test grila 20 intrebari ---> 10 corecte examen oral - facultativ

Statul este actorul principal in procesul penal. Este acea parte a drepului public care reglementeaza procesul penal.=> procesul penal reprezinta obiectul procedurii penale. Procesul penal = activitate udiciara concreta. Procedura penala= indrumatorul legal al acesteia pt ca ea contine regulile dupa care se organizeaza procesul penal. !oul cod de procedura penala in art 1 al"1# defineste procedura penala. Este o noutate. Se prevede ca procedura penala prin normele de procedura reglementeaza desfasurarea procesului penal precum si a altor proceduri udiciare are au legatura cu procesul penal. !$PP face distinctia intre procesul penal si proceduri udiciare denumite simplu proceduri penale. !ormele de procedura penala sunt in cea mai mare ma oritate de ordine publica => respectarea lor este obligatorie fiind susceptibila de sanctiuni procesuale. !$PP art 1. al " 2 # scopul normelor de procedura penala % normele de procedura penala urmaresc asigurarea exercitarii eficiente atributiilor organelor udiciare penale cu respectarea tuturor garantiilor procesuale a drepturilor si a libertatilor persoanei in conformitate cu prevederile $onstitutiei ale tratatelor de constituire a &E precum si ale pactelor si tratatelor internationale privind drepturile omului. S-a urmarit scoaterea in evidenta a functiei procedurii penale' a importantei acesteia fiind materia care trebuie sa asigure atat eficienta represiunii prin exercitiul atributiilor organelor udiciare penale prevazute de lege cat si respectarea drepturilor si libertatilor persoanelor adica a garantiilor procesuale in cadrul unui proces penal. Procedura penala trebuie sa asigure ec(ilibrul intre interesul public al ustitiei si interesele private ale persoanelor implicate in cadrul unui proces penal. $a o consecinta a dinamismului procedurii penale se remarca pe de o parte o complexitate a surselor formale si pe de alta parte o evolutie extraordinara a procedurii penale sub imperiul $onstitutiei' a tratatelor de constituire a &E si a pactelor si tratatelor internationale privind )repturile *mului si in special a $E)*. Procedura penala fiind codificata' principalul izvor il reprezinta codul de procedura penala care se completeaza cu numeroase legi speciale care contin dispozitii procesual-penale. " este valabil si pe !$PP#. Pe langa acestea sunt surse ale procedurii penale si legile de organizare a organelor udiciare penale deoarece ele stabilesc atributiile organelor penale si de asemenea sunt izvoare si codul penal in privinta

dispozitiilor procesual penale pe care le contine' !$$' !$P$ " pt ca exista si o latura civila a procesului penal#' $onstitutia' $E)*' )eclaratia &niversala a )repturilor *mului' dreptul comunitar' actele uridice ale &E. !ormele de procedura penala pun probleme legate de aplicarea in spatiu si de aplicarea in timp. Aplicarea in spatiu a normelor de procedura penala in $PP nu este reglemenatata. Este definita doar de doctrina si de practica. !$PP contine insa in art 1+ al"2# o prevedere cu titlu de principiu privind aplicarea in spatiu a normelor de procedura penala % ,normele procesual-penale se aplica doar actelor efectuate si a masurilor dispuse pe teritoriul -omaniei cu exceptiile prevazute de lege., .n realitate normele de procedura penala sunt de 2 feluri % 1. norme procesuale sunt cele care reglementeaza actele si masurile cu caracter procesual care conduc la dinamizarea procesului penal. Sunt cele care privesc initierea' desfasurarea si finalizarea procesului penal. Sunt norme principale/ 2. norme procedurale sunt secundare. Sunt acele norme care reglementeaza modalitatile de punere in aplicare sau de aducere la indeplinire a actelor si a masurilor procesuale. Principiul care guverneaza aplicarea in spatiu este principiul teritorialitatii. 0eritorialitatea decurge din principiul suveranitatii statului. .nseamna pe de o parte ca normele de procedura penala se aplica pe teritoriul din -omania negasindu-si aplicare pe teritoriu strain. Pe teritoriul statului nostru nu-si gasesc aplicarea normele de procedura straine. Exceptii % isi au ratiunea in existenta unor forme de cooperare udiciara penala internationala in cadrul luptei comune impotriva infractiunilor. Sub acest aspect !$PP nu se indeparteaza de $PP actual in sensul ca in $PP sunt prevazute doar dispozitii legale cu caracter de principiu astfel se prevede ca aceste forme de cooperare exista fie in baza legii speciale care este legea in vigoare nr +0212002 cu modif si completari si in baza unor acorduri intre state " extradarea' mandatul european de arestare' transferul de proceduri in materie penala' transferul persoanelor condamnate' recunoasterea actelor uridice straine - !$PP contine o prevedere expresa cu privire la dispozitii civile dint-o (otarare penala straina' recunoasterea (otararilor penale straine' te(nicile de administrarea a probelor - cu privire la anc(etele comune !$PP contine o prevedere expresa. Aplicarea in timp a normelor de procedura penala. .n $PP actual nu exista nicio prevedere doar doctrina si practica s-au pronuntat dupa principii comune care exista in toate ramurile de drept. !$PP contine in art 1+ al"1# reglementarea principiului activitatii legii de procedura penala care guverneaza aplicarea in timp. 3stfel se prevede expres ca legea de procedura penala se aplica intre momentul intrarii in vigoare si momentul iesirii ei din

vigoare cu exceptiile care sun prevazute de lege. 3plicarea in timp a normelor de procedura penala se realizeaza spre deosebire de aplicarea in timp a legii penale in raport de criteriul momentului efectuarii actelor sau a luarii masurilor in cursul unui proces penal sau a unor proceduri penale. 3plicarea in timp a normelor de procedura penala spre deosebire de aplicarea normelor de drept material se diferentiaza prin imediata aplicare ceea ce inseamna ca legea de procedura penala se aplica tuturor actelor care au fost efectuate si a masurilor dispuse din c(iar omentul intrarii ei in vigoare. 3plicarea in timp pune probleme atunci cand apar situatii cunoscute sub denumirea de situatii tranzitorii adica situatii in care in cursul unui proces penal intervin 2 sau mai multe legi de procedura penala' legi care se numesc legi succesive sau intermediare. * situatie tranzitorie poate fi definita ca fiind momentul trecerii de la aplicarea unei legi la aplicarea unei alte legi. Situatiile tranzitorii nu trebuie lasate nereglementate acestea fiind reglementate prin dispozitii tranzitorii. $ele mai importante dispozitii tranzitorii sunt cele pe care le contin legile de punere in aplicare' ele fiind valabile pe toata durata existentei codurilor de procedura penala. $ele importante dispozitii tranzitorii % 4egea nr. +111567 de punere in aplicare a $PP si in 4egea nr 2881201+ de punere in aplicare a !$PP care are ca obiectiv asigurarea punerii in aplicare a !$PP dar si reglementarea situatiilor tranzitorii rezultate din intrarea in vigoare a !$PP. Situatiile tranzitorii conduc la 2 mari categorii de exceptii de la principiul activitatii care sunt intalnite in ambele legi de punere in aplicare si in 4egea +111567 si in 4egea 2881201+ si anume retroactivitatea si ultraactvitatea. Retroactivitatea % $onform 4egii nr. +111567 % legea noua se aplica retroactiv in situatia in care legea noua nu contine conditia sau formalitatea pe care o prevede legea vec(e pentru indeplinirea unui act sau pentru luarea unei masuri care in acest fel desi au fost indeplinite cu incalcarea dispozitiilor legale existente in legea vec(e devin valabile sub imperiul legii noi. .n acest fel 4egea nr. 2881201+ prevede in mod expres ca nulitatea unui act efectuat sub legea vec(e va putea fi invocata doar in conditiile prevazute de !$PP. Este posibil ca un act de procedura sa fie nul sub legea vec(e si sa fie valabil sub legea noua daca legea noua nu mai contine conditia sau formalitatea care era prevazuta de legea vec(e si care nu a fost indeplinita cu ocazia efectuarii actului potrivit legii vec(i. )e asemenea legea noua de procedura penala retraoctiveaza si in alte cazuri care sunt prevazute in mod expres de lege. Ultraactivitatea legii de procedura poate exista in + situatii % 1. in privinta competentei :

- Legea nr. 31/1968 % astfel in cazul in care dupa pronuntarea unei (otarari in prima instanta intervine o lege noua care modifica competenta de udecata a apelului si a recursului' competenta instantei de apel sau de recurs este cea prevazuta de legea vec(e' adica de legea aplicabila in momentul pronuntarii (otararii de prima instanta. - .n materia competentei Legea nr. 255/2013 se desparte de 4egea +111567 si face distinctia intre situatia in care nu a inceput cercetarea udecatoreasca in fata primei instante si cea in care a inceput cercetarea udecatoreasca. 3stfel in situatia in care !$PP intra in vigoare in timpul in care o cauza se afla in faza de udecata in fata primei instante se va proceda in felul urmator % daca nu s-a inceput cercetarea udecatoreasca' prima instanta dupa caz va trimite cauza udecatorului de curte preliminara sau in caz de modificare a competentei isi va determina competenta in favoarea instantei care este competenta potrivit noii legii " !$PP#. )aca' dimpotriva' s-a inceput cercetarea udecatoreasca in momentul intrarii in vigoare !$PP instanta sesizata va ramane competenta sa udece potrivit vec(iului cod de procedura penala. .n acest caz legea de procedura ultraactiveaza. 2. in privinta cailor de atac exceptia de ultraactivitate conduce la stabilirea caii de atac care este prevazuta de lege in momentul pronuntarii (otararii de catre instanta. $u alte cuvinte' calea de atac este cea prevazuta de lege in moemntul pronuntarii (otararii indiferent ca este o (otarare in prima instanta sau o (otarare pronuntata in apel dupa vec(iul cod de procedura penala. * prevedere similara exista si in 2881201+ cu precizarea ca din momentul intrarii in vigoare a !$PP toate cererile de recurs aflate pe rolul instantelor se vor considera apeluri si se vor finaliza cu (otarari penale definitive. +. in privinta termenelor in toate cazurile termenele sunt termenele stabilite pentru efectuarea unor acte sau pentru luarea unor masuri in cursul procesului penal ori in cursul procedurilor udiciare din cadrul procesului penal sunt cele prevazute de legea in vigoare din momentul in care termenele au inceput sa curga. 3ceasta reglementare se gaseste in ambele legi. .n privinta procesului penal $PP actual' fara a contine o definitie legala' prevede care este scopul mediat si scopul imediat al procesului penal. Scopul mediat este cel al apararii societatii' a statului impotriva infractiunilor precum si cel al apararii intregii ordini de drept' al apararii drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor precum si a libertatiilor si de asemenea si cel de educare al tuturor persoanelor in sensul respectarii legilor adica un scop social-politic. Scopul imediat in $PP actual il reprezinta cel al constatarii complete si imediate a faptelor care constituie infractiuni astfel incat orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nicio persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala. !$PP renunta la reglementarea unui scop al procesului penal. Scopul imediat se regaseste in mod implicit in !$PP intr-unul din principii in art 7 care reglementeaza principiul dreptului la un proces ec(itabil si al duratei rezonabile a procesului penal in care se prevede in mod expres ca organele udiciare penale au

obligatia de a desfasura urmarirea si udecata cu respectarea garantiilor procesuale si a drepturilor partilor si a subiectilor procesuali in scopul constatarii la timp si complet a faptelor care constituie infractiuni astfel incat orice persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala iar persoana vinovata de savarsirea unei infractiuni sa fie pedepsita potrivit legii si intr-un termen rezonabil. !u exista o definitie a procesului penal. Putem defini procesul penal tinand seama de prevederile legale de principiu' de evolutia procesului penal contemporan si de pozitia doctrinei si a urisprudentei ca fiind o activitate udiciara complexa care se realizeaza de organe udiciare penale cu participarea activa a partilor si a subiectilor procesuali in scopul constatarii la timp si complet a faptelor care ar putea constitui infractiuni si cu respectarea tuturor garantiilor procesuale precum si a drepturilor si a libertatilor partilor si a celorlalte persoane implicate astfel incat orice persoana care este nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala iar persoana vinovata sa fie pedepsita potrivit legii cu respectarea duratei rezonabile. 9ai intai procesul penal este o activitate care se realizeaza de organe udiicare penale. Sub acest aspect nu exista sc(imbari intre cele 2 coduri existand aceleasi categorii de organe penale % organe de urmarire penala si instante de udecata atat civile cat si militare cu deosebirea ca !$PP nu mai face distinctia intre tribunal militar teritorial si tribunal militar. Exista doar tribunale militare. )e asemena procesul penal se realizeaza cu participarea activa a partilor. .n $PP actual partile sunt inculpatul' partea vatamata' partea civila etc. .n !$PP nu exista parte vatamata doar parte civila. Procesul penal se desfasoara cu respectarea dispozitiilor legale si de asemenea trebuie sa asigure respectarea garantiilor procesuale si a drepturilor. 0ototdata procesul penal trebuie sa asigure constatarea la timp a faptelor si constatarea completa a faptelor care decurge din principiul aflarii adevarului. 0rebuie sa aiba ca obiectiv acela ca orice persoana care nu este vinovata sa nu fie pedepsita iar persoana vinovata sa fie pedepsita doar potrivit legii. .n privinta principiilor % principiile in $PP actual sunt % 1. legalitatea care pretinde ca procesul penal sa se desfasoare conform dispozitiilor legale. 2. oficialitatea - toate actele de procedura sa se realizeze din oficiu in afara cazurilor in care legea prevede altfel. +. rolul activ al organelor judiciare - sa intervina in mod activ in desfasurarea procesului penal. 2. aflarea adevarului - organele udicare penale sa stabileasca adevarul atat cu privire la fapte si la impre urari de fapt cat si cu privire la persoana care este implicata in proces pentru ca persoana in procesul penal spre deosebire de procesul civil prezinta importanta principala.

8. prezumtia de nevinovatie care pretinde ca orice persoana care este invinuita sau inculpata sa fie tratata in tot cursul procesului penal ca o persoana nevinovata pana la obtinerea unei (otarari penale definitive de condamnare. 6. principul respectarii demnitatii umane care pretinde ca o persoana sa fie tratata in cadrul procesului penal cu respectarea demnitatii umane % interzice tortura si tratamentele inumane sau degradante. :. principiul garantarii libertatii persoanei - libertatea fizica. 7. dreptul la aparare 5. folosirea limbii romane ca limba oficiala a procesului penal si folosirea prin interpret. .n !$PP se modifica si se completeaza aceste principii % in general au fost mentinute cu exceptia principiului rolului activ. Este mentinuta legalitatea. Se poate vorbi de o legalitate in intreaga desfasurare a procesului penal. Spre deosebire de $PP actual' aici nu se mai poate vorbi de stricta legalitate pentru ca !$PP legifereaza un alt principiu care este o exceptie de la legalitate % oportunitatea urmarii penale. 3sftel daca dupa principiul legalitatii procurorul este obligat sa urmareasca atunci cand sunt indeplinite conditiile prevazute de lege' !$PP- procurorul nu mai este obligat' este liber sa urmareasca daca sunt indeplinite conditiile prev de lege. 3rt : !$PP formuleaza obligativitatea punerii in miscare a actiunii penale ca principiu procurorul este obligat sa puna in msicare si sa exercite actiunea penala atunci cand constata ca exista probe din care rezulta presupunerea ca s-a savarsit o infractiune si daca nu exista nicio cauza legala de impiedicare dintre cele care sunt prevazute in art 16 !$PP cu exceptia situatiei de oportunitate cand procurorul poate renunta la urmarire penala atunci cand apreciaza ca interesul public nu cere realizarea obiectului actiunii penale precum si cu exceptia situatiei in care pentru punerea in miscare si exercitiul actiunii penale este necesar sa existe o plangere prealabila a persoanei vatamate' sesizarea organului competent ori o alta conditie prevazuta de lege pentru punerea in miscare a actiunii penale. )e asemenea spre deosebire de $PP actual se reglementeaza si principiul separatiei functiilor udiciare si introduce 2 noi functii udiciare care nu sunt cunonscute in $PP : functia de dispozitie asupra drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei in faza de urmarire penala si functia de verificare a legalitatii trimiterii ori netrimiterii in judecata. .n prezent exista 2 functii % functia de urmarire si cea de udecata. .n !$PP exista 2 functii. ;unctiile in !$PP se exercita in oficiu in toate cazurile.