MARI CLASICI AI LITERATURII ROMANE : MIHAI EMINESCU poetul I L CARAGIALE dramaturgul IOAN SLAVICI - nuvelistul

Mihai Eminescu
Nscut ca Mihail Eminovici la 15 ianuarie 1850 a fost un poet, prozator i jurnalist romn, socotit de cititorii romni i de critica literar drept cel mai important scriitor romantic din literatura romn, fiind supranumit i luceafrul poeziei romneti.
Eminescu a fost activ n societatea literar Junimea, i a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator. A publicat primul su poem la vrsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat s studieze la Viena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost druite Academiei Romne de Titu Maiorescu, n sedinta din 25 ianuarie 1902.

Eminescu a fost internat n 3 februarie 1889 la spitalul Mrcua din Bucureti i apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas. n data de 15 iunie 1889, n jurul orei 4 dimineaa, poetul a murit n sanatoriul doctorului uu. n 17 iunie Eminescu a fost nmormntat la umbra unui tei din cimitirul Bellu.

A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948)

membru al Academiei Romne .

1869

1878

1887 1885

Opere antume
Opera Venere i Madon Mortua est! Noaptea... Floare albastr Melancolie Criasa din poveti Lacul Anul apariiei 15 aprilie 1870, Convorbiri literare 1 martie 1871, Convorbiri literare 15 iunie 1871, Convorbiri literare 1 aprilie 1873, Convorbiri literare 1 septembrie 1876, Convorbiri literare 1 septembrie 1876, Convorbiri literare 1 septembrie 1876, Convorbiri literare

Dorina
Povestea codrului

1 septembrie 1876, Convorbiri literare

martie 1878, Convorbiri literare

Singurtate Departe sunt de tine... Pajul Cupidon O, rmi De cte ori, iubito... Att de fraged... Afar-i toamn... Sunt ani la mijloc... Cnd nsui glasul... Freamt de codru Revedere Desprire O, mam... Scrisoarea I Scrisoarea II Scrisoarea III Scrisoarea IV Luceafrul S-a dus amorul... Cnd amintirile... Adio

martie 1878, Convorbiri literare martie 1878, Convorbiri literare 1 februarie 1879, Convorbiri literare 1 februarie 1879, Convorbiri literare septembrie 1879, Convorbiri literare septembrie 1879, Convorbiri literare. octombrie 1879, Convorbiri literare octombrie 1879, Convorbiri literare octombrie 1879, Convorbiri literare octombrie 1879, Convorbiri literare octombrie 1879, Convorbiri literare octombrie 1879, Convorbiri literare 1 aprilie 1880, Convorbiri literare 1 februarie 1881, Convorbiri literare 1 aprilie 1881, Convorbiri literare 1 mai 1881, Convorbiri literare 1 septembrie 1881, Convorbiri literare aprilie 1883, Almanahul Societii Academice Romnia jun 24 aprilie/6 mai 1883, Familia Nr. 18 15/25 mai 1883, Familia Nr. 20 5/17 iunie 1883, Familia Nr. 33

Doin Pe lng plopii fr so... i dac... Criticilor mei Mai am un singur dor Somnoroase psrele... Veneia Iubind n tain... Trecut-au anii... Din Noaptea... Sara pe deal Scrisoarea V - Dalila Nu m nelegi La steaua De ce nu-mi vii Kamadeva Oricte stele...

1 iulie 1883, Convorbiri literare 28 august/9 septembrie 1883, Familia Nr. 35 13/25 noiembrie 1883, Familia Nr. 46 1883/84 1883/84, 1883/84, 1883/84, 1883/84, 1883/84, 12/24 februarie 1884, Familia Nr. 7 1 iulie 1885, Convorbiri literare 1 ianuarie 1886, Epoca 15 martie 1886, Album literar al Asociaiei studeneti Unirea 25 octombrie 1886, Romnia liber februarie 1887, Convorbiri literare 1 iulie 1887, Convorbiri literare 1 februarie 1890, Convorbiri literare

Albumul

iulie 1892, Convorbiri literare

"Eminescu, scria Nicolae Iorga in 1909, se deosebeste de toti scriitorii vremii sale si prin aceea ca opera lui intreaga n-are nici cea mai slaba masura si supt nici un raport caracterul local, provincial, ci numai caracterul general romanesc. E cel dintai scriitor roman care scrie catre toti romanii intr-un grai pe care romanii de oriunde il pot recunoaste ca al lor. Nascut in coltul de catre granita al Moldovei de Sus, crescut in Bucovina, apoi scolar intr-un asezamant ardelean, in sfarsit studiind la Viena intre romanii din toate partile, care supt indemnul lui pun la cale inaintea mormantului din Putna a lui Stefan cel Mare cea dintai serbare a sufletului, a traditiilor, a gloriei romanesti, care sunt ale tuturor celor de sangele nostru si de limba noastra, infratit apoi cu poporul prin strabaterea adanca a tainelor cantecului multimilor - Eminescu e intruparea literara a constiintei romanesti, una si nedespartita."

Ion Luca Caragiale

Nascut la 1 februarie 1852, Haimanale, judeul Prahova (astzi I. L. Caragiale, judeul Dmbovia) a fost un dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic i ziarist romn. Este considerat a fi cel mai mare dramaturg romn i unul dintre cei mai importani scriitori romni. A fost ales membru al Academiei Romne post-mortem.

Debutul literar Caragiale si l-a facut la virsta de 21 ani (1873), incepind sa colaboreze la revista umoristica "Claponul" si "Calendarul claponului". La "Ghimpele" si "Claponul", I.L.Caragiale s-a pregatit pentru viitoarea lui activitate de dramaturg si de prozator, de scriitor satiric. In acesti ani l-a cunoscut pe M.Eminescu. L-a pretuit din prima clipa pe tinarul poet, despre care va scrie mai tirziu articole clocotind de indignare impotriva celor vinovati de nefericirea lui (Ironie, Doua note). Cu Eminescu, Caragiale a fost coleg de redactie la ziarul conservator "Timpul", unde mai lucra si Ioan Slavici. Dind o izbutita traducere in viersuri a unei piese franceze "Roma invinsa de Parodi", Caragiale patrunde in cercul literar al "Junimii". Anii 1878-1890 reprezinta epoca marilor creatii dramatice a lui I.L.Caragiale.

Incepind din 1877 Caragiale publica cronici dramatice care dovedesc grija pentru dezvoltarea teatrului romanesc. Deosebit de interesante sint articolele tiparite in ziarul "Romania literara", "Cercetare critica asupra teatrului romanesc"(1878). Critica lui Caragiale se indreapta impotriva moravurilor condamnabile ale oamenilor de teatru. El critica actorii ce nu-si luau in serios rolurile, directorii de scena care montau piesele fara sa respecte adevarul istoric. In noiembrie 1878 Caragiale citeste la "Junimea" prima sa opera de proportii mai mari, comedia "O noapte furtunoasa".
Piesa a fost jucata in ianuarie 1879. Ea a avut un mare succes.

La 13 noiembrie 1884 se reprezinta pe scena Teatrului National comedia "O scrisoare pierduta", culme a creatiei dramatice a lui I.L.Caragiale si a dramaturgiei noastre nationale. Dupa aceasta capodopera a teatrului romanesc, I.L.Caragiale scrie inca o comedie din viata micii burghezimi, "D-ale carnavalului" (1885) si drama "Napasta" (1890). In 1881 paraseste gazeta "Timpul".

In 1885 este profesor la liceul particular sf.Gheorghe. In 1888 ajunge pentru o scurta vreme director al Teatrului National din Bucuresti. In 1892 publica un volumas de proza cuprizind nuvelele "Pacat" si "O faclie de pasti". Aceste doua scrieri dovedesc marele sau talent de prozator. In iunie 1912 moare subit, in urma unui atac de inima. Corpul sau a fost inmormintat la cimitirul Bellu.

Dei Caragiale a scris doar opt piese, el este cel mai bun dramaturg romn prin faptul c a reflectat cel mai bine realitile, limbajul i comportamentul romnilor. Opera sa a influenat i pe ali dramaturgi, cum ar fi Eugen Ionesco.

Ioan Slavici
Nascut la 18 ianuarie 1848 la iria, judeul Arad la Crucea de Jos, n apropiere de Panciu, judeul Vrancea, a fost un scriitor i jurnalist romn. Debuteaz n Convorbiri literare (1871), cu comedia Fata de biru. mpreun cu Eminescu pune bazele Societii Academice Sociale Literare Romnia Jun i organizeaz, n 1871, Serbarea de la Putna a Studenimii romne din ar i din strintate. La finele anului 1874, se stabilete la Bucureti, unde este secretar al Comisiei Coleciei Hurmuzachi, profesor, apoi redactor la Timpul. mpreun cu I. L. Caragiale i G. Cobuc, editeaz revista Vatra. n timpul primului rzboi mondial, colaboreaz la ziarele Ziua i Gazeta Bucuretilor.

In 1903 i se acorda Premiul Academiei Romne .

Cele mai reprezentative lucrri ale sale sunt: Nuvele Popa Tanda; Scormon; Gura satului; Budulea Taichii; Moara cu noroc (1881); Comoara (1896); O via pierdut; Vatra prsit (1900); O jertf vieii; Pdureanca (1884).

Romane
Mara (1870); Din 2 lumi (1920); Cel din urm arma (1923); Din btrni (1902).

Poveti
Zna Zorilor (1908); Floria din codru (1908); Ileana cea ireat (1908); Doi fei cu stea n frunte (1908); Petrea-Prostul (1908); Limir-Imparat (1908); Spaima-zmeilor (1908).

Drame istorice
Bogdan Vod; Gaspar Gratiani.

Memorii
nchisorile mele (1921); Amintiri (1924); Lumea prin care am trecut (1924).

Printre marii clasici, dintre care fiecare reprezinta superioara inflorire a unui gen sau a unei specii in literatura romana (M. Eminescu fiind prin excelenta poetul,I.L.Caragiale-dramaturgul), Ioan Slavici este cunoscut indeosebi ca nuvelist de exceptie.
Alaturi de M.Eminescu si I.L.Caragiale, I.Slavici aduce prin opera sa filonul popular al povestirii si un univers al satului ardelenesc, creand in proza romaneasca romanul si nuvela de tip realist psihologic, inscriindu-se in randul prozatorilor moderni si anticipindu-l pe Rebreanu.

Aprecieri favorabile avea sa faca si Mihai Eminescu, cel care l-a descoperit pe I.Slavici in anii studentiei la Viena. Oprindu-se asupra adincimii sufletesti a vietii create de autor, Eminescu spunea: Aceasta lume a lui Slavici seamana nu numai in exterior cu taranul roman, in port si vorba, ci cu fondul sufletesc al poporului.