REPERELE PSIHOGENETICE sI STADIALITATEA DEZVOLTRII PSIHICE

1. CONCEPTUL DE DEZVOLTARE PSIHIC

Dezvoltarea psihica reuneste ansamblul schimbarilor sistematice bio-psiho-sociale aparute de-a lungul vietii individuale. Exista mai multe tipuri de dezvoltare: a) n decursul vietii, omul traverseaza o dezvoltare biologica, reprezentata de schimbarile fizice, morfologice si biochimice ale organismului; b) Dezvoltarea psihica se concretizeaza n aparitia, evolutia si transformarea proceselor, functiilor si nsusirilor psihice; c) Dezvoltarea sociala consta n asimilarea si adaptarea conduitei la normele, cerintele mediului social. ntre aceste forme exista interactiune, dar nu simultaneitate (ex. n jurul vrstei de 15-16 ani ritmul cresterii se diminueaza dar dezvoltarea psihica devine mult mai bogata dect pna atunci). Dezvoltarea psihica se desfasoara ca o succesiune de transformari ce genereaza treceri progresive de la nivele psihice primare, putin diferentiate, putin specializate la nivele psihice superioare, bine diferentiate si specializate ( ex. trecerea de la senzatie la perceptie, trecerea de la un proces la altul sau n interiorul aceluiasi proces, trecerea de la memorarea mecanica la cea logica). n cadrul dezvoltarii psihice, fenomenele psihice nu sunt invariabile, data o data pentru totdeauna, ci se afla ntr-o continua devenire, nregistrnd momente de aparitie, evolutie, maturizare, involutii. Dezvoltarea psihica se spri ina pe terenul ereditatii, si e!trage continuturile din mediul sociocultural, este ghidata de educatie. "e desfasoara n conte!tul propriei activitati a copilului, fiind impulsionata de motivatie. #ecanismul ei l reprezinta trecerea de la e!terior la interior, adica formarea $organelor functionale$. %cestea, &.'. ale creierului, sunt un fel de functii, de uniuni functionale care includ elemente fiziologice si psihologice (ex. legaturile optico-motorii ca baza pe 858o143i ntru perceptia vizuala a marimii, forma sau legaturile dintre auz si intonatie, ca mecanism al perceptiei corecte a naltimii sunetelor sau actiunile mentale care stau la baza gndirii, memoriei, imaginatiei etc. Caracteristicile dezvoltarii psihice: %re un caracter plurideterminat si multifactorial. (ste determinata mai nti de caracteristicile speciei (treapta filogenetica), de caracteristicile psihoindividuale (treapta ontogenetica), de interactiunea dintre individ si mediu (treapta psihosociala). )rincipalii factori sunt ereditate, mediu, educatie. *nfluentele sunt naturale, sociale, e!terne, interne, directe, indirecte, permanente, accidentale, superficiale sau esentiale etc. (ste poliforma, (deci nu liniara) si discontinua. (volueaza ca o succesiune de faze, de stadii n care perioadele de schimbari spectaculoase alterneaza cu cele de rela!are. +ontinutul dezvoltarii psihice, sensul, ritmul ei pot fi diferite de la un individ la altul, fie datorita

potentialului ereditar, fie factorilor de mediu si educatie. Dezvoltarea este personala. 'iecare are genotipul sau, interactiuni si mpre urari de viata diferite. %cestea vor genera ritmuri de dezvoltare diferite, dimensiuni comportamentale de amploare si semnificatii adaptative diferite. "chimbarile (n special cele calitative) sunt ascendente. Drumul dezvoltarii este n spirala. %ceasta nu se realizeaza ca o aditie previzibila, continua, constanta. %vansul calitativ nu e!clude momentele de aparenta stagnare, care confera o vulnerabilitate sporita subiectului. #omentele de regresie de cele mai multe ori sunt depasite prin salturile ascendente. +aracterul ordonat al dezvoltarii. ,ransformarile, schimbarile au loc ntr-o anumita ordine, la anumite intervale, sub o forma stadiala. Dezvoltarea psihica este sistematica si stadiala. &rice schimbare cantitativa sau calitativa are efecte asupra ntregului sistem specific unui stadiu de dezvoltare (ex. particularitatile personalitatii la un anumit stadiu influenteaza reprezentarile, afectivitatea etc.. )rincipalele fenomene care marcheaza dezvoltarea psihica suntmodificari de ordin cantitativ (volumul deprinderilor, al vocabularului, al memoriei etc.); schimbari de proportii (ex. se sc!imba raportul dintre ponderea activitatii senzoriale si a celei de tip intelectiv, dintre caracterul involuntar al diferitelor procese, fenomene psi!ice si cel voluntar " modificari de ordin calitativ, nlocuirea treptata a unor forme cu altele noi care le vor restructura pe cele anterioare (ex. trecerea de la senzorial la logic, de la trairi afective fluctuante, la sentimente" trecerea de la stadiul categorial-concret #notional al scolarului mic, la cel abstract #conceptele 11-1$ - 15-1% ani . $.ivelul formal logic al inteligentei nu este dect ca potentialitate un dat general uman. n absenta unui antrenament sistematic, acest nivel poate sa nu fie atins, chiar n cadrul normalitatii dezvoltarii.$/01 ceste categorii de fenomene, specifice pentru dezvoltarea psihica sunt str!ns legate de cresterea fizica, de maturizarea organica-fiziologica, de influentele mediului natural, social si de educatie. "resterea sau dezvoltarea fizica priveste totalitatea acumularilor de ordin cantitativ de-a lungul ontogenezei. re rolul de a pregati maturizarea. "resterea fizica se raporteaza la urmatorii parametri: naltime; greutate; proportia dintre cap, trunchi si membre; raportul dintre greutatea craniului si greutatea generala a corpului. echipamentul ereditar; regimul alimentar;

#rincipalii factori ce influenteaza cresterea fizica sunt:

starea de igiena si sanatate; activitatile speciale destinate cresterii fizice; raportul optim ntre sistemul neurohormonal si fenomenul de crestere fizica.

)rocesul maturizarii (maturus - copt, iar latinescul maturitas - dezvoltare deplina) conditionat de cel de crestere, reprezinta ansamblul modificarilor, chiar al salturilor calitative ce conduc la structurarea deplina a functiilor anatomo-fiziologice, a vietii neuropsihice. De la studiul global al maturizarii, cercetarile au evoluat spre anumite aspecte- intelectuala, afectiva, psihosociala. #aturizarea intelectuala - indicatorii specifici se refera la volumul, organizarea informatiei si modalitatile de operare cu aceasta. #aturizarea afectiva - urmareste adaptarea trairilor afective la diferite situatii, controlul afectiv (stapnirea emotiilor), echilibrul afectiv n momente dificile (sa nu-ti pierzi cumpatul n fata provocarilor). #aturizarea psihosociala - vizeaza nivelul optim al comunicarii cu ceilalti, al realizarii rolurilor, statutelor, al disponibilitatii socio-relationale. .ivelul maturizarii se apreciaza prin raportare la stadiu si la indicatorii specifici ai acestuia. (!ista scari de evaluare a maturizarii intelectuale, afective, psihosociale care cuprind indicatori specifici pentru fiecare stadiu. )e fondul fenomenelor mentionate ntre anumite limite de vrsta, e!ista un nivel al maturizarii pentru toti cei care se ncadreaza ntre limitele de vrsta respective. .ivelul de maturizare delimiteaza stadiile dezvoltarii.

2. RELAIA DINTRE VRSTA CRONOLOGIC sI VRSTA DE DEZVOLTARE

+resterea sau dezvoltarea fizica se raporteaza la ani, luni, zile ale individului, ceea ce reprezinta vrsta cronologica, implicata n marile cerinte ale societatii (scolarizare, ma orat, acces pentru e!ercitarea unor profesii, pensionare etc.). +u toate ca n primele luni ale vietii, asemanarile de la un copil la altul sunt numeroase, e!ista si deosebiri ntre ei. )ornind de la aceasta baza s-au identificat si anumite $vrste de dezvoltare$. "tabilirea normalitatii se face prin raportarea datelor la cele doua vrste. 2n copil, pe parcursul anilor poate depasi vrsta de dezvoltare n comparatie cu vrsta cronologica, sau dimpotriva, poate manifesta unele ntrzieri. %tunci cnd precocitatea sau ntrzierea sunt puternice, dezvoltarea este atipica. Diversele dimensiuni ale dezvoltarii psihice (cognitive, socio-afective) realizeaza o unitate n diversitate, n care apare un decala dublu, transversal si orizontal. Decala ul transversal apare atunci cnd n cadrul aceleiasi vrste cronologice, anumite paliere psihice au un grad de dezvoltare diferit ( ex. situatia diferentelor ntre dezvoltarea cognitiva, afectiva si morala la vrsta adolescentei ). Decala ul orizontal indica faptul ca la nivelul aceluiasi palier ( ex. cognitiv) sau chiar al

aceluiasi tip de activitate apar denivelari ( ex. conservarea invariantilor au loc progresiv& la '-8 ani copiii opereaza conservarea materiei, la ( ani cea a greutatii si catre 11-1$ ani conservarea volumului).

3. REPERE PSIHOGENETICE ALE DEZVOLTRII

3.1. Definire
3eperele psihogenetice sunt instrumente psihologice operationale al caror rol principal este de a indica starea dezvoltarii psihice ntr-un anumit moment al evolutiei individului. +u a utorul reperelor psihogenetice se controleaza ordinea, continutul, directia si totodata normalitatea dezvoltarii psihice a personalitatii. 3eperele psihogenetice sau psihodinamice (deoarece se refera la toate ciclurile vietii) se manifesta prin conduite, caracteristici, atitudini, trasaturi psihice reper sau ecran, care a uta la stabilirea, n cazuri concrete a $distantei psihologice$ fata de caracteristicile normale. 3eperele psihogenetice sunt indicatori ce releva nivelul de normalitate psihica a copilului.

3.2. Di ensi!ni
%u urmatoarele dimensiuniinstrumentala - a$uta la surprinderea momentelor marcate de schimbari, de modificari din ciclurile vietii% teoretica - latura ce permite descrierea reactiilor reprezentative ale dezvoltarii persoanei si chiar anticiparea unora; generala, nespecifica, universal umana (ex. caracteristicile inteligentei); particulara, specifica - legata de identitatea de neam, de tara, de grup cultural, social, profesional.

3.3. S"e#ifi#
#rincipalele caracteristici ale reperelor psihogenetice se exprima &n formatiuni foarte complexe ce pot evidentia normalitatea sau abaterea de la acestea (&nt!rzieri, precocitate): prin modul cum se ierarhizeaza, reperele psihogenetice pot pune &n evidenta caracteristicile de maxim activism, latura cea mai pregnanta. "unosc!ndu-le, a$uta la elaborarea unor strategii educative oportune% &nt!rzierile prelungite de aparitie a caracteristicilor considerate repere psihogenetice, constituie indici de retard sau de debilitate psihica, mai ales pentru v!rstele copilariei% &nt!rzierile care apar dupa ce caracteristicile reperelor psihogenetice au fost identificate, evidentiaza conditii deficitare au stresante de educatie si mediu.

3.$. Ti"!ri
%.4essel (0567) propune un sistem de repere constituit din 08 conduite reprezentative saturate de trasaturi de maturitate ( ex. conduite motorii - activitate corporala, manualitate,

apucare), conduite privind igiena corporala ( alimentatia, somnul, baia, toaleta, sanatate, tonus muscular), conduite emotionale (plns, tipat, atasament) etc. 9.)iaget propune ca repere conduite saturate n factori de inteligenta. %...:eontiev (05;<) propune repere psihogenetice situationale multiple, anume- tipul fundamental de activitate, relatii (care sunt obiectuale si sociale) si tensiunile create de diferite tipuri de opozitii ca- opozitia intre cerinte interne (dorinte, aspiratii) si posibilitati e!terne de a fi satisfacute, sau opozitia dintre diferite laturi ale personalitatii, sau dintre constient si inconstient, opozitii care genereaza tensiuni. #entru 'alberg, reperele sunt schimbari &n structura morala. n baza optiunii psihologilor pentru o categorie sau alta de repere psihogenetice s-au promovat diferite teorii cu privire la dezvoltarea psihica de tip stadial.

$. STADIALITATEA
$.1. Cri%erii &e &efinire si s%r!#%!r're
)erioadele de vrsta n care tabloul psihocomportamental este relativ asemanator la toti copiii, au fost denumite stadii ale dezvoltarii. %cestea se succed unele dupa altele. "tadialitatea este prezenta att n abordarea genetica (longitudinala) a vietii psihice (a personalitatii cognitive, afective, social-morale), situatie n care vorbim despre stadii genetice, ct si n perspectiva transversala, atunci cnd se urmareste unitatea diverselor aspecte ale vietii psihice ntr-o etapa anume. n acest din urma caz vorbim despre stadii de vrsta. "tadiul de vrsta nu este si nici nu se suprapune cu stadiile genetice ale diverselor procese psihice. Definirea celor doua categorii de stadii- genetice si de vrsta se face n baza unor modalitati diferite. "tadiul genetic vizeaza reuniunea unui ansamblu de conditii, stadiul de vrsta e!prima caracteristici generate de anumite dominante. )rincipalele conditii suntde ordine - se e!prima prin succesiunea dintre caracteristicile anterioare si cele care urmeaza; de structura specifica; de pregatire, saturatie si integrare a caracteristicilor psihice, ale stadiului respectiv, ceea ce-i confera un specific anume )entru precizarea stadiilor, psihologia romneasca (2rsula schiopu, (mil =erza) propune 7 criterii0. ,ipul fundamental de activitate- oc, nvatare, munca; e!prima orientarea si structurarea energiei psihice pentru asimilarea de cunostinte, pentru formarea, e!ersarea sensibilitatii, a deprinderilor, a abilitatilor care vor fi integrate n nsusiri de personalitate. %ctivitatea dominanta este considerata aceea care are cele mai mari implicatii formative n

planul dezvoltarii psihice. (ste, totodata, activitatea cu cea mai mare frecventa, cu cea mai mare pondere n sfera preocuparilor curente. ,ipuri de activitate dominanta (perioade)sugarului - manipularea de obiecte. n functie de volumul, diversitatea manipularii obiectelor, copilul a unge la un anume nivel al dezvoltarii senzorialitatii, motricitatii, sau, n perspectiva lui 9.)iaget, al inteligentei senzoriomotorii. anteprescolara (0-7 ani) - automiscarea si ocul simplu; prescolara - ocul simbolic si ocul cu reguli;

vrsta scolara mica - nvatarea elementara, tip pe care sunt centrate toate celelalte forme de nvatare; vrsta scolara mi locie (08-0< ani) - nvatarea organizata, sistematica; vrsta scolara mare > adolescenta (0< - ?8-?? ani) - nvatarea comple!a, polimorfa;

vrsta postadolescentei - nvatarea comple!a fuzioneaza cu modalitati de specializare (calificare) profesionala; vrsta tineretii - are caracteristic fie integrarea initiala profesionala, fie munca; vrsta adultului - munca si creatia; ambele a ung la apogeu; vrsta batrnetii - activitati preferentiale, de autoservire.

?. ,ipul de relatii. +um ponderea relatiilor sociale este mult mai prezenta dect cea a relatiilor obiectuale (masina, casetofon etc.), acest criteriu cunoaste o reformulare recenta nscrisa n zona comunicarii. %stfel, acest criteriu este considerat a fi nivelul comunicarii cu ambianta. )entru perioadele timpurii ale dezvoltarii psihice, comunicarea nonverbala are un mare rol. 7. &riginea tensiunii psihice dominante. n permanenta e!ista o tensiune interioara ce apare ca un conflict ce genereaza anumite caracteristici. (!empluconflictul ntre cerintele e!terne, intre solicitari si posibilitati subiective de satisfacere. %stfel de solicitari pot fi- regim de lucru, continuturi de nvatare; opozitia dintre posibilitati, resurse subiective (dorinte, aspiratii, capacitati) si potentialul societatii de a le satisface; opozitia dintre structurile psihice vechi si cele noi (deprinderi, interese, sentimente, componente caracteriale). "alea de micsorare a distantelor dintre elementele psihice aflate &n opozitie este data de tendinta fireasca, naturala spre echilibru si complementar. ceasta tendinta se instituie si actioneaza atunci c!nd subiectul este preocupat de &mplinirea unor obiective concrete care dau sens vietii. Echilibrul &n plan afectiv conduce la satisfactie, bucurie, stimulare tonica iar cel intelectual, la capacitate de proiectare a unor noi obiective.

$.2. E%'"e( #i#)!ri( s%'&ii &e &e*+,)%'re "si-i#'

(a baza acestor ) criterii s-au stabilit * mari etape: (tapa * - prenatala. (tapa ** - postnatala, de la nastere pna la moarte. %ceasta etapa cuprinde 7 cicluri0. +iclul de crestere si dezvoltare (de la 8 - ?8-?< ani) cuprinde copilaria, pubertatea si adolescenta, fiecare cu substadiile corespunzatoare. "opilaria reprezinta etapa cea mai importanta pentru dezvoltarea ulterioara, &ntruc!t &n aceasta perioada (+ - ,+ ani) se formeaza cele mai importante conduite ce asigura adaptarea, se elaboreaza structurile cele mai reprezentative de tip intelectual, afectiv, volitional, se pun bazele viitoarei personalitati. n acest ciclu se dobndesc toate achizitiile energetice, fizice si psihologice ale fiintei umane, se ncheie construirea personalitatii n ceea ce are fundamental. +iclul respectiv are urmatoarele stadiistadiul sugarului (8 - 0 an) cunoscut si sub denumirea de stadiul inteligentei senzoriomotorii (9.)iaget); stadiul anteprescolaritatii (0 - 7 ani) sau cel al primei copilarii. "e pun bazele autodeplasarii si ale nsusirii mecanismelor verbale; stadiul prescolaritatii (7 - ; ani) cunoscut ca $a **-a copilarie$ sau $vrsta de aur$. ncep sa se contureze mecanisme constiente si voluntare. (ste $vrsta ocului$; stadiul micii scolaritati sau $a ***-a copilarie$ (; - 08 ani). "e dobndesc instrumentele intelectuale fundamentale (scris, citit, calcul). +ontribuie la dezvoltarea unor trebuinte si interese dobndite, interiorizate; stadiul preadolescentei - are specific procesul de dezvoltare a eu-lui si a constiintei de sine. (ste perioada de sensibilitate, de fragilitate psihica, aspecte care se prelungesc, adeseori si n adolescenta; stadiul adolescentei (07-0< - 0@-?8 ani), orientarea e!presa este spre identitatea de sine; stadiul postadolescentei (0@-?8 - ?<-?6 ani) se consolideaza toate achizitiile fizice si psihice. (ste o perioada marcata de prelungirea adaptarii si de maturizarea personalitatii. ?. +iclul adult sau maturizare (?<-?6 - ;6 ani). (ste denumit si $vrsta a **-a$. +uprinde substadiilestadiul tineretii (*--*. - ). ani) - perioada de maxima vitalitate, de manifestare plenara a functiilor si caracteristicilor psihice% stadiul adult cuvrsta adulta precoce (76 - << ani); vrsta adulta medie (<6 - 6< ani); vrsta adulta prelungita (66 - ;<ani).

Este stadiul de maturizare a functiilor complexe (critica evaluativa, de rezolvare si

creare de probleme). Este etapa de antrenare &n roluri, statute profesionale si extraprofesionale, mediata de necesitatea /&nvatarii permanente/. ). "iclul de regresie, de involutie (0. ani - moarte). Este /v!rsta a 111-a/. stadiul batr!netii timpurii (00 - 2+ ani)% stadiul batr!netii propriu-zise (2+ - 3+ ani)% stadiul marii batr!neti (terminal) peste 3+ ani. "uprinde substadiile:

Este ciclul &n care productivitatea scade datorita modificarii functiilor organice si psihice, apar bolile de degenerescenta. 444
(vezi pagina urmatoare)

56D (17891 DE 6#E: :E

STADIUL

":17E:11(6: ; DE<1;1:E =7 D11(6:

CRITERII

71#>( <>;D 5E;7 ( DE "71?17 7E =ugar + - , an nteprescolar , - ) ani =atisfacerea trebuintelor organice.

71#>( DE :E( 911 (DE "65>;1" :E) :eflexe neconditionate (alimentar, de aparare).

71#>( DE "6;7: D1"911 (7E;=1>;1)

Dependenta totala fata de adult.

5anipularea obiectelor dar lipseste scopul constient.

ncepe elaborarea primelor =cade gradul de dependenta fata de reflexe conditionate (alimentar, adult. =e dezvolta capacitatea de igienic). verbalizare. =tabileste relatii sociale, dob!ndeste statut social, are =e diminueaza dependenta fata de drepturi si obligatii (sa se adulti datorita constituirii constiintei trezeasca la numite ore, sa se de sine. echipeze, are dreptul de a merge la gradinita etc.). Bradul de dependenta este influentat de aparitia punctului de vedere propriu.

#rescolar ) - 0@2 ani

Aocul are caracter constient, se desfasoara pe baza de reguli, copilul adopta roluri, &n functie de care alege comportamente adecvate.

scolar mic 0@2 - ,+@,, ani

:elatiile sociale se extind, nvatarea impusa, diri$ata din drepturile si obligatiile se exterior. ma$oreaza.

#readolescent ,+ - ,- ani

nvatarea impusa, &nvatarea independenta (&si permite sa &nvete selectiv, sa absenteze de la cursuri fara motive speciale).

Este v!rsta marilor contradictii, se dezvolta constiinta de sine, doreste sa-si impuna opiniile dat nu :elatiile se diversifica de-pasind &ntotdeauna are succes pentru ca pragul scolii (grup spor-tiv, argumentele abia sunt &n curs de artistic etc.). formare. "ontradictia dintre generatii nu trebuie transformata &n conflict.

dolescent

nvatare. ctivitate creatoare 7reptat se integreaza, cucereste 7reptat se tempereaza atributiunile (are posibilitatea sa-si impuna o anumita pozitie &n ierarhia de independenta. dolescentul si

,- - ,C@*+ ani

originalitatea). nvatare complexa, integrare initiala. 1ntegrare profesionala, munca. 5unca, creatia ating apogeul. ctivitati casnice, autoservire.

sociala.

adultul opereaza &n aprecierea celuilalt cu criterii valorice.

#ostadolescent 7!nar dult Datr!n

Ere&i%'%e' este proprietatea organismului viu de a transmite urmasilor caracteristicile dob!ndite de-a lungul filogenezei. #entru evolutia vietii este de importanta capitala faptul ca fiecare noua generatie sa beneficieze de achizitiile anterioare si sa le dezvolte &n continuare. .e#'nis !) &e %r'ns i%ere este codul genetic, alcatuit din unitati specifice, genele, care sunt fragmente de D; ce asigura sinteza proteinelor si a altor constituenti organici. =pecia umana dispune de ,++.+++ gene organizate &n -0 cromozomi. ;ormalitatea dezvoltarii fizice si psihice este legata de transmiterea numarului de cromozomi, de relatiile dintre gene, care pot fi active sau recesive. <iecare copil primeste de la parinti cromozomi. 5odul de combinare al genelor precum si combinarea &ntre genele active si cele recesive este foarte diferit. =e apreciaza ca acest mod are la baza un determinism probabilist. 7otalitatea genelor a primit denumirea de /en, sau /en,%i". (egatura dintre genotip si influentele externe formeaza fen,%i"!). <iecare fiinta umana dispune de gene ce transmit : caractere ale speciei umane (ereditatea general umana) % caractere ale unor mari grupari umane (ereditatea de rasa)%

caractere proprii unei familii (genetica genealogica). ceasta este cea mai bogata. =e transmit particularitati: biologice (tipul somatic)% fizionomice (culoarea ochilor, a parului, a tegumentului)% functionale (sistem circulator, respirator etc.)% ce privesc compozitia s!ngelui, a sistemului neurohormonal% structurale si functionale ale sistemului nervos si ale organelor de simt.% metabolice.

=e transmit si predispozitii pentru anumite boli. Ereditatea caracterelor morfologice si biochimice este mult mai bine cunoscuta dec!t ereditatea &nsusirilor psihice.

"eea ce este ereditar nu coincide &ntotdeauna cu ceea ce este congenital (&nnascut). "ongenitalul cuprinde si elemente dob!ndite &naintea nasterii. "eea ce reprezinta fond ereditar se poate exprima &n diferite momente de v!rsta sau poate sa ram!na &n stare de latenta pe tot parcursul vietii daca lipseste factorul activator. #rincipalele modalitati de studiere a ereditatii sunt: studiul gemenilor monozigoti% consangvinitatea% dezvoltarea prenatala% studiul cazurilor de adoptie% analiza genealogica.

"u privire la contributia ereditatii la dezvoltarea psihica nu exista un punct de vedere unitar. >nii cercetatori privilegiaza rolul ereditatii la v!rstele timpurii iar altii accentueaza ponderea mediului, al achizitiilor &nvatate. (a v!rstele timpurii se dezvolta structurile de baza ale comportamentelor. 6 pozitie echilibrata din acest punct de vedere o ofera Aean #iaget, care precizeaza ca /chiar si un comportament &nnascut, pentru a se manifesta deplin, are nevoie de exersare/. "u deosebire la om, factorul ereditate este polivalent si reprezinta doar un potential care se poate converti &n &nsusiri de personalitate numai c!nd mediul este activ. >na si aceeasi baza ereditara poate servi unor constructii de personalitate diferite. 1mplicarea ereditatii e diferentiata &n functie de: - Bradul de complexitate al unor &nsusiri sau structuri psihice ce trebuie sa se formeze. Este mai puternica asemanarea privind temperamentul, emotivitatea, aptitudinile. - "ategoriile de &nsusiri si abilitati psihice mai putin asupra g!ndirii. Ereditate psihologica - prin familie circula nu numai ereditatea biologica ci si un fel de ereditate psihologica. =e exprima &n circulatia afectiunii, aspiratii, bucurii, tensiuni comune. (. "onn spune despre ereditatea sociala care se refera la ritualuri, obiceiuri, conservare a tehnicii, a nationalitatii. .e&i!) reprezinta totalitatea influentelor si actiunilor materiale si spirituale, organizate si spontane, naturale si culturale, constiente si involuntare ce constituie spatiul de viata al fiecarei fiinte. <iecare fiinta este influentata de mediul familial, de cel educational, de mediu profesional, rezidential si chiar de cel continental. Daltes si colaboratorii (,3C+) au sustinut existenta a trei influente importante asupra dezvoltarii: influente cu caracter de v!rsta - se afla &n legatura foarte str!nsa cu v!rsta cronologica (ex. dezvoltarea limbajului se afla n strnsa legatura cu vrsta cronologica; una este performanta la un copil de ani si alta la unul de 5 ani). influente cu caracter istoric - legate de evenimente si afecteaza pe ma$oritatea oamenilor ce apartin unei generatii (ex. razboiul din fosta !ugoslavie). Evenimentele de viata fara un caracter specific sunt cele care afecteaza dezvoltarea indivizilor &n anumite momente sau la anumite v!rste (ex. un divort" un accident)/?1.

<iecare intram &n relatie cu o multitudine de medii. Distingem: micromedii - reprezinta un spatiu mai apropiat, proximal, mai rest!ns% macromedii - sau mediu distal, cu influente foarte diferite. ctiunea mediului poate fi convergenta sau divergenta. #rezentele indiferente &n mediu nu stimuleaza dezvoltarea psihica. #entru a operationaliza rolul mediului &n dezvoltarea psihica se apeleaza la sintagme /nisa de dezvoltare/. ceasta reprezinta totalitatea elementelor cu care un copil intra &n relatii la o anumita v!rsta. n structura nisei intra: ,. *. ). -. obiectele si locurile accesibile copilului% raspunsurile si reactiile antura$ului fata de copil% cerintele adultului privind competente solicitate, &ncura$abile, nivelul de performanta asteptat% activitatile impuse, propuse sau cele acceptate de copil. mediul e factor ce transforma &n realitate potentialul ereditar si &i confera un continut adaptativ% este un factor ce umanizeaza comportamentele copilului%

:olurile mediului:

este un factor de socializare pentru ca vezi capacitati de comunicare, de asumare a rolurilor si statuturilor% poate actiona si pozitiv si negativ. Nis' &e &e*+,)%'re 6 paralela &ntre nisa de dezvoltare de tip occidental si cea africana (prin excelenta traditionala) indica existenta unor diferente: n 6ccident: are $ucarii% are locul sau special amena$at &n casa% nu participa de timpuriu la activitatile adultului, &n special la cele profesionale. obiectele de $oaca sunt obiectele casei (vesela, unelte)% nu are loc special amena$at, un spatiu rezervat% are acces la toate activitatile si locurile adultului% ia parte la munca adultului, &nsotindu-l.

n frica:

=timularea accidentala a copilului occidental fiind mai redusa face ca acesta, &n primii doi ani de viata sa aiba un ritm mai lent de dezvoltare. Dupa aceea ritmul se inverseaza. ;isa de dezvoltare a copilului occidental (cresa, gradinita, mi$loace de cultura, mass-media) &n timp ce la cel de tip traditional este mult mai saraca, mai aspra, introduc!nd munca alaturi de celelalte ca activitate dominanta./71

E&!#'%i' activitate constienta, specializata, sistematica, organizata care mi$loceste dezvoltarea. "aracterul constient, sistematic, &n perspectiva unor finalitati deosebeste educatia de ceilalti factori. 7oti indivizii umani dispunem de capacitatea de a fi educati. =e deosebesc &ntre ei prin zona proximei dezvoltari. Eona proximei dezvoltari/<1 desemneaza gradul dezvoltarii potentiale a copilului. =e masoara pornind de la diagnosticul dezvoltarii actuale a copilului, la care se adauga capacitatea sa de &nvatare, dintr-o situatie standard, a$utat de adult. :eprezinta aria dintre nivelul de dezvoltare actual al copilului si nivelul de dezvoltare potential care poate fi dob!ndit de copil cu a$utorul adultului sau al altor persoane (ex. doi copii cu un nivel al dezvoltarii actuale sensibil egal" pusi n aceeasi situatie de nvatare - nvatarea cititului - prin interactiunea cu adultul" pot avea performante diferite sau un copil ncearca sa nvete scrisul de la fratii mai mari" iar aceasta actiune este un stimul pentru dezvoltarea copilului). / dultii pot si trebuie sa asigure copilului activitati deasupra nivelului sau de dezvoltare, sa-l stimuleze, fara sa produca situatii confuzionale sau sa-l demoralizeze.//61

De*+,)%'re' ,n%,/ene%i#0 ' 'fe#%i+i%01ii2 De-a lungul ontogenezei, afectivitatea individului

uman se dezvoltF sub influenGa: '3 factorilor ereditari (care contribuie la predispoziGiile temperamentale)% 43 modelelor atitudinale #i de conduit$ internalizate sub influenGa factorilor educogeni din familie Hi HcoalF, precum Hi sub influenGa atmosferei afective din familie. 7reptat, are loc "r,#es!) &e &iferen1iere ' f,r e),r 'fe#%i+i%01ii Hi de s%'4i)i*'re ' s%r!#%!ri),r 'fe#%i+e "er 'nen%e - sisteme dinamice Hi organizate, prin care se asigurF echilibrul durabil, integrarea unicF Hi creatoare a individului. #rocesul de dezvoltare a afectivFGii include urmFtoarele e%'"e &in' i#e: a) vrsta micii copil$rii% s#in&'re' re')i%01ii (("ri 're5 6n &,!0 )! i &is%in#%e: subiect-obiect, eu-altul% conHtiinGa copilului mic (cu v!rsta de aproximativ ) ani) este centratF exclusiv pe interesele lui Hi pe nevoia de afectivitate Hi siguranGF (egocentrismul)% deplasarea centrului de gravitaGie a eului Hi integrarea copilului &n grupul familial se efectueazF mai ales prin i i%'1ie Hi prin e#-i)i4r're' 6n%re s!"!nere' #,"i)!)!i 7i '!%,ri%'%e' "0rin%e's#0% b) intrarea n #coal$ lFrgeHte dimensiunea orizontalF a eului, suscit!nd n,i in%erese 7i '%i%!&ini &in "'r%e' #,"i)!)!i, prin care acesta &ncepe sF se diferenGieze de alGi copii, de aceeaHi v!rstF% se trece treptat de la #,n&!i%0 "re",n&eren% )!&i#0 la #,n&!i%' re/)'%0 &e n,r e 7i re/!)i, la ef,r%!) &e '#, ,&'re )' re/!)i)e f' i)i')e sau la re/!)i)e &e )' 7#,')0% prin eforturile de a se acomoda la un nou statut (acela de membru &ntr-o colectivitate), eul copilului dob!ndeHte trFsFturi noi, care &i conderF un s%i) "ers,n') (reflectat &n dominantele personalitFGii din viitor)% c) etapa adolescen&ei implicF un ni+e) s!"eri,r ') #ris%')i*0rii "ers,n')i%01ii, inclusiv &n sfera conHtiinGei de sine Hi a afectivitFGii% aceastF etapF este stimulatF de %re#ere' /8n&irii &e )' s%'&i!) ,"er'1ii),r #,n#re%9in%!i%i+e )' s%'&i!) ,"er'1ii),r f,r ')9'4s%r'#%e% de asemenea, diferenGierea sexelor, accentuarea sentimentului de apartenenGF la grupul de cov!rstnici (colegi, prieteni), creHterea interesului pentru afirmarea propriei unicitFGi Hi originalitFGi (,,criza de originalitateI J A. :ousselet), intensificarea orientFrii spre autonomie personalF, apariGia primelor emoGii de &ndrFgostire, dar Hi a primelor conflicte serioase cu alGii (adolescenGi,

pFrinGi), concomitent cu afirmarea primelor idealuri reprezintF tot at!tea faGete ale devenirii personalitFGii, care impregneazF Hi specificul proceselor afective Hi formelor de manifestare ale afectivitFGii% d) vrsta adult$ J presupune integrarea persoanei &ntr-un nou statut, prin i&en%ifi#'re' #! !n 'n! i% r,) "r,fesi,n') 7i s,#i')% odatF cu specializarea vocaGionalF, se constatF Hi )0r/ire' ,ri*,n%!)!i &e '4i)i%01i 7i in%erese, precum Hi s%'4i)i*'re' #,n#e"1iei &es"re )! e 7i +i'10% adultul aspirF la 'r ,ni*'re' e:is%en1ei s')e in&i+i&!')e 7i s,#i')e% &n plan afectiv, integrarea &n societate a adultului se caracterizeazF prin ",%,)ire'( s%0"8nire' i "!)s!ri),r 7i e#-i)i4r're' in%eri,'r0 J faGetF a unificFrii structurilor identitare ale eului% se intensificF spiritul de rFspundere, autonomie Hi independenGF% echilibrarea &n plan psiho-emoGional a adultului se deruleazF simultan cu stabilizarea atitudinilor Hi a sentimentelor, precum Hi cu '%!ri*'re' #,n7%iin1ei &e sine.

CLASI;ICAREA <OLILOR .INTALE SI PREVALENTA LOR LA COPIL SI ADOLESCENT

Exista doua sisteme taxinomice : sistemul taxinomic european reprezentat de "lasificarea 1nternationala a 5aladiilor - 1nternational "lassification of Diseases (1"D), elaborat de expertii 65= (Beneva ,33*) si sistemul taxinomic american reprezentat prin 5anualul Diagnostic si =tatistic Diagnostic and =tatistical 5anual of 5ental Diseases (D=5) ,elaborat de expertii sociatiei mericane de #sihiatrie (Kashington ,33-) ."a tara europeana ,:omania a adoptat sistemul taxinomic de la Beneva desi acesta este mai mult declarat decit argumentat , in timp ce sistemul taxinomic al psihiatriei americane este logic si exhaustiv argumentat ,fiind mult mai bine statuat si mai puternic validat stiintific ( prof. B.1onescu ,332). mbele sisteme de clasificare utilizeaza . axe de diagnostic (simptomato-logia este ordonata pe . arii - sugestie pe care a facut-o , de altfel si :>77E: in ,3C3). D=5-1? mentioneaza carei axe apartine comportamentul modificat : xa 1 L sindroame clinice psihiatrice xa 11 L intirzierea mintala si tulburari le de personalitate xa 111 L conditiile medicale generale xa 1? L problemele psihosociale sau ale mediului in care traieste copilul xa ? L codificarea nivelului de adaptare functionala 5area diferenta intre cele doua sisteme de clasificare a tulburarilor mentale consta in aceea ca 1"D utilizeaza descrierea simptomelor esentiale oferind o /harta/ sau /ghid global/ al tulburarii psihice respective (B: M 5 ,333) , in timp ce D=5 ofera criterii operationale care trebuie indeplinite pentru a putea formula diagnosticul. "riteriul taxinomic 1"D utilizeaza un /prototip clinic/ pe baza caruia clinicianul decide daca simptomatologia pe care o prezinta copilul apartine sau nu acelei /harti conceptuale/ (B: M 5 ,333). cest fapt include un grad de decizie arbitrara, dar trebuie mentionat ca si criteriile D=5 au fost stabilite tot prin decizii arbitrare. vanta$ul utilizarii acestor instrumente consta in posibilitatea compararii diagnosticelor puse de acelasi clinician sau de alti confrati si posibilitatea efectuarii de cercetari stiintifice comparabile

(prin utilizarea acelorasi criterii de diagnostic) . 7abel , dupa Braham si colab. ,333 xa 1"D - ,+ 1 D=5 - 1?

7ulb. Emotionale si de "omportament cu 7ulb. "linice debut in copilarie 7ulb. de dezvoltare 7ulb. de personalitate si intirzierea mintala "onditii medicale asociate socierea de situatii speciale in mediu familial si psihosociale Evaluarea functionalitatii globale

11

111 1?

"onditii medicale asociate socierea de situatii speciale psihosociale

;ivel intelectual

C)'sifi#'re' sin&r,' e),r "si-i'%ri#e )' #,"i) si '&,)es#en% 1n ambele sisteme de clasificare , prima axa se adreseaza simptomelor clinice, iar aceasta evaluare este facuta numai de catre medic (pentru evaluarea celorlalte axe este nevoie si de psiholog , medic pediatru, asistent social etc.) 7abel * - "lasificarea 1"D - ,+ (abreviata): <2+ -<23 In%ir*ieri)e in%')e

<2+ 1ntirzierea mintala usoara <2, 1ntirzierea mintala medie <2* 1ntirzierea mintala severa <2) 1ntirzierea mintala profunda
; => 9 =? T!)4!r'ri &e &e*+,)%'re

< C+ 7ulburari specifice de dezvoltare a limba$ului si vorbirii 7. specifica de dezvoltare a pronuntiei cuvintelor( articularii) 7. specifica de dezvoltare a limba$ului expresiv 7. specifica de dezvoltare a limba$ului receptiv fazia dobindita cu epilepsie =indromul (andau -'lefner ) < C, 7ulburari specifice de dezvoltare a deprinderilor scolare 7. specifice de invatare a scrisului 7. specifice de invatare a cititului 7. specifice de invatare a calculului matematic

7. mixte de invatare a abilitatilor scolare < C* 7ulburari specifice de dezvoltare a functiilor motorii < C) 7ulburari mixte de dezvoltare (scolare si motorii) < C- 7ulburari pervazive de dezvoltare utism infantil utism atipic =indrom :ett lte tulburari dezintegrative ale copilariei 7ulburari de reactivitate exagerata asociate cu 1ntirziere mintala si miscari stereotipe =indromul sperger < 3+-33 7ulburari emotionale si de conduita cu debut specific in copilarie < 3+ 7ulburarea hiperNinetica 7. hiperNinetica cu deficit de atentie 7. hiperNinetica cu tulburari de conduita < 3, 7ulburarea de conduita 7. de conduita datorata unui anume context familial 7. de conduita nesocializata 7. de conduita socializata 7. de conduita provocatoare@ sfidatoare < 3* 7ulburari mixte ( de conduita si reactivitate emotionala) 7. de conduita cu depresie < 3) 7ulburari emotionale cu debut specific in copilarie 7ulburarea cu anxietate de separare 7ulburarea fobic- anxioasa a copilului 7ulburarea cu anxietate sociala a copilului 7ulburarea. cu gelozie in fratrie < 3- 7ulburarile functionarii sociale cu debut specific in copilarie si adolescenta 5utismul electiv 7. reactiva de atasament a copilului 7. exagerata de atasament a copilului < 3. 7ulburarea ticurilor@- 7icurile 7icuri tranzitorii 7icuri cronice mototrii sau vocale 7icuri combinate - vocale si multiple ticuri motorii (=indromul Billes de la 7ourette)

< 3C lte tulburari emotionale si de conduita cu debut in copilarie sau adolescenta Enurezis nonorganic Encoprezis nonorganic 7. de alimentatie ale sugarului si copilului mic #ica sugarului si copilului mic 7. stereotipe de miscare Dalbismul @ Dilbiiala ?orbirea precipitata@rapida m prezentat clasificarea 1"D - ,+ pentru ca in tara noastra codificarea se face conform acestei taxinomii si pentru ca diferentele fata de D=5 - 1? sunt destul de mici iar in ultimi ani se constata chiar o incercare de apropiere cu folosirea unei terminologii comune, se mentin totusi diferente la nivelul unor criterii.

Ins%r! en%e &e e+')!'re "si-,),/i#'

1. .'%ri#i)e "r,/resi+e R'+en teste pentru evaluarea inteligenGei copiilor:

O cu v!rsta cuprinsF &ntre - Hi ,, ani (matrici progresive color) Hi mFsoarF &n special inteligenGa nonverbalF O cu v!rsta peste ,, ani Hi cu un nivel crescut de abilitate intelectualF (matrici progresive avansate). 2. Sis%e !) &e e+')!'re #)ini#0 @SEC3

cesta este unul dintre cele mai avansate sisteme de psihodiagnostic Hi evaluare clinicF adresate at!t copiilor Hi adolescenGilor. =E" cuprinde urmFtoarele probe psihologice: O . scale si chestionare care evalueazF tabloul clinic Hi pun &n evidenGF cele mai importante componente ale acestuia (distresul, tabloul de tip depresiv Hi de tip anxios) Hi starea de sFnFtate (starea de dezvoltare posttraumatica, chestionarul de autoevaluare a sFnFtFGii mintale, emoGii pozitive, emoGii funcGionale negative)% O ,. scale Hi chestionare care evalueazF mecanismele etiopatogenetice asociate stFrii de sFnFtate (atitudini Hi convingeri, iraGionalitate, inventarul ideilor, convingeri personale, stima de sine, autoeficienGF, g!nduri automate). 3. Desen!) f' i)iei rezultatele identificF prezenGa unor aspecte precum:

relaGiile cu membrii familiei Hi organizarea acesteia% - tipul de relaGii intra-familiale, &n special &n cazul copiilor cu pFrinGi separaGi, recFsFtoriGi sau al copiilor care au pierdut un pFrinte%

elementele de identificare cu membrii familiei% tendinGe de valorizare@devalorizare% organizarea personalitFGii Hi &n special a spaGiului psihic% - angoasele, conflictele interne, fantasmele, introiecGiile identificatoare, imago-urile =upra-eului, obiectele interne bune sau rele% - aspecte nevrotice ale personalitFGii cum ar fi sadismul, agorafobia, nevroza obsesionala% - trFsFturi psihotice precum ar fi tendinGele depresive sau cele maniacale, schizofrenia%

$. SCENOTEST 7est de diagnozF care are la bazF comportamentul prin $oc. Este un procedeu generator de ipoteze, indicii, referitoare la situaGii de conflict, tulburFri de relaGionare,temeri, inhibFri, tendinGe agresive sau la structura personalitFGii.

A. ASE<A >n sistem integrat de evaluare a problemelor emoGionale Hi comportamentale ale copiilor &ntre 0 -,C ani, bazatF pe surse multiple : -evaluarea realizatF de pFrinGi -evaluarea realizatF de educatori, profesori -autoevaluarea B. CD'( P,1i D5 #rogram de &nvFGare socialF Hi emoGionalF pentru copii &ntre - Hi 2 ani. =copul : pregFtirea pentru cls.1-a 6biective: Dezvoltarea celor . abilitFGi fundamentale: ENCREDEREA( PERSEVERENA( ORGANIZAREA( ENELEGEREA( REZISTENA pentru a obGine: - stare de bine socio-emoGionalF, - performanGe mai bune, - obiceiuri mentale pozitive, - rezistenGF emoGionalF. F. Tes%!) '"er#e"1iei "en%r! #,"ii =. Tes%!) &e '"er#e"1ie %e '%i#' ?. SANDPLAG @T0+i1' #! nisi"3

1>. TESTUL DENVER II 7estul DE;?E: 11 a fost dezvoltat pentru a fi utilizat cu copii aparent normali, &ntre nastere si v!rsta de 0 ani. 7estul este administrat prin evaluarea performantei copilului la un numar de sarcini potrivite din punctul de vedere al v!rstei sale. 7estul este util &n mod special &n evaluarea si identificarea unor posibile probleme la copiii asimptomatici, dar si pentru confirmarea, pe baza unui instrument obiectiv, a anumitor suspiciuni la care s-a a$uns &n mod intuitiv, precum si pentru monitorizarea copiilor care au fost identificati ca fiind &n situatii de risc pentru probleme de dezvoltare, cum ar fi de exemplu copii care au trecut prin dificultati perinatale. 11. SCALELE CLINICE .ULTIAHIALE .ILLON 1nventarele 5illon reprezinta &n acest moment unele dintre cele mai utilizate instrumente la nivel mondial &n diagnoza tulburarilor clinice de xa 1 si xa 11. u fost dezvoltate de 7heodore 5illon, o personalitate marcanta &n domeniul tulburarilor de personalitate, fiind rezultatul a peste de )+ de ani de cercetari &n domeniu. #unctul de pornire este constituit de teoria personalitatii a autorului si criteriile de diagnostic din D=5 1?. 12. Tes%!) #!4!ri),r IOHS 7estul 'ohs, al cuburilor, este una dintre cele mai consacrate metode de screening a abilitatilor cognitive. Este una dintre probele timpurii si totodata una dintre primele metode care abordeaza aceasta tema, av!nd o v!rsta de aproape un secol. 7estul este util &ndeosebi &n situatiile &n care este necesara o evaluare rapida, orientativa, pentru copii sau adolescenti, desi proba poate fi utilizata si &n interactiunea profesionala cu adultii. ,). D =-11: daptative Dehavior ssessment @ =istemul de Evaluare a "omportamentului daptativ

S#,"2 - evaluarea deprinderilor unei persoane &n vederea diagnosticFrii i clasificFrii anumitor dizabilitFi i@sau tulburFri. O4ie#%i+e2 - evaluarea globalF, diagnoza subiecilor care prezintF dificultFi la nivelul abilitFilor cotidiene de adaptare, necesare pentru funcionarea eficientF &n mediul de viaF, - documentarea i monitorizarea progresului unei persoane de-a lungul timpului. 1$. <ASC92 J <e-'+i,r Assess en% SJs%e C, ",r%' en%!)!i f,r C-i)&ren K Sis%e !) &e E+')!'re ' "en%r! C,"ii

-sistem multidimensional i multimetodic, utilizat &n evaluarea comportamentului i a percep iei de sine, pentru copii i tineri @ *-*. ani -mFsoarF aspectele comportamentului i ale personalitFii, care vizeazF at!t aspecte pozitive (adaptative), c!t i negative (clinice), -faciliteazF diagnosticul diferenial i clasificarea educaionalF a unei varietFi de probleme emoionale i comportamentale, -oferF suport pentru stabilirea planurilor de tratament i de intervenie. 1A. LCST9 Lis#,nsin C'r& S,r%in/ Tes%KTes%!) Lis#,nsin &e S,r%'re ' C'r&!ri),r S#,"2 -Evaluarea aptitudinilor de raionament abstract i a aptitudinii de a adopta diverse strategii cognitive ca rFspuns la modificari neateptate ale mediului.

O4ie#%i+e2 -5FsoarF funcia executivF, solicit!nd aptitudinea de a dezvolta i utiliza strategii de rezolvare de probleme adaptate la schimbarea condiiilor de stimulare &n vederea &ndeplinirii unui scop, -=urprinde modificFrile datorate disfunciilor lobului frontal, permite clinicienilor sF evalueze parametrii funcionali implicai &n: planificarea strategicF, cFutarea organizatF, modificarea seturilor cognitive &n funcie de feedbacN-ul primit de la mediul &ncon$urFtor, direcionarea comportamentului cFtre atingerea unui scop i modularea tendinei impulsive de rFspuns. 1B. PDSM - C-es%i,n'r!) &e s#reenin/ 7i &i'/n,s%i# "si-i'%ri# este un instrument de screening, ce permite autoevaluarea simptomelor specifice mai multor tulburFri de pe xa 1, conform D=5-1? Hi realizarea diagnosticului diferenGial, &n orice context clinic sau de cercetare. 1F. CERM - C-es%i,n'r &e E+')!'re ' C,"in/!)!i C,/ni%i+ E ,1i,n') este un #-es%i,n'r !)%i&i ensi,n'), construit pentru a identifica strategiile de #,"in/ #,/ni%i+, pe care cineva le foloseHte dupF ce a trFit anumite evenimente sau situaGii negative. 1=. SACS - S#')' &e '4,r&'re s%r'%e/i#0 ' #,"in/9!)!i , este un #-es%i,n'r !)%i&i ensi,n'), construit pentru a identifica strategiile de #,"in/ #, ",r%' en%') 6n #,n%e:% s,#i'), pe care cineva le foloseHte dupF ce a trFit anumite evenimente sau situaGii negative. 1?. ECI9$ 9 C-es%i,n'r!) &e e+')!'re ' #,"ii),r 9 $( este un instrument de screening care evalueazF cele mai prevalente tulburFri psihiatrice manifestate la copii cu v!rste cuprinse &ntre )-2 ani. E"1-cuprinde , +'ri'n%0 "en%r! "0rin1i Hi , +'ri'n%0 "en%r! e&!#'%,ri, astfel &nc!t adunarea de informaGii de cFtre clinician se realizeazF din contexte diferite. 2>. EDIN3 - 1n+en%'r!) %!)4!r0ri),r &e #, ",r%' en% ')i en%'r 9 3, este un instrument de autoevaluare a trFsFturilor psihologice Hi a simptomelor relevante din punct de vedere clinic pentru dezvoltarea Hi menGinerea tulburFrilor de comportament alimentar. 21. DASS @L,+i4,n& O L,+i4,n&3 - S#')e)e &e &e"resie( 'n:ie%'%e 7i s%res, este un set de trei scale de autoevaluare, construit pentru a evalua stFrile emoGionale negative ale depresiei, ale anxietFGii Hi ale stresului. Este un chestionar care poate fi folosit at!t &n cercetare, c!t i &n context clinic.