor sensibile( e*ist! +ntr;adev!r. 9alebranc)e va socoti c! nu putem fi siguri de acest lucru prin e*erci iul ra iunii( +ncKt e necesar! pur "i simplu prezen a credin ei. %ertitudinea ra ional! cu privire la materie nu poate fi demonstrativ!( cum a crezut 6rnauld( ci mai curKnd inferioar!. 6dic! secund! .Loc,e4 sau probabil! .Leibniz4. %omentKnd pu in( am putea +n elege de aici c! noi nu avem nici o "ans! de a dovedi +n c)ip ra ional c! realmente e*ist!m ca f!pturi +ntrupate. -a iunea nu ne asigur! c! +ntr;adev!r tr!im( vorbim( suferim( ne ad!postim de ploaie sau de frig( scriem sau privim pe geam etc. $n c)ip obscur ar fi crezut un asemenea lucru 6rnauld( pe urmele lui Descartes. %ertitudinea noastr! cu privire la e*isten a
42

-ic)ard Clauser( Der-ele( et les p!ilosop!es du IV11>e siGcle( Li`ge( 9ardaga( 1//4( c)ap. 4( de unde preiau cKteva date cu privire la discu iile duse +n leg!tur! cu aceast! c)estiune +n secolul al TVII;lea. 8ste citat( printre al ii( %). 9c%rac,en( cu studiul &noJledge of t!e EEistence of Dodies ( in 5!e Cam+ridge Fistor( of %eventeent!> Centur( *!ilosop!(( eds. D. Carber _ 9. 6Wers( %ambridge MniversitW 'ress( 1//<( vol. I( c)ap. 1/( pp. :24;:4<. 43 %f. 9ic)el FenrW( ;'n'alogie de la ps(c!anal(se( 1/<#( pp. 3# sH.Q 1ncarnation" 2ne p!ilosop!ie de la c!air( = 1<Q Gean;Luc 9arion( Du surcrot" Etudes sur les p!'nomGnes satur's( 2551( c)ap. IV.

3<

trupului este inferioar!( deci oricKnd discutabil!. ?au( cum a spus Leibniz( este probabil!. 6ceasta +nseamn! c! uneori po i crede c!( de fapt( nu e*i"ti realmente. 8*isten a ta corporal! nu apare ca un fapt necesar( a"a cum este rezultatul unui calcul matematic. 2aWle va r!mKne "i el cu totul sceptic +n aceast! problem!. Iar 2er,eleW "i %ollier vorbesc despre o certitudine demonstrativ! mai curKnd a non;e*isten ei materiei. Fume( +ns!( ceva mai prudent( va spune c! nu putem suspenda cu totul ideea e*isten ei corpului( doar c! +ncrederea noastr! +n aceast! e*isten ! este ira ional! "i imposibil de 0ustificat. %u alte cuvinte( dac! iau +n seam! ceea ce ne spun autorii invoca i mai sus( a" putea crede c! eu( care acum tocmai scriu aceste rKnduri( voi sim i nevoia s! cred c! e*ist( c! sunt real "i nu fantomatic( +ns! credin a pe care o am +n e*isten a mea( acum "i aici( este +n cele din urm! ira ional! "i imposibil de 0ustificat. %u alte cuvinte( este mult mai u"or s! argumentezi( de e*emplu( c! timpul +nseamn! o form! a priori a sensibilit! ii .&ant4( decKt s! dovede"ti +n mod conving!tor c! tu( care sus ii o astfel de idee( e*i"ti +ntr;adev!r( c! nu e"ti o simpl! apari ie spectral!. 8*act aici( +n acest ciudat punct al +n elegerii de sine( va a0unge Fume "i( o dat! cu el( cei mai mul i dintre filosofii 8uropei moderne.

9. "recursorii netiu-i %eva cu totul asem!n!tor spuneau "i unii eretici din secolele IV;VII( numi i doceti"ti. 8i sus ineau c! trupul omenesc( o dat! cu sim urile "i pasiunile sale( nu este demn s! fac! loc adev!rului revelat. La limit!( trupul omenesc al lui Fristos este pur "i simplu iluzoriu( aparen ! .do-esis4. Deopotriv!( suferin ele "i moartea sa pe cruce. $n consecin !( %uv+ntul lui Dumnezeu nu se +ntrupeaz! ca atare +n ceea ce apar ine lumii noastre. 6m +n vedere un mod de a g+ndi u"or de +nt+lnit +n cadrul "colii din 6le*andria( recunoscut! prin lectura alegoric! pe care a e*ersat;o "i prin frecventarea asidu! a metafizicii lui 'laton. %um "tim( cei care impun +n mediul ale*andrin alegoreza sunt ')ilon( %lement "i Jrigen. 6ceast! erezie( docetismul( refuz! distinc ia dintre persoan! .!(postasis4 "i natur! .p!(sis4( +ncKt va considera c! Fristos este o singur! persoan! "i L +n consecin ! L o singur! natur!( doar cea divin!. 6polinarie din Laodiceea( +n a doua 0um!tate a secolului al IV;lea( afirmase c! Fristos nu a avut un suflet omenesc( ci +nsu"i logos;ul divin a locuit trupul s!u( devenindu;i astfel principiu de via !. %)iril din 6le*andria va spune( +n c)ip 0ust( c! enun ul Dumnezeu a suferit +n trup e*prim! adev!rul ca atare. @iul a asumat natura uman! a"a cum a fost ea l!sat! de 6dam( dovad! fiind +n acest sens +ns!"i moartea sa pe cruce. ?uferin a +n trup( pe cruce( apare acum ca semnul distinctiv al omului +ntreg "i viu. Doar c! 3/

acela"i +nv! at( prin una din formulele sale .unic! este natura Op!(sisO +ntrupat! a %uv+ntului dumnezeiesc4( a +ncura0at f!r! s! vrea monofizismul( o variant! a docetismului de atunci. Discipolul s!u 8uti)ie .3A<;4#44( un c!lug!r din %onstantinopole( va spune c! Fristos are o singur! natur! .p!(sis4( cea divin!( +ntruc+t trupul omenesc l;a luat doar +n mod aparent. Ideea poate fi reg!sit!( mai t+rziu( la Iulian din Falicarnas .secolul VI4P trupul lui Fristos nu a fost omenesc( ci incoruptibil( ap!t!artos( f!r! sl!biciuni "i afecte naturale. 'rin urmare( Fristos nu "i; ar fi asumat un trup real( apt de patimi "i suferin e. %el care a comb!tut cu argumente serioase docetismul primelor secole a fost ?f. 6tanasie din 6le*andria. $n una din scrierile sale( Despre ntruparea Cuvntului .31:;31<4( sus ine c! mKntuirea presupune +ntruparea autentic!( +ntru totul real!( a @iului lui Dumnezeu. 7umai +mpreun! +ntruparea( r!stignirea "i +nvierea descriu procesul real de restaurare deplin! a omului. ?inodul de la %alcedon( din anul 4#1( convocat de +mp!ratul 9arcian( se pronun ! definitiv +n leg!tur! cu monofizismul. $n anul 4#1( acela"i +mp!rat convoac! un nou sinod( tot la %alcedon( unde se va vorbi de credin a +n dou! naturi care se unesc +ntr;o singur! persoan!. 2iserica copt! din 8gipt nu a acceptat dogma )ristologic! de la %alcedon( probabil ca o reac ie fa ! de domina ia grecilor melc)i i .adep i ai +mp!ratului4 +n 2iserica oriental! de atunci. 9ulte obiec iuni au fost aduse +ntre timp docetismului44. Important! mi se pare cea care prive"te +nsu"i sensul omenesc al +nv! !turii cre"tineP dac! Dumnezeu nu s;a +ntrupat ca atare( dac! nu a luat trup omenesc spre a suferi pentru p!catul omului( atunci salvarea acestuia din urm! nu este posibil!. %eea ce Dumnezeu nu "i;a asumat complet nu poate fi +n nici un fel salvat aici pe p!m+nt. 8ste destul de ciudat s! consta i c! metafizica occidental! se afl! +ntr;o situa ie asem!n!toare celei a ereziilor docetiste. 9ai mult c)iar( po i crede c! istoria timpurie a unor gnoze "i erezii a prefigurat( +n cultura 8uropei( +nsu"i destinul metafizicii. 7u s;a spus la un moment dat c! metafizica occidental! +nseamn! +nainte de toate un lung "ir de comentarii +n marginea platonismului N Bi nu ne;a cerut aceast! metafizic! s! credem c! lumea adev!rat! se afl! +n cu totul alt! parte( str!in! fiind celor de natur! sensibil! sau temporal! N $n acest caz( nu e de mirare c! multe din obiec iunile aduse docetismului pot fi adresate +n egal! m!sur! "i metafizicii. $n abstrac ia des!vKr"it! a limba0ului ei( aceasta pare s! fie nu doar inutil!( ci de;a dreptul maladiv!( cum se va e*prima +nsu"i &ant +n *refa la scrierea sa din 1A<1. %+nd se
44

$ncepKnd cu Igna iu din 6ntio)ia( 2iserica oficial! va combate atKt cristologia R0oas!S( care face din Iisus Fristos o simpl! fiin ! uman!( cKt "i cristologia e*cesiv platonizant!( cunoscut! sub numele de docetism .de la grecescul do-esis( Raparen !S4( care tinde s!;i considere trupul o simpl! fantasm! alc!tuit! din substan a viselor .numele acestui curent +n varianta lui e*trem! este fantaziasm4. %alea de mi0loc se afl! indicat! +n multe formule de credin ! cre"tine( care subliniaz! atKt divinitatea lui Fristos( cKt "i umanitatea sa .Ioan 'etru %ulianu( Ar+orele gnozei( traducere din englez! de %orina 'opescu( 7emira( 1//<( p. 324.

45

refugiaz! +n concepte "i principii ce dep!"esc orice folosire posibil! a e*perien ei( atunci care mai poate fi rostul ei N 8ste ea capabil! s! +nsemne "i altceva dec+t arena unor certuri f!r! de sf+r"it( un loc +n care s! domneasc! dezgustul "i indiferen a N Doar c! acest fenomen nu;"i cap!t! toat! eviden a sa o dat! cu 'laton( cum am fi tenta i s! credem. De altfel( +n paginile g+nditorului grec( sim urile omului "i trupul nu vor fi neap!rat condamnate. Valorizarea lor esen ial negativ! se petrece mult mai t+rziu( +ntr;un timp oarecum crepuscular( prin cK iva stoici "i comentatori neoplatonicieni. 6bia ei sunt cei care asimileaz! trupul( natura corporal! +n genere( cu r!ul. 'lutar) observase de0a( +n De 1side( cum s;a e*tins tot mai mult( la vremea sa( un anumit dualism de provenien ! oriental!. -!ul( -a-0n( va fi identificat cu materia ca atare .!Kle4. 'lotin conserv! aceast! identificare( +ns! va distinge +ntre o materie definit!( inteligibil!( "i o alta nedefinit!( sensibil!. Doar aceasta din urm! ar fi cauza adev!rat! a r!ului .Enneade( I( <. 44. %a "i r!ul pe care;l produce( ea nu de ine o substan ! a ei( ci +nseamn! mai curKnd priva iune( lips! .I( <. 114. 8ste e*act ceea ce 'roclus nu va putea deloc s! +n eleag! sau s! accepte. Bi nu f!r! motive serioaseP +n ce fel o simpl! priva iune( o lips!( poate s! fie izvorul r!ului N 7u cumva r!ul se origineaz! +n alt! parte( adic! +n suflet( a"a cum argumentase 'laton la timpul s!u N Indiferent +ns! de r!spuns( identificarea originii r!ului +n datele noastre sensibile se fi*eaz! acum definitiv +n con"tiin a omului european. 8ste posibil ca aceast! tKrzie devalorizare a sensibilit! ii s! se e*plice( +n parte( prin insinuarea +nv! !turilor gnostice +n corpul unor filosofii europene. Bi( dopotriv!( prin sc)imb!ri de ordin mental ce nu mai pot fi u"or sesizate acum. Btim +ns! c! perceperea acestei lumi ca esen ial rea( +n care trupul devine adev!ratul sediu al r!ului( apare ca +nsemnul multor gnoze prezente +n spa iul european. Doar c! percep ia acut! a r!ului( resim irea lui insistent! "i ne+nc)ipuit de real!( irumpe o dat! cu sentimentul solitudinii +n aceast! lume. 6cest sentiment devine tot mai intens "i angoasant o dat! cu noile cosmologii moderne. 'ascal( +nv! atul care a tr!it cu mult! gravitate ideea )alucinant! c! ne situ!m +ntr;un univers f!r! centru "i f!r! margini( este un e*emplu +n acest sens. ?! se fi adKncit oare omul modern +ntr;un gen de nevroz! a e*isten ei sale N Creu de spus( mai ales c! nu este pentru prima dat! +n istorie cKnd lumea sensibil!( corporal!( +i apare ca definitiv condamnat!. Jbserv +ns! c! acest mod de a gKndi este asem!n!tor pKn! la un punct celui gnostic. $n fond( el anun ! +n lumea modern! o nou! gnoz!. De ce anume cred toate acestea N 6 socoti lumea corporal! ca una c!zut!( contingent! "i complet +ndoielnic!( +ns! pe motive perfect ra ionale( +nseamn! a p!"i +n cuprinsul unei noi gnoze. Jmul are din nou posibilitatea de a gKndi absen a transcenden ei( caracterul ei fals( mai ales c!tre finele secolului TVIII. 6ceast! posibilitate o dezvolt! +ns!"i critica filosofiei v!zute ca platonism. 6sediul 41

modern al platonismului nu +nseamn! altceva decKt noua eroziune a ideii de transcenden !. 6proape fiecare autor modern are de repro"at ceva esen ial lui 'laton( c!ci cu 6ristotel +nc)eiaser! de0a pe la 1:55. Dermenii ce vor face carier! acum sunt cei de neant( geniu r!u( negativitate( absen ! a temeiului etc. ?;a +ntKmplat cu astfel de termeni cam ceea ce s;a +ntKmplat cu figura lui ?atan +n *aradisul pierdut .1::A4 al lui 9ilton( anume un gen de revela ie de;a dreptul dramatic! a +n elesului lor. 7u cred c! avem motive s! +n elegem din toate acestea c! la cealalt! e*trem!( cu totul opus! docetismului "i numit! +n vec)ile dispute religioase fie ebionitism( fie psilantropism( am putea g!si un analogon al unei reflec ii metafizice 0uste +n c)estiunea trupului "i a lumii sensibile. Dac! astfel ar sta lucrurile( ar +nsemna c! totul( inclusiv "irul istoric al unor doctrine( s;ar putea e*plica prin mecanismele voin ei "i intelec iei omene"ti( fapt de altfel incompre)ensibil. ;. Efecte ,n ti+1. Adev3ratul scandal al filosofiei Mn efect al docetismului +n metafizic! +l reprezint! credin a c! aceasta ne;ar pune +n leg!tur! doar cu ceea ce scap! timpului "i materiei sensibile. ?au c! ea ar putea s! rivalizeze( +n istorie( cu discursul teologic( pe de o parte( "i cu cel pur matematic( pe de alt! parte. $n cuv+ntul cu care +"i desc)ide ,editaiile sale( dedicat decanului "i doctorilor de la facultatea de teologie de la ?orbona( Descartes va spune c! inten ia sa nu este diferit! de cea a distin"ilor teologi c!rora li se adreseaz!. $n ultim! instan !( el urm!re"te e*act acela"i lucru( anume s! clarifice faptul c! Dumnezeu este prezent cu puterea sa +n lume "i c! sufletul omului nu este supus mor ii. Doar c!( adaug! Descartes( va c!uta s! argumenteze totul pe cale ra ional!. 'rocedeaz! astfel ca s! poat! fi luat +n seam! "i de cei care nu au descoperit lumina credin eiP sceptici "i liber;cuget!tori( r!t!citori prin lume "i prin c!r i( atei "i libertini( flegmatici "i indiferen i. 'rezen a lor masiv! nu mai putea fi ignorat! atunci. 8ste firesc( spune Descartes( cineva s! se adreseze "i acestora( "i cum s! o fac! altfel decKt invoc+nd argumente ce ar putea fi acceptate de bunul sim . Jr bunul sim .le +on sens4 "i ra iunea .la raison4 +nseamn! adesea unul "i acela"i lucru4#. 9ai mult c)iar( e*erci iul ra iunii( urmat +ntr;un mod analog celui propriu scepticilor( este apt s! ne clarifice adev!rurile prime( datele prime ale cunoa"terii. 8*act +n acest fel intr! +n 0oc metafizicaP ea +nseamn! cercetarea principiilor cunoa"terii omene"ti( o "tiin ! cu adev!rat regal! la acea vreme. Iar principium devenise un sinonim pentru causa@
4#

8n Huoi il naest pas vraisemblable Hue tous se trompentP mais plutbt cela t3moigne Hue la puissance de bien 0uger et distinguer le vrai daavec le fau*( Hui est proprement ce Huaon nomme le bon sens ou la raison( est naturellement 3gale en tous les )ommes . Discours de la m't!ode@ I. 14. $n versiunea latin! a scrierii( locul +n aten ie apare astfelP Huam proprie bonam mentem seu rectam rationem appellamus.

42

eventual causa prima( sau fundamentum( adev!rata r!d!cin! a lucrurilor( ca s! reiau termenii folosi i de c!tre Descartes +n *rincipia *!ilosop!iae .1:444. Doate +ns! erau v!zute ca pure concepte( adev!ruri ale ra iunii +n nici un fel afectate de prezen a corpului( a sim urilor "i a timpului. Interpretarea negativ! a corpului "i a materiei se va p!stra pKn! tKrziu de tot. Mnul dintre e*ege ii filosofiei moderne a observat c! punerea +n c)estiune a lumii sensibile de c!tre Descartes( +n ,editationes I( a avut +n timp efecte ireparabile4:. 6nume( e*isten a corpului "i a lumii sensibile de care noi inem devine perfect incompre)ensibil!. $nainte de toate( Descartes +nsu"i( +n ,editationes VI .Despre e*isten a lucrurilor materiale "i deosebirea adev!rat! a spiritului de corp4( nu mai reu"e"te s! aduc! o dovad! satisf!c!toare cu privire la e*isten a lumii materiale. 8l se vede obligat s! spun! c! multe din ideile noastre sunt cauzate de obiectele corporale prin puterea indubitabil! a naturii. 6poi are +n vedere( ca un posibil argument mai bun( faptul c! obiectul sensibil este obiect al geometriei( plus dovada pe care o aduc +ntruna senza iile de frig( durere( foame( sete etc. @ire"te c! discu ia asupra semnifica iei pe care o de ine trupul +n metafizica lui Descartes comport! multe dificult! i( a"a cum au sesizat 9ic)el FenrW sau Gean; Luc 9arion4A. Mltimul interpret observ! c! Descartes ar recunoa"te totu"i( +n mod tacit( cum prezen a trupului( care simte "i se las! sim it( nu este u"or de respins prin e*erci iul +ndoielii. 8go;ul se afirm! nu doar sub form! de cogitatio( ci "i ca mens( du+itans et sentiens( ceea ce +nseamn! o capacitate cert! a trupului de a;"i percepe propria prezen !. 6ltfel spus( ar trebui recunoscut nu numai( a"a cum a stabilit +n mod definitiv 9ic)el FenrW O...O( c! res cogitans se desf!"oar! plecKnd de la o sim ire originar!( dar "i c! esen a simitoare a ego;ului care cogiteaz! +ntrucKt OseO simte( apare( mai mult decKt implic!( +nc! +nainte ca e*isten a sa s! fie dovedit! L +ntr;o deficien ! a argumenta iei care pretinde tocmai s! o dovedeasc!. 8ste important acest argument pe care;l aduce 9arion( c)iar dac! el r!mKne totu"i +n umbr! fa ! de unele afirma ii tari ale lui Descartes( cum ar fi cea prin care spune( ca replic! adresat! lui Cassendi "i Fobbes( c! +n senza iile noastre cel care simte este totu"i sufletul "i nu trupul. De atunci +ncoace( s;a pus mereu +ntrebarea ce siguran ! putem noi avea c! materia( ca un posibil principiu al celor sensibile( +ntr;adev!r e*ist!. 6"a cum constat! Clauser( 9alebranc)e va socoti c! nu putem fi siguri de acest lucru prin e*erci iul ra iunii( +ncKt e necesar! pur "i simplu
4:

Vd. -ic)ard Clauser( Der-ele( et les p!ilosop!es du IV11>e siGcle ( Li`ge( 9ardaga( 1//4( c)ap. 4( de unde preiau cKteva date cu privire la discu iile duse +n leg!tur! cu aceast! c)estiune +n secolul al TVII;lea. 8ste citat( printre al ii( %). 9c%rac,en( cu studiul &noJledge of t!e EEistence of Dodies ( in 5!e Cam+ridge Fistor( of %eventeent!> Centur( *!ilosop!(( eds. D. Carber _ 9. 6Wers( %ambridge MniversitW 'ress( 1//<( vol. I( c)ap. 1/( pp. :24;:4<. 4A %f. 9ic)el FenrW( ;'n'alogie de la ps(c!anal(se( 1/<#( pp. 3# sH.Q 1ncarnation" 2ne p!ilosop!ie de la c!air( ed. cit.( = 1<Q Gean;Luc 9arion( Ln plus" %tudii asupra fenomenelor saturate ( traducere de Ionu 2iliu !( ?ibiu( 2553( pp. 151 sH.

43

prezen a credin ei. %ertitudinea ra ional! cu privire la materie nu poate fi demonstrativ!( cum a crezut 6rnauld( ci mai curKnd inferioar!( adic! secund! .Loc,e4 sau probabil! .Leibniz4. %omentKnd pu in( am putea +n elege de aici c! noi nu avem nici o "ans! spre a dovedi +n c)ip ra ional c! realmente e*ist!m ca f!pturi +ntrupate. -a iunea nu ne asigur! c! +ntr;adev!r tr!im( vorbim( mergem( suferim( ne ad!postim de ploaie sau de frig( scriem c!r i etc. $n c)ip obscur ar fi crezut un asemenea lucru 6rnauld pe urmele lui Descartes. %ertitudinea noastr! cu privire la faptul e*isten ei trupe"ti a omului este inferioar!( deci oricKnd discutabil!. ?au( cum a spus Leibniz( este probabil!. 6ceasta +nseamn! c! uneori po i crede c!( de fapt( nu e*i"ti( +ntrucKt e*isten a ta corporal! nu este un fapt necesar( a"a cum este rezultatul unui calcul matematic. 2aWle va r!mKne "i el cu totul sceptic +n aceast! problem!. Iar 2er,eleW "i %ollier vorbesc despre o certitudine demonstrativ! mai curKnd a non;e*isten ei materiei. Fume( +ns!( mai prudent( va spune c! nu putem suspenda cu totul ideea e*isten ei corpurilor( doar c! +ncrederea noastr! +n aceast! e*isten ! este ira ional! "i imposibil de 0ustificat. %u alte cuvinte( dac! iau +n seam! ceea ce ne spun autorii invoca i mai sus( a" putea crede c! eu( care acum tocmai scriu aceste rKnduri( voi sim i nevoia s! cred c! e*ist( c! sunt real "i nu fantomatic( +ns! credin a pe care o am +n e*isten a mea( acum "i aici( este cu totul ira ional! "i imposibil de 0ustificat. 8*act aici( +n acest ciudat punct al +n elegerii de sine( a0unge Fume "i( o dat! cu el( cei mai mul i dintre filosofii 8uropei moderne. 7u "tiu dac! +ntr;adev!r concluzia de mai sus( e*primat! de Fume cu o anumit! +ngri0orare( ar putea consola pe cineva dintre noi. La timpul s!u( &ant va fi nevoit s! spun! pur "i simplu c! problema e*isten ei materiei este adev!ratul scandal al filosofiei 4<. Dac! vom traduce acum cuvKntul scandal prin cel de limit!( vom +n elege c! 0ustificarea lumii sensibile "i a a prezen ei noastre vii +n aceast! lume reprezint! adev!rata limit! a filosofiei. %u alte cuvinte( este mult mai u"or s! argumentezi c! timpul( de e*emplu( +nseamn! o form! a priori a sensibilit! ii decKt s! dovede"ti +n mod conving!tor c! tu( cel care sus ii o anumit! idee( e*i"ti +ntr;adev!r( c! nu e"ti nicidecum o fantom! sau o apari ie spectral!. &ant a +n eles bine acest lucru. 7u +ntKmpl!tor a vorbit despre scandalul filosofiei pe care;l genereaz! c)estiunea celor de natur! corporal!. Bi atunci( va spune( e nevoie de argumentul nou al idealismului transcendental. 9ateria ar trebui v!zut! ca un principiu( mai e*act un principiu constitutiv al realit! ii corpurilor. 8a nume"te ceea ce corespunde senza iei "i se caracterizeaz! prin +ntindere( impenetrabilitate "i rezisten ! fa ! de sim uri. 6cesta ar fi( pentru &ant( sensul metafizic al termenului. ?ensul epistemologic este cel de con inut ."i nu form!4( ceva determinabil ."i nu determinant4(
4<

%f. Critica raiunii pure( 'refa !. %f. discutarea pozi iei ,antiene +n 9artin Feidegger( .iin i timp( = 43( punctul a.

44

a"a cum afl!m( de pild!( +n compozi ia unui fenomenP timpul "i spa iul sunt adev!rate forme( iar materia asigur! doar con inutul s!u. $ns! nu e greu de sesizat c! a discuta c)estiunea +n termeni de form!Ocon inut( determinantOdeterminabil( cum face &ant( nu +nseamn! totu"i a o rezolva. Dificultatea se p!streaz! +n continuare( inegalitatea ontologic! dintre cele sensibile "i cele inteligibile r!mKne pe mai departe evident!. -egimul secund sau aparent +n care e inut! lumea sensibil! +nc! nu a fost pus +n discu ie pKn! la ultimele sale consecin e. %um vedem( gKndirea modern! accept! greu ideea c! ceva poate fi nedefinit sau subliminal "i totu"i cert +n constitu ia lumii noastre. %u atKt mai pu in accept! ideea c! vreun mod sau altul al transcenden ei s;ar descoperi +n c)iar flu*ul vie ii noastre trupe"ti( temporale. De aceea am putea crede c! avem de;a face +ntr;adev!r cu un docetism evident al metafizicii occidentale. Vizibil a devenit "i un alt efect al acestui gen de gnoz! care s;a insinuat definitiv +n medita ia filosofic!. 8ste vorba de o izbucnire nou! a subiectivit! ii +n scenariul metafizicii( cu o for ! ne+ntKlnit! +nc! pKn! atunci. ?! nu ne +n"ele cu ambiguitatea sa acest termen( subiectivitate. %!ci nu e vorba despre faptul contingent "i singular al tr!irii( sau despre interioritatea inefabil! a omului. 7imic din toate acestea pentru autori ca Descartes sau Iolff. %eea ce invoc! ei ne prive"te +ntr;adev!r pe to i( dar numai ca natur! comun! sau generic!. 'robabil c! aceste din urm! cuvinte nu ne mai spun acum aproape nimic( +ns! pentru metafizica de p+n! la ?c)open)auer ele d!deau m!sura unui anumit mod de a g+ndi. %+nd Descartes vorbe"te despre ego cogito( el se refer! la un fapt absolut generic. De aceea va socoti ego;ul un adev!rat principiu( un adev!r prim. Va spune c)iar c! este primul principiu al filosofiei sale. Interpret+ndu;l +n apro*imativ aceia"i termeni pe care;i folose"te cu privire la Dumnezeu .principium "i causa4( face din ego cogito replica mundan! a voin ei divine. $n definitiv( lumea se articuleaz! pe a*a ce leag! ego;ul nostru cu Dumnezeu. ?e creeaz! astfel( probabil pentru prima dat! +n filosofia occidental!( premisa unei grave dispute L "i rivalit! i L +ntre voin a divin! "i cea uman!. @oarte u"or cea de;a doua va c!uta s! se substituie( de acum +nainte( celei dint+i. Datele generice ale corporalit! ii L e*tensiune( rezisten !( densitate etc. L nu puteau s! asigure o asemenea competi ie. -evin +ns! la ceea ce spuneam mai sus( anume c! eminen a ego;ului +n metafizica modern! profit! ini ial de transformarea ei +ntr;o gnoz!. 9ai e*act( na"te din poten ialul ei eretic( din acel docetism pe care l;a cultivat +n tradi ie neoplatonician!. 8go;ul se impune ca principiu e*act atunci c+nd este ec)ivalat cu ra iunea +n genere. 6dic! atunci c+nd el singur p!rea s! descopere omului adev!rul ca atare. Lumea sensibil!( trupul nostru( sim urile "i imagina ia( toate acestea +ntre in o lung! aparen !( do-esis. Iar 0ocul simulacrelor pe care le nasc se suprapune 4#

timpului +nsu"i. $ntr;adev!r( motivul ego;ului( +n eles ca principiu acum( a c!utat s! domine +ntreaga metafizic! occidental! de dup! Lut)er. 7u mai import! +n definitiv originile saleP nici m!car nu putem fi siguri c! are o origine precis!. 7u import! prea mult nici comer ul care s;a f!cut cu acest motiv( influen ele vizibile( cum au fost cele dinspre Descartes c!tre ?pinoza "i Leibniz. 9ult mai elocvent +mi apare faptul c! ideea suprema iei sale conduce la devalorizarea grav! a vie ii sensibile( trupe"ti. 'ascal a sesizat bine acest lucru atunci cKnd a spus c! le moi est !aMssa+le( +ntrucKt( voindu;se cu totul altceva decKt sufletul sau decKt trupul omului( adic! altceva decKt cele trec!toare( se impune ca singurul centru a tot ce e*ist!. @apt nu tocmai obi"nuit( descrierea modern! a ego;ului poate fi +ntr;un fel cartografiat!. ?;ar putea face acest lucru cam +n felul +n care sunt cartografiate formele de relief( de la cele mai 0oase( abisale c)iar( la +n!l imile care se pierd cu totul +n nori. De la Descartes "i pKn! la ?c)open)auer( adev!rata tenta ie au asigurat;o formele +nalte "i generice ale ego;ului. ?;au n!scut noi formule de "coal!P ego cogito( ego;ul ca monad!( ego;ul transcendental( ego;ul absolut .@ic)te4( spiritul absolut .Fegel4( eul incon"tient .8duard von Fartmann4( spiritul istoric .Dilt)eW4( eul pur fenomenologic .Fusserl4 etc. 8le nu au cum s! ofere anumite c)ei interpretative( ci ne spun doar c! e*plorarea con"tiin ei generice a devenit decisiv! pentru metafizica modern!. Doate aceste formule ar putea fi situate +n analogie cu reprezentarea unor semne distincte pe o )art! a vie ii noastre mentale. 6m vedea cum fiecare din ele ocup! un anumit loc( oblig+ndu;le pe celelalte s!;"i delimiteze "i ele locul lor. 'rin transform!ri succesive +n interpretarea ego;ului( acesta a0unge s! descrie nenum!rate locuri( ca "i cum ar tinde s! epuizeze num!rul de posibilit! i ce zac +n logica sa. 7u toate locurile sale sunt la fel de evidente "i nu toate au a0uns consacrate +n discursul modernit! ii. 8*ist! totodat! locuri goale( +nc! neocupate( ca o rezerv! a timpului ce vine. De e*emplu( nu s;a vorbit +nc! despre un eu al materiei obscure( al celor lipsite cu totul de form!. ?au despre un eu al c!rnii( al trupului. La fel( nu "tiu s! se fi vorbit de prezen a unui eu care s! nu fie el +nsu"i un punct de vedere( care s! nu instituie nimic( nici norm! comun! "i nici vreo lege oarecare( cu at+t mai pu in s! se instituie pe sine ca loc din care noi g+ndim "i vorbim( adic! despre un eu ce are puterea s!;"i contrazic! propria logic!. Iar metafizica n!scut! din principiul non;contradic iei nu ar putea s! admit! a"a ceva. 7u "tiu dac! s;ar putea cuprinde totul +ntr;un gen de sWnopsis a formelor sub care eul se descoper! +n metafizica modern!. 9! feresc s! cred c! e posibil acest lucru( a"a cum s;a crezut cu privire la speciile animale sau cu privire la substan ele c)imice. Mn gen de tabel 9endeleev al apari iilor ego;ului este totu"i o idee seduc!toare( nu r!m+ne dec+t s!;"i g!seasc! cineva timp "i 4:

destul! imagina ie pentru acest lucru. <. CEteva re1ere ,n inter1retarea acestei +aladii +etafizice Voi continua s! vorbesc despre acest fenomen propriu metafizicii occidentale ca despre o variant! secularizat! a docetismului. $n anumite privin e( fenomenul la care m! refer pare s! in! de ceea ce s;a numit ni)ilism( descris mai cu seam! de 7ietzsc)e 4/. 8*ist! +ns! diferen e sigure +ntre cele dou! fenomene proprii istoriei spirituale europene( +ns! nu le voi urm!ri aici. 6mintesc doar c! 7ietzsc)e( mai ales +n fragmentele din Voina de putere "i din Amurgul idolilor( ofer! o c)eie de lectur! a fenomenului +n aten ie. CKnditorul german tinde la un moment dat s! identifice un fel de invarian i ai metafizicii occidentale. Le spune idiosincrasii( v!zKndu;le +n felul unor aversiuni temperamentale sau adev!rate manii. 6stfel +i apare( de e*emplu( egipteanismul metafizicii( dispre ul ei fa ! de tot ce +nseamn! devenire( prefacere( via !( temporalitate( istorie. 'e scurt( absen a sim ului ei istoric( nevoia de a se refugia cu totul +n spa iul celor atemporale. 8ste +n 0oc un gest analog ascezei e*treme( cu efecte de felul acediei #5. 6ceast! profund! idiosincrasie se manifest! prin ura +mpotriva ideii ca atare de devenire( e*cesul de concepte mumificate( o adev!rat! idolatrie a conceptelor( adic! )ieratismul lor( fi*a ia +nalt! "i st!pKn! a unei priviri faraonice( atemporale. 9oartea( prefacerea( vKrsta( deopotriv! ca z!mislire "i cre"tere( pentru ei Ofilosofii de la 'laton +ncoaceO reprezint! contraargumente( ba c)iar infirm!ri. %eea ce este nu devine@ ceea ce devine nu este#1. 6"adar( o suspectare continu! "i total! a sensibilit! ii "i a lumii temporale. La fel "i +n cazul unei alte idiosincrazii( ce define"te platonismul ca ideologie comun!( istoric!. Dac! +n cazul egipteanismului avem de;a face cu raportarea negativ! la via !( platonismul impune un raport negativ mai ales cu lumea sensibil!( a"adar cu sim urile( corpul( nevoile "i dorin ele noastre( +n cele din urm! cu diversitatea evanescent! a lumii +n care tr!im. 6nalogia cu docetismul este aproape inevitabil!. $n pro*imitatea acestor idiosincrasii +ntKlne"ti u"or ceea ce 7ietzsc)e nume"te moralism( adic! ipostazierea la nivel cosmic a moralei omene"ti .= 354. 6stfel se nasc cele mai multe utopii metafizice( din aceast! credin ! c! binele "i r!ul( sensul final( c!derea "i salvarea( toate ar privi aceast! lume +n datele ei cosmice. 8ste +n discu ie +ns!"i ideea de sens al evolu iei "i L mai preten ios +nc! L sens al e*isten ei. De unde oare aceast! ciudat! credin ! N 'robabil c! intervine
4/ #5

%f. Voina de putere( == 1;3( 1/;2:( 4<1;4/2. 1+idem( == 35( 411;412( #A/( #<#. #1 9oralaP s! te eliberezi de am!girea sim urilor( de fenomenul devenirii( de istorie ; ca de minciun!( istoria nu;i altceva decKt credin ! +n sim uri( credin ! +n minciun!. 9oralaP s! respingi tot ce d! crezare sim urilor( s! respingi tot ce spun ceilal i( ei nu reprezint! decKt RvulgulS .traducere de L. 9icescu Ocu mici interven ii din partea meaO( 1//4( p. 4:#4.

4A

acela"i raport negativ cu via a sau( mai curKnd( cu esc)atologii gnostice se impune oarecum de la sine.

timpul prezent. 6nalogia cu unele

$n paginile dedicate acestei boli metafizice( 7ietzsc)e anun ! o posibil! e*plica ie a fenomenului. ?e refer! +n mai multe rKnduri la ceea ce nume"te decaden ! a vie ii morale ; sau a +ntregii sfere a vie ii ; +n spa iul european. ?ec iunea intitulat! *ro+lema lui %ocrate ofer! un portret viu al decadentuluiP acesta se raporteaz! negativ la via ! .= 24( supraliciteaz! gKndirea logic! .= 44( face e*ces de dialectic! .= #;<4( folose"te dialectica spre a;"i compromite adversarul .= A4( pariaz! totul pe o nou! te)nic!( e*clusiv ra ional! .= / ;15 4( face din aceast! te)nic! o terapeutic! istoric! .= 114( preg!te"te +n felul unui mic scenariu cu efecte sigure +n timp pKn! "i propria sa moarte .= 124. 7oua sa terapeutic!( pKn! la urm! adev!rata surs! a decaden ei( va genera o moral! pe m!sur!P ra iune ] virtute ] fericire .= 154. $n al i termeni( via a la modul lucid( rece( prev!z!tor( con"tient( f!r! instincte( +mpotrivindu;se mereu instinctelor Osau vie ii +nse"iO .= 11;124. Dotul preg!te"te intrarea +n for ! pe scena istoriei a omului teoretic. 8ste cel care e*erseaz! +ndeosebi o "tiin ! a formalului( teorie a semnelor( precum logica "i acea logic! aplicat!( matematica .NRaiuneaO n filosofie( = 34. 6cest om va fi +n stare s! gKndeasc! totul +n termeni de subiect .opus obiectului4( form! inteligibil! .opus! materiei4( logic! .opus! vie ii4( spirit .opus naturii4( intelect .opus sensibilit! ii4 "i a"a mai departe. 7ietzsc)e nu se opre"te +ns! la 0ocul unor invarian i ai metafizicii occidentale. Dac! ar fi gKndit totul prin ideea unor invarian i( ar fi ref!cut ceea ce singur denun !( anume platonismul acestei metafizici. 'refer! doar s! observe cum idiosincrasiile +n discu ie uneori se confund! +n efectele lor. ?au cum +ntre in una "i aceea"i ma"in!rie bizar!( cea prin care omul european invoc! sau instituie transcenden a ca atare. Mltimul pariu al metafizicii prive"te( ca "i +n cazul gnozelor( ideea de transcenden !. %um spune 7ietzsc)e( este vorba despre transcenden ! +ntr;o anumit! interpretare "i nu oricum .== 1;2( #<4 etc.4. De altfel( cuvKntul ca atare( transcenden !( nu este obligatoriu atunci cKnd se invoc! o instan ! transcendent!. 7u cunosc o anumit! doctrin! metafizic! +n care acest termen s! dispun! de o recuren ! apt! a genera un nou 0argon filosofic. Dimpotriv!( cel mai adesea afli vorbindu;se despre cauz! prim! "i ultim!( principiu prim sau ultim( lucru +n sine( substan ! sau esen !( ceva dat ca atare etc. .= 4<14. Doar c! aceste nume anun ! un gen de substitu i ai transcenden ei. ?unt metonimii ale transcenden ei sau locuri ale ei( forme supleante( adic! locuri ocupate de avatarii ei istorici. %u fiecare nou! suplean !( idiosincrasiile amintite de c!tre 7ietzsc)e afecteaz! "i mai profund substan a vital! a omului. %ontinu! eroziunea a ceea ce numim via ! "i se e*tinde astfel puterea imens! a unor fantasme sau abstrac ii( mecanisme de epuizare vital!( adic! idoli .cum +i nume"te 7ietzsc)e4. 8ste +n 0oc( pKn! la urm!( fenomenul numit ni)ilism. 9etafizica occidental! se anun ! +nainte de toate prin 4<

imensul ei poten ial ni)ilist. @enomenul nu are un caracter subiectiv( nu st! +n dependen ! de voin a unor oameni. 8l nu e*prim! o alegere con"tient! sau voluntar!. %i mai curKnd un destin( doar c! unul complet diferit decKt cel asupra c!ruia ne;au f!cut aten i 8sc)il sau ?ofocle alt!dat!. 'erspectiva pe care ne;o aduce +n fa ! 7ietzsc)e comport! un aer destul de grav. 8 adev!rat c! unele distinc ii pe care le face .de e*emplu( +ntre ni)ilismul activ "i cel reactiv4 par s! risipeasc! pu in din aceast! gravitate. 8*ist! destule pagini unde +ntreaga c)estiune cap!t! o vizibil! rela*are "i unde revine buna dispozi ie a scriitorului. 6"adar( e*plica ia lui 7ietzsc)e are +n vedere noul scenariu pragmatic "i terapeutic pe care;l activeaz! omul european de la ?ofi"ti +ncoace. @or Knd pu in sensul cuvintelor( se poate spune c! 8uropa( a"a cum o "tim noi acum( este opera istoric! a ?ofi"tilor greci( ?ocrate fiind unul dintre ei. 7oul scenariu s;a fi*at +n psi)ologia noastr!( +n dispozi iile mentale( +n limb! "i gramatic!#2. 8l cap!t! propor ii istorice( acoperind +n timp tradi ii +ntregiP neoplatonic!( apoi scolastic! "i cartesian!( ,antian! "i ; nu mai pu in ; romantic!( a"a cum se +ntKmpl! +n scrierile lui ?c)open)auer. @iecare tradi ie este dublat! de o dispozi ie pragmatic! L omul visKnd mereu la folosul ideilor sale L "i de practici e*tinse +n care morala este mereu opus! naturii. -eluKnd +n parte astfel de idei( Feidegger le acord! o nou! for ! interpretativ!. De e*emplu( +n %ein und $eit( = 21 .Discu ia )ermeneutic! a ontologiei cartesiene a RlumiiS4( caut! s! +n eleag! un fapt care( al!turi de altele( asigur! figura metafizic! a docetismului. 8ste vorba de un anumit mod de a identifica( +n metafizica modern!( ceea ce ar fi esen ial lumii corporale ori sensibile. Descartes a invocat +n acest sens doar e*tensiunea. De ce anume a procedat tocmai +n acest fel N Interpretul observ! c!( pentru Descartes( acea regiune a e*isten ei c!reia e*tensiunea i;ar fi esen ial! reprezint! o fiin are intramundan! imediat disponibil!. 8a poate fi a"adar precis determinat!( "i va fi determinat! ca obiect. 7oua sa determinare survine imediat ce va fi gKndit! ca posibil! separa ia radical! +ntre Dumnezeu( eu "i lume. Iar calea de acces ; socotit! de omul modern ca adecvat! ; c!tre fenomenul corporal o reprezint! doar cunoa"terea. 8ste vorba de cunoa"tere ca intellectio( ceea ce pentru Descartes realizeaz! prin e*celen ! doar matematica. 6ceasta singur! promite certitudinea unei posesii eficiente a fiin ei celor sesizate. 'rin urmare( este +n sens autentic doar acea fiin are care( +n fiin a sa( se arat! identic! celei devenite accesibile prin cunoa"terea matematic!. 8a anun ! o form! de subzisten ! sau de identitate +n timp cu sineP un lucru este +ntotdeauna ceea ce este. 8fectele acestui mod de a gKndi au devenit clare +ntre timp. ?;a instituit astfel opozi ia insolubil! dintre intellectio "i sensatio( cu o permanent! critic! a sensibilit! ii. ?;a a0uns deopotriv! la ec)ivalarea
#2

R-a iuneaS +n limb!P ce muiere b!trKn! "i viclean! c 9! tem c! nu sc!p!m de Dumnezeu pentru c! +nc! mai credem +n gramatic!... .= #4.

4/

omului .ca f!ptur! +ntrupat!4( a lumii "i a lucrului( +n fiin a lor( cu res eEtensa( c)estiunea temporalit! ii fiind complet suspendat!. Iar lucrul va fi invocat ca un punct de plecare de la sine +n eles +n tematizarea ontologic! a fenomenului numit lume. Doate acestea aduc din nou +n aten ie orientarea gKndirii c!tre obiectul indiferent "i c!tre voin a neobi"nuit! de posesiune sigur! a lumii. %ea din urm! avea s! ia +n lumea modern! o form! perfect te)nic! "i obiectual!. De e*erci iul ei se leag! prerogativa e*cesiv! a metodei "i a cunoa"terii de tip analitic( decisiv! +n aceast! epoc!. %red c! am putea pune +n leg!tur! paginile lui Feidegger cu ceea ce descrie @oucault( de pild!( +n %upraveg!ere i pedeaps" aterea nc!isorii .+ndeosebi sec iunea Corpurile docile4. 9ulte din datele pe care le ofer! analistul francez apar asemeni unor ilustr!ri ale dispozi iei noastre c!tre posesiune "i calcul. 6ltfel spus( lumea sensibil! nu este uitat! ori scoas! +n afara 0ocului( ci descoperit! pur "i simplu ca obiect "i scop al puterii#3. 8a devine perfect inteligibil!( determinat! cu mult! e*actitate( a"adar cuprins! +ntr;un nou regim al st!pKnirii "i servitu ii. 6 vorbi despre lumea sensibil! +n regim secund nu +nseamn! nicidecum a o ignora. %i reprezint! traducerea ei practic! +n acei termeni ai metafizicii care vin s! e*prime supunerea ca atareP fenomen ."i nu esen !4( efect ."i nu cauz!4( diferen ! ."i nu identitate cu sine4( aparen ! ."i nu realitate4( multiplu ."i nu unitate4( contingen ! ."i nu necesitate4. 8ste vorba de o practic! foarte e*tins! a rela iei cu lumea vie ii "i cu cel!lalt. %u fiecare din aceste trei repere invocate +n grab!( 7ietzsc)e( Feidegger "i @oucault( se reface un anume mod de a privi metafizica modern!( mai curKnd reactiv sau +ngri0orat. Dincolo +ns! de o asemenea reac ie( probabil discutabil! +n unele privin e( ele anun ! o posibil! +n elegere a docetismului metafizic. $n fond( este vorba de un fenomen ce a devenit oarecum constitutiv vie ii noastre mentale( cel pu in acesteia. =. $etafizic3 i /noz3 Dind s! cred c! o posibil! e*plica ie a docetismului de care am vorbit mai sus o reprezint! faptul c!( +n unele situa ii( metafizica modern! se constituie +n felul unei gnoze. Docmai de aceea doresc s! descriu +n cele ce urmeaz! cKteva analogii +ntre gnoz! "i metafizic!.
#3

'ot fi cu mare u"urin ! g!site indicii ale marii aten ii acordate atunci corpului ; corpului manipulat( modelat( dresat( corp care se supune( r!spunde( care cap!t! abilitate "i a c!rei for ! cre"te. 9area carte despre omul;ma"in! a fost scris! simultan +n dou! registreP cel anatomo;metafizic( ale c!rui prime pagini au fost redactate de c!tre Descartes "i pe care medicii "i filosofii l;au dus mai departeQ "i registrul te)nico;politic( alc!tuit dintr;un +ntreg corpus de regulamente militare( "colare( aplicate +n aziluri( ca "i din procedee empirice "i bine gKndite( +n scopul control!rii sau +ndrept!rii opera iuniloe e*ecutate de corp. Dou! registre foarte diferite( dat fiind c! +ntr;unul era vorba de supunere "i folosire( iar +n cel!lalt de func ionare "i e*plicareP corp util "i corp inteligibil .traducere de 2ogdan C)iu( 1//A( p. 2544.

#5

J fac pentru a;mi clarifica mai bine for a de care dispune metafizica +n timp( puterea ei de a reveni acum +n cele mai nea"teptate moduri. $n definitiv( for a ei na"te din constitu ia pe care o conserv!( similar! +n multe privin e celei a gKndirii gnostice. -eamintesc faptul c! metafizica s;a voit mereu a fi un discurs de tip radical. 6tKt +n tradi ia aristotelic!( dar "i +n cea cartesian! sau mai tKrziu( ea a venit cu inten ii complet radicale. 6nume( "i;a propus nici mai mult nici mai pu in decKt clarificarea unor principii prime sau ultime. 6 dorit s! fie locul de legitimare a +ntregii cunoa"teri( e*plorarea adev!ratelor sale r!d!cini. 8 adev!rat c! metafizica "i;a tr!dat +n dese rKnduri aceast! inten ie. 6 tr!dat;o( de regul!( atunci cKnd a devenit o +nv! !tur! canonic! sau oficial!( cKnd s;a voit dincolo de orice discu ie cu privire la propria ei legitimare. %eea ce +nseamn! c! metafizica suport! +n evolu ia ei o profund! dedublare. %a discurs radical( ea particip! la o form! de contracultur!( asemeni unor gnoze. Iar ca discurs canonic( ea ine de cultura oficial!( asemeni oric!rei +nv! !turi recunoscute de institu iile timpului. -ezult! c! metafizica apare +n felul unei gnoze scindate( capabile s! se contrazic! pe sine. $n fond( ea a fost apt! s! se pun! +n discu ie "i s! produc! singur! fenomenul numit sfKr"itul metafizicii. @aptul din urm! a condus;o uneori la forme de;a dreptul sc)izoide( +n cuprinsul a ceea ce Fegel a numit con"tiin ! nefericit!. %Kt prive"te inten ia radical! a gnozelor( aceasta este de0a cunoscut! prin for a sub care au fost puse +n discu ie cele dou! principii ce sus in cultura clasic!( principiul antropic "i cel al inteligen ei ecosistemice#4. Doar c! nu orice mi"care gnostic! respinge ambele principii. De altfel( la o privire mai atent! consta i c! e vorba mai curKnd de o suspendare a celor dou! principii "i nicidecum de o respingere frust! a lor. Cestul gnosticilor se apropie foarte mult de cel al gKndirii apofatice( lucru sesizat de altfel +n Ar+orele gnozei( atunci cKnd este asumat! o defini ie de lucru a dualismelor##. 6"adar( gnozele apar ca viziuni revolu ionare tocmai +n sensul pe care;l indic! mereu gKndirea apofatic!. Btim ce anume sus ine principiul antropicP lumea a fost creat! pentru acest om( iar omul a

#4 ##

Ar+orele gnozei( pp. 12;13( 13# sH.Q ;nozele dualiste ale Occidentului( p. 1A. Dualismul este un instrument +n slu0ba teodiceei( care este o +ncercare de a concilia e*isten a unui %reator bun cu imperfec iunile de net!g!duit ale lumii "i ale e*isten ei omene"ti. 8vident( problema este de la bun +nceput perfect insolubil! dac! nu se utilizeaz! un anumit tip de definire a lui Dumnezeu( numit! apofatic! .din grecescul apop!asis( Rrefuz( negareS4 sau negativ!( +n care Dumnezeu apare drept insondabil "i dincolo de orice predicat pozitiv( cum ar RbunS sau Ratot"tiutorS. 6flKndu;se dincolo de bine "i de r!u( Dumnezeu poate fi la originea acelor evenimente pe care +n elegerea noastr! m!rginit! le interpreteaz! drept pline de durere "i f!r! sens( cum ar fi( de pild!( suferin a "i moartea O...O. 'rin urmare( dat! fiind situa ia acestei lumi( n;ar trebui s! ne surprind! faptul c! ni"te a"i ai teologiei apofatice cum sunt gnosticii vor +ncerca s!;l dezvinov! easc! pe Dumnezeu de orice implicare +n crea ia lumii inferioare. 6stfel( inventarea unui al doilea principiu( r!spunz!tor de cele rele( apare drept un instrument uzual( c)iar atunci cKnd este superfluu .pp. 4/;#54. %u privire la caracterul revolu ionar al gnozelor( cf. pp. 1A( 13#;13/Q Ar+orele gnozei( pp. 12;13( 4/;#5. 8ste invocat( +n aceea"i idee( Farold 2loom( cu scrierea Agon( din 1/<2 .Ar+orele gnozei( pp. <A( 3A2;3A44.

#1

fost creat pentru aceast! lume#:. $n metafizica modern!( el a fost serios reformulat( fapt ce ar putea s! ascund! punerea lui +n discu ieP omul este st!pKnul acestei lumi( iar lumea este orizontul voin ei "i ra iunii omene"ti .cf. Descartes( Discurs asupra metodei( VI4. 6utonomia "i deopotriv! singur!tatea omului devin acum flagrante. ?itua ia nou! a omului ne aminte"te de voin a acelui Dric,ster gnostic( farsor( antinomic "i e*trem de ciudat. Iar principiul cosmologic spune c! lumea vizibil! a fost creat! sau adus! +n ordine de o cauz! inteligent! "i binevoitoare. 6cest din urm! principiu cunoa"te +n metafizica occidental! nenum!rate interpret!ri. 7u se va vorbi neap!rat despre un Dumnezeu inferior sau 0usti iar( cum s;a +ntKmplat prin 9arcion din ?inope( dar se va tr!i adesea cu sentimentul unui Dumnezeu retras ori absent. 'ascal( liberii cuget!tori de mai tKrziu( sau c)iar Fegel( +n studiul ;lau+en und Pissen din 1<52( vor e*prima( sub motive diferite( acest sentiment mai aparte. 7i)ilismul secolului TIT +i acord! propor iile unui adev!rat fenomen istoric( anun Knd desc)is absen a unei instan e transcendente. $n consecin !( dac! accept!m ideea c! metafizica este o gnoz!( atunci ea ne apare ca o gnoz! +n care este celebrat! pKn! la urm! tocmai solitudinea omului. 6m amintit mai sus de prezen a gnostic! a Dric,ster;ului( aproape inevitabil! +n scenariile cunoscute. ?ub acest nume apare de regul! cel care se voie"te a fi st!pKnul acestei lumi( doar c! nu poate sau nu reu"e"te a"a cum ar dori. Vorbirea metafizic! nu mai face loc unor astfel de mituri( cel pu in +ntr;o manier! e*plicit!. Iar st!pKnul acestei lumi devine omul +nsu"i( a c!rui putere rivalizeaz! +n ascuns cu cea divin!. %u alte cuvinte( rolul Dric,ster;ului este 0ucat acum de c!tre om( mai e*act de ceea ce s;a numit +n tradi ia cartesian! ego cogito. ?;ar putea spune c!( de fapt( ego cogito reprezint! locul metafizic +n care irumpe figura gnostic! a intermediarului. 9edita iile lui Descartes( cu e*erci iul spectacular al +ndoielii "i cu supozi ia fascinant! a geniului r!u ilustreaz!( +ntr;un fel( noul loc metafizic al farsorului necesar. %red c! am putea accepta aceast! din urm! idee( anume c! metafizica este o gnoz! +n care rolul Dric,ster;ului este preluat de omul +nsu"i. 8ste "tiut c! acele mituri pe care le activeaz! gnozele( mitul ?op)iei "i mitul Demiurgului r!u( caut! s! e*plice aceast! lume ca o lume c!zut!. 8l invoc!( a"a cum vedem( instan e intermediare( de rang secund. Jr( metafizica procedeaz! adesea +ntr;un mod asem!n!tor. De"i asum! de regul! un principiu ultim( o form! ultim! de 0ustificare sau de +n elegere( caut! "i ea s!
#:

Doctrinele religioase ale epocii cunosc trei variante ale principiului antropicP lumea a fost creat! pentru om( omul a fost creat pentru lume .varianta biblic!4( lumea a fost creat! precum omul( omul a fost creat precum lumea .varianta platonic!4 "i o combina ie a celor dou! .+n iudaismul platonizant( +n cre"tinism4. Cnosticismul se arat! +nc! o dat! revolu ionar( negKnd principiul antropic( c!ruia +i opune o concep ie articulat! +n dou! propozi iiP omul a fost creat mpotriva lumii( omul este superior creatorilor s!i. 'rin asta( +n ciuda opiniei r!spKndite( vedem c! +n plan antropologic gnosticismul( departe de a fi pesimist( este de un optimism f!r! egal nu numai +n lumea vec)e( dar probabil +n toat! istoria ideilor occidentale .;nozele dualiste ale Occidentului( p. 1A4.

#2

e*plice aceast! lume ca o lume c!zut!. 9ai e*act( caut! s! +n eleag! r!ul prezent +n aceast! lume( insuficien a sau prefacerea ei( "i recurge +n acest sens la 0ocul unor instan e negative. De fapt( simte "i ea nevoia s! invoce unele instan e intermediare( un fel de ra iuni impure. 8*act +n acest fel survine uneori indecizia ei( 0ocul a dou! sau mai multe principii. De e*emplu( va accepta constitu ia dubl! a lumii temporale( deopotriv! sensibil! "i inteligibil! .'lotin "i urma"ii s!i4( coprezen a a dou! substan e .Descartes4( inegalitatea ra iunii "i a voin ei .Leibniz4( dou! surse ale cunoa"terii .Loc,e4( puterea imens! a negativului .Fegel4( disputa f!r! solu ie dintre pasiune "i ra iune( sau cea dintre sensibilitate "i concept. 8*egeza invers! este de +ntKlnit tot timpul +n scrierile gnostice#A. 8a poate fi recunoscut! +ns! "i +ntre grani ele metafizicii. De altfel( metafizica se anun ! de la bun +nceput a fi o r!sturnare spectaculoas! a oric!rei perspective comune( de bun sim . 8a pune continuu +n discu ie atitudinea noastr! natural!( de prim! instan !. Fegel va fi clar +n aceast! c)estiuneP filosofia +nseamn! capacitatea de a vedea lumea pe dos( de a vedea ceea ce +n mod obi"nuit nu b!nuim. De e*emplu( cum afl!m spunKndu;se +ntr;o pagin! din 7ogica sa( nu lucrurile se afl! +n timp( ci dimpotriv!( timpul se afl! +n lucruri( ca materie a lor sau ca tendin ! de a fi ceea ce nu sunt. $n felul acesta( metafizica vrea s! ne spun! c! nu totul este +n ordine( sau c! adev!rata ordine se afl! +n alt! parte. 7u +ntKmpl!tor 2ergson a0unge s! afirme c! filosofia +nseamn! inversarea sensului obi"nuit al gKndirii. ?unt de +n eles +n acest caz numeroasele compara ii +ntre gnoz! "i metafizica occidental!P Gacob Daubes( Fans Gonas( &arl L^Vit)( 8ric V^gelin( Fans 2lumenberg "i al ii. 8*egetul nu consimte la dezvoltarea e*cesiv! a unor analogii#<( dar observ! cum +n unele situa ii tocmai negativul gnozei( adic! negarea unui sens pozitiv +n evolu ia celor e*istente( asigur! analogia cu discursul metafizic. 8ste ceea ce poate fi sesizat +n paginile lui %amus sau ale lui %ioran. 6m putea +n elege din cele spuse aici c! metafizica modern! apare +n felul unei gnoze +n care interpretarea violenteaz! tot timpul atitudinea noastr! natural! "i o suspend! +n cele din urm! ca deficitar!. 6m putea accepta ideea c! orice e*perien ! spiritual! poate fi v!zut! ca un 0oc al min ii( un mind>game. Iar ca 0oc al min ii( gnoza( de pild!( dispune de o materie pe care o prelucreaz!( anume o serie de enun uri "i imagini din primele capitole testamentare. %Kt prive"te gKndirea metafizic!( materia prim! pare s! fie oferit! mai curKnd de ceea ce %ollingVood a numit presupozi ii absolute( adic! idei "i convingeri fundamentale cu privire la e*isten !( om( lume( moarte( timp etc. %onservarea lor o asigur! atKt bunul sim ( cKt "i medita ia filosofic! anterioar!. 6mbele par s! vin!( +n prim! instan !( cu o pozi ie destul de naiv!( a"adar discutabil!. Doar c! nu
#A #<

1+idem@ pp. 1#A sH. 1+idem( pp. 321;33:Q

#3

e*ist! un testament propriu;zis al metafizicii europene. 7oi spunem( e adev!rat( c! 'laton "i 6ristotel asigur! vec)iul testament al filosofiei( iar de la Descartes la &ant s;ar fi scris noul ei testament. Doar c! acest fel de a vorbi este figurat sau impropriu. %um ar putea s! arate oare un posibil testament al metafizicii N 8l ar trebui s! anun e o cunoa"tere mai presus decKt cea omeneasc!( una care s;ar descoperi pe sine ca sistem ideal( adic! perfect tautologic. 6cest sistem( +ns!( ar urma s! fie e*primat +n concepte. ?au( eventual( +n forma unei medita ii libere. Dar( cum a spus 'laton( Dumnezeu nu face filosofie .cel pu in +n acest sens4#/. %Knd se dedic! metafizicii( omul nu dispune de o materie +n felul celei revelate sau testamentare. @ilosofia nu se are pe sine +n felul unei pozi ii absolute( asemeni unui punct de vedere divin. @acem filosofie( probabil( doar atunci cKnd ne lipse"te ceva esen ial "i nicidecum atunci cKnd de inem ceva +n el +nsu"i. Ideea finitudinii umane devine astfel un principiu al filosof!rii ca atare( indiferent de loc "i de timp. De"i uneori discut!( +n ultim! instan !( despre fiin a celor ce sunt( sau despre o posibil! ra iune a lor( metafizica este nevoit! s! revin! tot timpul la datele subiectivit! ii noastre. 8ste ceea ce a sesizat la timpul s!u( de pild!( Fegel( +n *relegeri de istorie a filosofiei( II( paginile care desc)id discu ia despre perioada intelectului gKnditor. ?au Fusserl( +n primele pagini ale studiului intitulat .enomenologie( scris +n 1/2/ pentru 8ncWclopaedia 2ritannica. 6vem de a face cu o pendulare constant! "i oarecum fatal! +ntre polul subiectivit! ii originare "i cel al fiin ei +n ea +ns!"i. Fusserl vorbe"te( +n fond( despre o continu! +ntoarcere c!tre subiectivitate( Pendung zur %u+je-tivitQt( pe care trebuie s! o satisfac! orice filosofie. 8a ne spune c! pentru a vorbi cu +n eles despre ceva esen ial( fiin ! sau adev!r prim( e absolut necesar s! ai +n vedere tocmai gKndirea ce;"i propune acest lucru( posibilit! ile ei originare. $n felul acesta( reflec ia filosofic! se dedubleaz! continuu. Iar lumea despre care vorbe"te apare ca o lume pe dos .Fegel4( +ntrucKt discu ia este orientat! c!tre r!d!cinile unor fenomene sau st!ri de lucruri. 9etafizica +ns!"i cre"te asemeni unor r!d!cini greu sesizabile. Dotul se petrece +ns! ca "i cum ar fi vorba de un arbore ce tinde s!;"i ad+nceasc! r!d!cinile +n cer( o imagine des +ntKlnit! +n grafica "i pictura medieval!. ?e +ntKmpl! acest lucru +ntrucKt ea apare acum ca o gnoz! lipsit! de o materie cu adev!rat testamentar!.
#/

%(mposion( 254 a 1. $n finalul scrierii Adevr i ,etod( Cadamer reia spusa lui 'laton din acest locP nici unul dintre zei nu face filosofie. 8ste demn de aten ie ceea ce spune gKnditorul german +n prealabil. 7e;am putea +ntreba de;a dreptul dac! frumosul poate fi e*perimentat de c!tre un spirit infinit a"a cum o facem noi. 'oate acesta z!ri altceva decKt frumuse ea +ntregului care i se +nf! i"eaz! N RIe"irea la lumin!S a frumosului pare s! fie rezervat! e*perien ei finite a omului. CKndirea medieval! cunoa"te o problem! asem!n!toare( "i anume cea a modului +n care poate fi frumuse e +n Dumnezeu dac! acesta este Mnul "i nu multe. 6bia teoria lui 7icolaus %usanus despre complicatio a 9ultiplului +n Dumnezeu indic! o solu ie satisf!c!toare O...O. 6pare astfel drept logic( privind de aici( c! pentru filosofia lui Fegel a unei cunoa"teri infinite arta este o form! a reprezent!rii care +"i g!se"te sinteza +n concept "i +n filosofie. Dot astfel( universalitatea e*perien ei )ermeneutice n;ar trebui s! fie( +n principiu( accesibil! unui spirit infinit care desf!"oar! tot ceea ce este sens( noRton( din sine +nsu"i "i gKnde"te tot ce poate fi gKndit +n autocontemplarea deplin! a lui +nsu"i. >eul aristotelic .c)iar "i spiritul )egelian4 a l!sat +n urm! RfilosofiaS( aceast! mi"care a e*isten ei finite. 7ici unul dintre zei nu face filosofie( spune 'laton .pp. 3:1;3:24.

#4

7u reprezint! acest lucru singura apropiere a metafizicii de gnoz!. Btim c! defini ia cea mai simpl! a gnozei pleac! +ntotdeauna de la ideea de dualism sau de opozi ie a dou! principii. 8ste ceea ce implic! o 0udecat! de valoare .bunOr!u4 "i o polarizare ierar)ic! a realit! ii la toate nivelurileP cosmologic( antropologic( etic etc.:5. Jr metafizica( +n eleas! ca platonism( conserv! opozi ia inteligibilOsensibil +n felul unei presupozi ii absolute. %onsecin a imediat! va fi aceea"i 0udecat! de valoare "i aceea"i polarizare ierar)ic! a realit! ii. Dar( probabil( dualismul pe care metafizica +l conserv! nu este unul radical( asemeni celui marcionit sau celui mani)ean. 6r putea fi numit mai degrab! un dualism temperat sau monar)ian( ca s! folosesc termenii +n care a fost 0udecat gnosticismul. 6cest din urm! dualism nu pune +n discu ie autoritatea principiului suprem( de e*emplu( autoritatea ra iunii pozitive( cum +i va spune Fegel. %red c! astfel de analogii( +ntre metafizic! "i gnoz!( pot s! a0ute la o mai bun! +n elegere a situa iei de ast!zi a celei dintKi. 8le redesc)id discu ia cu privire la +n elegerea metafizicii moderne ca o erezie ma0or! +n cuprinsul acestei istorii.

I$$A!UEL 'A! . 0I8CU#II CU "RI6IRE LA 8CFE$A I8$UL RA!8CE!0E! AL

:5

9ircea 8liade _ Ioan 'etru %ulianu( Dicionar al religiilor( 1//3( p. 13:.

##

5. O idee a1arent 1arado4al3. conce1tul sensi*il Dac! vom accepta ideea c! noua metafizic! pe care o caut! &ant reg!se"te +n unitatea lor sensibilitatea "i conceptul( atunci multe urmeaz! a fi +n elese altfel. $nainte de toate( nu mai po i spune c! intui ia noastr! "i intelectul devin active +n c)ip separat. %)iar dac! a0ung uneori facult! i opuse .2ergson4 sau inegale .%roce4( acest lucru nu conduce la separa ia lor. Doar +mpreun! ele ating o form! sigur! de valabibilitate. De altfel( ideea preceden ei( c)iar "i din punct de vedere logic( conduce la multe dificult! i. %um pot fi totu"i reg!site +mpreun! intui ia "i conceptul N $n cazul +n care vom continua s! credem c! au o provenien ! diferit!( atunci nu vom putea +n elege acest lucru. Jr( adesea tocmai astfel s;a +ntKmplatP intui ia a fost pus! +n leg!tur! doar cu sensibilitatea noastr!( iar conceptul( doar cu intelectul( ca "i cum sensibilitatea "i intelectul ar fi dou! r!d!cini separate ale cunoa"terii omene"ti. 8*ist! totu"i +ncerc!ri de a descrie tocmai locul de intersec ie a sensibilit! ii cu intelectul. Mna din ele( cu provenien a +n vec)ii autori greci:1( apar ine stoicilor "i are +n vedere facultatea numit! alt!dat! p!antasia. Docmai aceasta ar situa +mpreun! percep ia "i 0udecata noastr!( fiind locul unor reprezent!ri perfect intermediare:2. &ant( vorbind despre sc)ematismul conceptelor pure ale intelectului( vine oare cu o nou! interpretare a ideii stoicilor N La aceast! c)estiune doresc s! m! opresc +n cele ce urmeaz!. %Kt prive"te sintagma concept sensibil .sinnlic) 2egriff4( el o folose"te +n cel pu in dou! situa iiP cKnd vorbe"te despre conceptul matematic( a"a cum este triung)iul( "i cKnd vorbe"te despre sc)ema transcendental! .Da)er ist das ?c)ema eigentlic) nur das ')dnomenon oder der sinnlic)e 2egriff eines Cegenstandes in ebereinstimmung mit der &ategorie...4:3. 7u acela"i este "i cazul conceptului vulgar( popular .= <4.

9. For+ularea Gantian3 a 1ro*le+ei %e motive particulare m;au determinat s! rev!d "i c)iar s! admir paginile lui &ant despre
:1 :2

%f. 'laton( 5!eaitetos( 1/# dQ 6ristotel( Despre suflet( III( 42A b sH. %f. Ioan 'etru %ulianu( Eros i magie n Renatere" STUT( traducere de Dan 'etrescu( 7emira( 1//4( +ndeosebi partea +ntKi ..antasmele n aciune4. :3 De aceea( sc)ema este propriu;zis numai fenomen sau conceptul sensibil al unui obiect( +ntrucKt concord! cu categoria... .Critica raiunii pure( traducere de 7icolae 2agdasar "i 8lena 9oisuc( 1/:/( p. 1A/4.

#:

sc)ematismul transcendental N Mnele +ncerc!ri metafizice de secol TT discut! mult despre presupozi ii "i rolul lor +n gKndire .%ollingVood( ?traVson( ?uppes "i al ii4. De la situa ia acestora( discu ia se deplaseaz! u"or c!tre ideea de sc)em! sau configura ie conceptual!. 8ste momentul +n care unii autori indic! sursa ,antian! a problemei. Btim c! 'eter ?traVson( din 1/:< profesor de metafizic! la J*ford( celebru prin scrierea 1ndividuali" O ncercare de metafizic descriptiv .1/#/4( va sus ine mai tKrziu prelegeri despre prima Critic a lui &ant( publicate apoi sub titlul 7imitele raiunii" 2n eseu despre 3Critica raiunii pure4 a lui &ant .1/::4. 6re +n vedere( printre altele( cele trei metafizici despre care discut! gKnditorul germanP metafizica e*perien ei( metafizica transcenden ei "i metafizica idealismului transcendental. 'roblema sensului categoriilor o atinge +n descrierea celei dintKi metafizici .a se vedea mai ales diviziunea II. 4P De ce o deducie transcendental ?4. Mn alt motiv( poate mult mai insistent pentru cel care tr!ie"te ast!zi cu sentimentul c!derii +n timpP tocmai +n acele pagini &ant vorbe"te nea"teptat de mult despre insinuarea temporalit! ii +n modul nostru de a gKndi "i +n constituirea fenomenului. $ i aminte"ti atunci c! pentru un interpret de;al s!u devine o adev!rat! sarcin! filosofic! interpretarea timpului ca orizont posibil al oric!rei +n elegeri a fiin ei +n genere . %ein und $eit( = 14. Cadamer( Deleuze "i al ii vor fi sensibili la acest lucru. ?ituarea relativ central! a problemei nu cred c! e c)iar +ntKmpl!toareP paginile despre sc)ematismul transcendental fac parte din 7ogica transcendental( anume Analitica transcendental( cartea a doua .Analitica principiilor sau Doctrina transcendental a judecii4( ca prim capitol al ei. %eea ce re ine aten ia lui &ant este tocmai problema unit! ii posibile dintre anumite concepte "i intui ie( Ansc!auung( fie aceasta din urm! empiric! sau c)iar pur! "i sensibil! :4. 6nume( +n ce m!sur! conceptele pure ale intelectului se pot aplica diversului intui iei N Dac! acest lucru este posibil( atunci este posibil! realmente o e*perien ! propriu;zis! "i( deopotriv!( este posibil! constituirea obiectului. De aceast! dubl! posibilitate depinde cunoa"terea adecvat! +n genere. 'roblema de mai sus de ine "i alte formul!ri( care e*pliciteaz! ceea ce de0a a fost enun at. 8a anun ! un posibil raport +ntre ceea ce este unitar( anume conceptul( "i ceea ce este divers( adic! fenomenul. %u alte cuvinte( reia o problem! vec)e +n metafizica european!P cea a particip!rii( cum a numit;o 'laton( adic! a rela iei dintre sensibil "i inteligibil( reg!sit! de c!tre medievali prin vestita disput! asupra naturii universalilor:#. ?au problema concretiz!rii instan elor generale. Mltima
:4

1+idem( p. 1A5. 6stfel( conceptul empiric . der empirisc!e Degriff4 de farfurie are omogenitate .;leic!artig-eit4 cu conceptul pur geometric de cerc( +ntrucKt rotun0imea .die Rundung4( care este gKndit! .die gedac!t Jird4 +n cel dintKi( se las! intuit! . sic! ansc!auen lQsst4 +n cel din urm!. $n toate celelalte "tiin e( +n care conceptele prin care obiectul .der ;egenstand4 e gKndit +n mod general nu sunt atKt de esen ial diferite . nic!t so untersc!ieden und !eterogen sind4 de conceptele care;l reprezint! .vorstellen4 in concreto( astfel cum e dat( este inutil s! se dea o e*plicare particular! .+esondere ErVrterung4 cu privire la aplicarea .AnJendung4 conceptelor la obiect . 6lte men iuniP pp. 1A2;1A3. :# %f. Gonat)an 2ennett( &antWs Analitic( %ambridge MniversitW 'ress( 1/::( pp. 141 sH.

#A

observa ie o face Cadamer .Lntre fenomenologie i dialectic" O ncercare de autocritic ( 1/<#4( +n elegKnd c! tema va fi reluat! +n Lntemeierea metafizicii moravurilor .6ici &ant a introdus autocritica modernit! ii4. @iind vorba despre conceptele pure ale intelectului( acestea trebuie distinse de conceptele pure "i sensibile ale matematicii( pe de o parte( "i de conceptele empirice( pe de alt! parte. 6plicarea la intui ii a celor din urm! este evident!( spune &ant::. Bi aceasta( deoarece conceptele matematice se construiesc +n intui ia pur!Q cele empirice se ob in inductiv din cazurile particulareQ de unde eviden a rela iei lor cu diversul intui iei. 'roblematice sunt doar cele pure( cu rol de categorii. 6"adar( +n ce m!sur! este legitim! folosirea categoriilor .die AnJend+ar-eit der &ategorien4 N %are este sensul lor "i cKnd anume vom putea spune c! ele de in realitate obiectiv!N $ntrebarea din urm! poate cunoa"te "i o e*tindere mult mai mareP +ntre ce limite este legitim! activitatea intelectului N( "tiut fiind c! empiri"tii englezi au pus mereu +n discu ie acest lucru. Dac! ar fi r!mas la datele metafizicii de +naintea sa( &ant nu ar fi pus aceast! problem!. Btim c! Descartes accept! sub numele de cuno"tin e sigure doar conceptele( reprezent!rile clare "i distincte. Leibniz face un pas mai departe "i include printre cuno"tin e "i reprezent!rile de tip intuitiv( confuze. Diferen a dintre concept "i intui ie este doar de gradP conceptele de in un grad mare de claritate. %a "i pentru Iolff( mai tKrziu( conceptul orienteaz! intui ia( a"a cum lumea inteligibil! asigur! principiul celei sensibile. %u alte cuvinte( adev!rul ra ional dep!"e"te prin el +nsu"i adev!rul de fapt. 6stfel se e*plic!( pentru acea vreme( prerogativa indiscutabil! a ontologieiP din principiile ei s;ar deduce toate celelalte adev!ruri ale "tiin ei. 8ste timpul cKnd metafizica pretinde a fi "tiin a sigur! a unor principii pure( sau doctrina celor suprasensibile :A. 'entru &ant( +ns!( conceptul "i intui ia sunt reprezent!ri eterogene( cu origine "i func ii diferite :<. De unde( nevoia de a recunoa"te neap!rat un principiu al unit! ii lor. Dar conceptele pure ale intelectului .reine Verstandes+egriffe4 sunt( +n compara ie cu intui iile empirice .ba c)iar( +n genere( cu cele sensibile4( cu totul eterogene .ganz ungleic!artig4 "i nu pot fi niciodat! g!site +n vreo intui ie. %um este deci posibil! su+sumpiunea acestor intui ii sub aceste concepte "i( prin
:: :A

1+idem( p. 1A5. 8a reprezint!( +n e*presie dogmatic!( sistemul tuturor principiilor cunoa"terii prin conceptele ra iunii pure teoretice sau( altfel spus( sistemul ra iunii pure teoretice . Pelc!es sind die Jir-lic!en .ortsc!ritte@ die die ,etap!(si- seit 7ei+nizs und Polfs $eiten in Deutsc!land gemac!t !at ? O1A/3O( in %Qmtlic!e Per-e( 2d. #( )sgb. &arl Vorldnder( @eli* 9einer Verlag( Leipzig( 1/21( p. <#4. Lucrul ce urmeaz! a fi cunoscut este reprezentat doar ca lucru n sine( potrivit conceptului pur al intelectului. 'entru &ant( +ns!( el trebuie reprezentat "i ca fenomen( +n func ie de intui ia sensibil! +n care ne este dat. Jntologia se determin! +n acest din urm! caz altfel( anume ca "tiin ! a principiilor "i conceptelor pure ale intelectului ce pot fi raportate la obiecte date +n intui ia sensibil!. 8a devine astfel filosofie transcendental!( adic! are +n vedere condi iile ce fac posibil! cunoa"terea a priori. :< Critica raiunii pure( p. 1A5Q dar "i pp. <2;<3. %)estiuni atinse acoloP disputa cu Leibniz "i Iolf( pe de o parte( cu 2er,eleW( pe de alt! parteQ despre folosirea vulgar! "i practic! a conceptului( cKnd conceptul( de"i pare sensibil( nu e deloc astfel( adic! nu desemneaz! un simplu fenomen etc.

#<

urmare( aplicarea categoriei la fenomene( pentru c! nimeni totu"i nu va spune c! o cutare categorie( de e*emplu cauzalitatea( poate fi intuit! "i prin sim uri "i c! este cuprins! +n fenomen N 6ceast! +ntrebare atKt de natural! "i de important! este propriu;zis cauza care face necesar! o doctrin! transcendental! a 0udec! ii .transscendentale Doctrin der 2rt!eils-raft4( pentru a ar!ta anume posibilitatea cum conceptele pure ale intelectului pot fi aplicate la fenomene +n genere. ;. 8c(e+a transcendental3 : altceva decEt o si+1l3 i+a/ine 9ai +ntKi( o precizare important! f!cut! de &ant. 8 clar c! trebuie s! e*iste un al treilea OtermenO care s! fie omogen cu categoria( pe de o parte( "i cu fenomenul( pe de alt! parte( "i care s! fac! posibil! aplicarea celei dintKi la cel din urm!. 6ceast! reprezentare intermediar! trebuie s! fie pur! .f!r! nimic empiric4 "i totu"i pe de o parte intelectual!( pe de alt! parte sensibil!. J astfel de reprezentare este sc)ema transcendental!:/. 6"adar( ea este pur! "i totu"i de o dubl! natur!. Dermenul pe care;l folose"te &ant aici( sc!'ma( nu trebuie luat ca un sinonim al celui de imagine. 8l nu +nseamn! sc)i ! sau form! simplificat!( o reprezentare doar sensibil! a ceva anume. Dac! l;am semnifica astfel( nu am putea +n elege cum anume sc)ema reprezint! punctul de intersec ie a intui iei "i conceptului. %i trebuie v!zut mai curKnd asemeni unui mod sau procedeu( ca atunci cKnd avem +n aten ie anumite moduri de a vorbi. De altfel( grecescul sc!ematismos( preluat apoi +n latin! "i +n limbile moderne( desemna cel mai adesea stilul unui scriitor sau felul de a vorbi al unui orator. $n acest loc al e*plicit!rii( spusele lui &ant sunt destul de clare. ?c)ema nu este +n sine decKt mereu un produs al imagina ieiQ dar +ntrucKt sinteza celei din urm! n;are ca scop o intui ie particular!( ci numai unitatea +n determinarea sensibilit! ii( sc)ema trebuie distins! totu"i de imagine. 6stfel( dac! pun unele dup! altele cinci puncte ......4( am o imagine a num!rului cinci. Dimpotriv!( cKnd nu fac decKt s! gKndesc un num!r +n genere( care poate fi cinci sau o sut!( aceast! gKndire e mai mult reprezentarea unei metode de a aduce +ntr;o imagine( +n conformitate cu un concept( o multitudine .de e*emplu o mie4 decKt aceast! imagine +ns!"i pe care eu( +n cazul din urm!( cu greu a" putea;o cuprinde cu privirea "i compara;o cu conceptul. 6ceast! reprezentare despre un procedeu general al imagina iei de a procura unui concept imaginea lui eu o numesc sc)ema acestui concept O...O. ?c)ema triung)iului Ode e*empluO nu poate e*ista nic!ieri altundeva decKt +n gKndire "i semnific! o regul! a sintezei imagina iei cu privire la figuri pure +n spa iu A5. De
:/

1+idem( p. 1A1. 1+idem( pp. 1A2;1A3. 6 se vedea "i p. 1A4 .7umai atKt putem spuneP c! imaginea este un produs al facult! ii empirice a imagina iei productive "i c! sc)ema conceptelor sensibile .ca ale figurilor +n spa iu4 este un produs "i oarecum un monogram al imagina iei pure a priori prin care "i dup! care imaginile sunt mai +ntKi posibile( dar care trebuie legate cu
A5

#/

e*emplu( sc)ema conceptului de rotun0ime descrie procedeul de a reprezenta un obiect +n conformitate cu ideea de cerc. ?c)ema cifrei +n genere semnific! procedeul de a reprezenta o multitudine +ntr;o imagine( +n acord cu un concept( cel de mul ime. %onceptul de cKine semnific! o regul! dup! care imagina ia mea poate reprezenta +n mod general figura unui anumit animal patruped( f!r! a fi redus! la vreo figur! particular!( pe care mi;o ofer! e*perien a sau c)iar la fiecare imagine posibil! pe care o pot reprezenta in concreto A1. 7u despre imagini este vorba( ci despre moduri de a reprezenta ceva +n acord cu o idee. ?au( dac! am vorbi totu"i despre imagini( ar trebui s! le gKndim pe acestea ca produse ale imagina iei pure a priori( asemeni unor monograme sau contururi. Bi nicidecum ca produse ale facult! ii empirice a imagina iei. 'e urmele lui Go)ann 7i,olaus Detens .1A3#;1AAA4( care vorbe"te despre imagina ie perceptiv!( productiv! "i reproductiv!( &ant distinge +ntre imagina ia reproductiv! sau empiric!( ce readuce +n minte imaginea unui obiect( "i cea productiv! sau pur!. Doar acesteia din urm! +i revin intui iile pure de spa iu "i de timp. $ntrucKt prezint! obiectul +n c)ip originar( ea precede fenomenul. Bi asigur! leg!tura +ntre intelect "i sensibilitate( producKnd sc)emele necesare acestei leg!turi. J dat! produse de imagina ia pur!( sc)emele activeaz! imagina ia reproductiv!( cea care reface imaginea obiectului e*perien ei. @!r! acest +ntreg proces( intui iile pure "i conceptele pure nu ar avea nici o semnifica ie real!. %um vedem( sc)ema unui concept nu +nseamn! nicidecum o imagine. Dar nici o simpl! idee. Dimpotriv!( ea nume"te o reprezentare despre un procedeu .Verfa!ren4 general al imagina iei de a procura unui concept imaginea lui A2. ?au o regul! a sintezei imagina iei A3. %u alte cuvinte( reprezint! sinteza pur! +n conformitate cu o regul! a unit! ii dup! concepte +n genere( regul! care e*prim! categoria( "i este un produs transcendental al imagina iei( care prive"te determinarea sim ului intern +n genere dup! condi iile formei lui .ale timpului4 cu privire la toate reprezent!rile( +ntrucKt acestea trebuie s! se +nl!n"uiasc! a priori +ntr;un concept( conform cu unitatea apercep ieiA4. &ant va folosi unele formule apropiate ca +n elesP metod! de a reprezenta +n conformitate cu un concept( procedeu general al imagina iei( regul! a sintezei imagina iei( monogram! a imagina iei pure a priori( sintez! pur! +n conformitate cu o regul! a unit! ii dup!

conceptul totdeauna numai cu a0utorul sc)emei pe care ele o indic! "i c!reia nu;i sunt +n ele +nsele pe de;a +ntregul adecvate. A1 1+idem( p. 1A4. A2 1+idem( p. 1A2. La pagina urm!toare( precizeaz! aceast! idee. $n realitate( la baza conceptelor noastre sensibile pure nu stau imagini ale obiectelor( ci sc)eme. 7u e*ist! imagine a unui triung)i care s! poat! fi vreodat! adecvat! conceptului de triung)i. %!ci ea nu ar atinge generalitatea conceptului( care face ca acesta s! fie valabil pentru toate triung)iurile( dreptung)iulare sau scalene etc.( ci ar fi restrKnse totdeauna numai la o parte a acestei sfere. A3 1+idem( p. 1A3. A4 1+idem( pp. 1A4;1A#.

:5

concepte +n genereA#. <. 8c(e+a, o re1rezentare inter+ediar3 %eea ce intuim +n leg!tur! cu un obiect se las! gKndit +ntr;un anumit concept. De e*emplu( rotun0imea din reprezentarea unui obiect se las! gKndit! +n conceptul de cerc. ?c)ema ne d! posibilitatea s! intuim ceea ce gKndim "i( deopotriv!( s! gKndim ceea ce intuim. $n consecin !( noi gKndim +n virtutea unor procedee L sau sc)eme( cum prefer! &ant s! spun! L de natur! intermediar!. 8le fac astfel rolul celui de;al treilea termen. Docmai acesta va fi numit la un moment dat vermittelnde Vorstellung( reprezentare intermediar!A:. 6ceasta de ine atKt ceva propriu intelectului( cKt "i ceva propriu sensibilit! ii. %u intelectul ea are +n comun caracterul generalit! ii "i prezen a sa ca o regul! a priori. %u sensibilitatea are +n comun faptul c! e cuprins! +n orice reprezentare empiric! a diversului. %red c! a"a se e*plic! absen a sc)emei L ca repraesentatio L din rKndul reprezent!rilor perfect distincteP perceptio( sensatio( cognitio( ultima ca intuitus vel conceptus( conceptul ca empiricus sau purus( conceptul pur ca notio .cKnd +"i are originea e*clusiv +n intelect4 "i concept al ra iunii sau ideeAA. $ntre intuitus "i conceptus distan a este mare( mai ales atunci cKnd e vorba de concepte pure ale intelectului( ca "i cum ar ine de genuri diferite. 8*act +n acest loc( pe scara reprezent!rilor( intervine sc)ema sensibilit! ii. Dar ce determina ie a con"tiin ei +n genere poate s! apar! +ntr;adev!r +n acest fel( s! fie pur! "i s! aib! ceva +n comun atKt cu intelectul cKt "i cu intui ia N =. 0eter+ina-ia te+1oral3 : adev3ratul inter+ediar ,ntre intui-ie i conce1t %a s! r!spund! la aceast! +ntrebare( &ant revine la situa ia formelor pure ale sensibilit! ii. 7e va spune c! tocmai timpul( ca determina ie sensibil! pur!( realizeaz! aceast! dubl! situa ie. @orm! a sim ului intern( el apare ca o condi ie formal! a priori a tuturor fenomenelor +n genere A<. Dimpul are +n comun cu categoria faptul c! este Oo condi ieO general! "i se +ntemeiaz! pe o regul! a priori. Iar cu fenomenul are +n comun faptul c! e cuprins +n orice reprezentare empiric! a
A# A:

1+idem( pp. 1A3;1A#. 8 clar c! trebuie s! e*iste un al treilea OtermenO care s! fie omogen( pe de o parte( cu categoria "i( pe de alt! parte( cu fenomenul "i care s! fac! posibil! aplicarea celui dintKi la cel din urm! O...O. 6ceast! reprezentare intermediar! trebuie s! fie pur .f!r! nimic empiric4 "i totu"i pe de o parte intelectual!( pe de alt! parte sensibil! .i+idem( pp. 1A5;1A14. AA 1+idem( p. 2/:. A< 1+idem( p. 1A1. $n Estetica transcendental( = :( &ant afirm! c! timpul nu este altceva decKt forma sim ului intern( adic! a intuirii de noi +n"ine "i a st!rii noastre interne. Dac! spa iul este forma pur! a fenomenelor e*terne( timpul este condi ia formal! a priori a tuturor fenomenelor +n genere. %u alte cuvinte( este condi ia nemi0locit! a fenomenelor interne "i( prin aceasta( condi ia mi0locit! a fenomenelor e*terne.

:1

diversului. $ncKt( o aplicare a categoriei la fenomene va fi posibil! doar cu a0utorul determin!rii transcendentale de timp( "i aceast! determinare( ca sc)em! a conceptelor intelectului( mediaz! subsump iunea fenomenelor sub categorie. %eea ce ne spune &ant +n acest loc este( din cKte cred( de o importan ! greu de apreciat. 8l revine cu astfel de preciz!ri "i +n alte locuri A/. La un moment dat( pare s! acorde "i formei pure a spa ialit! ii acest rol( de sc)em! sau procedeu <5. De altfel( va avea +n vedere analogia dintre cele dou! +n determinarea diversului intui iei<1. Doar c! inegalitatea dintre ele se p!streaz! +n favoarea temporalit! ii( fapt elocvent pentru epoca +n care scrie &ant. Va fi descris! +n continuare un fel de tabel! a sc)emelor pure( urmKnd +n fond tabela categoriilor<2. 6stfel( cantit! ii +i corespunde( ca sc)em! pur!( num!rul( adic! adi iunea +n timp a unit! ii la unitateQ calit! ii +i corespund e*isten a "i non;e*isten a +n timpQ substan ei( permanen a realului +n timpQ cauzalit! ii( succesiunea +n timpQ ac iunii reciproce( simultaneitatea +n timpQ posibilit! ii( acordul sintezei a diferitelor reprezent!ri cu condi iile timpului +n genereQ realit! ii( e*isten a +ntr;un timp determinatQ necesit! ii( e*isten a unui obiect +n orice timp. Limba latin! a codificat +n elesul acestor figuri L sau sc)eme L ale gKndiriiP numerus est )uantitas p!aenomenon@ sensatio realitas p!aenomenon@ constans et perdura+ile rerum su+stantia p!aenomenon@ aeternitas necessitas p!aenomenon etc" Doate acestea ar merita o discu ie separat! "i ampl!( la fel "i considera iile lui &ant despre timpul plin "i timpul gol( umplere "i golire gradual! a timpului( timpul imuabil . unJandel+ar und +lei+end( cKnd e reprezentat +n el +nsu"i4( moduri ale timpului .permanen a( succesiunea "i simultaneitatea<34( coresponden a nea"teptat de evident! +ntre determin!rile temporale a priori "i categorii etc. De altfel( &ant revine asupa acestor c)estiuni +n +ntreaga Doctrin transcendental a judecii .sau Analitica principiilor( cum mai este numit!4. ?im ul temporalit! ii se face prezent cu orice sc)em! a gKndirii. %!ci sc)emele nu sunt altceva decKt determin!ri de timp a priori dup! reguli<4. ?au( cu o formul! pe care am amintit;o de0a( ele sunt concepte sensibile . sinnlic!e Degriffe4<#. -eprezint! +n fond procedee de acord +ntre fenomene "i categorii. 6bia +n acest fel ceva poate fi gKndit +n c)iar condi iile sale sensibile. Doar cu a0utorul lor noi ie"im din abstrac ie( din condi ia pur logic! a gKndirii<:. 6bia ele realizeaz! intelectul( adic! +l aduc +ntr;o folosire cu
A/ <5

1+idem( pp. 1A2( 1A4( 1A# sH.( 1AA;1A<( apoi +n %istemul principiilor intelectului pur( p. 1<#. 1+idem( p. 1<:. <1 1+idem( p. 1/5. <2 1+idem( pp. 1A4;1A/. <3 1+idem( p. 255. <4 1+idem( pp. 1AA;1A<. <# 1+idem( p. 1A/. <: 1+idem( p. 1A/.

:2

adev!rat real!. >. 0iscu-ii tErzii cu 1rivire la ideea de sc(e+atis+ transcendental 'aginile cu privire la sc)emele sensibilit! ii au re inut mul i interpre i( cK iva dintre ei fiind( de altfel( gKnditori influen i ai secolului TT( precum Feidegger( ?traVson sau Deleuze. Feidegger s;a v!zut +ndrept! it s! afirme c! aceste pagini ar reprezenta adev!ratul nucleu al Criticii. DiscutKnd +n mai multe rKnduri scrierea lui &ant .seminariile inute +n semestrul de toamn!( 9arburg( 1/2#Q seminarul din septembrie 1/2<( de la Institutul Ferder din -igaQ %ein und $eit( 1/2AQ Die ;rungpro+leme der *!Qnomenologie( 1/2AQ &ant und das *ro+lem der ,etap!(si-( 1/2/( +ndeosebi == 2/;35Q prelegerile din semestrul de var! 1/2A;1/2<( *!Qnomenologisc!e 1nterpretation von &ants 3&riti- der reinen Vernunft4 Q Von Pesen des ;rundes( 1/2/Q controversa de la Davos cu %assirer( din martie 1/2/Q prelegerile din semestrul de iarn! 1/3#;1/3:( publicate sub titlul Die frage nac! dem Ding( 1/:2Q conferin a &ants 5!ese #+er das %ein( 1/:24( este tentat s! cread! c! edi ia din 1A<A reprezint! un recul fa ! de cea din 1A<1( +ntrucKt acord! un rol sc!zut sensibilit! ii "i imagina iei productive +n cunoa"tere. 6ceasta din urm! ar a0unge( contrar unor premise ,antiene( subordonat! pur "i simplu intelectului. Jr( sursa originar! a cunoa"terii este tocmai imagina ia transcendental!( mai mult decKt altele numite de &ant<A. 6ceasta nu doar mediaz! +ntre gKndirea pur! "i intui ie( ci reprezint! +ns!"i r!d!cina lor comun!. 6mbele sunt( de fapt( reprezent!ri. Imagina ia face acest rol ca facultate deopotriv! pur! "i sensibil! <<. %eea ce +nseamn! c! intelectul se +ntemeiaz!( ca "i intui ia( +n datele sensibilit! ii pure . &ant und das *ro+lem der ,etap!(si-( = /4. 8ste orizontul +n care se descoper! finitudinea omului "i deopotriv! faptul omenesc al transcenden ei. Feidegger d! un sens verbal transcenden ei( cu totul diferit de cel clasic. 8ste vorba de o structur! constitutiv! omului( +n rela ie esen ial! cu faptul temporaliz!rii sale. Doar astfel el trece dincolo de ceea ce se afl! de fa !. ?au a0unge afectat de ceea ce se ofer! . %ein und $eit( = :/4. Jriginar!( a"adar( este finitudinea omului. Docmai pentru c! este +n c)ip originar marcat de finitudine( adic! desc)is fa ! de ceea ce se ofer!( omul de ine o intui ie sensibil!. $ntrucKt intelectul se origineaz!( cu func iile sale( +n imagina ia transcendental!( conceptul este +n eles de c!tre Feidegger ca spontaneitate receptiv!. Iar intui ia( ca receptivitate spontan!. 7u voi +ntKrzia asupra lecturii fenomenologice pe care Feidegger o face Criticii ,antiene. 6m amintit doar cKteva premise ale ei( importante pentru unii interpre i de ast!zi.
<A

1+idem( p. 123 .?unt trei izvoare originare .capacit! i sau facult! i ale sufletului4 care con in condi iile posibilit! ii oric!rei cunoa"teri "i care( la rKndul lor( nu pot fi derivate din nici o alt! facultate a sim irii( anumeP simul( imaginaia "i apercepia4Q aceea"i idee este reluat! la p.1<#. << 1+idem( p. 1A1.

:3

?e pot distinge dou! direc ii mari L cel pu in dou! L +n discu iile care se duc cu privire la paginile lui &ant invocate mai sus. Mnii anali"ti au +n vedere logica intern! a te*tului ,antian </. $ntrebarea +n 0oc ar fi urm!toareaP +n ce caz poate fi vorba de o folosire legitim! a categoriilor N Dac! singura lor folosire legitim! este doar +n vederea e*perien ei( atunci trebuie rev!zut! +ns!"i ideea constituirii e*perien ei. Jr( se "tie c! r!spunsul lui &ant apare ca o replic! atKt la solu ia englez!( de la Loc,e la Fume( cKt "i la cea Volfian!. Bi orienteaz! discu ia c!tre problema valabilit! ii unor concepte pure ale intelectului. 7u e suficient s! deduci tabela categoriilor( ci trebuie s! vezi( dincolo de aceasta( dac! pot fi aplicate aceste categorii la obiecte ale intui iei. $n fond( o reprezentare( fie ea concept sau intui ie( este real! atunci cKnd se raporteaz! la un obiect. Iar obiectul semnific! fie materia reprezent!rii .+n sens larg4 /5( fie ceea ce poate fi determinat +ntr;o e*perien ! posibil!( fenomenul +nsu"i. Mn alt mod de a discuta cu privire la problema ,antian! +l afl!m la autori ca 9aurice 9erleau;'ontW( Cilles Deleuze et alii. ?c)emele sensibilit! ii nu trebuie v!zute neap!rat ca transcendentale sau pure. %i "i +n felul acelor configura ii elementare pe care le asigur! via a corporal!( simbolismul cotidian .imagini( reprezent!ri etc.4 sau formele de vorbire. Deopotriv!( +n %c!ematismul transcendental( &ant las! liber! trecerea de la o metafizic! a e*perien ei obiectuale( "tiin ifice( la o metafizic! a e*perien ei +n genere /1. 8*act +n acest sens import! ideea temporalit! ii asupra c!reia el insist!( anume ca temporalitate a e*perien ei omene"ti +n genere. ?c)emele apar acum ca forme ale e*perien ei +n timp( fie aceasta cotidian!( "tiin ific! sau estetic!. 6"a cum vedem( de la reprezentarea pur! a celui de;al treilea termen( care mediaz! +ntre intelect "i intui ie( se merge c!tre +n elegerea formei sale impure. $n acest caz( sunt transgresate grani ele a ceea ce &ant nume"te cognitio( spre a se atinge noi zone ale e*perien ei omene"ti. Bi sunt e*plicitate modurile impure sau afectate ale acelor categorii sub care noi percepem lumea( a"a cum face( de e*emplu( LudVig 2insVanger +n ,elanc!olie und ,anie( 1/:5. ?au Cilles Deleuze +n Diff'rence et r'p'tition( 1/A2 N. Dar s! nu uit!m avertismentul lui &ant( surprins "i el de ceea ce singur a c!utat s! +n eleag!. 6cest sc)ematism al intelectului nostru cu privire la fenomene "i la simpla lor form! este o art! ascuns! +n adKncimile sufletului omenesc( al c!rui adev!rat mecanism cu greu +l vom putea smulge vreodat! naturii "i s!;i dezv!luim secretul.
</

%f.( de e*emplu( Gonat)an 2ennett( &antWs Anal(tic( %ambridge MniversitW 'ress( 1/::( pp. 141;1#2Q F. G. 'aton( &antWs ,etap!(sic of EEperience( 6llen _ MnVin( London( 1/A5( II( pp. 1A;<5Q sau FenrW 6llison( &antWs 5ranscendental 1dealism( fale MniversitW 'ress( London( 1/<3( care pune +n rela ie afirma iile din a doua parte a Deduciei transcendentale .= 24;2:4 cu cele din %c!ematismul transcendental( +n ideea 0ustific!rii celor din urm!. /5 1+idem( p. 14:Q facem abstrac ie acum de +n elesul s!u ca form! pur! .obiectul transcendental ] T( adic! unitatea a priori "i necesar! aplicat! diversului( p. 14A4. /1 %f. 8va ?c)aper( &antWs %c!ematismus Reconsidered( in RevieJ of ,etap!(sics( 1<O1/:4( pp. 2:A;2/2.

:4

A. 0es1re natura su1ozi-iei +etafizice De ce anume am reluat cu atKtea detalii specioase cele cKteva pagini din &ant referitoare la sc)ematismul conceptelor pure ale intelectuluiN 8le ne a0ut!( cred( s! ne facem o idee cu privire la natura supozi iilor metafizice. 6cestea din urm! seam!n! +n multe privin e cu conceptele sensibile despre care vorbe"te &ant. ?unt asemeni unor sc)eme transcendentale( de"i limba0ul ,antian nu ne mai apar ine acum aproape deloc. ?! reiau a"adar ceea ce poate fi spus "i +n leg!tur! cu supozi iile metafizice ale gKndirii. 8le nu sunt doar idei ale min ii noastre. Dar nici simple imagini sau reprezent!ri. %i +"i afl! locul acolo unde sensibilitatea se +ntKlne"te realiter cu intelectul. &ant( urmKnd o mai vec)e tradi ie( determin! acest loc sub numele facult! ii de imagina ie. Doar c! nu se refer! la imagina ia empiric! a omului( cea care readuce +n minte imaginea unui obiect +n absen a sa. %i vorbe"te despre o imagina ie pur! sau productiv!. Docmai acesteia i;ar apar ine +nainte de toate intui iile pure de timp "i spa iu. Jr( facultatea imagina iei( a"a cum a fost ea +n eleas! de autorii vec)i( reprezint! o dispozi ie asemeni celei erotice. Mn enun atribuit lui ')ere,Wde spune c! >eus( cKnd vrea s! creeze( ia c)ipul lui 8ros. 8l devine atunci dorin ! sau iubire( +ncKt cele abstracte cap!t! realitate sensibil!. La fel "i prin e*erci iul imagina iei( ceea ce este separat a0unge unit( iar ceea ce este spectral a0unge s! aib! un trup sensibil al s!u. Drebuie s! admitem( +n consecin !( c! supozi iile metafizice de in o dubl! natur!( deopotriv! sensibil! "i ideatic!. 8*act +n acest fel constituie ele un al treilea termen fa ! de tot ce dis0unge gKndirea noastr!P sensibilitatea "i intelectul( elementul ra ional "i cel nera ional. $n limba0ul lui ?c)elling( supozi iile metafizice au un caracter cu adev!rat speculativ. @ire"te c! nu vom putea folosi acum e*presiile +ntKlnite +n paginile lui &ant( precum imagine pur! sau sc)em! transcendental!. $n elegem doar c! dac! anumite supozi ii in de regimul metafizic al gKndirii( atunci ele vor fi reprezent!ri de grani ! sau de limit!. Deopotriv!( trebuie s! accept!m c! aceste supozi ii dep!"esc spa iul restrKns al subiectivit! ii noastre. 8le se constituie +n mediul unor dispozi ii care in +ntr;un fel de natura noastr! +n genere( dac! se poate vorbi de a"a ceva. 8ste vorba de sim ul timpului "i al spa ialit! ii( cum sugereaz! &ant( deopotriv! sim ul alterit! ii sau al celor radical diferite. Bi( nu mai pu in( sim ul situ!rii +n istorie "i +n lume. %u aceste dispozi ii( omul poate fi +ntr;adev!r v!zut ca un animal metap!(sicum. 8l face metafizic! +n acela"i fel sau cu acela"i aer firesc cu care se e*prim! estetic "i religios( te)nic "i ludic. %eva mai sus am socotit c! putem vedea supozi iile metafizice +n felul unor reprezent!ri de limit!. Doar c! acest termen( reprezentare( nu este acum cel mai potrivit. 8l ne poate conduce :#

c!tre o interpretare psi)ologic! a celor +n discu ie( fapt ce nu se 0ustific! +n nici un fel. 7epotrivi i +ns! ar fi "i al i termeni( idee sau credin !( imagine sau viziune. %!ci fiecare din ace"ti termeni +"i poate afla un opus( a"a cum imaginea apare uneori ca opusul ideii( ceea ce ar contrazice dubla natur! a unei supozi ii. 8*ist! +ns! "i +n aceast! c)estiune o bun! sugestie +n paginile lui &ant( atunci cKnd vorbe"te despre conceptul sensibil. %a "i acesta( supozi ia este de fapt un mod de a gKndi "i de a sim i. 8a +nseamn! un procedeu al gKndirii( o te)nic! prealabil! sau o regul! mental!. De pild!( supozi ia e*teriorit! ii lumii nu reprezint! o idee sau o imagine pe care ne;o propune cineva anume. 8a +nseamn! mult mai mult decKt atKt( adic! un mod de a gKndi sau un refle* mental. gine +n fond de o dispozi ie a noastr! "i nicidecum de concep ia pe care ne;o facem cu privire la o stare de lucruri. %red c! tocmai aici se afl! proba )ot!rKtoare pentru noi +n a +n elege prezen a unor supozi ii metafiziceP ele sunt +n definitiv reguli ale gKndirii "i ale sensibilit! ii noastre. -eprezint! moduri sensibile de a gKndi. ?unt uzan e la nivelul +n elegerii noastre( adev!rate canoane +n a ne folosi gKndirea. 6par +n felul unor norme nescrise "i necon"tiente pe care noi le respect!m( asemeni unor precepte de ordin mental. ?upozi ia metafizic! este tocmai locul +n care se +ntKlnesc datele opuse "i de limit! ale +n elegerii. De aceea( spa iul ei de prezen ! este +n cele din urm! intervalul ca atare( e*act acolo unde are loc intersec ia celor radical diferite.

I$A%I!EA 8"EC RALH A FII!#EI IU2I E &analo/ii inevita*ile)

%ontrar a"tept!rilor pe care le;ar putea trezi +n prim! instan ! titlul de mai sus( ceea ce doresc s! aduc +n aten ie este( de fapt( prezen a unor imagini foarte concrete +n c)estiuni e*trem de aride. ?au care( probabil( doar par astfel. $n fond( +ntreb!rile sau ideile pe care le numim metafizice nu sunt niciodat! abstracte. Limba0ul lor nu este pur conceptual( oricare ar fi +n acest sens str!duin a unui autor sau altul. Iar austeritatea lor este cel mai adesea +n"el!toare( c)iar "i +n cazul unor autori ca 6ristotel( &ant "i al ii. CKndirea nu opereaz! doar cu concepte( +ntrucKt +n spatele acestora sau acolo unde ele se dovedesc neputincioase intervin cele mai nea"teptate imagini "i reprezent!ri. ?unt sigur c! acest lucru este de mult! vreme "tiut "i( +n cele din urm!( de bun sim . Doar c! e nevoie din cKnd +n cKnd s! ni;l reamintim( spre a nu deveni din nou prizonierii unor utopii dintre cele mai ciudate.

::

Voi c!uta s! ilustrez aceast! simpl! idee cu dou! mici comentarii( unul din ele asupra cKtorva pagini din ,etafizica lui 6ristotel( cartea h .TII4( cea socotit! de e*ege i ca teologic! prin e*celen !( "i un altul asupra unui fragment din Critica raiunii pure .II( cap. 34. 5. "rivirea 1ur conte+1lativ3 a iu*itei Btim c! o anume spus! a lui 6ristotel a devenit prologul inevitabil( testamentar( al celor mai multe discu ii metafizice. $n ,etafizica VII( 152< b( afl!m astfel c! +ntrebarea pe care "i;au tot pus;o filosofii prive"te +n ultim! instan ! fiin a celor e*istente( sau( cu o formul! de0a consacrat!( fiin a ca fiin !. Jr( ceea ce numim fiin !( ne asigur! 6ristotel( comport! mai multe +n elesuri( c!ci se manifest! +n multiple moduriP ca e*isten ! concret individuat! sau doar ca proprietate( apoi dup! fiecare categorie +n parte( deopotriv! ca lucru adev!rat sau lucru fals( +n poten ! sau +n act. Bi( probabil( acestea nu sunt singurele. 9ai ales c!( altfel privind lucrurile( consta i c!( dintre fiin ele ce e*ist! concret .numite cu a0utorul cuvKntului ous6a4( unele sunt supuse trecerii sau mor ii( altele sunt ve"nice( de"i +n mi"care( iar altele ve"nice "i nesupuse mi"c!rii. De aceea( spune 6ristotel( trebuie s! vorbim despre acestea din urm!( ar!tKnd c!( +n c)ip necesar( e*ist! o substan ! ve"nic! ce nu e supus! mi"c!rii .15A1 bQ traducere de Btefan 2ezdec)i4. %um ar putea fi gKndit! +ns! fiin a cu adev!rat originar!( simpl! "i pur!( cea despre care s; a spus c! este mai presus de oricare alta N 6ristotel nu putea s! evite aceast! +ntrebare( ea fiind +ntru totul proprie timpului s!u .'laton o discutase de0a( +n *!aidon 24# c( sau +n 5imaios 35 a4. Bi va +n elege c!( de fapt( problema este( pKn! la urm!( cea a compre)ensiunii unui mod de a fi cu totul necomun. %!ci este +n 0oc acum ceva de o simplitate pur! L "i totu"i concret( perfect individuat. %um este posibil a"a ceva N 9ai e*act( cum poate gKndirea omeneasc! s! conceap! un asemenea mod de a fi N Mn r!spuns( cel pu in +n linii mari( era posibil la acea vremeP ca s! +n eleag! acest mod de a fi( gKndirea ar trebui s! urmeze una din c!ile speculative de e*cep ie. 8ste vorba de cele patru c!i pe care gKnditorii vec)i le socoteau mai adecvate decKt altele pentru a +n elege ceea ce ia forma transcenden ei radicaleP calea epagogic! .sau via eminentiae( pentru medievali4( analogic!( apofatic! "i e*tatic!. 6ristotel are adesea +n vedere calea analogic! de cunoa"tere( de e*emplu +n cartea h .TII( A4. Va spune acolo c! fiin a +n sensul ei deplin poate fi +n eleas! prin analogie cu ceea ce sufletul omenesc dore"te +n c)ip ma*im. ?au cu ceea ce este gKndit +n sine( ceva pur inteligibil. $n fond( fiin a originar! reprezint! ceea ce pune totul +n mi"care f!r! ca ea +ns!"i s! se afle +n mi"care. Jr( acest lucru ne duce cu mintea la ceea ce este dorit +n cea mai mare m!sur!(

:A

c!ci tocmai acesta pune +n mi"care sufletul doritor( f!r! a suporta el +nsu"i vreo form! de mi"care .15A2 a4. Dorim +n cea mai mare m!sur! ceea ce iubim necondi ionat( +n c)ip cu totul liber. La fel( gKndim +n sine +nsu"i doar un lucru care este pur inteligibil. @ire"te c! +n sufletul omului cele dou! acte( dorin a "i voin a orientat! de gKndire( pot s! a0ung! separate. 'utem dori ceea ce nu +n elegem( a"a cum( +n alt! privin !( putem voi +n c)ip ra ional ceea ce nu corespunde dorin ei sau iubirii. La limit!( +ns!( ne spune 6ristotel( ele se identific!P obiectul dorin ei "i obiectul gKndirii sunt unul "i acela"i( ele numind binele pur "i simplu. Dar s! revenim la ceea ce sufletul dore"te mai presus de orice. @iin a dorit! astfel treze"te +n suflet o iubire deplin! "i( +n consecin !( pune +n mi"care sufletul care o recunoa"te. %u via a sa( ea dep!"e"te via a proprie a sufletului. %!ci nu reprezint! frumuse ea ca atare +ntrucKt e dorit!( ci tocmai invers( e dorit! enorm +ntrucKt reprezint! frumuse ea des!vKr"it!. 8a se descoper! atunci singur! cu limpezime "i gratuitate. 8*act acest fapt treze"te +n suflet o dorin ! nelimitat!. 7u mai cunoa"te acele diferen e pe care le suport! lucrurile temporale( cum ar fi cea dintre poten ! "i act( ci este +n +ntregime act( un act pur. Bi pune totul +n mi"care +n aceast! lume .+nainte de toate( imprim! o mi"care circular! celor ve"nice( adic! primului cer( sferei stelelor etern stabileQ 15A2 a4. 7ume"te astfel adev!rata finalitate a celor e*istente( a"a cum ceea ce este iubit +n el +nsu"i reprezint! ultimul lucru pe care sufletul +l poate dori. 7u vreau s! prelungesc prea mult aceast! discu ie spre care ne atrage cu mult! abilitate filosoful grec. $ns!( cum vedem( el face aici cK iva pa"i greu de b!nuit +n cazul unui logician de ras!. Despre ce anume este vorba N %a s! poat! descrie fiin a deplin!( cu adev!rat originar!( el +nainteaz! dincolo de acel punct pKn! la care sunt valabile principiile logice ale non;contradic iei "i ter ului e*clus. ?au( dac! vom crede c! astfel de principii nu pot fi dep!"ite( atunci vom observa c! 6ristotel distinge o alt! form! de valabilitate a lor( una realmente parado*al!. 6cest lucru devine evident mai ales atunci cKnd 6ristotel urmeaz! drumul regresiv al gKndirii( spre a sesiza un gen de unitate originar! a celor distincte. De e*emplu( +n cazul lucrurilor temporale materia "i forma care le compun se disting cu destul! eviden !. Dar +n cazul fiin ei originare( materia sa( dac! ar e*ista( ar trebui s! coincid! cu forma +ns!"i( f!r! a mai fi valabil! distinc ia lor. La fel( a fi +n poten ! "i a fi +n act +nseamn! acum acela"i lucru( iar mi"carea sa( dac! s;ar putea vorbi de a"a ceva( ar urma s! coincid! cu nemi"carea +ns!"i( c!ci numai astfel se poate spune despre ceva c! este sursa prim! a mi"c!rii. J dat! cu acest regressus ad originem( este asumat un mod al compre)ensiunii +ntr;adev!r de limit!( numit mai tKrziu coincidentia oppositorum .%usanus4. %um fiin a originar! este v!zut! ca surs! abisal! a tot ce e*ist!( ea transcende diferen ele de felul poten !Oact( materieOform!( mi"careOnemi"care( ca "i alte diferen e posibile. Le transcende +n c)ip

:<

deplin( dar( +n acela"i timp( le origineaz! +n ea +ns!"i. Jr( +n c)iar actul origin!rii lor ele a0ung s! coincid! perfect. %alea analogiei( pe care 6ristotel o urmeaz!( +i permite astfel s! vorbeasc! despre ceea ce este cu adev!rat frumos sau bun ca despre ceea ce este dorit +n ultim! instan !. %um singur spune( cauza final! Oadic! 2ineleO imprim! O+ntregii lumiO o mi"care +n acela"i fel +n care obiectul iubirii pune +n mi"care pe cel care iube"te .15A2 b4. Mn comentator din vec)ime( pu in cunoscut de altfel( anume 'seudo;6le*andru( confundat uneori cu 6le*andru din 6frodisia( vine aici cu un adaos destul de pitoresc. 8l compar! atrac ia formidabil! pe care o e*ercit! ceea ce este dorit +n ultim! instan ! cu cea a unei cl!i de fKn pentru un m!gar fl!mKnd( sau cu cea a portretului iubitei pentru +ndr!gostit .Aristotelis ,etap!(sica Commentaria :/3( 3#4. ?! lu!m aminte a"adarP metafizica nu discrimeaz! prea mult +n lumea vie ii( ca s! nu fac! vreun fel de nedreptate m!garului. Bi apoi( +n ambele cazuri finalitatea tinde s! devin! pur!P portretul iubitei +l mi"c! "i +l e*alt! pe +ndr!gostit( f!r! ca portretul s! cunoasc! el +nsu"i vreo e*altare .Dan 2!d!r!u4. La fel "i claia de fKn( ea magnetizeaz! sim urile fine ale m!garului( f!r! +ns! ca ea +ns!"i s! cunoasc! tres!riri pastorale sau de alt gen. 7u cumva +ns! lucrurile trebuie privite "i pu in altfel N 8 adev!rat c! portretul iubitei( +n el +nsu"i( nu cunoa"te nici o e*altare( cel pu in a"a ne;am obi"nuit s! credem de mult! vreme. $ns! fiin a iubit! manifest! +n ea +ns!"i via a care +i este proprie. 8a manifest! deplin aceast! via ! L "i astfel ea d!ruie"te +n c)ip pur frumuse ea sa. %)iar dac! +n absolut( cum +i place lui 6ristotel s! spun!( ea nu e*ist! +n vederea lucrului pentru care 0oac! rolul de scop( ci reprezint! un scop +n sine( ea cunoa"te totu"i propria ei via !. 7u este aceasta o via ! oarecare( ci via a +ns!"i( una care( privit! +n sine( dureaz! pururi. Iar a fi +n act se confund! pentru ea cu fericirea +ns!"i( eudaimonia .15A2 b4. %um s! +n elegem totu"i aceast! via ! deplin! a fiin ei dorite N 'robabil +n sensul indicat mai tKrziu de 'lotin( anume c! ea se d!ruie"te liber "i d!ruie"te astfel binele +nsu"i. 8a +"i revars! lumina gra iei peste c)ipul celui care o recunoa"te "i o dore"te. 6ristotel +ns! nu spune acest lucru/2. 6daug! doar c! de ea +ns!"i( adic! de binele pe care;l reprezint!( atKrn! cerul "i +ntreaga natur!. Iar via a sa contemplativ! este cea mai minunat! ce se poate +nc)ipui( dar nou! ni;s )!r!zite doar pu ine clipe de acest fel /3. Mn lucru minunat este faptul c! e*ist! totu"i un izvor al
/2

'entru 6ristotel( o astfel de via ! este pur contemplativ!( c!ci +nseamn! +n definitiv gKndirea care se gKnde"te pe sine .sau( prin analogie( dorin a care se dore"te pe sine4. 8ste gKndirea care se identific! perfect cu ceea ce ea gKnde"te .sau dorin a care se confund! deplin cu ceea ce ea dore"te4. Dar gKndirea +n sine( spune 6ristotel( are ca obiect cel mai mare bine +n sine( iar gKndirea cea mai pur! are ca obiect binele cel mai pur. 6stfel gKndirea se gKnde"te pe sine +ns!"i prin participarea sa la inteligibil( c!ci ea +ns!"i devine inteligibil!( intrKnd +n atingere cu obiectul s!u "i cugetKndu;l( astfel c! intelectul "i inteligibilul se confund! devenind identice .15A2 b4. /3 Dac! divinitatea are parte de aceast! fericire ve"nic!( iar noi din cKnd +n cKnd( lucrul e minunatQ iar dac! divinitatea are parte de ea +ntr;o m!sur! +nc! "i mai mare( atunci minunea e "i mai mare. Bi lucrurile stau c)iar a"a.

:/

fericirii( oricKt de greu l;am sesiza noi( "i o minune "i mai mare( spune 6ristotel( este faptul c! divinitatea +ns!"i nume"te aceast! fericire +n cel mai +nalt grad. 6"adar( cel care se simte atras cu putere de ceea ce el +nsu"i iube"te are motive destule s! "i;l reprezinte pe Dumnezeu fericit. 9ai mult c)iar( va +n elege c! binele suprem "i fericirea +ns!"i coincid +n fiin a divin!. %Knd sugereaz! aceste lucruri( 6ristotel tr!ie"te de fapt un timp +n care imaginea >eului fericit este fie mult estompat!( fie cu totul discutabil!. La fel "i ideea iubirii +n sine( sau ideea a ceea ce este dorit +n cea mai mare m!sur!. ?cepticii "i ?ofi"tii au celebrat pKn! la cap!t eroziunea unor astfel de reprezent!ri. 9ai u"or de acceptat atunci era teza simpl! c! Dumnezeu( dac! +nseamn! totu"i ceva "i dac! este compre)ensibil( reprezint! o putere creatoare( originar!. $n ultim! instan !( el reprezint! un principiu prim. 6dic! un simplu concept. Dezolarea de mai tKrziu a unui gKnditor ca 'ascal are( cum vedem( r!d!cini destul de vec)i +n gKndirea european!.

9. Iu*ita care nu ,nceteaz3 niciodat3 s3 ne certe 8ste realmente surprinz!tor ceea ce spune &ant cu privire la metafizic! +n sec iunea intitulat! Ar!itectonica raiunii pure. 6m +n vedere sec iunea care( urmat! de alte cKteva pagini .1storia raiunii pure4( +nc)eie de fapt prima sa scriere critic!. Vorbind despre felul +n care se constituie un sistem de cuno"tin e filosofice( &ant revine asupra diferen ei mari dintre aceste cuno"tin e "i cele matematice. Bi a0unge la concluzia c! metafizica L sau filosofia ca sistem L nu se poate +nv! a. %eea ce se poate +nv! a reprezint! doar istoria ei sau o parte din aceast! istorie( dar nu ea ca atare. Bi( dac! avem +n vedere folosirea ra iunii( nu se poate +nv! a decKt cel mult a filosofa. 6ceasta +nseamn! a e*ercita talentul ra iunii +n aplicarea principiilor ei generale la anumite tentative e*istente( dar totdeauna cu rezerva dreptului pe care;l are ra iunea de a cerceta aceste principii c)iar la izvoarele lor "i de a le confirma sau de a le respinge/4. %um vedem( filosofia apare acum cu un c)ip destul de asem!n!tor celui descris de 'laton +n %(mposion. &ant este +ns! pu in mai auster atunci cKnd o descrie( vorbind despre o "tiin ! posibil! Odoar ca prototip sau IdeeO( care nu este dat! nic!ieri in concreto( de care +ns! c!ut!m s! ne apropiem pe diferite c!i. %el care o dore"te cu adev!rat urmeaz!( de fapt( o dorin ! a ra iunii( dorin ! ce nu;"i afl! +ns! niciodat! satisfac ia ei deplin!. %are sunt "ansele sale +n acest caz N

/4

Critica raiunii pure( traducere de 7icolae 2agdasar "i 8lena 9oisuc( 1/:/( p. :21.

A5

8l ar putea s! caute satisfac ie fie +ntr;o doctrin! metafizic! a timpului s!u( cum sunt cele e*puse de mae"trii +n via !( fie +n prototipul ca atare al metafizicii. Doar c! acesta din urm! nu e niciodat! de reg!sit in concreto. $n cel dintKi caz( iubirea se consum! +n timp .fa ! de ceva care subiectiv este istoric( cum se +ntKmpl! la cei mai mul i discipoli "i la to i cei care nu v!d nic!ieri dincolo de "coal! "i r!mKn toat! via a lor discipoli4. $n cel din urm! caz( iubirea nu;"i afl! niciodat! obiectul ei sensibil. %!ci nu e*ist! un asemenea obiectP ceea ce gKndirea speculativ! a"teapt! nu poate fi dat +ntr;o intui ie sensibil!. 8a nu are nici m!car satisfac ia unei imagini sensibile( ci doar ideea a ceva eterat fa ! de care orice altceva( adic! orice metafizic! ivit! +n timp( nu este decKt o apro*ima ie. JptKnd pentru aceasta din urm!( adic! pentru forma ideal! a metafizicii( &ant sper! s! evite ceea ce ar putea s! +nsemne aventur! sau r!t!cire a intelectului. 7imic nu trebuie s! afecteze lumina +nalt! "i clar! a metafizicii ca idee( nici confuzia +ntre conceptele a priori "i cele a posteriori( nici analogia ei cu matematica/#. Bi nu trebuie s! i se cear! prea multP s! descrie e*act ceea ce este real ori sensibil. 6cei filosofi care au procedat astfel s;au desf!tat mult timp +n a"tept!ri pl!cute( ca apoi s! cad! +ntr;un dispre general( cKnd speran ele lor au fost +n"elate/:. De fapt( ei au confundat nu o iubit! concret!( vie( cu una ideal!( ci pe aceasta din urm! cu o fals! iubit!( +ncKt a"tept!rile lor au fost +n van. %onfuzia f!cut! i;a condus +ntr;un loc +n"el!tor( acolo unde aprecierea "tiin ei mult dorite se face nu dup! natura ei( ci numai din efectele ei contingente( efecte care au tot +ntKrziat. 7oi ceilal i( spune &ant( cei care nu pretindem prea mult metafizicii( ne vom +ntoarce totdeauna la ea ca la o iubit! certat! cu noi( dar care ne ap!r! de iluzii. 6dic! ne previne +n leg!tur! cu acele doctrine care au efecte devastatoare +n moral! "i +n religie. De"i e*trem de aspr!( noua metafizic!( aceast! iubit! do0enitoare( reu"e"te s! ne +ndrepte aten ia asupra limitelor gKndirii noastre. ?everitatea ei nu o face +ns! +n timp mai pu in dorit! sau a"teptat!. %u aceast! credin !( &ant +nclin!( cel pu in aici( c!tre un +n eles critic sau negativ al metafizicii. ?pune clar acest lucru pe pagina urm!toare. @aptul c! ea OmetafizicaO( v!zut! ca simpl! specula ie( serve"te mai mult spre a preveni erori decKt spre a e*tinde cunoa"terea( nu;i diminueaz! valoarea( ci mai curKnd +i d! demnitate "i prestan ! prin oficiul de cenzor( care asigur! ordinea general! "i armonia.... %um vedem( iubita la care prefer! &ant s! se +ntoarc! e*celeaz! +nainte de toate prin darul prevenirii "i al supraveg)erii( asemeni unui cenzor foarte atent cu 0uste ea sau in0uste ea dorin elor omene"ti. 8a procedeaz! astfel deoarece este o f!ptur! de aer "i nu de p!mKnt( ne descoper! doar spa iul logic al gKndirii 0uste( nu "i via a ei contingent!.
/# /:

1+idem( pp. :24;:2#. 1+idem( p. :2<.

A1

<. E1ilo/ ,n u+*ra lui Cioran -evenind pentru o clip! la 6ristotel( +mi dau seama c! nu a aflat o analogie mai potrivit! pentru felul +n care ne anim! ceea ce resim im a fi originar decKt atrac ia e*ercitat! de fiin a iubit!. %um ne spun biografii s!i( 6ristotel nu era str!in de efectele unui asemenea gen de fascina ie( mai ales dup! ce a cunoscut( la 6ssos( pe frumoasa nepoat! a regelui Fermeas. 'entru &ant( +ns!( c)ipul iubitei( e*emplar fiind( se compune din linii geometric trasate. 8ste un c)ip distant( aproape glacial( apt s! numeasc!( +n secolul TVIII( un proiect metafizic atras definitiv de modelul matematic de cunoa"tere. 7u m;ar fi re inut prea mult( probabil( aceste vec)i tenta ii ale gKndirii metafizice dac! nu a" fi rev!zut de curKnd cele dou! pagini ale lui %ioran intitulate Ea nu era de aici""" .incluse +n volumul EEerciii de admiraie( 1/<:4. %ea despre care ni se vorbe"te acolo( +ns!( nu este +n nici un fel un analogon al fiin ei simple "i pure( "i nici numele figurat a ceva cu totul ideal. %i o f!ptur! +n carne "i oase( nea"teptat de concret! "i de vie( sortit! +ntKmpl!tor s! tr!iasc! +n aceast! lume perfect ambigu!. Bi totu"i( prezen a ei apare +n felul unui semn care te las! a +n elege c! aceast! lume nu este singura pe care omul o poate locui cu sim urile sale. %!ci a0unge s! contrarieze ca nimic altceva privirea celui care +i sesizeaz! apari ia neobi"nuit!. J face cu aerul ei absent "i +nstr!inat O...O( cu privirile ce lunecau peste fiin e "i lucruri( cu prezen a ei de spectru adorabil. Lumea ei adev!rat! pare s! fie cu totul alta( situa ie asem!n!toare celei a e*ila ilor pentru un timp oarecum nedeterminat. Lucrul acesta st!ruie +ndelung "i cu limpezimeP sigur este c! ea nu era de aici( amintind mai curKnd de acele f!pturi iscate din lumina lunii( despre care vorbe"te -ozanov. Doar c! acolo unde ar putea s! fie locul ei( dac! e*ist! un astfel de loc( nu mai afli nici gKndirea pur! care se gKnde"te nemi0locit pe sine( nici o suit! statuar! de modele sau forme. $n lumina ec)ivoc! a lunii( imaginea iubitei( iar!"i spectral!( suspend! acum complet +ntreb!rile de felul celei aristotelice.

A2

8CE!E 8"ECULA I6E 0E LA CUR EA RE%ALH &aa cu+ le descrie 'ant)

?puneam cu alt prile0 c! este realmente surprinz!tor s!;l auzi pe &ant vorbind despre metafizic! +n termeni potrivi i mai curKnd unui scenariu cu persona0e vii( pasiuni( drame "i( nu mai pu in( cu o erotic! subtil!( diafan!. 8ste ceea ce po i u"or constata dac! ai +n vedere acele pagini +n care autorul +"i ia un anume r!gaz spre a reflecta asupra propriilor sale idei "i credin e. Jmul care scrie "i care( de fapt( duce cu el o +ntreag! lume imaginar!( se face sim it mult mai bine +n astfel de pagini. Despre ce anume este vorba N ?itua ia +n care se afl! gKndirea speculativ!( atras! adesea de alte lumi "i alte +ntreb!ri decKt cele cotidiene( este pus! totu"i sub semnul unei pasiuni cKt se poate de omene"ti. %!ci este mereu vorba +n acele pagini despre o dorin ! profund! "i intens!( a"a cum este iubirea ce nu cunoa"te condi ii( "i despre ceva dorit +n ultim! instan !( a"a cum poate s! ne apar! numai f!ptura

A3

iubit! +n c)ip necondi ionat. 8 adev!rat c! filosoful german caut! s! discute totul +ntr;un mod cKt se poate de auster "i oarecum deta"at. 'robabil( doar el singur "tie motivele acestui din urm! fapt. 6stfel( metafizica socotit! atunci nou!( c!reia el +nsu"i i se dedic!( este v!zut! pur "i simplu asemeni unei iubite severe( mereu +n ceart! cu cel care o dore"te( dar la care acesta din urm! se +ntoarce +ntotdeauna .Critica raiunii pure( 1/:/( p. :2<( traducere de 7icolae 2agdasar "i 8lena 9oisuc4. Imaginea s;ar 0ustifica prin aceea c! +n 0oc nu este una sau alta din doctrinele metafizice ale timpului( ci +nsu"i modul lor ideal de a se +nf! i"a( dac! accept!m c! poate fi totu"i gKndit a"a ceva. @ire"te( &ant "tie foarte bine c! este vorba doar de o idee. Jr( +n fa a acestui trebuie( gKndirea este mereu avertizat! s!;"i revad! +nainte de toate limitele proprii .:1<4. 9ai devreme +ns!( ne asigur! &ant( metafizica a fost cinstit! ca o adev!rat! regin!. 8minen a obiectului ei de studiu i;a adus titlul singular de regin! a tuturor "tiin elor .114. Iar edificiul unde p!rea s! tr!iasc! regina era +nf! i"at ca un turn ce s;ar +n!l a pKn! la cer( pierzKndu;se cu totul +n nori .#434. Doar c! la curtea regal!( din p!cate( pace "i lini"te nu avea cum s! fie. Iar frumoasa regin!( +n turnul ei de sus( se +ntuneca tot mai mult la c)ip de ceea ce;i era dat s! vad!. %!ci slu0itorii ei( filosofi orgolio"i de toate orient!rile posibile( deda i cu pasiune modului speculativ de a gKndi( duc +ntre ei r!zboaie nesfKr"ite. %urtea regal! a0unge astfel o adev!rat! scen! a discu iilor +n contradictoriu .6rena acestor certuri f!r! de sfKr"it se nume"te metafizic!4. Mnii( de e*emplu( sus in c! lumea are un +nceput +n timp "i este( de asemenea( limitat! +n spa iu .3A:4. 6l ii( dimpotriv!( vin s! spun! L cu argumente de o putere egal! L c! lumea nu are nici +nceput( nici limite +n spa iu( ci este infinit! atKt +n timp( cKt "i +n spa iu .3AA4. La fel( unii dintre ei afirm! c! pentru a e*plica unele fenomene din aceast! lume trebuie neap!rat admis! ideea de libertate .3<<4. Dar "i opozan ii lor au destule argumente( "i iar!"i de o for ! egal!( spre a sus ine c! nu e*ist! libertate( ci totul +n lume se +ntKmpl! numai dup! legi ale naturii .3</4. Bi a"a mai departe( ca +ntr;o adunare cu totul smintit! sau babilonic!. ?! mai +ntKrziem pu in asupra imaginii acestui r!zboi al ideilor. %!ci el nu este nici simplu "i nici nevinovat. 7ietzsc)e a +n eles destul de bine acest din urm! lucru. Va veni vremea cKnd se va duce r!zboiul pentru domina ie pe acest p!mKntQ el va fi purtat +n numele doctrinelor filosofice( spune +ntr;o +nsemnare din 1<<3. Ideea este( de fapt( mult mai vec)e. Btim c! 'laton invoc!( +n %ofistul 24: a;c( acea teribil! lupt! de gigan i dus! +n 0urul ideii de fiin ! .ous6a4. J astfel de lupt! nu avea cum s! sfKr"easc! +n timp( c)iar dac! ea va cunoa"te o anume eclips! +n epoca modern!. $n locul respectiv din 'laton sunt +nf! i"ate dou! mari tabere. Mna din ele ec)ivaleaz! fiin a cu +ns!"i natura corporal! a lucrurilor. Descrierea efortului lor( +n acest sens( este de;a dreptul magnific!. Mnii dintre ei trag toate din cer "i din nev!zut +nspre p!mKnt( luKndu;le gr!mad! +n bra e( ca bolovanii "i arborii. $n contact cu toate cele de acest soi( A4

ei vin s! proclame c! nu e*ist! decKt ceea ce conduce la +nfruntare "i contact( dup! ei corpul fiind una cu fiin a( iar dac! un altul ar spune c! e*ist! realit! i f!r! de corp( ei +l dispre uiesc "i nici nu mai stau s!;l asculte .traducere de -adu 2ercea "i ?orin Vieru( 1/</4. 6dversarii lor( +n sc)imb( +"i caut! foarte prudent 0ustific!rile +ncepKnd de sus( de undeva din nev!zut "i silind fiin a cea adev!rat! s! in! de modele inteligibile "i incorporale. $n acest din urm! caz( cele corporale in de faptul ca atare al devenirii. Doar c!( va spune acolo ?tr!inul( adresKndu;se lui D)eait)etos( conflictul +nver"unat +ntre cele dou! p!r i asupra acestor probleme este de cKnd lumea. 6m putea +n elege din aceast! ultim! spus! a ?tr!inului c! un astfel de conflict( care st!ruie de cKnd lumea( va "i d!inui cKt lumea. 8l nu poate fi solu ionat asemeni altor conflicte( c!ci obiectul disputei nu suport! o solu ie simpl! "i evident!. 7u este +n 0oc o simpl! +ntrebare( ci mai curKnd un mod de;a +n elege propria lume "i L cu aceasta L un mod de asumare a vie ii. &ant +ns! descrie +n al i termeni r!zboiul de natur! metafizic!. %ei care se lupt! +n continuare nu mai apar ca ni"te gigan i din stirpea mitic! antediluvian!( destina i s! clarifice datele ascunse ale e*isten ei. Iar lupta nu se mai duce pe via ! "i pe moarte. ?unt doar afirmate unele teze mai ciudate cu privire la suflet( lume( liber arbitru etc. Iar lupt!torii( indiferent din ce tab!r! fac parte( nu aduc argumente destul de clare +n favoarea tezelor sus inute. Dup! atKtea secole de discu ii( ei nu mai au acces nici la cele cere"ti sau nev!zute( cum spune ?tr!inul din vec)iul dialog( nici la cele cu adev!rat p!mKnte"ti. Dac! a"a stau lucrurile( nu ar fi oare mai potrivit s! abandon!m definitiv orice discu ie cu inten ie metafizic! N 6dic! s! p!r!sim cu totul "i regin!( "i turn +n!l at pKn! la cer( "i orice altceva din prea0ma lor N 8ste +ns! imposibil( ne spune &ant. Jrice s;ar +ntKmpla cu noi "i orice am crede noi despre metafizic!( mintea omeneasc! resimte o +nclina ie natural! c!tre astfel de c)estiuni. %!ci dintotdeauna este cople"it! de +ntreb!ri pe care nu le poate evitaP ele +i sunt impuse de +ns!"i natura ra iunii .114. $ns! nu incon"tien a noastr! se ascunde aici. 7ici nu este vorba despre vanitate atunci cKnd formul!m +ntreb!ri cu privire la cele care dep!"esc e*perien a sensibil!. Ideea de metafizic! nu ne poate fi niciodat! str!in!. @igura reginei st!ruie +ndelung +n mintea noastr!( c)iar "i atunci cKnd regina este plecat! departe sau cKnd ne d!m seama c! nu reprezint! decKt o fantasm! pentru cei atin"i definitiv de pl!cerea specula iei. &ant spune lucrul acesta +n cuvinte mai a"ezate. Ideea unei astfel de "tiin e Ocum este metafizicaO este tot atKt de vec)e ca "i ra iunea speculativ! a omuluiQ "i care ra iune nu speculeaz! fie +n mod scolastic( fie +n mod popularN .:244. 6rgumenetele sale +n aceast! privin ! sunt multe .unele e*puse( de e*emplu( +n *rolegomene la orice metafizic viitoare care se va putea nfia drept tiin ( = #A4. Dar nu are sens s! le reiau aici. A#

6ltceva doresc acum s! spun. 'entru &ant( gKndirea +ns!"i manifest! o form! de dorin !( adic! tinde c!tre ceea ce +i apare a fi de ma*im! +nsemn!tate. Iar ceea ce gKndirea dore"te reprezint! adev!rata sa iubit!( cum este( +n cazul gKnditorului german( metafizica +n genere. &ant crede +n ceea ce spune( iar istoria sa subiectiv! ne cere ca noi( oricKt de sceptici am fi( s! credem m!car +n sinceritatea spuselor sale. 6"adar( ceea ce gKndirea dore"te reprezint! adev!rata sa iubit!. Iar ceea ce gKndirea dore"te +n ultim! instan ! seam!n! cu o f!ptur! de vis sau de eter. $n termenii lui &ant( aceasta din urm! nu este o metafizic! oarecare( asemeni acelor multe doctrine care s;au tot luptat +ntre ele de la 'laton +ncoace. Dimpotriv!( ea reprezint! metafizica +ns!"i( v!zut! acum ca Idee sau ca "tiin ! riguroas! .:1<4. Jr( despre aceasta nu mai po i vorbi ca despre ceva real. 8a se descoper! doar ca un lucru posibil( +n felul unei idei c!l!uzitoare. 7u este dat! nicicKnd +n c)ip concret. Iar iubirea fa ! de ea nu se consum! cu totul +n timp( cum se +ntKmpl! la cei mai mul i discipoli "i la to i cei care nu v!d nimic dincolo de "coal! "i r!mKn toat! via a lor discipoli .:214. %u toate acestea( noi vom c!uta f!r! +ncetare s! ne apropiem cKt mai mult de ea. %Knd se +ntKmpl! s! o +ntrez!rim( +ntKlnim atunci privirea ei sever!( aspr!( predispus! +n a da la iveal! mai cu seam! iluziile gKndirii noastre. -egina se transform! pe nea"teptate +ntr;un adev!rat oficiu de cenzor .:2/4. Doar c! severitatea ei( greu de suportat( nu o face +n timp mai pu in dorit! sau a"teptat!. Dar s! revenim la imaginea modern! sau tKrzie a metafizicii. De ce oare i se +ntKmpl! s! apar! +n felul unui adev!rat teatru de r!zboi N %u alte cuvinte( de ce anume decade curtea regal! a gKndirii speculative N $ntrucKt i s;ar fi pretins mai mult decKt i se poate cere +n c)ip 0ust .:2<4. I s;a pretins pur "i simplu s! fie e*act! +n c)estiuni care dep!"esc orice e*perien ! posibil!P s! vorbeasc! despre lume +n genere( de"i lumea nu poate fi obiect al e*perien eiQ s! vorbeasc! despre Dumnezeu +n concepte clare( de"i ideea de Dumnezeu nu poate fi dat! intuitivQ s! vorbeasc! simplu despre suflet( de"i sufletul nu este un lucru etc. %onsecin ele grave erau inevitabileP +n c)ipul acesta( ea OgKndireaO se pr!bu"e"te +n +ntuneric "i contradic ii( din care poate deduce c! undeva trebuie s! se fi bazat pe erori ascunse( pe care ea +ns! nu le poate descoperi .114. %ei care au a"teptat de la ea r!spunsuri +n astfel de c)estiuni s;au +n"elat pur "i simplu. ?;a +ntKmplat cu ei e*act a"a cum se +ntKmpl! cu acei oameni care iubesc ceva fantasmatic( o imagine seduc!toare( "i se desfat! mult timp doar +n a"tept!ri pl!cute. 8i a0ung totu"i( +n cele din urm!( s! vad! singuri cum speran ele lor au fost +n"elate .:2<4. %Knd( +n sfKr"it( iluzia este recunoscut! ca atare "i poate fi l!sat! +n urm!( se na"te +n sufletul lor un gen de dispre pentru ceea ce au venerat mult! vreme. %am acest lucru se +ntKmplase cu metafizica L acea regin! a "tiin elor L pe cKnd scria &ant paginile din care e*trag aceast! nara iune. 6cum( spune el( tonul la mod! al epocii cere s! i se arate OmetafiziciiO tot dispre ul( "i matroana se A:

tKnguie"te( alungat! "i p!r!sit!( ca FecubaP modo maEima rerum@ tot generis natis)ue potens X nunc tra!or eEul@ inops .RpKn! mai ieri atotputernic! datorit! atKtor gineri "i fii( azi neputincioas!( sunt tKrKt! +n surg)iunS OJvidiu( ,etamorfozeO .11;124. 6"adar( regina devine +ntre timp o simpl! matroan!. Din "tiin ! regal!( metafizica a0unge o preocupare comun! "i destul de suspect!. $n leg!tur! cu aceast! +nclina ie a noastr!( e*ist! o frumoas! analogie de care se folose"te &ant( cea a edificiului pl!nuit s! a0ung! la cer. Desigur( s;a +ntKmplat c!( de"i noi pl!nuiam un turn care s! a0ung! pKn! la cer( provizia de materiale a a0uns totu"i numai pentru o cas! de locuit care( pentru +ndeletnicirile noastre pe cKmpia e*perien ei( era destul de spa ioas! "i destul de +nalt! spre a o cuprinde dintr;o singur! privire... .#434. Mn astfel de edificiu( simbolul unei metafizici a realit! ii noumenale( +n sine( ne aminte"te de celebrul turn biblic. 7u avea cum s! dureze( iar motivul e pu in mai complicat. 'e de o parte( lipsa de materiale( cum spune &ant avKnd +n vedere limitele sensibilit! ii "i ale intelectului. 'e de alt! parte( confuzia de limba0( care +n mod inevitabil trebuia s! dezbine pe lucr!tori +n ceea ce prive"te planul "i s!;i +mpr!"tie +n toat! lumea( pentru ca fiecare s!;"i construiasc! pentru sine( dup! propriul plan. %eea ce +nseamn! c! turnul +n care s;ar fi ad!postit regina atKta vreme a fost doar aparent. 7umai credin a supu"ilor a f!cut din el un edificiu care s;ar fi putut +n!l a pKn! la cer. %e va face +ns! +n acest caz cel care a +n eles bine c! nu are cum s! edifice a"a ceva N Deoarece este greu s! renun e totu"i la construirea unei locuin e( +"i va face un al doilea plan( pu in mai c)ibzuit( dup! care s!;"i ridice m!car o cas! obi"nuit!. Doar c!( +n cele din urm!( un lucru este limpede "i pentru el. 6nume( dac! nu va avea +n minte( c)iar "i +n felul unei dorin i ascunse( ideea unui turn care s! a0ung! pKn! la cer( adic! a unui edificiu care s! dureze cKt lumea( sigur nu;"i va putea ridica nici o simpl! locuin ! a"a cum se cuvine.

AA

"ERCE"#IE CA E%ORIALH I 0IA%!ODH

5. 8ensul unor cercet3ri noi asu1ra cate/oriilor 6 fi atent ast!zi la ceea ce tinde s! aib! valoare categorial! +nseamn!( pentru unii anali"ti( a con"tientiza tocmai limitele gKndirii "i ale vorbirii noastre. Dar reprezint! cumva categoriile date de limit! N %e sens are acum termenul limit! N $ntrebarea referitoare la prezen a unor date de limit! prive"te doar regimul logic al gKndirii( sau deopotriv! "i cel ontologic N 7u voi r!spunde acum la astfel de +ntreb!ri( deoarece ele necesit! o alt! discu ie decKt cea pe care mi;am propus;o +n paginile care urmeaz!. Mnii autori "i;au dat seama c! nu po i vorbi despre limitele gKndirii sau ale e*prim!rii noastre f!r! a avea +n aten ie presupozi iile de fond ale spiritului uman. 8ste vorba de acele credin e sau reprezent!ri ce orienteaz! via a mental! a oamenilor la un moment dat. -obin C. %ollingVood a vorbit +n acest sens despre activarea +n mintea omeneasc! a unor presupozi ii absolute( referitoare la ceea ce numim e*isten ! "i non;e*isten !( realitate "i aparen !( timp "i lume etc. 6l i anali"ti( 'atric, ?uppes de e*emplu /A( au preferat s! sus in! ideea unor presupozi ii relative( a"adar +n rela ie vizibil! cu cercet!rile "i practicile proprii unui interval de timp. Go)n
/A

*ro+a+ilistic ,etap!(sics( 1/<4( traducere de 6.;'. Iliescu "i V. 9ure"an( 1//5Q cf. +ndeosebi diviziunea ,etafizica privit ca presupoziie( pp. :/;A1.

A<

6ustin "i al ii vor deplasa +ntreaga discu ie +n zona cercet!rilor asupra limbii comune. $n definitiv( categoriile pot s! apar! +n felul unor grani e +ntre care au loc anumite efecte semantice( indiferent c! este vorba de actele gKndirii sau de limba pe care o vorbim. Jr( dac! accept!m c! datele cu valoare categorial! scot din laten ! unele presupozi ii de fond ale gKndirii( atunci avem motive s! credem c! ele fac evident! o metafizic! tacit! "i pre0udicativ!( de care uz!m f!r! "tirea sau f!r! voia noastr!. 8ste ceea ce ne spune %ollingVood +n celebra sa lucrare Essa( on ,etap!(sics( ap!rut! +n 1/45. 8l ar fi putut invoca foarte bine c)iar pe 7ietzsc)e( care( +n unele fragmente ce compun Der Pille zur ,ac!t( insist! asupra rela iei intime dintre metafizic! "i gramatic!( sau dintre metafizic!( sim uri "i via !. $n gramatica limbii pe care o vorbim se ascunde +ntotdeauna o metafizic! /<. Jrice gramatic! ce dispune de o istorie vie duce cu ea o +ntreag! metafizic!( adic! o sum! de concepte "i reprezent!ri cu privire la ceea ce este real "i aparent( esen ial "i contingent( salutar "i insignifiant. Mneori discu ia pare s! p!r!seasc! aproape cu totul modul clasic de a distinge +ntre st!rile de lucruri. @oucault( de e*emplu( ne face aten i la ceea ce se +ntKmpl! +n spa iul discursiv( acea e*terioritate pe care o induce actul enun !rii( cu formele ei posibile //. %onceptelor care( +n mod tradi ional( atestau de regul! doar continuitatea( le sunt substituite acum altele diferiteP evenimentul .opus faptului crea iei4( seria .opus! unit! ii unei opere4( regularitatea .+n locul a ceea ce s;a numit originalitate4 "i condi ia de posibilitate .opus! semnifica iei de0a date4. 6lte concepte clasice L cum sunt cartea( opera( autorul L vor fi pur "i simplu suspendate sau v!zute ca efecte discutabile ale spa iului de 0oc pe care;l descrie enun ul ca atare. Doar c! acest mod de a +n elege lucrurile nu prive"te neap!rat metafizica ce o sub+ntinde orice gramatic! sau orice cod activ +ntr;un scenariu omenesc al semnific!rii. Va fi tot mai mult e*plorat! rela ia pe care termenii categoriali o +ntre in cu presupozi iile de natur! mental! "i cu limba vorbit!( cu via a corpului "i a sim urilor noastre. ?au cu voin a +ns!"i( fie aceasta voin ! de putere( de via ! ori de interpretare. 8ste ceea ce face ca locul unei doctrine a categoriilor s! fie luat +n c)ip frecvent de o fenomenologie a e*perien ei omului. 8a caut! s! descrie mai curKnd felul +n care sunt percepute datele cu valoare categorial! sau pur "i simplu uza0ul lor cotidian. Bi( nu mai pu in( unele afec iuni pe care acestea le suport! de la un timp la altul. Diagnoza e*perien ei temporale sau a celei spa iale( modul de a percepe faptul istoric sau ceea ce o transcende( conduita mundan! a posesiunii .+n posteritatea unei idei a lui
/<

%f. Der Pille zur ,ac!t( == 4<4( 4<<( #<4( #</Q Yenseits von ;ut und DVse( = 1A. @aptul acesta a fost de0a sesizat +naintea lui 7ietzsc)e de c!tre @riedric) 6dolf Drendelenburg .1<52;1<A24( cel care( cercetKnd cu aten ie metafizica lui 6ristotel( a +n eles c! lista celor zece categorii ontologice poate fi pus! +n coresponden ! perfect! cu acele categorii pe care +n gramatic! le asigur! p!r ile elementare de vorbire . Elemente der aristotelisc!en 7ogi-( 1<42Q ;esc!ic!te der &ategorienle!re( 1<4<4. // %f. Ar!eologia cunoaterii( 1///( p. 1#1.

A/

Cabriel 9arcel4( voin a de a face sau de a poseda( formele concrete de afectare "i de pasiune( diagnoza aproape medical! a acestora revine frecvent +n reflec ia filosofic! recent!. 60uns +n acest punct "i vorbind( ceva mai sus( despre diagnoza percep iei categoriale( a" vrea s! spun c! +n ultimul timp( mai e*act +n timpul r!zboiului rece( cercetarea categoriilor pare s! fac! loc pe nea"teptate unui gen de patologie a prezen ei omului +n lume. 7u folosesc acum termenul patologie +n sens psi)iatric( deoarece nu voi avea +n vedere neap!rat ceva ce apare +n felul unei boli "i provoac! omului suferin !( avKnd a"adar nevoie de un tratament oarecare. %i m! voi referi la ceea ce prive"te una sau alta din formele de afectare profund! a modului nostru de gKndire sau c)iar de e*isten !.

9. 0ia/noz3 i 1atolo/ie cate/orial3. Ilustr3ri 5. %um "tim( 7ietzsc)e a socotit datele categoriale( mai ales cele trecute +n contul logicii( ca fiind dependente de credin a noastr! +ntr;un eu substan ial sau +n lucruri date ca atare . Der Pille zur ,ac!t( = 4<<4155. 8ste absolut impresionant! lectura pe care le;o face "i felul crud +n care le raporteaz! la lumea vie ii. 'aginile sale pot oricKnd figura ca o prefa ! necesar! la ceea ce se va spune mai tKrziu +n aceast! c)estiune. ?ituate adesea al!turi de idoli "i valori suspecte( categoriile +i apar de regul! ca perspective bazate pe afecte .== 4:2( ##:4( consecin e ale reprezent!rii de sine .== 4<#( ##54( credin e .= 4<A4( elemente de ordinul fenomenului sau al for ei .= 4<<4( manifest!ri ale corpului "i ale fiziologiei .= 4</4( legate de credin a noastr! +n corp .= 4/14( efecte ale voin ei de putere .= #114( supozi ii utile .= #144( sc)eme ce asigur! acordul cu ceilal i "i cu lumea .= #1#4( condi ii vitale sau predispozi ii( c)iar idiosincrazii .= #1#4( criterii "i unelte de care ne folosim .= #1:4( consecin e ale credin ei +n lucruri ca atare .= #1:4( confirm!ri "i infirm!ri( sau sc)eme ale fiin ei .= #1:4( forme de conservare a vie ii .= #254( modele inteligibile ale e*isten ei noastre( adev!rate uniforme ale e*isten ei .= #214( fic iuni utile .== #3/( #4/4( direc ii "i limite ale for ei .== #4#( ##14( deprinderi lingvistice "i mentale .= ##14( moduri de +n elegere .= ##14( raporturi de for ! .== ##2( ##:4( rela ii .= #<34( mi0loace de adaptare a lumii la ni"te scopuri legate de utilitate .= #<44( interpret!ri .== #</( #/54 etc. Dac! a"a stau lucrurile( atunci de ce anume vedem altfel datele cu valoare categorial!( de ce le consider!m ca fiind date +n ele +nsele( determina ii reale "i
155

oi singuri am fost cei care am inventat cauzele( succesiunea( reciprocitatea( relativitatea( obligativitatea( num!rul( legea( libertatea( temeiul( intaQ iar cKnd introducem "i amestec!m +n lucruri aceast! lume de semne n!scocit! de noi +n"ine( +n c)ip de Xlucruri +n sineS( proced!m iar!"i precum am f!cut +ntotdeauna( "i anume mitologic .Yenseits von ;ut und DVse( = 214.

<5

fi*e ale e*isten ei( sc)eme sau table atemporale N De ce anume metafizica de la 'laton la ?c)open)auer face din ele cu totul altceva N 9otiva iile c!tre care ne conduce 7ietzsc)e in( +ntr; un fel( de psi)ologia noastr! abisal!. 8l vorbe"te +n acest sens despre refuzul omului +n a recunoa"te faptul devenirii .= #A54( un fapt deloc lini"titor sau comod( apoi aminte"te for a uria"! a dorin ei .= #A14( mai ales a dorin ei de altceva( atunci cKnd realitatea ne dezam!ge"te profund( lucru frecvent +n cazul privirii estetice .= #A24. 8ste vorba deopotriv! de frica +n fa a abisului din noi +n"ine .= #A34( sentimentul epuiz!rii sau al neputin ei .== #A#( #A/4( frica de ceea ce cauzeaz! suferin ! .= #A:4( rezisten a la"! +n fa a unor seduc ii .= #AA4( credin a oarb! +n ra iune .= #A/4( diferite resentimente( ur! sau invidie .= #A/4( raportul negativ cu via a .= #<14( dezgustul fa ! de via ! .= #<#4( lipsa de voin ! sau de for ! "i( +n genere( ceea ce ne leag! de sfera practic! a vie ii .= #A/4. 6dev!rata origine a categoriilor s;ar afla +n c)iar via a sim urilor( +n lumea noastr! empiric!. J anume utilitate a lor de;a lungul a numeroase +ncerc!ri "i erori avea s! le transforme +n forme a priori sau +n porunci .= #144. Voin ele puternice le impun +n mod afirmativ "i ele devin atunci forme de domina ie sau de manifestare liber! a puterii( cum se +ntKmpl! +n crea ie. Voin ele slabe +ns! r!mKn dependente de originea senzorial! a categoriilor( o origine democratic! sau plebeian!. 8le tind s! conserve puterea "i nu s! o dilate( mai curKnd s! o mic"oreze( din team! de noutate( sau din nevoia de securitate( ceea ce nu +nseamn! decKt o alt! form! de falsificare a faptului de e*isten !. $n loc de categorii( de e*emplu rela ia cauz!Oefect( ar trebui s! vorbim mai curKnd despre un raport de putere +ntre dou! sau mai multe for e( acestea fiind +ntotdeauna diferite .= :314. @elul +n care noi percepem acest raport de putere st! +n dependen ! de voin a care ne e*prim!( sau de modul +n care noi resim im suferin a omului. $n fond( ele sunt dorin e ca o asemenea lume s! e*iste sau s! nu e*isteQ de asemenea( prin faptul c! o alt! lume mai valoroas! este imaginat!( se e*prim! ura +mpotriva unei lumi care te face s! suferiP resentimentul metafizicienilor fa ! de real este aici creativ .= #A/4. %um vedem( lumea practic! a vie ii este decisiv! pentru credin a noastr! +n date categoriale. 8a genereaz! de regul! dou! conduite opuse. Mna din ele are sens pozitiv( de afirmare a unor categorii sau valori( adic! de e*tindere a puterii asupra altor for e. J alta +ns! este negativ!( de recul( ce e*prim! mai curKnd nevoia de conservare "i securitate. 6ceasta din urm! +"i afl! ca motiva ii( cum am v!zut( diferite forme de resentimentP teama de ceea ce este nou( spaima +n fa a unor posibile cauze ale suferin ei( ura ascuns! +n noi etc. 9. 6m adus +n aten ie aceste considera ii ale lui 7ietzsc)e deoarece ele +nc! inspir! unele interpret!ri "i discu ii care se duc ast!zi. Mn cunoscut psi)iatru elve ian( anume LudVig <1

2insVanger .1<<1;1/::4( avea s! constate c! st!rile subiective poten ate( ca "i cele patologice( pot altera structura unor categorii cum este temporalitatea. %oncluziile unor astfel de cercet!ri( numite Dasenanal(se( apar e*puse +n mai multe scrieri ale saleP 1ntroducere n analiza eEistenial( 1/4A( Visul i eEistena( 1/#4( ,elancolie i manie( 1/:5. 8ste vorba( +n cazul temporalit! ii( de acea structur! pe care Fusserl o discut! +n termeni de reten ie sau amintire( aten ie "i proten ie sau a"teptare151. Doar c! noi vom tr!i cu o intensitate mai mare una singur! din aceste e*taze temporale( caz +n care celelalte pot fi serios eclipsate. 8le pot a0unge atunci pur "i simplu deformate( ca "i +ntreaga structur! temporal! sub care tr!im rela ia cu noi +n"ine "i cu lumea. %omentKnd cKteva fragmente din Confesiunile lui 6ugustin( fvon 2r`s are +n vedere cele spuse de LudVig 2insVanger +n ,elanc!olie und ,anie( anume c! st!rile subiective intense "i de limit! pot oricKnd afecta structura temporalit! ii. %el care( alt!dat!( ar fi +ntrev!zut posibilitatea afect!rii acestei structuri este tocmai 6ugustin( desigur( nu dintr;o perspectiv! psi)o;patologic!( ci din una filosofic! "i religioas!. Deformarea structurii temporalit! ii ar fi recunoscut! +n c)ip e*plicit +n Confesiuni TI( 3/. 6ici 6ugustin +"i e*prim! dorin a de a;"i uita trecutul "i de;a se +ntoarce nu spre cele viitoare( c!ci "i acestea sunt supuse trecerii( ci spre cele care sunt +nainte de toate152. Dorin a de a se elibera de timpul prezent( adic! de a +nainta c!tre acea frumuse e care nici nu vine( nici nu se trece( dep!"e"te acum pe oricare alta. 8a +nseamn! un efort neobi"nuit de a accede la ceea ce se afl! dincolo de cele contingente. 6ugustin nume"te acest lucru cu a0utorul e*presiei secunda intentio. Bi preconizeaz! o proiec ie tensionat! spre eternitatea divin!( proiec ie ce are ca efect deformarea structurii temporalit! ii pe care el tocmai a dezv!luit;o. @aptul ca atare comport! o dubl! e*plica ie. 'e de o parte( este vorba de credin a sa sincer! +n revela ia %uvKntului( mai ales dup! criza spiritual! care culmineaz! +n anul 3<: "i duce la convertirea sa. 'e de alt! parte( ea poate fi pus! +n rela ie cu st!rile de melancolie care l;au marcat de timpuriu. 8ste "tiut( de altfel( c! melancolia se caracterizeaz! nu doar printr;o ascuns! triste e( ci "i prin suspendarea dispozi iei comune de via !( o dat! cu ideea de culpabilitate "i c)iar de autopuni ie +n unele cazuri153. %a s!;"i sus in! teza enun at!( interpretul discut! despre
151

%f. Vorlesungen zur *!Qnomenologie des inneren $eit+eJusstseins ( 1/5# O*relegeri pentru o fenomenologie a contiinei intime a timpuluiO( publicate de Feidegger +n Ga)rbuc) fEr ')ilosop)ie und p)dnomenologisc)e @orsc)ung( IT( 1/2<( pp. 3:A;4/<. 152 Dar( fiindc! +ndurarea ta este mai bun! decKt via a O *s. LVIII( 4O( iat! c! via a mea nu este decKt risipire( dar mKna ta dreapt! mi;a fost spri0in O *s. TVIII( 3:O +ntru Domnul meu( @iul Jmului O...O( pentru ca prin el s!;l cuceresc "i eu pe cel care m;a cucerit "i( eliberKndu;m! de zilele cele vec)i( s! m! leg de tine( urmKnd Mnitatea taQ uitKnd de cele trecute( f!r! s! m! mai risipesc +n lucrurile care urmeaz! s! vin! "i s! treac!( ci a intindu;mi privirile ne+ncetat c!tre cele ce sunt mereu prezente( printr;o +ncordare desprins! de orice risipire a spiritului( urmez palma c)em!rii cere"ti( acolo unde voi auzi glasul slavei O*s. TTVI( AO "i unde voi contempla frumuse ea ta O *s. TTVII( 4O( care nici nu vine( nici nu se trece .Confesiuni( TI( traducere de 8ugen 9unteanu( 2553( p. 2A34. 153 %f. ,elancolie augustinian@ +n volumul 5imp i melancolie( coordonat de %onstantin Crecu "i %orneliu 9ircea( Dimi"oara( 1//:( pp. :<;<#.

<2

temperamentul lui 6ugustin "i despre motivul acelui sero .tKrziu sau prea tKrziu4 ce apare frecvent +n scrierile sale( vorbe"te apoi despre forma temporalit! ii +n epectaz!( convertire "i +n percep ia acut! a p!catului originar. Dotu"i( melancolia lui 6ugustin nu va conduce nici la angoas! "i nici la sentimentul absen ei totale a sensului +n via a omeneasc!. @aptul este de +n eles tocmai +n lumina credin ei sale. -esim it ca adev!ratul izvor al timpului "i ca prezent etern( Dumnezeu confer! sens multiplic!rii continue a secven elor temporale . series saeculorum( +n De 5rinitate IV( *vi( 214154. Mltima men iune este +ntr;un fel edificatoareP e*ist! un mod pozitiv al afect!rii timpului. 6cesta +l reprezint!( la limit!( tocmai survenirea +n lume a acelui prezent etern pe care;l descoper! cuvKntul divin. %azul lui 6ugustin nu este absolut singular. Iar ecouri ale gKndirii sale pot fi reg!site +n timp pKn! ast!zi( cu diferen e inevitabile( dac! ar fi s! ne gKndim la Lut)er "i Gansenius( 'ascal "i &ier,egaard. $n scrierea sa Repetarea" O tentativ de psi!ologie eEperimental( 1<43( &ier,egaard aduce +n aten ie trei persona0e( %onstantin %onstantius .sub al c!rui nume e semnat! scrierea4( DKn!rul .+ntr;un fel interlocutorul sau confidentul lui %.%.4 "i biblicul Iov. @iecare din ei duce cu sine r!spunsul la o +ntrebare ce revine mereu de;a lungul +ntregii nara iuniP dac! repetarea este posibil! O+n via a omeneasc!O "i dac! are vreo +nsemn!tate( dac! un lucru are de pierdut sau de cK"tigat din repetare15#. Dar ce +nseamn!( de fapt( repetare +n via ! N ?! reiei ori s! refaci propria e*isten ! din acel punct +n care ea a fost profund afectat! de o +ntKmplare anume. 6ceast! +ntKmplare poate fi una grav! sau( dimpotriv!( una comun!P plictiseal! "i absen ! a unor preocup!ri distincte .%onstantin %onstantius4( iubire "i profund! vinov! ie( an*ietate .DKn!rul4( suferin ! de limit! "i situare +n marginea lumii .Iov4. 8ste afectat! de fapt rela ia nemi0locit! cu via a( mersul ei firesc. Dac! totul poate fi reluat din nou( dac! firescul vie ii de mai +nainte revine( faptul acesta survine ca un nou +nceput. Via a nu pierde nimic din ceea ce a +nsemnat ea pKn! atunci( amintiri( bucurii sau triste i( drumuri sau e"ecuri etc. Doar c! ea recap!t! ceea ce i se cuvine( puterea de a merge mai departe "i aerul ei simplu +n a;"i folosi darurile cu care a venit pe lume. 8ste ceea ce poate fi sesizat +n cazul lui Iov "i ceea ce DKn!rul recunoa"te cu privire la sine15:. Lucru e*trem de important( atunci cKnd repetarea survine ea violenteaz! "i modific!
154

$n consecin !( un sens al istoriei umane care( +n genere( utilizeaz! r!u "i infructuos timpul . mala utens et male fruens( +n De 5rinitate TV( *iv( 234( poate fi c!utat doar +n voin a liber! a lui Dumnezeu( care vede "i cunoa"te totul O...O "i Spentru care trecutul nu a trecut( iar viitorul este de0a trecutS . De 5rinitate V( *vi( 1A4( spune 8ugen 9unteanu +n ote i comentarii la ?fKntul 6ugustin( Confesiuni( 2553( p. 42#. 15# ?Yren &ier,egaard( Repetarea" O tentativ de psi!ologie eEperimental ( traducere din danez! de 6drian 6rsinevici( 8ditura 6marcord( Dimi"oara( 2555( p. 2A. Ideea este prezent! "i +ntr;o alt! scriere( ap!rut! +n aceea"i zi cu Repetarea( anume .ric i cutremur( sub pseudonimul Go)annes de ?ilentio. 15: 6m redevenit eu +nsumi Ova spune +n cele din urm! DKn!rulO. 6cest X+nsumiS( pe care altul nu l;ar fi adunat nici de pe drum( este bunul meu din nou. Dezbinarea;mi din fiin ! s;a "ters( din nou m! +ntrunesc laolalt!. 6n*iet! ile comp!timirii( sus inute "i a K ate de mKndria mea( nu se mai +mbulzesc s! semene dezbinare "i s! separe. '!i nu este

<3

+ntregul flu* al temporalit! ii. %!ci orienteaz! trecutul c!tre viitor "i nu;l mai reface ca simplu trecut .2A4Q duce dincolo de punctul +n care se erodeaz! tr!irea comun! a timpuluiP nelini"tea speran ei( an*ietatea aventuroas! a descoperirii "i nostalgia reamintirii .2A4Q deopotriv!( duce +n alt! direc ie decKt acel novum care seam!n! +ntocmai cu cele trecute .2<4Q descoper! valoarea imens! a clipei sau a deciziei( puterea de a; i sc)imba +n clip! modul de a fi .2<4Q reprezint! o solu ie +n fa a melancoliei "i a puterii trecutului .2/4( ca "i +n fa a simplei reamintiri .32;334Q reprezint! puterea de a +ndr!zni s! mergi mai departe( de a cuteza ./3( 1534. %um vedem( c)estiunea +n aten ie prive"te tocmai percep ia "i tr!irea temporalit! ii. Dac! Fegel consider! c! repetarea survine doar +n natur!( acolo unde nu se +ntKmpl! nimic nou( &ier,egaard +i sesizeaz! imensul poten ial +n ordine spiritual!15A. Iov( persona0ul biblic( ilustreaz! perfect repetarea ca fenomen spiritual( ce aduce cu el +ntregul adev!r al vie ii. Iov este +n strict contrast cu dezbinatul %onstantin %onstantius. $n timp ce Iov reprezint! adev!rata repetare( %onstantin %onstantius reprezint! repetarea ca parodie sau drept caricatur! a adev!ratei repet!ri. -aportul reciproc al celor dou! figuri se aseam!n! celui dintre .+m4plinirea repet!rii "i nimicul repet!rii. Istorisirea neclintirii lui Iov constituie tocmai o m!rturie e*trem! a adev!ratei repet!riP s! pierzi totul "i L datorit! credin ei nestr!mutate L s! redobKnde"ti totul din nou. $n .ric i cutremur aceast! repetare este numit! Xmi"carea dubl!O+ndoit! a credin eiS( deci +ndep!rtKndu;se de imanen !( prin credin !( +n transcenden !( iar de acolo +napoi la aceea"i imanen !( dar +n a"a fel +ncKt aceasta apare acum nou! "i limpezit!( slobod! de orice repetare goal! "i f!r! rost 15<. DKn!rul( dup! ce cunoa"te iubirea pasional!( se logode"te cu o fat! pe care nu o cuno"tea bine. 8a a"tepta de la el bucuriile simple "i normale ale vie ii. De aceea( pare s! urmeze calea natural! a vie ii( +n care trecutul( prezentul "i viitorul stau +n ordine simpl! la locul lor. Jr( el +"i d! seama c! nu poate +nainta astfel prea mult +n iubirea sa.
asta o repetare N 7;am dobKndit totul +ndoit N 7u m;am redobKndit din nou pe mine +nsumi( "i +nc! a"a +ncKt s! trebuiasc! s!;i simt +ndoit +nsemn!tatea N %e mai +nseamn! o repetare a unor bunuri p!mKnte"ti( c!reia nu;i pas! de dimensiunea spiritual!( +n compara ie cu o asemenea repetare N Doar copiii nu "i i;a c!p!tat Iov +ndoit( deoarece o via ! omeneasc! nu poate fi dedublat! +n acest fel. 6ici numai repetarea spiritului este posibil!( c)it c! ea nu va fi niciodat! atKt de des!vKr"it! +n timp ca +n ve"nicie( care este adev!rata repetare .pp. 11#;11:4. 15A %f. *relegeri de filosofie a istoriei ( traducere de 'etru Dr!g)ici "i -adu ?toic)i !( 1/:<( pp. #4;##. %f.( +n Repetarea( replica reluat! a lui &ier,egaard( p. 41 .faptul repet!rii +nseamn! altceva decKt restabilirea st!rii anterioare4( p. 4# .reprezint! noua categorie ce trebuie descoperit!4( p. 4# .altceva decKt mi0locirea sau media ia )egelian!4( pp. 4#( #1 .altceva decKt ideea greac! de reamintire4( p. 4: .idee +n ordine etic! "i religioas!4( pp. 15#; 112 .st! +n rela ie cu alte noi categoriiP +ncercarea sau e*perien a de limit!( starea de an*ietate( e*cep ia etc.4. 15< @lemming Farrits( CuvAnt nainte la ?Yren &ier,egaard( op" cit.( p. 11. DKn!rul este mi"cat amoros( ca mai apoi s! fie supus +ncerc!rii eticeQ este un poet +n fa ! care;"i transform! pe loc iubirea +n amintire. 8l se afl! +n mi"care +ntre %onstantin %onstantius "i Iov( de la primul +n direc ia celui de;al doilea( f!r! a dobKndi +ns! +ncrederea "i l!untricia credin ei lui Iov. Drept care el nu va dobKndi totul( ci se ve redobKndi doar pe sine +nsu"i. @iind o Xe*isten ! poetic!S( el +"i poate aminti numai +nd!r!t( aidoma cazului gKndirii clasice grece"ti. Jr( parado*al( adev!rata repetare este de a; i aminti +nainteP a vedea +n lumina nu a celor trecute( ci a celor viitoare. De unde( tKn!rul se va dezvolta( +ntre %onstantin %onstantius "i Iov( ca un caz limit! provizoriu .povestea lui ulterioar! +ntrez!rindu;se probabil +n %onstantin %onstantius .pp. 11;124.

<4

@ie c! e vorba de iminen a c!s!toriei "i a unui mod comun de via !( pentru care nu se vedea preg!tit sau destinat( fie de inaptitudinea sa +n a decide cu privire la sine( el se adKnce"te +n angoas! "i +n depresie. $l frecventeaz! atunci o form! acut! de vinov! ie( dus! +ntr;un fel pKn! la disperare. 8ste ceea ce conduce la modificarea profund! a percep iei temporale. %!ci va c!uta s! evadeze cu totul din timpul prezentP mai +ntKi( +ntr;un viitor imaginar( destul de suspect( pe care;l tr!ie"te aproape +n felul unui om b!trKn. 7esatisf!cut( +"i va e*plora atunci trecutul s!u. Dup! ce; "i abandoneaz! logodnica( pleac! +n c!l!torie la ?toc,)olm( unde +ncearc! s! retr!iasc! cele petrecute cu oarecare timp +n urm!( dar nu reu"e"te acest lucru. 'rima variant! a c!r ii lui &ier,egaard( scris! la 2erlin( la pu in! vreme dup! desp!r irea lui de -egine ilsen .11 octombrie 1<414( descrie faptul sinuciderii ca singura solu ie a DKn!rului. 6 doua variant! L cea definitiv!( din vara anului 1<43 L revine asupra acestui final al c!r iiQ ultimele "apte;opt pagini sunt rescrise( solu ia +n fa a angoasei fiind acum alta. DKn!rul va face atunci lectura Crii lui 1ov( ceea ce +l a0ut! s! +n eleag! ce anume se +ntKmpl! cu sine( s!;"i vad! partea sa de vinov! ie sau de nevinov! ie. ?e simte +ntr;un tKrziu eliberat de cele +ntKmplate. 8l va reg!si iubirea pe care a tot c!utat;o( +ns! doar fa ! de ceea ce nu este temporal( +n planul unei fidelit! i ideale. Bi( cum singur spune( caut! astfel s! dep!"easc! acea profund! dezbinare din propria sa fiin !. Iar lui %onstantin %onstantius repetarea adev!rat! nu;i reu"e"te. 8l merge la 2erlin( unde fusese "i alt!dat!( dorind s! participe din nou la via a pe care de0a o cunoscuse cu ani +n urm!P revede +n acest sens ora"ul( vec)ea gazd!( restaurantul unde obi"nuia s!;"i petreac! multe ore( teatrul unde v!zuse o fars!( oamenii care i;au fost aproape etc.( doar c! nimic nu mai pare a fi +n ordine. 8*perien a unei posibile repet!ri L ca re+ncepere sau ca nou! restituire a modului de e*isten ! L e tr!it! diferit de cele trei persona0e. $n definitiv( cum observ! 7. 7. 8ri,sen( fiecare va ilustra mai cu seam! unul din cele trei stadii ale vie ii( estetic( etic "i religios 15/. $mpreun!( e*perimenteaz! aproape toate situa iile temporale care se pot ivi +n cuprinsul unei vie i omene"ti. Le cunosc "i pe cele fire"ti( autentice( "i pe celelalte. La fel i se poate +ntKmpla "i cititorului( c!ci "i acesta are posibilitatea de a deveni un persona0 al nara iunii( eventual al unor pagini +nc! nescrise. 6semeni celorlalte( poate "i el e*perimenta( +n propria sa e*isten !( diferite situa ii temporale. Iar dac! mutato nomine@ de te fa+ula narratur ( a"a cum +i place scriitorului danez s! reia o spus! a lui Foratiu( +nseamn! c! "i cititorul poate verifica +n propria sa via ! fenomenul de e*cep ie al repet!rii. ?itua ii apropiate vor fi descrise mai tKrziu( de"i +n al i termeni( de interpre i cum sunt &arl 2art) sau 'aul Dillic) 115. Mltimul dedic! multe pagini faptului iubirii( dorind s! dezvolte o
15/ 115

&ier-egaardWs Categor( of Repetition( 2erlin L 7eV for,( 2555. La noi( o scriere semnificativ! +n acest sens este 5impul rugului aprins( de 6ndrei ?crima .Fumanitas( 2555( mai ales paginile /2;/A4. Ideea de cauzalitate este regKndit! prin rela ia ei cu eonul "i eliberat! astfel( +n spa iul vie ii

<#

adev!rat! ontologie a acestuia. Va observa printre altele c! rela ia dintre iubire "i putere( ca "i cea dintre iubire "i 0usti ie( devine insolubil! dac! vom +n elege iubirea doar ca un sentiment. Via a este fiin a actualizat!( iar iubirea reprezint! for a ce ac ioneaz! +n via !Q +n aceste dou! afirma ii este vizat! natura ontologic! a iubirii. 8le spun c! fiin a nu se poate actualiza f!r! iubirea ce atrage toate fiin !rile una c!tre alta O...O. Iubirea este n!zuin a dup! unitate a celor ce sunt separate111. Dillic) va relua motivul r!d!cinii +mp!trite a iubiriiP epit!(m6a .dorin ! elementar!4( eros .n!zuin ! dup! ceea ce comport! valoare4( p!ilia .prietenie( polul personal al iubirii4 "i ag8pe .d!ruire total! sau devo iune4. Doar c! sub for a unei gKndiri obiectualizante( tetrada iubirii a0unge( +n timp( profund deformat!. 8ste vorba mai +ntKi de separarea celor patru calit! i ale iubirii( caz +n care ele nu mai apar ca puteri ale fiin ei( %einsmQc!te. Dorin a natural! a unei fiin e oarecare de a se +mplini prin unirea cu alte fiin e este un fapt universal "i st! la baza atKt a calit! ii de eros cKt "i a celei de p!ilia a iubirii. %)iar "i +n cele mai +nalte forme ale prieteniei spirituale sau ale misticii ascetice este con inut un element al li+ido;ului. Mn sfKnt f!r! +ntregul li+ido va +nceta de a mai fi creatur!. Dar un astfel de sfKnt nu e*ist!. -ela ia intim! a unei calit! i a iubirii cu celelalte se afl!( +n ultim! instan !( sub orientarea ce o asigur! ag8pe. Docmai aceasta reprezint! ultima "i cea mai +nalt! form! a iubirii( capabil! s! p!trund! "i s! sus in! +ntregul vie ii. Din p!cate( sub fascina ia tKrzie a psi)analizei( gKndirea s;a orientat prevalent c!tre formele maladive de iubire. %Knd @reud descrie li+ido;ul ca dorin ! a individului de a se elibera de tensiunile sale( atunci este +n 0oc o form! degenerat! de li+ido. 8l a admis acest lucru f!r! s! o spun! e*plicit .c)iar dac! nu cu +ntreaga convingere4( prin aceea c! deduce instinctul mor ii din li+ido;ul infinit( niciodat! +mplinit. @reud descrie li+ido;ul omului +n starea lui pervertit!( +nstr!inat! de sine. Dar descrierea sa( care e +n acord cu concep ia multor puritani .vec)i "i noi( care +mpreun! au fost pu in +n!l a i de aceast! rela ie spiritual!4( scap! din vedere +n elesul li+ido;ului ca +nclina ie natural! c!tre +mplinirea de sine vital!. 6ceast! orientare c!tre st!rile suspecte ale eros;ului s;a +nso it de instan ierea unor forme vane( cum este cea numit! iubire de sine. Mltima sintagm! +i apare interpretului complet improprie( ea mascKnd de fapt ceea ce apare mai curKnd ca afirmare;de;sine( c!utare;de;sine "i acceptare;de;sine. ;. %a un ecou tKrziu al reac iei lui 7ietzsc)e fa ! de tradi ia numit! platonism( Cilles Deleuze constat! c! metafizica st! continuu +n rela ie cu lumea vie ii "i cu formele de voin ! ale
spirituale( de rela ia cu sensul comun al temporalit! ii. 6brupt spus( pentru omul +ndu)ovnicit( itineran a( rela ia Xcauzal!S duce din XJrient +n JrientS( din Xlumin! +n "i mai mult! lumin!SQ "i aceasta nu +ntr;un sens moral sau alegoric .p. /#4. 111 %f. 7ie+e@ ,ac!t@ ;erec!tig-eit( in %ein und %inn>$Jei" %c!riften zur Ontologie( 1/:#.

<:

unui timp. Datele ce pretind a fi categorii nu in niciodat! de o sc)em! formal!( pur logic!. 8le manifest! +mpreun! o via ! a lor( cu unele tendin e de evolu ie( pe de o parte( "i cu altele regresive( pe de alt! parte. Lucrurile se +ntKmpl! cam +n felul +n care s;a constatat cu privire la logica diviziunii +n dialogurile lui 'laton112. 6ristotel sesizase de altfel ceva ciudat +n aceast! privin !. 8l "tia bine c! diviziunea +nseamn! separarea unui gen +n specii opuse( procedeu ce dispune de un termen mediu( cu valoare de criteriu. Jr( la 'laton( diviziunea opereaz! f!r! mediere( f!r! termen mediu sau ra iune( ac ioneaz! +n imediat( "i mai curKnd invoc! inspira iile Ideii decKt e*igen ele unui concept +n general. 6ltfel spus( ea sare de la o singularitate la alta. Iar ca for !( nu +nseamn! doar un procedeu printre altele( ci pur "i simplu vine s! +nlocuiasc! alte procedee posibile. ?e +ntKmpl! astfel( ne spune interpretul( +ntrucKt diviziunea platonician! nu;"i mai propune s! determine speciile unui gen( decKt +n c)ip superficial sau ironic. 9iza sa decisiv! este aceea de a numi o descenden ! pur! fa ! de ceea ce este originar. 6dic! de a separa definitiv elementele rivale( ceea ce este pur "i ceea ce este impur( binele "i r!ul( autenticul "i inautenticul. ?ingura problem! care str!bate +ntreaga filosofie a lui 'laton( care st! la temelia clasific!rii "tiin elor sau artelor( este aceea de a evalua rivalii( de a selecta pretenden ii( de a deosebi lucrul de simulacrele lui +n cadrul unui pseudogen sau a unei specii cuprinz!toare. 8 vorba de a face diferen a O...O. %!ci( dup! obiceiul antic( acela al mitului "i al epopeii( fal"ii pretenden i trebuie s! moar!. %um vedem( a spune la un moment dat care este adev!ratul gen al unor specii( sau adev!rata categorie a unor fenomene( nu este un lucru c)iar nevinovat( str!in voin ei de via ! "i de supunere. 9ai mult decKt atKt( e*ist! o form! de cenzur! istoric!( de"i subliminal!( pe care categoriile reprezent!rii o e*ercit!. 8ste vorba de acele categorii care sunt active pe fondul unor presupozi ii bine fi*ate +n mentalul nostruP credin a +n ceva originar care( ca model( primeaz! asupra imaginiiQ credin a +ntr;o ordine de0a dat! a celor e*istenteQ ideea unei adecv!ri perfecte +ntre st!rile de lucruri "i intelec ie etc. Dotul rezid!( cum am v!zut( +ntr;un gen de voin ! de separa ie "i decizie. $ntregul platonism e construit pe aceast! voin ! de a alunga fantasmele sau simulacrele identificate cu sofismul +nsu"i...113. Institu iile puterii( fie c! sunt temporale( fie sacerdotale( asigur! cenzura pe care o practic! aceste condi ii ale e*perien ei posibile. Vor fi astfel +mpinse +n margine "i continuu suspectate alte no iuni( mult diferite de acestea( ce descriu mai curKnd tendin e virtualeP intensitate( rezonan !( diferen ial( singularitate( complicare( individua ie( diferen iere( problem!( etc. 'lus unele combina ii nea"teptate ale lor. Deleuze le
112 113

Cilles Deleuze( Diferen i repetiie .1/:<4( traducere de Doader ?aulea( 1//#( pp. /A;152. 1+idem( p. 1/5.

<A

nume"te no iuni fantasmatice sau ereJ!on;uri( cu referire la ?amuel 2utler "i r!sturnKnd e*presia noJ>!ere( ce ar defini modul de ac iune al categoriilor reprezent!rii 114. 8le apar in imagina iei( se ofer! +n distribu ii nomade .f!r! proprietate( +mpre0muire sau m!sur!4 11#( nu mai au caracter universal( sunt rezultatul unor +ntKlniri concrete "i nu al recogni iei( "i apar +n felul unor comple*e de spa iu "i timp. De fapt( cum observ! Deleuze( filosofia a fost adesea ispitit! s! opun! categoriilor no iuni de o cu totul alt! natur!( efectiv desc)ise "i f!cKnd dovada unui sens empiric "i pluralist al IdeiiP Xe*isten ialeS contra Xesen ialeS( percepte contra concepte( sau lista no iunilor empirioideatice pe care o g!sim la I)ite)ead "i care face din *rocess and Realit( una din cele mai mari c!r i ale filosofiei moderne11:. -ortW nu va fi departe de astfel de intui ii atunci cKnd va spune c! vec)ile table categoriale ascund de fapt puterea unei metafizici autoritare.

114 11#

1+idem( p. 43#. 1+idem( p. :#. 11: 1+idem( p. 43#. %f. "i Cilles Deleuze _ @3li* Cuattari( Ce este filosofia ?( traducere de 9. 9!rculescu;%o0ocea( 1///( pp. 1A;3#Q la fel "i pp. 1:1 sH.( cu referire la concept( percept "i afect.

<<