SISTEMUL DE PERSONALITATE CONCEPTUL DE PERSONALITATE Personalitatea este obiectul mai multor tiine, fiecare intre acestea consi er!

n "o intr"un un#$i s%ecific& antro%olo#ia biolo#ic' i cultural', sociolo#ia, tiinele e ucaiei, me icina %si$osomatic', istoria( Personalitatea este un sistem bio-psiho-socio-cultural , care se constituie, fun amental, )n con iiile e*istenei i acti+it'ii, )nce%!n cu %rimele eta%e ale e,+olt'rii in i+i ului )n societate( Personalitatea re%re,int' fiina uman' care cunoate, acionea,' i +alori,ea,', transform!n lumea i %e sine- re%re,int', )n acelai tim%, %urt'torul i e*ecutorul funciilor e%istemice, %ra#matice i a*iolo#icePersonalitatea re%re,int' un %ro us, ar i un %ro uc'tor e +alori, me ii, ambiane i )m%re.ur'ri sociale eoarece omul asimilea,' ar i crea,' )m%re.ur'rile, le iri.ea,', le st'%!nete i le tranform'( Personalitatea reprezint un ansamblu sistemic, deosebit de complex al programelor, structurilor profunde, trsturilor, precum i organizarea lor ntr-un mod unic, original i relativ stabil. /iecare ne natem cu un %otenial uman care se +alorific' i e,+olt' tre%tat %rin sociali,are i enculturaie 0asimilarea +alorilor i com%ortamentelor sub forma unei )n+''ri continue1( Antro%olo#ul american R( Linton ar'ta )n 2345 )n lucrarea Fundamentul cultural al personalit ii c' %ersonalitatea uman', ca realitate %si$olo#ic', re%re,int' o %reocu%are +ec$e, la fel e +ec$e ca s%ecia uman'( Dintr"o %ers%ecti+' foarte e*tins' %utem efini %ersonalitatea ca fiin realitatea com%le*' i inamic' a fiec'ruia intre noi( O efiniie structural"e*istenialist' a %ersonalit'ii este at' e All%ort )n lucrarea sa !tructura i dezvoltarea personalit ii, )n urm'torii termeni& personalitatea este organizarea dinamic n cadrul individului a acelor sisteme psihofizice care determin g"ndirea i comportamentul su caracteristic. Personolo#ul american 6(E7senc8 %ro%une urm'toarea efiniie& personalitatea este organizarea mai mult sau mai pu in durabil a caracterului, temperamentului, inteligen ei i fizicului unei persoane- aceast' or#ani,are etermin' adaptarea sa unic la mediu( ACCEPTIUNI ALE PERSONALIT9:II Perspectiva atomist )n abor area %ersonalit'ii este cea mai +ec$e, ar a continuat )n iferite forme s' circule %!n' )n ,ilele noastre( Ea se ba,ea,', %e e o %arte, %e escom%unerea %ersonalit'ii )n elementele sale com%onente, urm'rin stu ierea le#it'ilor lor e funcionare, iar %e e alt' %arte, %e i entificarea elementului %rimar sau constituantul fun amental al acesteia( ;aloroase e*%licati+ i analitic, teoriile e ti% atomist r'm!n totui tributare com%onentelor, omiterii unit'ii, inte#ralit'ii %ersonalit'ii( Perspectiva structural a%recia,' %ersonalitatea %ornin or#ani,area i ierar$i,area elementelor com%onente( e la #lobal, i+i,iunii e la

e la )ntre#,

Pentru coala gestaltist %ersonalitatea este o confi#uraie, un ansamblu e elemente( Perspectiva configura ionist, re,ultat al tr's'turilor este susinut' i e J.P.Guilford %entru care unicitatea %ersonalit'ii re,ult' in mo ul concret e or#ani,are, structurare i interrelaionare i nu in num'rul tr's'turilor( <(P(=uilfor a numit a%roa%e 2>> e factori, ma.oritatea e natur' intelectual'(
1

E*ist' %uncte comune )ntre %ers%ecti+a atomist' i cea structural'( Cea mai e+i ent' este ten ina e i entificare a factorilor ar cea e a oua se im%une %rin sur%rin erea caracterului #lobal i unitar al %ersonalit'ii i are )n +e ere inamica sa, )n ba,a structur'rii i e+oluiei com%onentelor sale )n tim%( Kurt Lewin 02?3>"234@1 %si$osociolo# american e ori#ine #erman', interesat #ru%ului, sesi,ea,' )n structura %ersonalit'ii trei momente succesi+e& e inamica

-#tapa structurilor globale"este una e ti% %rimar, ne ifereniat', slab structurat', mai ales )n %ri+ina cone*iunilor interne( Este e+i ent' )n .urul +!rstei e A ani( "#tapa structurilor semidezvoltate")n interiorul structurii iniiale se iferenia,' funcia i crete #ra ul e inter e%en en' corelati+'( Cel mai %re#nant se e+i enia,' )n %rea olescent'( -#tapa structurilor dezvoltate )n care sunt e.a maturi,ate %rin ti%urile e structuri i %rin ma*imali,area cone*iunilor e ti% re#lator intre ele, ceea ce asi#ur' coeren', stabilitate( Se e,+olt' u%' +!rsta a olescenei %e m'sura maturi,'rii acionale i sociale( Stu iile e anali,' factorial' sunt folosite %entru i entificarea structurii %ersonalit'ii consi erat' ca%acitate efinitorie( Perspectiva sistemic are la ba,' teoria sistemic' a+!n ca %unct e referin' sistemul, )n ca rul c'ruia elementul e+ine im%ortant numai )n m'sura )n care este inter%retat ca sistem, eci ca ansamblu e relaii, e interaciuni i inter e%en ene( Elementul trebuie ra%ortat la conte*t, ceea ce )ntr"un conte*t este element, )n altul e+ine sistem( Acest lucru este %osibil %entru c' elementele se unesc )n subsisteme( Personalitatea este o unitate inte#rati+', su%erioar', un sistem su%raor onat ce nu se %oate re uce la %rocese, funcii %si$ice i nici nu se a au#' la structurile biolo#ice sau %si$ocom%ortamentale %rimare( Este un sistem inamic, $i%ercom%le*, cu or#ani,are ierar$ic' %lurini+elar', care is%une e intr'ri"st'ri"ieiri, asemeni oric'rui sistem( /ora %ersonalit'ii, unitatea, stabilitatea ei se %robea,' mai ales %rin %uterea e a surmonta, e a omina i c$iar e a se im%une )n ra%ort cu o situaie, ceea ce )nseamn' c' e*ist' o inamic' )n e+oluia sa( Din %ers%ecti+a inamismului %ersonalit'ii, contribuia lui Sigmund Freud (2?5B"23A31, me ic austriac, fon atorul %si$anali,ei 0conce%ie teoretico"meto olo#ic' centrat' %e stu ierea +ieii %si$ice interioare a subiectului1 este re+elatoare( Psi$anali,a nu se limitea,' oar la escrierea i clasificarea fenomenelor ci are )n +e ere elementele e eterminare ale +ieii %si$ice interioare i sc$imbarea finalit'ii %si$olo#ice e la cea e ti% e*%licati+ la una ameliorati+', %si$otera%eutic', umanist'( Du%' S( /reu %ersonalitatea re,ult' su%raeta.ate& Sinele, Eul i su%ra Eu"l( in aciunea a trei fore is%use la trei ni+eluri ominate e

!inele $%d& re%re,int' ni+elul incontientului, se iul im%ulsurilor instincti+e, %rinci%iul %l'cerii, al re ucerii tensiunii, situat )n afara raionalului(

#u-l $#go&, im%otri+' este fora contient', or#ani,atoare ce acionea,' u%' %rinci%iul realit'tii i im%lic' #!n ire, raiune, control asu%ra %ornirilor tensionate in incontient( Trebuina )n stare acti+' este e*%resia unui e,ec$ilibru care creea,' la ni+el incontient o %uternic' stare e tensiune ce se e*ercit' ca o for' asu%ra contientului 0al Eu"lui1 care trebuie s' #'seasc' mo alitatea e re ucere a tensiunii , %rin satisfacerea trebuinei( !upra #u-l sau !uper #go-ul re%re,int' sistemul normelor social"morale )nsuite e in i+i , interiori,ate %e ba,' e e%rin eri morale, e moti+e( Su%ra Eu"l eine at!t o ,on' in incontient c!t i una in contient e*ercit!n control, eterminare asu%ra Eu"lui ar i asu%ra Sinelui(
2

At!ta tim% c!t )ntre cele trei instane e*ist' ec$ilibru, +iaa %ersonalit'ii ecur#e firesc, )n sc$imb atunci c!n a%ar tensiuni, cum este ca,ul unor instincte care nu %ot fi satisf'cute, ele sunt refulate, trimise )n incontient( Acolo nu is%ar, nu sunt inacti+e, ci %ot re+eni cu for' s%orit' %entru a fi satisf'cute( Cu c!t conflictul intre libi ou 0fora, %uterea instinctelor se*uale1 i contiin' este mai mare, cu at!t instinctele refulate caut' c'i %ro%rii e a se satisface, c$iar )m%otri+a +oinei i +rerii contiinei( La ni+elul celor trei instane a%ar mecanisme e efulare, e esc'rcare ce %ermit or#anismelor s' se ec$ilibre,e& e e*em%lu unele a%ar sub forma +isului 0incontient1, )n ca,uri mai #ra+e a%ar st'ri morbi e, obsesi+e, ne+rotice( La ni+elul subcontientului se e,+olt' actele ratate 0la%susuri, erori e lectur', e scris1 ba,ate %e automatisme iar mo alit'ile e efulare contiente %ot fi #rosiere 0e*%lo,ii, reacii nest'%!nite, +iolene1 sau rafinate, %rin su%rimarea tensiunii )n alt #en e acti+itate ec!t cea obli#atorie, curent' 0creaii, $obb7"uri1( Dintre cele trei instante, u%' o%inia lui /reu , cea mai im%ortant' este a oua, subcontientul, )ntruc!t trebuie s' satisfac' cerinele Sinelui, ale Su%ra Eu"lui i Realit'ii, s' fie un me iator )ntre cerinele a%aratului %si$ic( Perspectiva psih s cial are )n +e ere cunoaterea %ersonalit'ii concrete, aa cum reacionea,' firesc )n sistemul interrelaiilor, %e ba,a statusurilor i rolurilor )n e%linite( Cn aceast' %ers%ecti+', esena %ersonalit'ii o re%re,int' ansamblul relaiilor sociale, at!t cele macrosociale 0economice, %olitice, .uri ice, morale, reli#ioase etc(1 c!t i cele microsociale 0familiale, colare, %rofesionale, e +ecin'tate, etc(1( A.Kardiner +orbete e un nucleu de baz iar R.Linton e personalit i de statut, confi#uraii %si$olo#ice comune membrilor intr"un anume me iu social sau cu un anume statut( Pers%ecti+a %si$osocial' %resu%une o tri%l' inter%retare a %ersonalit'ii& -situa ional" %ersonalitatea ca %ro us al situaiilor, )m%re.ur'rilor, o ra%ortare la situaiile )n care tr'iete, le %ro+oac', su%ort', +alorific', res%ecti+ la conte*tul social-rela ional"stu ia,' %ersonalitatea )n relaie cu o alta, %entru a +e ea cum se acomo ea,', a a%tea,', coo%erea,'-grupal"ra%ortarea la #ru%, consi er!n u"l nu oar ca un sim%lu conte*t, ci ca instrument e formare a %ersonalit'ii- ac' in i+i ul are %ersonalitate, #ru%ul are sintalitate, care, cu c!t +a fi mai %uternic', mai coerent', cu at!t +a influena %ersonalitatea fiec'ruia( Perspectiva uma!ist Psi$olo#ia umanist', orientare ce s"a im%us )nce%!n cu a oua .um'tate a secolului DD %rin Abra am !aslow" #arl Rogers" # arlotte $u ler" %si$olo#i americani, J.#o en 0en#le,1 i france,ul A. de Peretti %ro%une o %ersonalitate care s' tr'iasc' ansele )m%linirii, satisfaciei, succesului, s' constuiasc' relaii e colaborare, soli aritate i, %e aceast' ba,', s' se im%lice )n marile %robleme ale omului i omenirii 0boal', s'n'tate, fericire, nonfericire, e*%loatare, fraternitate, r',boi, %ace1( Pentru #arl Rogers" unul intre iniiatorii teoriei umaniste, %ersonalitatea trebuie s' se centre,e %e e,+oltarea necesit'ii e autoactuali,are 0 e e,+oltare a %otentialului %ro%riu1 i a necesit'ii %reuirii, at!t a celei e ti% necon iionat 0fiecare este %reuit e una, ou' %ersoane in iferent e ti%ul s'u e com%ortament1 i a celei e ti% social"+aloric, ultima e%en ent' e ceea ce se numete con iii e +aloare, care im%un cunoatere i res%ectare( Earele caracterolo# american G. Allport susine c' tr's'turile %ersonalit'ii se ierar$i,ea,', unele fiin ominante, altele subor onate, la fiecare im%un!n u"se una, ou' tr's'turi ominante, car inale, care le controlea,' %e toate celelalte( Acestea sunt urmate e tr's'turile %rinci%ale, )n num'r e 2>"25 care, eoarece sunt caracteristice in i+i ului se %ot i entifica cu
3

uurin'( Cn afara acestora, sute, c$iar mii sunt tr's'turile secun are, slab e*%rimate, li%site e continuitate, uneori ne#ate c$iar e subiectul )nsui( George Kell% )n 2355 a formulat o teorie %otri+it c'reia fiecare intre noi )i elaborea,' un set e constructe %ersonale n baza experien ei %ro%rii, le utili,ea,' %entru a )nele#e lumea, %e cei in .ur i )n luarea eci,iilor( Constructele %ersonale %ot fi locale sau #enerale, au caracter bi%olar 0e*( sensibil F insensibil, bun F r'u1 i sunt folosite )n e+aluarea celorlali( Potri+it lui =(Gell7, fiecare a+em un set e o%t, nou' constructe su%raor onate i altele mult mai numeroase, subor onate( Personalitatea a%are ca un sistem e constructe ce se inte#rea,' unele %e altele, constructe e constructe" situate la mai multe ni+eluri ierar$ice( Pentru anali,a constructelor %ersonale, el a elaborat o #ril', re%ertoriu, consi erat' a fi %rimul test e %ersonalitate ce ofer' o )nt'rire %rofun ' a felului )n care un om )i )nele#e lumea( STRUCTURA PERSONALIT9:II Structura %ersonalit'ii inclu e, u%a E(Hlate, urm'toarele 0subsistemeF imensiuniFcom%onente1& 2( Ia,a structurii %ersonalit'ii o consituie contiina e sine 0conce%tul e Eu1( J( Subsistemul bioener#etic al %ersonalit'ii& tem%eramentulA( Subsistemul relaional"+aloric i e autore#lare& caracterul4( Subsistemul instrumental al %ersonalit'ii& a%titu ini, creati+itateaF %otenialul creati+5( Subsistemul e orientareF irecional al %ersonalit'ii& moti+e, interese, as%iraii, )nclinaii, con+in#eri, i ealul e +ia'B( ;oina K factor %si$ic cu rol re#lator )n reali,area acti+it'ii( @( Afecti+itatea K factor %si$ic cu rol stimulati+ )n cunoatere i aciune( Com%onentele %ersonalit'ii interacionea,', se or#ani,ea,' i se relaionea,' reci%roc, se ierar$i,ea,' !n natere unei structuri ce is%une e o ar$itectonic' s%ecific'( Cn e*istena concret' a in i+i ului ceeea ce contea,' este nu at!t %re,ena uneia intre aceste laturi, nu at!t #ra ul lor e e,+oltare c!t mo ul )n care se structurea,'( De aceea, %si$olo#ia se centrea,' %e e+i enierea structurii %ersonalit'ii, a relaiilor reci%roce e*istente )ntre laturile i com%onentele sale care con uc, )n %lan %si$ocom%ortamental, la efecte i+erse(

Preci"ri c !ceptuale# i!$ivi$-i!$ivi$ualitate, pers a!-pers !alitate, s mitate%

E*istena, e+oluia i manifestarea fiinei umane %resu%une %re,ena mai multor ipostaze care, ei fiinea,' )n unitate, )n inter e%en en' i interaciune, constituie o obiecti+are e sine st't'toare( Pe e o %arte, +i,'m unitatea fiinei umane i, %e e alt' %arte, subliniem manifestarea ei %rin mai multe i%osta,e( Cn aceast' %ers%ecti+', conce%tele e individ, individualitate, persoan, personalitate, somitate re%re,int' i%osta,e istincte ale subiectului uman( Li, eoarece )n literatura e s%ecialitate aceti termeni a%ar e multe ori ne ifereniai, sinonimi, se im%une elimitarea lor teoretic'( &% I!$ivi$ul M Conform etimolo#iei cu+!ntului 0lat( individuum&, noiunea e individ are %rin e*celen' un sens biologic, su#er!n )nsuirea e unitate in i+i,ibil' a or#anismului cu me iul )ncon.ur'tor 0me iul natural1( M Este o unitate biologic ce se afirm' at!t )n inter e%en ena funciilor i or#anelor )ntre ele, c!t i )n relaiile or#anismului cu me iul )ncon.ur'tor 0me iul natural1( M Este )n )ntre#ime determinat biologic.
4

M Este un re%re,entant al speciei 0uman', animal' i +e#etal'1( M Nu cu%rin e note e +aloare sau e ifereniere calitati+', fiin o noiune a%licabil' tuturor or#anismelor +ii 0in iferent e +!rst' i ni+el e e,+oltare1( '% I!$ivi$ualitatea M Re%re,int' e*%resia in i+i ului ifereniat )n %lan biolo#ic i %si$olo#ic( M Re,ult' %rin i+ersificarea i iferenierea or#ani,'rii structural"funcionale a in i+i ului( Este o s%ecificare a in i+i ului( M Se refer' la o realitate %si$olo#ic' s%ecial'& la structurarea )n interiorul in i+i ului a %roceselor sale contiente, a tr's'turilor %si$o"fi,ice, a iferitelor )nsuiri %ersonale )ntr"o form' unic', nere%etabil' la ceilali( Cn acest sens, fiecare om este o in i+i ualitate istinct'( M Este s%ecific' omului- %rin ea omul se %articulari,ea,', )i ob!n ete s%ecificitatea sa( M Cn lumea animal', ea este mai mult specificitate, %articularitatea fiin mai %ronunat' %e unit'i e s%ecie i familie ec!t %e in i+i,i( M Diferena intre individ i individualitate semnific' trecerea e la fiin a generic K )neleas' ca unitate in i+i,ibil' a s%eciei, la fiin a unic i irepetabil K %erce%ut' contient ca atare, )ntr"un conte*t sociocultural at( M Elementul central al oric'rei in i+i ualit'i )l re%re,int' %ersonalitatea( (% Pers a!a M Unii autori )nlocuiesc termenul e 'personalitate( cu cel e 'persoan(. ;( Pa+elcu afirma c' aceast' %referin' a%are in ou' moti+e& a1 unul e*%rim' ale#erea termenului mai concret i com%re$ensi+& persoana este o fiin' concret', bio"%si$o"social', )n tim% ce personalitatea este o abstracie %si$olo#ic'b1 un alt moti+ e,+'luie o eosebire )ntre sferele acestor conce%te, eosebire care, la r!n ul ei, im%lic' una e con inut. Prin %ersonalitate se )nele#e uneori o %ersoan' remarcabil', e*ce%ional )n,estrat', cu o %o,iie e con ucere i autoritate )n societate- orice %ersonalitate este %ersoan', ar numai unele %ersoane sunt %ersonalit'i( Ple$ano+ folosete termenul e %ersonalitate tocmai )n acest )neles e %ersoan' cu %resti#iu i autoritate )n societate( Dei persoana constituie obiectul %referat al isci%linelor care, irect sau in irect, abor ea,' %roblematica uman', %rin con inutul s'u a%arine, )n %rimul r!n psihologiei( M Este o entitate psi osocial, la ni+elul ei reali,!n u"se interaciunea inamic' intre in i+i ual i social, intre %rocesele %si$ice care stau la ba,a elabor'rii con uitelor i %rocesele %si$osociale care con iionea,' forma i coninutul acestora( Este determinat sociocultural 0statut, etnie, reli#ie etc(1, constituin u"se oar %rin interaciunea omului cu me iul sociocultural( M Desemnea,' sistemul e )nsuiri, relaii i calit'i %si$osociale care au identitate social in i+i ului( Persoana +i,ea,' fiin a concret cu o identitate social determinat 0nume, familie, loc i at' e natere, statut social etc(1 i a+!n o anumit' pozi ie )n ca rul sistemului social, cu anumite re%turi i obli#aii de care este contient. M Desemnea,' o individualitate con&tient de sine i recunoscut e ceilali( Este clar c' nu e*ist' contiin' e sine f'r' sistem e relaii sociale- nu este %osibil' o contiin' f'r' contienti,area rolului social, a %o,iiei in i+i ului )n conte*tul relaiilor sociale( De aceea, abor area %ersonalit'ii nu este %osibil' f'r' a a+ea )n +e ere persoana, f'r' ra%ortarea acesteia la relaiile sociale in care se nate i )n care se e,+olt'( M Este cores%on entul )n %lan social al in i+i ului in %lanul biolo#ic( M Cn tim% ce individualitatea +i,ea,' caracteristicile care iferenia,' un in i+i e altul, persoana nu %oate fi )neleas' ec!t )n relaie, atributele ei s%ecifice fiin ate e interaciunea cu me iul social( M Orice persoan matur, normal e,+oltat', este %urt'toare a unui nucleu al individualit ii sale i se reali,ea,' ca personalitate. M Este o noiune a%licabil' oar omului, ar nu )n )ntre#ime& co%ilul mic este oar un can i at la ob!n irea %ersoanei, iar )n ca,urile %atolo#ice, c!n %si$icul a ultului se estructurea,',
5

r'm!ne oar atributul e in i+i - e asemenea, semnificaia %eiorati+' e Nin i+i O e*%rim' intenia e a sublinia e#ra area social' i moral' a %ersoanei e+enit' sim%l' fiin' biolo#ic'( )% Pers !alitatea M Cn acce%iune curent', esemnea,' persoana maximal valorizat social 0%ersoana %lus o not' e +aloare1( Im%lic' ou' con iii& K a fi recunoscut ca +aloare, ca o in i+i ualitate ce contribuie substanial la +iaa social'K a a+ea contiina c' %ersonal re%re,ini ce+a +aloros( M Cn sens strict %si$olo#ic, este o construc ie teoretic elaborat' e %si$olo#ie )n sco%ul )nele#erii i e*%lic'rii K la ni+elul teoriei tiinifice K mo alit'ii e fiinare i funcionare al persoanei( Re%re,int' modul specific de organizare a trsturilor i nsuirilor psihofizice i psihosociale ale persoanei. Este o sintez $unitate& bio-psiho-socio-istoric i cultural , care asi#ur' a a%tarea ori#inal' a in i+i ului la con iiile me iului natural i mai ales, social( Are caracterul unei structuri vectorizat axiologic i teleologic , trinomul +alori K atitu ini K i ealuri fiin %rinci%alul nucleu funcional care me ia,' elaborarea con uitelor sociale 0D( Cristea, J>>>1( M Este conce%tul central )n ra%ort cu celelalte i%osta,e ale subiectului uman, care asi#ur' at!t continuitatea i coerena %si$ic' )n %lanul istoriei in i+i ului, c!t i funcionarea mecanismelor fun amentale ale a a%t'rii ori#inale la me iul fi,ic i social, %recum i %e cele e re#lare inamic' a com%ortamentelor i e conser+are a %ro%riilor structuri( M Cnele#erea personalit ii ca i,+or!n in individualitate, nu ne %ermite i,olarea ei e NinfrastructuraO biolo#ic' e care r'm!ne le#at'( Dac' nu orice in i+i este %ersoan', orice %ersoan' este in i+i , eoarece %ersonalitatea K in %unct e +e ere #enetic K nu este o sim%l' su%ra%unere, ci un salt i o restructurare( De aceea, %rin persoan i personalitate nu )nele#em numai coninutul contiinei e sine i ima#inea Eului )n contiina altuia, ci ntreaga fiin uman, a ic', aa cum %reci,au S$el on i All%ort, or#ani,area inamic' a as%ectelor co#niti+e, afecti+e, conati+e, fi,iolo#ice i morfolo#ice ale in i+i ului( Personalitatea este o %ersoan' )n e+enire( M Este un mo e a fi al %ersoanei, orice %ersoan' a+!n u"i %ersonalitatea sa- este modelul la care se ra%ortea,' %ersoana, sistemul )n funciune %rin care se manifest' %ersoana( M Dac' la ni+elul persoanei com%ortamentul este un re,ultat al refle*iei, al ale#erii, al eci,iei, personalitatea const' intr"un stil com%ortamental( *% S mitate M Personalitate cu merite eosebite )ntr"un anumit omeniu e acti+itate, care se bucur' e un mare %resti#iu( M Om cu renume mare, ca%acitatea necontestat' )ntr"un anumit omeniu e acti+itate(

+ !ceptele# pers !a,, statutul -i r lul s cial%

&% Pers !a,ul M Re%re,int' exteriorizarea persoanei %rin com%ortament( M Este persoana n rol, omul inter%retat ca un rol social( Deoarece fiecare om %oate .uca mai multe roluri, el se %oate manifesta %rin mai multe %ersona.e( Distin#em, astfel, iferite ipostaze ale %ersona.ului, i anume& a( Persona)ul ca stereotip social , care .oac' rolul aferent %o,iiei %e care o ocu%' )n societate i con iionat e im%erati+ele sociale 0Nce am atoria s' fiuO1b( Persona)ul ca ideal personal $'volitiv(& , care se automo elea,' )n ra%ort cu %ro%riile i ealuri i as%iraii 0Nce +reau s' fiuO1c( Persona)ul ca 'masc(, %rin care in i+i ul %re,int' )n mo eliberat o anumit' i%osta,' %entru ceilali, isimul!n unele faete ale %ro%riei %ersonalit'i 0Nce +reau s' %ar c' suntO1( Persona)ul ca refugiu, con uita im%us' e statut fiin un alibi moral %entru %ro%riul com%ortament 0Nce mi se im%une s' fiuO1(
6

I%osta,ele %ersona.ului se iferenia,' )n funcie e rolurile acti+e %e care le im%lic', e s%ontaneitatea sa creatoare i e %articularit'ile situaiilor concrete )n care se manifest'( E*ist' un str!ns ra%ort )ntre persoan i persona), f'r' ca ele s' se confun e& persona)ul se %re,int' ca o ima#ine fra#mentar' a %ersoanei, ca o a%aren', ca o masc'- persoana constituie realitatea %si$osocial' care se ascun e )n s%atele m'tii- nimeni )ns' nu se %oate a%ro%ia e %ersoan' ec!t %rin interme iul acestei ima#ini, care o re+elea,' i o tr' ea,' 0P( Tournier, 23B51( M Dac' la ni+elul persoanei i entific'm %otenialit'ile %si$osociale ale cui+a, la ni+elul persona)ului se reali,ea,' obiecti+area acestor %otenialit'i 0)n funcie e situaia social' concret' )n care se afl' %ersoana1( M Persoana +i,ea,' elementele e i entitate, continuitate i stabilitate %si$osocial' a in i+i ului, )n tim% ce persona)ul +i,ea,' mo alit'ile e inserie social' acti+' a %ersoanei, %recum i as%ectele con.uncturale 0ce in e +iaa social' a comunit'ii1( M Din %unct e +e ere psihosocial, %ersona.ul este %ersoana )n inter%retarea unui rol social, in %unct e +e ere strict psihologic %ersona.ul re%re,int' mularea %ersoanei )ntr"un model social, in i+i ul )ncor%or!n atitu inile i con uitele %rescrise e societate( M Cntre %ersoan' i %ersona. %ot e*ista rela ii armonioase 0 e coo%erare1, ar i disonan e care, atunci c!n sunt foarte mari, %ot uce la st'ri %atolo#ice 0 e ublarea %ersonalit'ii1( M Obiecti+area %ersoanei la un )nalt ni+el e %erforman' i rele+an' social' ec$i+alea,' cu transformarea %ersona.ului )n personalitate public, i%osta,' )n care e+ine mo el social i re%er a*iolo#ic %entru ceilali( '% Statutul -i r lul s cial Personalitatea re%re,int' mo ul e interiori,are"inte#rare i manifestare )n com%ortament a statutelor i rolurilor( Personalitatea este N e,+oltarea i or#ani,area intern' a is%onibilit'ilor i ca%acit'ilor %si$ofi,ice ale in i+i ului )n ra%ort cu statutele i rolurile %e care i le asum' el )n me iul social atO 0E( =olu, 233A1( M !tatutul esemnea,' Nansamblul e com%ortamente %e care o %ersoan' le %oate ate%ta sau %retin e in %artea altora, )n +irtutea %o,iiei %e care o ocu%' )n +iaa social'O 0<( Stoet,el, 23BA1( Distin#em, astfel, at!t o latur obiectiv a statutului 0 efinit' %rin elementele e*terioare, obser+abile ale com%ortamentelor statutare1, c!t i o latur subiectiv 0const!n in a%recierea i atitu inea %ersoanei fa' e %o,iia %e care o ocu%'1( M At!t efinirea, c!t i funcionalitatea statutelor nu %ot fi conce%ute ec!t )n ca rul unei reele interacionale e %o,iii sociale )n care atribuiile, re%turile i )n atoririle sunt %recis circumscrise, astfel )nc!t s' nu a%ar' ru%turi sau $iatus"uri( /uncia unui statut const' )n contribuia fiec'rei %o,iii la reali,area sco%urilor #ru%ului sau instituiei sociale, )ntr"un conte*t social at( Ca urmare, unul i acelai statut %oate a+ea funcii iferite, )n funcie e conte*tul social concret( M /iecare %ersoan' nu are numai un sin#ur statut, ci un N set de statuteO( Putem iferenia urm'toarele ti%uri e statute& a( Statute actuale i latente 0fiecare om are concomitent mai multe statute, ar %une )n e+i en', )n funcie e situaia social' concret', un anumit statut, celelalte r'm!n!n )n stare %otenial', latent'1b( Statute prescrise sau )nn'scute 0 u%' criterii e +!rst', se*, etnie, reli#ie, naionalitate1, %entru care in i+i ul nu a o%tat i achizi ionate sau ob!n ite 0%rin %rofesie, acti+itate %olitic' sau economic' etc(1, %e care %ersoana le"a ales i %entru obinerea c'rora a f'cut anumite eforturi( Statutul %rofesional ocu%' locul central )n constelaia statutelor asociate unei %ersoane- )n .urul lui se cristali,ea,' toate celelalte statute %ariale- el influenea,' toate celelalte statute ale %ersoaneic( Statute formale 0im%use e o instituie oficial'1 i informale 0#enerate consensual )n ca rul unor #ru%uri sau asocieri s%ontane1( Statute temporare 0con.uncturale, cu o urat' relati+ re us'1 i permanente(
7

e( Statute reale actuale i anticipate 0 orite e in i+i , s%re care acesta as%ir'- as%iraia s%re statute %si$osociale su%erioare e+ine, la un moment at, o trebuin' a %ersonalit'ii, unul intre moti+ele e,+olt'rii sale sociale1( M Statutele sunt complementare 0 e e*em%lu, statutul e %rofesor nu %oate fi corect efinit ec!t )n str!ns' corelaie cu statutul e ele+1( M Com%lementar statutului, rolul re%re,int' as%ectul inamic al acestuia, %unerea )n +i#oare a re%turilor i )n atoririlor asociate statutului( M *olul esemnea,' ansamblul mo elelor i normelor sociale asociate unui anumit statut( Du%' O( Glineber#, rolul in ic' in i+i ului ce anume trebuie s' fac' %entru a"i .ustifica un statut sau altul( R( Linton %reci,ea,' c' rolul este )n fa%t stan ar ul com%ortamentelor ictate e un anumit statut( M Cntre noiunile e statut i rol e*ist' un ra%ort e complementaritate dialectic, acestea re%re,ent!n ou' faete ale %ersoanei aflate )n relaie& statutul esemnea,' as%ectul static i structural al %o,iiei ocu%ate, el fiin eterminat %re%on erent sociocultural- rolul esemnea,' as%ectul inamic i %articulari,at al com%ortamentului %ersoanei care ocu%' res%ecti+a %o,iie, el fiin eterminat %re%on erent %si$oin i+i ual i %si$osocial( Prin asumarea unui rol %ersoana se im%lic' )ntr"o acti+itate care +i,ea,' im%licit )n e%linirea funciilor statutului cores%un,'tor, m'sura )n e%linirii acestor funcii e%in,!n irect e calitatea rolului %restat e %ersoan'( Cu c!t o %ersoan' este mai %otri+it' ocu%'rii unei anumite %o,iii 0%rin ni+el e %re#'tire, e*%erien' social', ni+el a%titu inal, res%onsabilitate social' etc(1, cu at!t istana intre prescrip iile statutare i comportamentul de rol este mai mic', ceea ce se +a reflecta i )n mo ul cum este a%reciat la ni+el social .ocul e rol( M Cntre personalitate i rol e*ist' o relaie e interaciune reci%roc'& nu numai %ersonalitatea influenea,' rolurile sociale 0rolurile %urt!n am%renta %ersonalit'ii1, ci i rolurile influenea,' %ersonalitatea 0rolul fiin un element al inamicii sociale, care nu trebuie )n mo ri#i le#at e statut1(