ZILELE REGELUI -sinopsis[povestea filmului va fi punctata din loc in loc cu inserturi (cartoane) care vor preciza contextul istoric

al actiunii; alte inserturi vor intregi si nuanta actiunea, constituindu-se din texte traduse dintr-o limba necunoscuta, cea a unui motan aflat aproape mereu in preajma eroului principal] B !"#$ % iunie,&'(( In barul Der Grosse Bar, Joseph Strauss, dentistul cartierului petrece. E un barbat trecut putin de treizeci de ani, slab dar care se tine drept, o persoana calda dar si rezervata, inteligenta si, de !apt, un senti"ental. Joseph da de b#ut in bar tuturor, se i"bratiseaza cu cei cunoscuti dar si cu necunoscuti, "erge apoi la toaleta din curte si s!arseste prin a pleca !ara sa-si "ai ia din bar pardesiul. $erge nu departe, la bordelul %% &'(e, unde "atroana il saruta pe !runte si deschide sa"panie, iar toate !etele )*i iau, una cate una, ra"as bun de la Joseph, gratis, rugand sa le uite "aselele dar sa isi a"inteasca de sanii lor. +colo ra"ane Joseph sa-si petreaca ulti"ele ceasuri ale noptii cu ,osa, prostituata cea "ai !ai"oasa din stabili"ent - pentru ca nu are decat un singur san gigantic. Spre di"ineata, Joseph a-unge in cabinetul lui sto"atologic. Dintre "ulte baga-e pregatite pentru dru", "ai veri!ica o data continutul unei genti cu instru"entar, apoi "erge in sala de asteptare a cabinetului si se lungeste pe o canapea. Inainte sa adoar"a, re"e"oreaza cu", intr-o di"ineata cu ninsoare a lui !ebruarie %.//, pri"este un pacient cu un abces puternic, un locotenent de dragoni - pe la vreo treizeci de ani ne"pliniti, scund si cu o constitutie "ai degraba !ragila, dar cu un aer hotarat, disciplinat si calculat chiar, si avand uzanta conversatiei. 0!iterul insista sa il intrebe pe Joseph, cu o oarecare incoerenta de o" inca su!erind, dar "ultu"it de trata"ent, daca nu ar veni cu el in ,o"ania, la Bucuresti, pentru totdeauna1 neluand in serios propunerea, si presat de pacientii care asteptau la rand, Joseph va !i scapat atunci un de ce nu2 Dar avea sa a!le de la unul din ur"atorii pacienti c# cel care toc"ai ii ceruse sa se "ute din tara sa natala e !iul cel "i-lociu al guvernatorului "ilitar al ,enaniei, printul 3arl de 4ochenzolern. Iar anuntul gasit "ai tarziu intr-o gazeta con!ir"a ceea ce Joseph toc"ai a!lase, si anu"e ca se organiza un plebiscit pentru tri"iterea acelui 3arl de 4ochenzolern spre ,o"ania, pentru a ocupa tronul vacant al tarii.

,ezultatul plebiscitului Joseph il stie de-a prea bine, iar cuvintele pentru totdeauna "ai rasuna acu" in "intea lui Joseph, inca o data, inainte sa adoar"a. Di"ineata, Joseph se trezeste cu batai in usa. $ah"ur, striga Sieg!rid dar nu ii raspunde ni"eni, apoi cauta intr-o "apa si gaseste cu greu un plic cu sigiliul regal, deschide usa si arata soldatului in uni!or"a de dragoni continutul plicului. 5ri"este in schi"b o harta, cateva docu"ente, o scrisoare si o punga cu tutun in care descopera ca sunt ascunse o "ulti"e de "onede de aur. +poi baga-ele ii sunt urcate in trasura in ti"p ce el, revenit in cabinet, striga din nou, de "ai "ulte ori Sieg!ried. Joseph iese in cele din ur"a cu un "otan Sieg!ried, instalat intrun cos, incuie usa cabinetului, lasand o cheie in cutia postala si urca in trasura. 6rasura porneste si e ur"arita o vre"e de o pisica, ti"p in care "otanul nu se opreste din "iorlait. #$) !* +up, ce, in !omania, -uza abdic,, iar .ilip # din Belgia refuz, tronul principatelor, de frica otomanilor care nu acceptaser, unirea dec/t pe durata domniei lui -uza, c,rturari rom/ni, printre care $0 1olescu, "0 -atargiu si $0 2aralamb, cu ajutorul unor nobile doamne de origine romana din 3nalta societate occidentala, reu4esc sa 3l conving, pe $apoleon al ###-lea, imparatul .rantei, sa aleag, 4i sa binecuv/nteze pentru tronul vacant al !om/niei pe -arol de 2oc5enzolern, inrudit cu casa regala prusaca dar si cu casa imperiala franceza0 +!lat acu" intr-un tren, Joseph veri!ica harta si traseul ocolitor, pe care 7arol il roaga in scrisoare sa il ur"eze. 8a trebui sa apeleze si la o identitate !alsa pentru ca, Joseph, prusac, si-ar putea pri"e-dui calatoria si chiar viata din "o"ent ce razboiul +ustro-5rusac sta sa izbucneasca. $otanului Sieg!ried insa pare sa nu ii priiasca deloc calatoria. Sta, apatic, in cosul lui. +-uns la 9urich, intr-o ca"era de hotel, Joseph ii vorbeste "otanului cu sanatatea grav a!ectata de calatorie. Joseph il roaga sa il ierte dar si sa inteleaga cu" ca vrea o schi"bare la cei :; de ani ai lui, c# !ac i"preuna un ocol pentru ca destina(ia sa r#"'n# secret#, dar vor a-unge curand. Joseph ii "ai a"inteste "otanului c# e greu !#r# o "a"a *i o sora pierdute atat de tragic, )ntr-un incendiu. El, "otanul, probabil ca nu stie cu" e asta. In ca"era de hotel, un secretar al !a"iliei 4ochenzolern il viziteaza pe Joseph si ii da un pa*aport !als, i"preuna cu noi indicatii. In ti"p ce Jospeh traverseaz# Bodensee, "otanul, pus la curent de-acu" cu situatia, pare sa-si revina. Intr-o scurta escala la $unchen, "otanul insanatosit de-a, se pli"b# i"preuna cu Joseph in Englischer Garten unde, in ti"p ce stapanul bea o bere, Sieg!ried intra in con!lict cu un catel ca" agresiv. $otanul scapa insa elegant, urcandu-se intr-

un copac si usurandu-se, de sus, !ara "ila, pe patrupedul violent, spre "irarea lui Joseph si revolta stapanului de catel. +!lat pe un alt vapor, pe Dunare de aceasta data, Joseph e che"at, ca singur doctor la bord, sa asiste la o na*tere, cea a sotiei tinere a unui baron rus, "ai in varsta. Inar"at cu geanta cu instru"entar sto"atologic si un lighean cu apa !iarta, Joseph, nea"tul cu acte de elvetian, "o*e*te baietelul baronului rus, pe vaporul a!lat sub pavilion austro-ungar si da peste cap, cand ter"ina treaba, trei paharele de vodca, coplesit !iind cu "ultu"iri. De-abia dupa debarcare, cand urca, printre nori de pra!, intr-o trasura care il va duce in Bucuresti, Joseph gaseste, strecurat in buzunar, un dar pretios de la baron, un inel cu dia"ant. B6-6! )*# % iulie, &'(( 6rasura lui Joseph, zdruncinata de o "ulti"e de gropi, parca "ai "ari si "ai adanci atunci cand intra in Bucuresti, a-unge la si asteapta o vre"e in !ata a ceea ce pare o casa "ai instarita, dar in -urul careia se pli"ba in voie gaini si porci grasi, plini de noroi. In trasura urca un locotenent care vorbeste ne"teste si care se prezinta1 il va a-uta pe Joseph sa se aco"odeze si sa-si gaseasca o casa. 6rasura porneste si Joseph a!la de la locotenent ca edi!iciul din !a(a caruia toc"ai pleaca e palatul regal. +poi lui Joseph pri"este s!aturi pentru a putea supravietui pri"elor zile de sedere in Bucuresti In casa inchiriata pe <ipscani si a!lata in renovare, Joseph toc"ai concediaz# lucr#torii autohtoni spunandu-le ca nu se pot lungi atat la lucru. <ucratorii staruie sa ii "ai ceara bani dar, Joseph, punand in !a(a lor o hartie cu socoteli, le da atat cat zice ca "ai are si ii s!atuieste sa plece pentru ca pri"esc, oricu", prea "ult. Joseph, putin indignat, "erge apoi si deschide o "ica ascunzatoare !acuta in podea unde tine "onedele de aur si inelul cu dia"ant1 cu"paneste si ia o "oneda de aur. 6recand prin !a(a vitrinei unui croitor, dar nei"prsionat de ceea ce vede, Joseph se hotaraste sa se rada si il cunoaste ast!el pe 0tto 4uer, !rizerul, durduliu si vorbaret. Joseph i se plange de "izeria din oras, de obiceiurile ciudate ale oa"enilor dar !rizerul incepe, prag"atic, sa il in!or"eze, despre cativa "e*teri ne"ti pentru cas#, despre "ateriale de constructie, despre "agazine si piete. Joseph a!la si de unde isi co"andase 0tto 4uer scaunul de !rizer si isi da sea"a ca unul ase"anator s-ar potrivi de "inune la parterul casei lui, acolo unde isi a"ena-eaza cabinetul dentar. $ai tarziu, la o bere, Joseph si 0tto stau de vorb# despre tara lor cea noua, cu politica ei de neinteles, cu !urturile si coruptia ei, dar si despre o posibila pro!esoara de ro"ana pentru Joseph, $athilde, !iica unui optician, si el nea"t, o !ata cu !or"e "ai "ult decat generoase, care insa n-ar putea acu" sa-l "editeze pe Joseph pentru ca are v#rsat de v'nt. 7ei doi incep sa isi i"agineze cu" di!eritele zone ale corpului !etei se u"plu cu bubite rosii iar Joseph pro!ita

de ocazie si se plange si de serviciile prostituatelor din Bucuresti. 0tto insa pro"ite ca il va a-uta si in aceasta privinta, cu cateva adrese. In cabinetul de-a aran-at, in care Joseph "ai des!asoara cateva planse anato"ice cu descrieri in ne"teste si apoi le !i=eaza pe pereti, e"otia este "are cand, pe neasteptate, soseste regele 7arol. Dentistul )i scoate regelui o "ica bucata de os in!ipta intre gingie *i un dinte, apoi ii trateaza in!la"atia. Sezand pe noul scaun de !rizer "odi!icat, 7arol il intreaba pe Joseph, pro!itand de ti"pul in care acesta pregateste un re"ediu, cu" i se pare in Bucuresti. Joseph ocoleste cu gri-a subiectele despre care discuta cu 0tto si, continuandu-si cu "inutiozitate "unca, observa ca regelui ii va iesi o "asea de "inte. Inainte sa plece, grabit, 7arol ii spune ca, in aceasta situatie, va trebui sa vina cu el intr-o calatorie. Joseph nu apuca sa a!le a"anunte, si de-abia reuseste sa ii spuna regelui, inainte sa se desparta de el, in ro"aneste> g#sesc !ericit tine "aiestat #$) !*7 #n august &'(( regele -arol revoc, consiliul de mini4tri, renun8/nd la vremelnic la Br,tianu 4i !osetti despre care 3n vest se zice c, sunt cei care conduc tara in locul regelui - desi 9ccidentul e cel care pare ca l-a abandonat pe -arol, nevoit sa se descurce singur cu corup8ia din 8ar,0 #n acelasi an -arol impune totusi concesiunea )troussberg care va adauga noua sute de :ilometri de cale ferata celor saizeci deja existenti intre Bucuresti si 1iurgiu, si, prin manevre diplomatice complicate, reuseste sa ob8ina concesii de la )ublima ;oart, printre care moneda proprie si m,rirea armatei0 "a #stanbul, -arol primeste noul firman domnesc, confirmarea in <functia= de domnitor0 Dupa ce cupeurile cele iuti poposesc, inainte sa soseasca la Dunare, la "arginea unei paduri unde sunt curatate de pra!ul gros asternut pe dru"ul de la Bucuresti, convoiul de trasuri al lui 7arol trece !luviul cu bacul si e inta"pinat pe "alul celalalt de 0"er-pa*a care d# onorul si anunta ca suita, din care !ace parte si Joseph, va lua trenul c#tre 8arna. In tren, Joseph discuta cu bucatarul ro"an cel guraliv si ii !ura retete. 7and vine insa vorba de "irodenii, trebuie sa se !oloseasca de gesturi sau de lungi e=plicatii? Intr-un ast!el de "o"ent de inti"itate gastrono"ica, Joseph e che"at )n vagonul lui 7arol pentru a-i potoli in!la"atia provocata de "aseaua de "inte. 7and ter"ina trata"entul, 7arol il roaga pe Joseph sa "ai ra"ana si cei doi incep sa stea de vorba despre "ersul tarii, Joseph "ai "ult ascultand iar 7arol povestind obosit, nesigur *i agitat. <a despartire, regle ii strange puternic "ana lui Joseph, cerandu-i sa !aca in asa !el incat su!erinta sa-i dea pace "acar in "o"entul intalnirii cu sultanul. @oaptea, pe vaporul care navigheaza spre Istanbul, "ul(i dintre calatori au r#u de "are. 5rintre su!erinzii de pe punte sau cei care nu vor sa intre la loc in cabine toc"ai pentru ca se si"t "ai bine, Joseph "erge spre cabina regelui unde e lasat sa intre de catre un o!iter care pare si el a!ectat de "ersul pe "are.

7arol are de ales intre a dor"i, ceea ce nu reuseste si a reciti a zecea oara protocolul vizitei la sultan, ceea ce nu are po!ta sa "ai !aca. Joseph il incura-eaza, ii da o bautura cal"anta care il va a-uta sa adoar"a si pro"ite sa revina a doua zi di"ineata. Di"ineata, Joseph scoate dintr-un saculet pe care il tine ascuns in captuseala gentii de dentist un ceai !acut din niste ciuperci speciale si ii da regelui sa bea o portie. 5ri"it de catre sultan in aceeasi di"ineata, 7arol nu nu"ai ca nu respecta protocolul> nu se inclina cu" ar trebui ci da "ana cu sultanul, nu se aseaza pe -iltul care ii e destinat ci se aseaza langa sultan si devine deosebit de volubil si prietenos, interesandu-se "ai putin de !unctia si "ai "ult si "ai direct de persoana sultanului si castingand ast!el o neasteptata si"patie. 7u toate insistentele, cu toate su!erintele regelui pe care capul il doare ingrozitor, iar "aseaua de "inte il supara din cale a!ara, Joseph nu ii "ai da lui 7arol ceai !acut din ciupercile cele speciale nici a doua zi, nici in cele cateva zile in care 7arol ra"ane, de curtoazie, la curtea sultanului +bdul-+ziz. 7'nd Joseph se intoarce, aseaza la intrare, ziarul citit pe dru", in care se vorbeste despre abilitatea diplo"atica, cura-ul si patriotis"ul lui 7arol in !ata sultanului dar si despre cresterea considerabila a birului pe care ,o"ania il plateste 5ortii. +poi, striga "otanul, repetat, dar acesta nu raspunde. Il gaseste pana la ur"a pe Sieg!ried sub p#tur#, acolo unde, povesteste 0tto, !rizerul, "otanul a stat i"preuna cu pisica spalatoresei adusa chiar de el, ca sa ii tina de urat "otanului in lipsa lui Joseph? In apropiere, unul din scaune e zgariat si crestat iar plusul ii e strapuns intr-o "ulti"e de locuri "otiv pentru care "otanul e aspru do-enit. cel ce intelege insa limba scrisa a pisicilor poate descifra cu usurinta ca, pe scaunul deteriorat e scrisa o oda de multumire a motanului )iegfried catre frizerul 9tto care, in lipsa lui >osep5, l-a 5ranit, i-a cusut urec5ea r,nit, in lupte cu alti motani si i-a adus o copila pisic, cu bulgari roscati in blana cea neagra si care acum nu mai e deloc copila0 BA7A,ES6I dece"brie, %.//, a-un de 7raciun 7and Joseph crede ca ar putea de-a sa inchida cabinetul, soseste un pacient cu o "asea stricata pe care Joseph se pregateste sa i-o trateze. 5acientul insista in schi"b ca "aseaua sa ii !ie scoasa chiar daca dentisul il s!atuieste indelung sa aleaga varianta trata"entului, "ai ales din "o"ent ce si-o poate per"ite. Inciudat, Joseph trebuie totusi sa se con!or"eze dorintei clientului. +poi da liber, "ai devre"e, pentru ca e a-un de 7raciun, noii slu-nice betege si, cu!undat intr-un !otoliu si "olesit de c#ldur#, "#n'nc# un *trudel. +doar"e cateva "inute in ti"p ce clopotele chea"a din departare, de peste tot, enoriasii, pentru slu-ba de 7raciun.

Andeva langa turnul Baratiei, Joseph o vede pe $atilde, !ata opticianului, venita si ea pentru slu-ba. $atilde nu "ai are acu" varsat de vant dar Joseph nu are cura- sa "earga sa ii vorbeasc#. Se intalneste in schi"b cu 0tto si "erge la el acasa ca sa se in!rupte dintr-o !riptura de gasca dupa care se roaga a"andoi pentru cei saraci, atat de oropsiti in noua lor tara. $otanul Sieg!ried nu inceteaza sa toarca in cosul sau. 6arziu, !ara stiinta lui Joseph, o trasura cu un locotenent al regelui sta ti"p de o ora in !ata casei lui Joseph, cu un bilet prin care regele il invita sa bea ceaiul in aparta"entul sau, in coltul a"ena-at langa bradul din biblioteca. ,egele, in asteptare, !u"eaza invartindu-se in -urul unei "ese pe care se a!la "ai "ulte scrisori catre !a"ilie, nici una ter"inata? Bucuresti, mai, &'(? Joseph isi pregateste indelung instru"entarul, il pune in geanta de doctor si pleaca spre 7arol unde e asteptat. ,egele insa nu are nevoie de trata"ent ci ii "ai cere lui Joseph din ceaiul !acut din ciuperci. +r vrea "acar reteta. Joseph spune, ezitant, ca nu "ai are ceai si din pacate a pierdut pana si ur"a !urnizorului ger"an. 7ei doi a-ung apoi sa vorbeasca despre deza"agirile lui 7arol !atza de tara. Joseph, cu tact si delicatete il intreaba despre viata inti"a iar 7arol "arturiseste ca nu a "ai !ost cu o !e"eie de cand a renuntat la uni!or"a de dragon. +casa, Joseph, cauta in spatele unui dulap si, dintr-o cutie ascunsa acolo, scoate ceaiul !acut din ciuperci. Se pregateste sa toarne din el intr-un pliculet. +poi se razgandeste si pune cutia cu ceai inapoi in ascunzatoare. Andeva dincolo de biserica Silvestru, Joseph da ordin sa se renoveze !atada, holul si una din ca"erele unei case vechi si "ici, in curtea careia "ai asterne si un dru" de pietris. In acest !el, locul incepe sa nu "ai se"ene a ceea ce e de !apt un bordel. Joseph aran-eaza ca una din !ete, oarba, sa !ie pregatita in ziua de %/ "ai, iar $areta, batrana conducatoare a stabili"entului, se tine de sarcina si i"baiaza !ata, ii unge trupul cu lapte de "agarita si capsuni, ii stropeste parul cu ulei de "acese si paraseste "ai tarziu casa i"preuna cu celelelate !ete. +st!el, regele 7arol, dechizat in negustor, isi petrece noaptea uitand de do"nie si de sine, in bratele !etei oarbe care, dupa plecarea lui 7arol, gaseste, pipaind pe, pe "asa, o bucata de panza delicata, batista lui 7arol cu "onogra"a regala. februarie, &'(' 7u un cos cu "erinde si altul in care "otanul e varat sub un pled ca sa !ie aparat de !rig, 0tto *i Joseph "erg la sp#l#toreasa lor, peste dru"1 ea e stapana pisicii care i-a tinut de urat lui Sieg!rid cata vre"e stapanul a !ost plecat. Inainte sa a-unga la spalatoreasa, Joseph a!la de la 0tto ca $athilde s-a logodit dar tristetea ii dispare, "ancand pl#cint# *i band rachiu. Intre ti"p "otanul isi revede perechea si descopera !ructul iubirii lor pisicesti, patru pisoi, pe care, i"preuna

cu "a"a lor, Joseph ii cu"para si ii aduce, in acelasi cos acoperit de pled, pana la el acasa. iunie, &'(' In har"alaia asurzitoare de la $osi, Joseph "erge in obor si la balci ca sa vada cu" se ras!ata lu"ea si se ras!ata si el cu iaurt rece de oaie si castane coapte. $ai tarziu, dupa doua beri, adoar"e in parc pe o banca si viseaza ca piticul pe care toc"ai il vazuse "ergand pe o sar"a, creste, a-unge la di"ensiuni nor"ale si il ia undeva intr-un cort racoros ca sa ii destainuie ca cerul o sa se deschid# si ca, )ntr-o !lac#ra, va vedea !apte *i ti"puri noi. Joseph se trezeste, a"etit, si "erge sa co"ande o !riptur#. $ancand cu prea "ulta po!ta, se ineaca dar e a-utat s#-*i revin# de un cunoscut, pictorul *i !otogra!ul regelui care se aseaza langa el si bea si el o bere. Joseph cere ve*ti despre rege. Botogra!ul il anunta ca va avea o surpriza si, asa cu" da de inteles, "ai tarziu, apare la !a(a locului chiar regele cu convoiul sau. Botogra!ul )l p#r#se*te pe Joseph pentru a se urca intr-un turnulet i"provizat de unde il !il"eaza pe 7arol. Joseph striga si el si se agita pana cand soldatul care pazeste locul il lasa sa urce in turnulet, de unde prive*te atent "i*c#rile regelui. <a un "o"ent dat, are chiar i"presia ca regele l-a vazut si se bucura. 0 ploaie venita brusc produce agitatie. ,egele dispare si toata lu"ea alearga, in toate directiile. Joseph )*i caut# o tr#sura *i zareste o tanara !ru"oasa alaturi de doi copii pentru care se aventureaza sa opreasca din "ers o tr#sura. +re noroc insa pentru ca inauntru se a!la un -udecator pe care il cunoaste si sunt invitati si au loc sa sa urce cu totii. Bace cunostinta cu tanara !e"eie care are pal"e "ici si incheieturi subtiri si a!la ca o chea"a Elena si ca e sarboaica si"tindu-se !oarte atras de ea. Se bucura tare atunci cand "ai a!la ca Elena nu e nicidecu" "a"a ci doar guvernanta copiilor. +puca sa stea de vorba putin si Elena il intreaba, cu un aer preocupat, ce crede ca s-ar inta"pla daca dracul ar reusi sa taie capul s!-lui Ilie. iulie, &'(' 5rintre scaunele serios a!ectate de ghearele "otanului, dar carora nu pare sa le "ai dea atentie, Joseph isi cere scuze ca e ca" distrat in ulti"a vre"e si, intradevar, cand ii da de "ancare "otanului, acesta se repede la castron, !la"and. Joseph ii povesteste apoi "otanului despre Elena si despre o teorie savanta con!or" careia daca Ilie, proorocul responsabil de ploi, seceta, !oa"ete, boli si razboaie, isi pierde capul, retezat !iind de @ecurat, o serie intreaga de nenorociri se vor abate asupra "uritorilor, inclusiv intruparea su!letelor "ortilor in oi si capre, pri"ele ur"andu-l pe D-zeu iar cele din ur"a pe Diavol. Joseph se "ai intreaba si de ce oare nu i-a dat decat el Elenei adresa lui2 +r !i trebuit el sa o ceara pe a ei, pentru ca iata, de la discutia despre prooroc au trecut de-a patru zile si nu a pri"it nici un se"n. #ata si ce a scrijelit motanul pe scaunele din odaie7

pe scaunul de la mijlocul mesei, langa soba7 o oda vec5e de doi ani, adresata frizerului 9tto caruia motanul ii datoreaza re3ntregirea familiei - cu pisica si puii0 in coltul dinspre fereastra7 o oda mai noua, adresata lui >osep5 care i-a facut usoara desp,r8irea de pui si a ales bine viitorii lor stapani, >osep5, cel caruia ii multumeste si pentru timpul pe care i l-a mai lasat cu pisica lui inainte de plecarea ei, la noul stapan, nu departe, la frizerul 9tto in alt colt, cel mai apropiat7 o incantatie de linistire a forfotei din inima stapanului, cel cu somnul si pofta de mancare pierdute pana cand se va putea apropia de sufletului si viata femeii numite lena In ti"p ce e ocupat cu un pacient, clopotelul de la usa suna de "ai "ulte ori si Joseph insista ca usa e deschisa. 7and Joseph se hotaraste sa deschida, un pusti de vreo %C ani care da sa plece apuca sa ii dea lui Joseph un bile(el de la Elena cu nu"ele unei biserici si o ora care se apropie cu repeziciune. 5e Joseph il asteapta un sir prea lung de pacienti si dentistul e pe punctul de a le spune ca nu "ai poate ra"ane dar se razgandeste. 7ontinua sa lucreze. $ai tarziu, "erge in !uga spre biserica indicata in bilet, unde o intalneste pe Elena, cu care iese nadusit din biserica pentru a aprinde cate o lu"anare, una . pentru vii si una pentru "orti. 7oatele si "ainile li se ating desi cei doi nu schi"ba nici un cuvant, si, in acelasi "o"ent, Elena, privindu-l in ochi, ii strecoara lui Joseph un alt biletel. Inainte ca Elena sa dispara din nou, Joseph ii da Elenei tranda!irul de la butonier#, si citeste "ai apoi in bilet, data *i ora la care tat#l copiilor salvati cu trasura de catre Joseph, il invita pe acesta, drept "ultu"ire, sa !aca o vizita la conacul sau. Joseph isi pregateste cu aceeasi atentie costu"ul si geanta cu instru"ente "edicale apoi iese din casa. 6rasura il poarta undeva in a!ara Bucurestiului la un conac in !ata caruia, pe iarba proaspat cosita, il asteapta chiar Elena, insotita de copiii de care are gri-a, ai unor sarbi de vita nobila. Se discuta si se ia o gustare, prile- cu care Joseph anunta ca, pentru ca, din inta"plare, toc"ai vine de la un pacient si are cu el instru"entele, ar putea sa !aca un consult dentar !a"iliei. $ai tarziu, l#sati singuri )n odaia destinata ad-hoc consulta(iilor, Joseph o )"br#(i*eaz# pe Elena si cei doi stau asa, un ti"p care pare !ara s!arsit. In ti"pul "esei de pr'nz, Joseph, !olosind o "ulti"e de e=presii stiinti!ice declar# c# Elena are paradontoz# si lasa sa se inteleaga ca boala ar provoca durerei cu"plite. $ai apoi e"ite parerea ca boala ar trebui sa !ie tratata de doua

ori pe s#pt#"'n# dar ar !i "ai bine ca aceasta sa se inta"ple chiar in cabinetul sau din Bucuresti. $ai tarziu, soseste si vata!ul casei pentru a se putea stabili "o"entele prielnice vizitelor Elenei la do"nul doctor. +-uns acasa, Joseph se pierde in visare in ti"p ce "otanul ter"ina de zgariat o alta piesa de "obilier Joseph o inta"pina pe Elena in oras, se intreaba unde se pot pli"ba se vor !eri, ni"eni nu trebuie sa a!le ni"ic despre adevarata natura a relatiei lor, si, pentru asta, hotarasc ca in locurile aglo"erate sa "earga, cand unul, cand altul, la cativa pasi in !a(a celuilalt. Joseph e !oarte atent cu Elena si ii spune ca trebuie sa aiba gri-a - are )ncheieturile si gleznele atat de sub(iri. Din nou in vizita la boierul sarb, Joseph a!la ca acesta planuieste sa isi "ute !a"ilia inapoi in Serbia pentru c# !a"ilia lui poate sa recastige tronul care le-a apartinut odata. Joseph ar intreba daca, in acest caz, va pleca in Serbia si Elena dar nu are cura- sa isi duca intrebarea la bun s!arsit. ?poate pentru ca vata!ul e prezent si el, acelasi vata! care pro!ita de un "o"ent in care ra"ane singur cu Joseph pentru a-l intreba cu" "erge trata"entul. Joseph raspunde ca "ai sunt inca "ulte de !acut, ceea ce pe vata! il ne"ultu"este vizibil. [august, &'('] Elena discuta indelung cu Joseph in cabinetul acestuia. In clipele de tacere, cei doi se saruta si !usta Elenei urca din ce in ce "ai "ult dezvelind o piele alba si cati!elata care !rea"ata la atingerile delicate ale degetelor dentistului. 7u ocazia alte vizite, Joseph o invita pe Elena in odaia de la eta- unde ii !ace cunostinta cu "otanul. Se saruta, se i"bratiseaza si se lungesc i"preuna in pat. Busta Elenei incepe din nou sa se ridice dezvelindu-i de data asta in intregi"e pulpele. Joseph )i dezveleste apoi Elenei s'nii *i "ai apoi ii uda cu lacri"i, iar Elena, tre"urand, ar vrea scape de por-artiere, de -upa, de ciorapii de "atase si toate panzeturile de sub rochie dar Joseph o opreste, o ia in brate *i )i *opte*te cuvinte in ger"ana, purtand-o prin ca"era, ca pe un copil cu !ebra. Joseph si Elena "erg, ca de obicei, unul inaintea celuilalt, prin oras, a-ung la turnul Baratiei, cl#direa cea "ai )nalt# din urbe, a carui usa o deschide un barbat gras, ispravnicul turnului, care vorbeste !ru"os de prietenia sa cu !rizerul 0tto si rade tot ti"pul. +-uns sus, Joseph ii povesteste Elenei cu" "a"a *i sora lui, in perioada cea "ai grea din viata lor, au "urit intr-un incendiu, pentru ca bausera din ceaiul e=tras de Joseph din ciuperci, iar Elena il i"bratiseaza si il strange "ai tare chiar decat in ziua in care varsase lacri"i pe sanii ei. +cu" "erg in oras, unul langa celalalt, de "ana, u"ar lipit de u"ar, desi Elena ii spune lui Joseph ca vata!ul a devenit "ai suspicios de cand boierul si boieroaica sunt plecati. 7ei doi se surprind vorbind de-a despre casatorie. Si, cand intra intro co!etarie, pentru a serba proaspata te"a de discutie, sunt vazuti chiar de catre vata! care intra dupa ei in co!etarie, incepe sa voci!ereze, il agreseaza pe Joseph 9

cand acesta se ridica de pe scaun, a"enintand cu un cutit, o ia de "ana pe Elena si o taraste a!ara, in ti"p ce aceasta ii !ace se"n lui Joseph sa nu incerce sa intervina. Dusa la conac, prizoniera e inchisa chiar in ca"era ei de unde insa a"eninta sa iasa pe !ereastra. Dupa cateva zile, la !rizerul 0tto, Joseph se intalneste cu un barbat subtire, intre doua varste, cu aer de s"echer, pe care il toc"este sa o rapeasca pe Elena precizand insa ca salvatorul sa aiba "are gri-a Elena are incheieturile "ainilor atat de subtiri. Elena insa ia un vatrai in "ana atunci cind aude zgo"ote apropiindu-se de ca"era ei. E cat pe-aici sa il loveasca pe salvatorul care intra pe !ereastra, dar intelege "ai apoi care e situatia. Ezita totusi si re!uza pana la ur"a sa plece din casa boiereasca. Salvatorul a-unge inapoi la Joseph si ii in"aneaza un biletel de la Elena in care ea ii scrie ca nu se va lasa r#pit# dec't alta data, dup# ce Joseph ii pro"ite )n scris c# se c#s#toresc ortodo= si c# a*a o sa !ie botezati si copiii, c# nu va bea, nu va curv#s#ri *i nu se va "ai atinge de ceaiul de ciuperci. Joseph !ace -ura"antul singur, cu voce tare, )n li"ba ger"an#. Elena si Joseph ies din biserica, sub o ploaie de grau, aruncata de cele sapte persoane prezente la cere"onie !ara a socoti si "otanul Sieg!ried. Elena se intristeaza nevazand printre cei sositi la biserica pe nobilii sarbi langa care traise atatia ani Joseph stie ca Elena le-a scris in repetate randuri dar a!la acu" ca nici pana acu" n-a pri"it raspuns. <a picnicul dat in cinstea casatoriei, Joseph o arunc# pe Elena, inca intristata, )n ap# asa e traditia acolo de unde vine el. Elena, "ai intai neintelegand ce se inta"pla, apoi suparata "ai tare, se inveseleste totusi si, uda, il i"bratiseaza indelung pe Joseph, u"ezit si el considerabil pe aceasta cale. [anul pisicesc &@A'( % luna pestilor proaspeti, aprilie &'(B] oda motanului inc5inata dragostei dintre lenea si >osep5, ale caror trupuri sunt albe, fara coada, se ascund sub cearsafuri si acolo se incolacesc, se unduiesc se arcuiesc si freamata $irati ca au a-uns asa de repede, atat de departe, la Giurgiu, Joseph si Elena coboara din tren. 5e Elena se vede de-a ca e insarcinata. + avut insa po!ta sa se pli"be in orasul de pe "alul Dunarii si sa vada !luviul si "ai ales, sa priveasca in departare, spre tinuturile ei natale, devenind ast!el !oarte "elancolica. Joseph prinde o ocazie si schi"ba vorba povestind despre alte cai !erate a caror constructie toc"ai a !ost ini(iata de rege, despre !aptul ca regele !ace o re!or"a in ar"ata, regele pe care el, Joseph, il considera, "ai departe, prietenul lui. Elena intreaba de ce nu se "ai vede insa cu regele daca sunt prieteni.

10

<a un bi-utier, Joseph vinde inelul pe care l-a pri"it cadou pentru nasterea la care a asistat pe Dunare. +poi "erge la o "oasa pe care o plateste dinainte, pentru nasterea Elenei. Se intoarce acasa si ascunde banii in ascunzatoare laolalta cu celalalte "onede, toc"ai inainte sa vina Elena, cu niste haine pentru copil pe care le pune in dulapul rezervat viitorului "e"bru al !a"iliei, incepand cu aceasta ocazie sa reordoneze totul. Joseph ii spune ca ar trebui sa se "ai si odihneasca. Joseph e che"at la rege si "erge la palat in secret. @u e vorba insa de vreun trata"ent. ,egele a auzit ca s-a casatorit, si il !elicita, el din pacate nu isi gaseste o printesa iar prostituata cea oarba, ea o binecuvantare si un bleste" in egala "asura. 7arol ii "ultu"este lui Joseph pentru gasirea ei, pentru ca i-a preparat ceaiuri vra-ite si pentru ca i-a !ost "artor singuratatii de rege, apoi vorbeste insa cu ocolisuri, ii spune de zvonurile care s-ar putea naste, de secretul care se i"pune pastrat si adauga ca, din pacate, Joseph s-ar putea sa nu "ai !ie che"at la palat cerandu-i dentistului intelegere si chiar iertare . 7u "ana tre"uranda, Joseph goleste paharul apoi cei doi tac o vre"e, se i"bratiseaza si se despart. Desi burta Elenei anunta ca sarcina e in luna a saptea sau o opta, Elena, conduce energic pregatirile pentru venirea copilului1 trece zilnic pe la "oasa, "uta "obila de-abia lasandu-se a-utata de Joseph si triaza scaunele zgariate pentru a le tri"ite la reparat. 5isica trece pe langa unul din scaunele cele "ai zgariate si se uita cand la scaun, cand la stapana. [anul pisicesc &@A'? % luna barlogurilor calde (ianuarie)] incantatie a motanului pentru nasterea cu bine a celor cinsprezece pui ai lenei % nu pot fi mai putini la numar dupa cat de mare a ajuns sa fie burta ei [martie, &'(B] In ti"p ce Joseph are gri-a de un pacient, "otanul se in!iinteaza in cabinet si "iauna indelung pana cand Joseph isi da sea"a ca se inta"pla ceva. Arca si o gaseste, intr-adevar, pe Elena cu apa rupta. Joseph se scuza in !ata pacientului care ra"ane cu gura cascata cand e e=pediat acasa dar pri"este si un !el de despagubire pentru !aptul ca e abandonat. Doctorul iese in !uga si tot asa se intoarce cu "oasa. Iar cand, dupa o asteptare in care rezerva de schnaps a doctorului scade considerabil, aproape de "iezul noptii, copilul se na*te in s!arsit, Joseph le*in#. Stau asadar, un ti"p, "a"a, !iu si tata )n acela*i pat. Dupa ce Joseph se trezeste din lesin si "oa*a pleac#, copilul a-unge )n patu(ul care ii e destinat iar iar "otanul se cuib#re*te la picioarele lui. Joseph si Elena, incearca sa il

11

indeparteze de cateva ori pe "otan din apropierea copilului apoi se rese"neaza, obositi a"andoi si !ericiti. Dupa ce, a doua zi di"ineata, "icul +le=andru Sanducu e inscris in registrul starii civile, inca dinainte ca soarele sa apuna, Joseph *i 0tto stau la o bere, si inca una, apoi "ai "ulte, sporovaiesc despre copil, despre cu" e sa !ii tata, despre noua sotie prusaca a lui 7arol care si ea asteapta sa nasca si ast!el sa inte"eieze poate o noua dinastie, dar si despre senul vietii in general. 7ei doi se a"etesc, "erg in gradina sa se usureze si sunt dati a!ara de la han. +casa, Joseph a-unge cu che! dar Elena il pri"este in prag si ii aduce a"inte de ceea ce i-a -urat inainte de casatorie "ai "ulte lucruri, printre care si acela ca nu va !i un betiv. 7hiar daca ulterior Elena se i"buneaza, cei doi se pare ca nu se pot pune de acord asupra locului unui tablou pe care !iecare il "uta in cuiul pe care !iecare din ei il considera "ai potrivit. [aprilie, &'(B] <a botezul copilului care e deosebit de cu"inte dar, dupa ce e scos din cristelinta, !ace pipi pe na*ul de botez, copilul e luat pe sus de catre Elena cand inca nu e co"plet i"bracat. Elena traverseaza cu pasi "ari biserica si ii regaseste, intr-un colt, pe boierul sarb, nevasta lui si cei doi copii carora Elena le !usese dadaca. Joseph a!la ca o cunosc de la trei ani si ca, de !apt, au adoptat-o, salvand-o dintr-o !a"ilie saraca. I"pacati acu" cu alegerea Elenei, nobilii sarbi )l cople*esc pe copil cu daruri ca pe proprul nepot. #$) !* ;ozitia regelui care si asa rabda multe de la politicienii romani e cu atat mai mult amenintata 3n &'?C, datorita r,zboiului franco-prusac, fiind cunoscuta afinitatea romanilor pentru francezi0 Dn ti"p ce Joseph toc"ai se desparte de un pacient si pri"ete un altul, ulti"ul a!lat in sala de asteptare, vede prin gea"ul vitrinei o !e"eie *i un copil care par ca asteapta sa intre. 7and ter"ina lucrul cei doi sunt inca acolo, dar tot nu intra in cabinet. Joseph iese cu gand sa ia ceva de "ancare. Iesind, trece chiar pe langa cei doi si se intoarce din dru" atunci cand isi da sea"a ca !e"eia e chiar prostituata cea oarb# pe care o toc"ise cu vre"e in ur"a pentru rege - <inca. Ii zoreste pe cei doi sa se indeparteze de cabinet, nestiind pe cine sa grabeasca "ai tare, pe tanara cea oarba sau pe copilul care o ghideaza, cu sapca lui "are si cozorocul i"ens. +!la apoi de la !e"eie ca regele o "ai vizitase de "ulte ori, c# r#"#sese )ns#rcinat# *i nu voise sa avorteze, ca !usese apoi dat# a!ar# si concediata *i acu" vroa bani de la negustorul olandez cel pe care ea credea ca il pri"ise in asternutu. Joseph, nu isi revine din ui"ire, ii da toti banii castigati in acea zi !etei oarbe si ii spune sa nu il "ai caute, nu "ai stie din pacate ni"ic de negustorul olandez.

12

7and, pe dru" spre casa, incep sa se traga salve de tun, Joseph intreaba pe cineva ce se inta"pla si a!la ca regelui i s-a nascut o !ata care va !i botezata $aria. #$) !*7 9data cu izbucnirea razboiului franco-prusac, pozitia regelui este din ce in ce mai delicata0 ;ana si societatea germana )troussberg, cea care construieste cai ferate are mari probleme in !omania0 #nvestitorii isi reclama dividendele iar guvernul roman nu le acorda motivand ca nu e terminat decat un tronson si acela avand probleme de functionare0 +espre rege se spune ca ar tine partea constuctorului german pretinzand ca divindendele sa fie platite de guvernul roman0 momentul in care -arol scrie o scrisoare desc5is, despre c/t de mult sufer, 3n - dar si pentru - 8ara al carei domnitor e, cu constitu8ia ei mult prea liberal, pentru cetatenii sai0 Joseph, citeste scrisoarea deschisa a regelui in +lge"eine 9eitung. 7o"enteaza cu 0tto venit in vizita cu pisica pentru ca aceasta sa se "ai vada cu "otanul si a!la de la !rizer ca prusacii au intrat in 5aris. 8orbeste despre scrisoare si cu Elena insa dar nu indrazneste sa "arturiseasca decat "otanului, intr-o di"ineata geroasa, ca scrisoarea i se pare adresata chiar lui. [&C martie, &'?C] Seara, din apropierea locuintei de pe <ipscani, se aud zgo"ote de distrugere un grup de scandalagii devasteaza pr#v#liile ne"(ilor dar si ale austriecilor si evreilor cu nu"e ne"testi. Joseph "ai apuc# sa ia din instru"entele "edicale si din substantele din cabinet, blocheaza accesul in partea de sus a casei, stingand lu"ina, si pastreaza liniste, i"preuna cu Elena, rugandu-se, in ti"p ce -os cabinetul este vandalizat. Sanducu, copilul, insa, nici nu se trezeste. <a plecarea zurbagiilor, Joseph reuseste sa zareasca, la lu"ina tortelor, cateva !iguri printre care una !oarte cunoscuta. 6arziu si !ara rost, apar si ulanii, apoi, tarziu in noapte, sotii Strauss pri"esc vizita opticianului care, ravasit, ii le povesteste cu" la +"basada, petrecerea de data in cinstea zilei regelui Eilhel" se trans!or"ase intr-un asediu din partea zurbagiilor. 7a sa il cal"eze pe optician, Joseph se vede nevoit sa ii dea din ceaiul !acut din ciuperci. Di"ineata, Joseph si Elena pun o patura in loc de vitrina sparta, iar Joseph, dupa ce inspecteaza stricaciunile, veri!ica ascunzatoarea unde "onedele de aur par ca au ra"as neatinse. Joseph le nu"ara si le pune la loc. Seara Elena si Joseph discuta, la "asa, proble"e !inanciare. Dupa ce s-a inta"plat cu cabinetul, situatia nu e usoara. 8or trebui sa !aca reparatii. Si se apropie si 5astele. 7ei doi se hotarasc cu greu sa ia un "iel.

13

+ doua zi, cand iese din locuinta, Joseph se si"te ca si cu" ar !i pandit si i se pare ca zareste prostituata cea oarba de "ana cu copilul, dar in clipa ur"atoare, cei doi nu "ai sunt de vazut. Joseph, "erge dintr-un loc in altul, cautand sa cu"pere un "iel si recunoa*te chipul vazut in "ulti"ea celor care au vandalizat "agazinele ne"tilor, inclusiv cabinetul lui tanarul e a-utor de "acelar si, "ai tarziu, dupa ce acesta ter"ina serviciul, il ur"areste si a!la unde sta.. I"preuna cu 0tto, !rizerul si 8ogel, opticianul, Joseph pune la punct constructia unei "asinarii a carei piese principala e o lentila si pe care cei trei plani!ica sa o !oloseasca intr-o zi cu soare. Intr-o ast!el de zi insorita, cei trei urca in turnul Baratiei si indreapta "asinaria care concentreaza razele soarelui intr-o directie precisa. +sa se !ace ca, la a"iaza, casa a-utorululi de "acelar ia !oc. #$) !*7 +up, ce regele -arol vrea sa abdice in &'?&, un guvern nou se formeaza si se pune pe treaba0 )candalul c,ilor ferate se stinge 4i de dividende se ocup, acum o societate a ac8ionarilor0 )e continua constructia de cai ferate si, in Bucuresti, in &'?D, se revine la la luminatul cu gaz asa cum fusese in &'E(, cand Bucurestiul devenise primul oras din lume luminat cu gaz lampant0 "umea incepe sa mearga mai repede0 Joseph are clien(i "ul(i, la s!arsitul zilei e obligat chiar sa tri"ita pe cativa acasa. 0 parte din incasari o pune deoparte, in ascunzatoarea cunoscuta. 7and Elena vine acasa, se plange ca nu stie ce re"edii sa "ai incerce pentru a ra"ane din nou insarcinata. Joseph ii spune ca un singur lucru pe care ar trebui sa il !aca "ai des, si acela i"preuna cu el. Elena se pre!ace suparata dar in cele din ur"a za"beste si ii arata lui Joseph un esantion dintr-o panza groasa cu care vrea sa acopere scaunele zgariate in per"anenta de "otan. Joseph, apropiindu-se de !ereastra sa vada panza, se declara de acord si o saruta tandru pe Elena. 5are insa sa se nelinisteasca atunci cand vede ceva pe !ereastra, spune ca trebuie sa coboare, a uitat ca avea o intalnire cu 0tto. +!ara, il asteapta <inca, "ai vrea bani de la el, nu isi "ai poate creste copilul cel pe care il are de la negustorul olandez pe care vrea sa il gaseasca neaparat. Joseph se in!urie si raspunde ca nu ii va "ai da. 6otusi, <inca insista si spune ca ar vrea sa incerce sa il gaseasca pe negustor, poate cu a-utorul unui obiect care ii apartinea. I"paturita in "ana !e"eii, e batista cu "onogra"a regala a lui 7arol. 0 lasa pe <inca acolo unde e si se repede intr-un birt unde bea trei paharele de vodca. +poi se intoare si stabilieste cu ea sa )i dea o su"a de bani la !iecare C s#pt#"'ni.

14

Docul gros cu care Elena intentioneaza sa inveleasca scaunele zg'riate de "otan a sosit, scaunele incep sa !ie invelite. [anul pisicesc &@A?D % anul omenesc &'?E] pe unul din scaune7 o cronica a motanului, in care, mentioneaza ca reincepe sa consemneze dupa trei ani de pauza, cu ocazia curatarii 5uselor scaunelor, si informeaza ca st,p/nul lui, >osep5, e foarte 3ntristat de moartea unei copile despre care a citit 3n ziar0 +!lati in oras cu ocazia cere"oniei de )n"or"'ntare a prin(esei $aria, Joseph *i Elena privesc cu in!rigurare trecerea convoiului "ortuar. Joseph nu reu*e*te sa-l z#reasc# pe rege dar ii spune Elenei ca trebuie neaparat sa vorbeasca cu el, ii va scrie chiar o scrisoare si ii va cere o audienta, e vorba de o proble"a legata de i"pozite. [ianuarie &'?(] Dupa ce trece pe la !rizerul 0tto si pri"este un trata"ent si "ai pedant ca de obicei, dupa ce asculta de toate s!aturile Elenei in prinvinta hainelor pe care sa le poarte, Joseph pleaca la audienta, pregatind cu gri-a batista cu "onogra"a si isi asteapta randul, intr-o antica"era, !ara sa se descheie la lavaliera, desi inauntru pare sa !ie !oarte cald. E insa pri"it de un si"plu consilier si nu a-unge decat sa baguie cateva lucruri despre darile prea "ari si pe*che*urile cerute de oa"enii vistieriei. #$) !* +up, o perioada de lini4te in politic,, guvernul se sc5imba din nou0 !egele scap, dintr-un accident de tren iar regina se pare c, a r,mas steril, 4i face o paralizie urmare a unei boli de nervi0 "a sud de +un,re incep rascoale impotriva ocupatiei turcesti 4i, nu intamplator, 3n 8ar, apare moneda na8ional, si se dezvele4te prima statuie din Bucuresti, cea a lui Fi5ai Giteazul0 Andeva in apropierea a ceea ce pare o !anto"a gigantica statuia acoperita cu o panza se a!la si Joseph *i Elena, care in asteptarea "o"entului in care regele va veni si panza va cadea, vorbesc despre ce se inta"pla in Serbia. Elena sperca ca regele sa nu ra"ana indi!erent la su!erintele poporului sau. ,egele soseste, rosteste un discurs scurt, apoi panza cade si "ulti"ea aplauda, "o"ent in care, nesperat, regele )l z#re*te pe Joseph, )i z'"be*te, *i o salut# si pe Elena, cu "'na la chipiu. #$) !* Hrmata rus, cere permisiunea deplas,rii pe c,i ferate rom/ne p/n, la +un,re0 )e voteaz, intrarea 3n r,zboi0

15

Elena ii !ace lui Sanducu un ienicer din p'nz#, e al doilea, pri"ul e de-a intr-o stare deplorabila pentru ca Sanducu se -oaca "ereu, i"pungandu-l, de-a razboiul. Joseph pare sa aiba o alt!el de relatie cu Elena, una a tacerilor, a privirilor in podea, a strangerilor din buze. Joseph gaseste in schi"b brosuri de volutariat pe care Elena le lasa in bucatarie, in odaia de zi, sau chiar in dor"itor, pe pat. 7and Joseph incearca sa intrebe cu" va !i pentru copil in cazul in care pleaca la razboi, Elena schi"ba subiectul. In vizita la 0tto, Joseph il gaseste pe b#rbier "ul(u"it, are o "ul(i"e de clien(i ru*i. <ui insa nu-i "ai priieste nu"arul clientilor rusi cu oase de nisetru si resturi de andive intre dinti, cu respiratia "irosind a alcool. Iar Sanducu, atunci cand se intoarce acasa, ii cere lui Joseph sa )*i ia geanta de doctor *i sa )nvie niste solda(i "or(i de-ai nostri. 7and Joseph se vede cu <inca si ii da, ca de obicei bani, <inca parca si"te apropierea unui pericol. E agitata si a-unge sa i se o!ere lui Joseph, !ara nici o pretentie. Joseph insa re!uza? <asand pe "asa, ziarul care publica Declaratia de Independenta de la %; "ai, Joseph aduna panzeturi vechi si uzate si le duce la un atelier unde cere sa !ie pre!acute in sca"e si calti ii spune "otivul si Elenei, va avea nevoie pentru !olosi pansa"ente, ur"eaza sa se inroleze, s-a pus la dispozitia doctorului Davilla. Doar la plecare, cand o trasura cu doi o!iteri il asteapta intr-o di"ineata la !el de innorata ca cea in care a plecat, cu ani in ur"a, din Berlin, Elena, dupa ce ii da pachetul cu "ancare pentru dru" si ii netezeste uni!or"a, iese din !elul ei de a !i din ulti"a vre"e, se agata de gatul lui Joseph si plange si il saruta indelung, intrand apoi in casa inca inainte ca trasura sa se puna in "iscare. 5e !ront, in cortul "edical, trecand de la o a"putare la alta, veri!icand si ca o burta e cusuta cu" trebuie, Joseph, plin de sange, saluta o!iterul care a aparut parca din senin langa el dar nu il recunoaste in pri"a clipa pe rege. Dupa ce schi"ba cateva vorbe, Joseph e invitat la sediul de ca"panie al regelui, in aceeasi seara. E condus *i l#sat sa a*tepte ter"inarea consiliului de r#zboi, apoi intra la rege si incep sa vorbeasca depre r#zboi. 7and discutia trece catre subiecte "ai personale, Joseph )i povesteste regelui despre Sanducu dar nu si despre copilul <incai. @u indrazneste sa intrebe pe rege despre chestiuni personale asa ca beau in tacere cate un coniac, si, la despartire, Joseph il roag# pe rege sa il a-ute sa tri"it# acas# o scrisoare, celelalte s-au r#t#cit. In seara in care se intoarce de pe !ront, Elena ii deschide usa si Joseph isi da sea"a ca ceva nu e asa cu" ar trebui sa !ie. Se dezbraca si se spala, Elena ii

16

da sa "anance si, dupa "asa, ii spune sec ca stie ca Joseph )ntre(ine o curv# cu care are si un copil. +poi izbucneste scandalul, !ar!urii si vaze se sparg, iar Elena, cu baga-ele !acute dinainte, pleaca, i"preuna cu Sanducu, catre boierii sarbi. 6abloul care trecea din cuiul pre!erat de Joseph in cuiul pre!erat de Elena si inapoi, a ra"as in cuiul ei. Joseph e singur. 8orbeste cu "otanul dar nu e !oarte coerent. +"esteca !ranturi de poveste din razboi, cu lucruri din trecutul lui cu Elena si idei de a repara situatia. <a care insa renunta. 5riveste undeva, !i=, acolo unde, pe un scrin se a!la pistolul cu care a venit din razboi. [&E mai, &''& % incoronarea regelui -arol # al !omaniei] 5rintre cei care asista la de!ilarea carelor alegorice, sunt si Joseph *i 5etre, !iul <incai si al lui 7arol1 cu ei "ai e si "otanul Sieg!rid, de acu" !oarte batran dar care isi aduna puterile la un "o"ent dat, sare din co* si !uge !iind calcat de un cal. Dnainte ca Joseph sa a-ung# la "otanul ranit, apare din "ulti"e Elena care a-unge pri"a la "otan. Elena se a!la acolo cu Sanducu. Dn ti"p ce "otanul "oare, pl'ngand de-a, Elena )*i d# sea"a de ase"#narea lui 5etre cu regele, izbucneste si "ai tare in plans, si, putin "ai tarziu, il i"bratiseaza pe Joseph si ii spune ca )n(elege. 7ei patru pleaca i"preuna, ducand cu ei si trupul neinsu!letit al "otanului Sieg!ried.

17