Decret-Lege nr.1.

233 din 10 mai 1887 Codul Comercial

Emitent: Parlamentul CARTEA I DESPRE COMERT IN GENERAL TITLUL I DISPOZITII GENERALE Art. 1. In comert se aplica legea de fata. Unde ea nu dispune se aplica Codul civil.

Textul actului republicat in Buletinul O icial nr. 0 din 01.01.1!"3

Art. 2. Bursele, balciurile iarmarocurile!, tirgurile, docurile si antrepo"itele, precum si celelalte instructiuni care servesc comertului, se reglementea"a prin legile si regulamentele lor speciale. TITLUL II DESPRE FAPTELE DE COMERT Art. 3. Legea considera ca fapte de comert: #. Cumparaturile de producte sau de marfuri spre a se revinde, fie in natura, fie dupa ce se vor fi lucrat sau pus in lucru, ori numai spre a se inc$iria% asemenea si cumpararea spre a se revinde, de obligatiuni ale &tatului sau alte titluri de credit circuland in comert% '. (an"arile de producte, van"arile si inc$irierile de marfuri in natura sau lucrate si van"arile de obligatiuni ale &tatului sau alte tiluri de credit circulind in comert, cand vor fi fost cumparate cu scop de revan"are sau inc$iriere% ). Contractele de report asupre obligatiunilor de &tat sau altor titluri de credit circuland in comert% *. Cumpararile sau van"arile de parti sau de actiuni ale societatilor comerciale% +. ,rice intreprinderi de furnituri% -. Intreprinderile de spectacole publice% .. Intreprinderile de comisioane, agentii si oficiuri de afaceri% /. Intreprinderile de constructiuni. 0. Intreprinderile de fabrici, de manufactura si imprimerie% #1. Intreprinderile de editura, librarie si obiecte de arta cand altul decat autorul sau artistul vinde% ##. ,peratiunile de banca si sc$imb% #'. ,peratiunile de mi2locire samsarie! in afaceri comerciale% #). Intreprinderile de transporturi de persoane sau de lucruri pe apa sau pe uscat% #*. Cambiile si ordinile e producte sau marfuri% #+. Constructiunea, cumpararea, van"area si revan"area de tot felul de vase pentru navigatiunea interioara si e3terioara si tot ce priveste la ec$iparea, armarea si aprovi"ionarea unui vas% #-. E3peditiunile maritime, inc$irierile de vase, imprumuturile maritime si toate contractele privitoare la comertul de mare si la navigatie% #.. Asigurarile terestre, c$iar mutuale, in contra daunelor si asupra vietii% #/. Asigurarile c$iar mutuale, contra riscurilor navigatiunei% #0. 4epo"itele pentru cau"a de comert% '1. 4epo"itele in docuri si antrepo"ite, precum si toate operatiunile asupra recipiselor de depo"it 5arante! si asupra scrisorilor de ga2, eliberate de ele. Art. 4. &e socotesc, afara de acestea, ca fapte de comert, celelalte contracte si obligatiuni ale unui comerciant, daca nu sint de natura civila sau daca contrariul nu re"ulta din insusi actul. Art. 5. 6u se poate considera ca fapt de comert cumpararea de producte sau de marfuri ce s7ar face pentru u"ul sau consumatiunea cumparatorului, ori a familiei sale% de asemenea revan"area acestor lucruri si nici van"area productelor pe care proprietarul sau cultivatorul le are dupa pamintul sau, sau cel cultivat de dansul. Art. . Asigurarile de lucruri sau stabilimente care nu sunt obiectul comertului si asigurarile asupra vietii sint fapte de comert numai in ce priveste pe asigurator. Contul curent si cecul nu sunt considerate ca fapte de comert in ce priveste pe necomarcianti, afara numai daca ele n7au o cau"a comerciala. TITLUL III DESPRE COMERCIANTI Art. !. &unt comercianti aceia care fac fapte de comert, avand comertul ca o profesiune obisnuita, si societatile comerciale. Art. ". &tatul, 8udetul si Comuna nu poate avea calitatea de comercianti. Art. #. ,rice persoana care intr7un c$ip accidental face o operatiune de comert, nu poate fi considerata ca comerciant% ea este insa supusa legilor si 2urisdictiunei comerciale pentru toate contestatiunile ce se pot ridica din aceasta operatiune. Art. 1$.%12. 7 Abrogate ( Decretul 185/1949 publicat M.Of. 25/30-04-1949.) Art. 13. Tatal sau mama care e3ercita puterea parinteasca, sau in lipsa de tutorul, nu pot continua comertul in interesul unui minor, daca nu vor fi autori"ati, cel dintai de tribunalul civil si cel de al doilea prin inc$eierea consiliului de familie omologata de tribunal. Actul de autori"are va fi afisat si publicat conform art. #1.

Art. 14. Inter"isul si cel pus sub un consiliu 2udiciar nu pot fi comercianti si nici a continua un comert. Art. 15.%1 . 7 Abrogate ( Legea privit are la ri!icarea i"capacitatii civile a fe#eii #aritate$ publicata i" M.Of. 94/20-04-1932. ) Art. 1!. Cand prin contractul de casatorie barbatul va avea vreun drept asupra bunurilor castigate de femeie, aceste bunuri si veniturile lor raman e3clusiv afectate la plata datoriilor comerciale Art. 1". 7 Abrogat ( Decretul 185/1949 publicat- M.Of. 25/30-04-1949. ) Art. 1#. Contractul de casatorie intre persoane dintre care una este comercianta, va trebui sa fie trimis in copie certificata, in termen de o luna de la data lui, de catre ofiterul starii civile care a celebrat casatoria, la tribunalul in 2urisdictiunea caruia se gaseste sediul comerciantului, pentru a fi publicat conform art. #1. ,fiterul starii civile care va omite a indeplini indatorirea impusa prin acest articol, va fi supus la o amenda de '+ pina la #11 lei % iar daca omisiunea a fost facuta cu rea7credinta, la destituire% in amandoua ca"urile, fara pre2udiciul drepturilor partilor interesante. Art. 2$. 4aca sotul devine comerciant in urma casatoriei sale, dansul este sa depuna copie dupa contractul sau de casatorie, in termen de o luna, din "iua cand si7a inceput comertul, sub pedeapsa, in ca" de faliment, de a fi considerat ca un bancrutar simplu. Art. 21. Cererea de separatiune de patrimonii intre soti dintre care unul este comerciant, trebuie sa fie publicata in modul preva"ut la art. #1. 9otararea asupra cererei de separatiune nu va putea fi pronuntata decat dupa o luna de "ile de la sus "isa publicatiune. 4aca se admite separatiunea, $otararea definitiva va trebui sa fie publicata tot in acelasi mod, in termen de o luna de la data ei. In lipsa aceste publicatiuni, creditorii comertului sotului pot opune, oricand interesul lor o cere, nulitatea separatiunei pronuntate si sa atace restituirea drepturilor dotale ale femeii, daca a avut loc. 4eosebit de aceasta, ei pot sa e3ercite actiunea ce le acorda art. 0.+ din codul civil, cand separatiunea ar fi fost facuta in frauda drepturilor lor. TITLUL I( DESPRE REGISTRELE COMERCIANTILOR Art. 22. Registrele obligatorii pentru comercianti sunt: registrul 2urnal, registrul inventar si registrul copier. Art. 23. ,rice comerciant este dator ca in registrul 2urnal sa inscrie pe fiecare "i ce are sa ia si ce are sa dea, operatiunile comertului sau, conventiunile, acceptiunile sau girurile efectelor comerciale si in general tot ce primeste si plateste sub orice titlu, trecand la fiecare finit de luna si sumele intrebuintate pentru c$eltuielile casei sale. Acest registru72urnal este deosebit de alte registre ce se obisnuiesc in contabilitatea comerciala, dar care nu sunt obligatorii. Art. 24. Comerciantul este dator a forma la inceputul comertului sau si in fiecare an, sub a sa semnatura, un inventar de averea sa mobila si imobila si de datoriile sale active si pasive, inc$eint bilantul cuvenit. Acest inventar si bilant le va copia in registrul special pentru aceasta si le va semna. Toate efectele si datoriile active trebuiesc evaluate in inventar si bilant, dupa pretul curent la epoca facerii inventarului. 4atoriile active greu de incasat sau indoioase se vor pretui dupa probabilitate% creantele ce nu se pot incasa se vor inscrie numai pentru memorie. 4aca sunt mai multi tovarasi solidari, trebuie sa subsemne"e fiecare. Art. 25. El este tinut a copia in registrul special si dupa ordinea "ilei, toate scrisorile ce trimite. Art. 2 . Registrele obligatorii vor fi numerotate pe fiecare pagina, si afara de registrul copier, parafate de un 2udecator al tribunalului, locului de resedinta al comerciantului, sau de catre 2udecatorul ocolului respectiv in localitatile unde nu e3ista tribunal. :e ultima pagina a acestor registre 2udecatorul va constata numarul filelor ce compun fiecare registru si va semna aceasta certificare punind sigiliul tribunalului sau al 2udecatoriei. Art. 2!. Registrele pe care comerciantul este obligat a le avea, afara de copier, vor fi pre"entate tribunalului sau 2udecatorului de pace, la finele fiecarui an comercial si cel mult pana la inc$eierea bilantului spre inc$eiere si vi"a. Tribunalul sau 2udecatorul de pace, va pune imediat, sub ultima operatiune inscrisa, urmatoarea vi"a: ;Asta"i la.... anul... s7a pre"entat registrul 2urnal, inventar! al comerciantului... si s7a vi"at cu a noatra semnatura; punandu7se si sigiliul tribunalului sau 2udecatoriei. Art. 2". La fiecare tribunal comercial si in localitatile unde acestea nu e3ista, la fiecare tribunal de 2udet, se va tine un registru in care se va inscrie numele comerciantilor care si7au pre"entat registrele lor, ce anume registre, precum si numarul filelor fiecaruia. Tot astfel se va urma si cu registrele pe care comerciantul le pre"inta anual pentru inc$eiere si vi"a. 4aca numerotarea sau vi"a unui registru a fost facuta de 2udecatorul de ocol, atunci acesta la finele fiecarui an, este dator sa trimeata un tablou tribunalului 2udetului sau tribunalului comercial respectiv. Art. 2#. Registrele comerciantilor vor fi tinute in limba romana sau vreuna din limbile moderne europene, dupa ordinea datei fiecarei operatiuni, fara a se lasa vreun loc in alb, fara stergere sau adaogire% se pot face indreptari si stersaturi, daca aceasta este necesar% se vor face insa numai astfel ca cuvintele indreptate sau sterse sa fie citibile. Art. 3$. Comerciantii sint datori a pastra, in timp de #1 ani de la cea din urma vi"a, registrele pe care legea le impune a tine, precum si scrisorile si telegramele primite. Asemenea sunt datori a pastra, cel putin pana la doi ani, facturile marfurilor cumparate si introduse in stabilimentele lor. Art. 31. Comunicatiunea registrelor nu poate fi ordonata de 2udecata dupa cererea unei parti, decat in afaceri de succesiuni, comunitati de bunuri, societati si in ca" de faliment.

Art. 32. In cursul unei contestatiuni si oricare ar fi natura ei, 2udecata, dupa cererea unei parti sau c$iar din oficiu, va putea ordona infatisarea registrelor spre a se e3trage din ele numai ceea ce este privitor la litigiu. Art. 33. Cand registrele oferite, cerute sau ordonate a se infatisa, se afla in circumscriptiunea unui alt tribunal, 2udecatoria va adresa o comisie rogatorie tribunalului sau 2udecatorului de ocol respectiv pentru a lua cunostinta de continutul acelor registre, a7l consemna intr7un proces verbal si a7l trimite tribunalului unde cau"a este pendinte. Art. 34. 4ispo"itiunile cuprinse in pre"entul titlu nu se aplica colportorilor, comerciantilor care fac micul trafic ambulant, carausilor sau acelor al caror comert nu este din cercul unei profesiuni manuale. TITLUL ( DESPRE O&LIGATI'NILE COMERCIALE IN GENERAL Art. 35. Contractul sinalagmatic intre persoane departate nu este perfect daca acceptarea n7a a2uns la cunostinta propuitorului in termenul $otarat de dansul sau in termenul necesar sc$imbului propunerii si acceptarii, dupa natura contractului. :ropuitorul insa poate primi ca buna si o acceptare a2unsa peste termenul $otarat de dansul, cu conditiunea ca sa incunostinte"e indata pe acceptat despre aceasta. Art. 3 . Cand propuitorul cere e3ecutarea imediata a contractului, si un raspuns prealabil de acceptare nu este cerut si nici c$iar necesar, dupa natura contractului, atunci contractul este perfect indata ce partea cealalta a intreprins e3ecutarea lui. Art. 3". In contractele unilaterale propunerea este obligatorie indata ce a2unge la cunostinta partii careia ii este facuta. Art. 3#. Acceptarea conditionata sau limitata se considera ca un refu" al primei propuneri si formea"a o noua propunere. Art. 4$. Cand urmea"a a se $otara adevaratul pret sau pretul curent al productelor, marfurilor, transporturilor valului, al primelor de asigurare, cursul sc$imbului, al efectelor publice si al titlurilor industriale, el se ia dupa listele bursei sau dupa mercurialele locului unde contractul a fost inc$eiat, sau in lipsa, dupa acelea ale locului celui mai apropiat sau dupa orice altefel de proba. Art. 41. Cand moneda aratate intr7un contract nu are curs legal sau comercial in tara si cand cursul ei n7a fost detrerminat de insasi partile, plata va putea fi facuta in moneda tarii dupa cursul ce va avea sc$imbul la vedere in "iua scadentei si la locul platii% iar cind in acea localitate n7ar fi un curs de sc$imb, dupa cursul pietei celei% mai apropiate, afara numai daca contractul poarta clau"a ; efectiv; sau o alta asemenea. Art. 42. In obligatiunile comerciale codebitorii sunt tinuti solidariceste, afara de stipulatiune contrarie. Aceeasi pre"umtie e3ista si contra fide2usorului, c$iar necomerciant, care garantea"a o obligatiune comerciala. Ea nu se aplica la necomercianti pentru operatiuni care, in cit ii priveste, nu sunt fapte de comert. Art. 43. 4atoriile comerciale lic$ide si platibile in bani produc dobanda de drept din "iua cand devin e3igibile. Art. 44. In obligatiunile comerciale 2udecatorul nu poate acorda termenul de gratie permis de art. #1'# din codul civil. Art. 45. Retractul litigios preva"ut de art. #*1', #*1) si #*1* din codul civil nu poate avea loc in ca" de cesiune a unui drept derivand dintr7un fapt comercial. Art. 4 . ,bligatiunile comerciale si liberatiunile se probea"a: Cu acte autentice% Cu acte sub semnatura privata% Cu facturi acceptate% :rin corespondenta% :rin telegrame% Cu registrele partilor% Cu martori, de cate ori autoritatea 2udecatoreasca ar crede ca trebuie sa admita proba testimoniala si aceasta c$iar in ca"urile preva"ute de art. ##0# Codul civil% In fine, prin orice alte mi2loace de proba admise de legea civila. Art. 4!. Telegrama face proba, ca act sub semnatura privata, cand originalul este subs3cris de insasi persoana aratata intr7insa ca trimitatorul ei. Ea face aceiasi proba, c$iar daca aceasta persoana este subscrisa de o alta mana, cand ar fi probat ca originalul a fost predat oficiului telegrafic sau trimis spre a i se preda de insasi acea persoana. 4aca subscrierea originalului este autentificata de autoritatea competenta, atunci se aplica principiile generale. In ca" cand identitatea persoanei care a subscris sau predat originalul telegramei s7a stabilit prin alte moduri prva"ute de regulamentele telegrafo7postale, proba contrarie este admisa. 4ata telegramelor stabileste, pana la proba contrarie, "iua si ora in care ele au fost in adevar e3pediate de oficiurile telegrafice. Art. 4". In ca" de eroare, sc$imbare sau intar"iere in transmiterea unei telegrame, se aplica principiile generale asupra culpei. Cu toate acestea, trimitatorul unei telegrame se pre"uma afara de orice culpa daca a ingri2it a o colationa sau recomanda conform dispo"itiunilor regulamentelor telegrafo7postale. Art. 4#. In comert, mandatul in orice declaratiune de consimtamant c$iar 2udiciar, transmise prin telegraf cu subscrierea declarata autentica de autoritatea competenta, sunt valabile si fac proba in 2ustitie.

Art. 5$. Registrele comerciantilor tinute in regula, pot face proba in 2ustitie intre comercianti, pentru fapte si c$estiuni de comert. Inscrierea in registre, facuta de prepusul care tine scriptele sau este insarcinat cu contabilitatea, are acelasi efect ca si cand ar fi facuta de insusi stapanul. Art. 51. Registrele pe care comerciantii sunt obligati a le avea si care nu vor fi tinute in regula si nici investite cu formula preva"uta de lege, nu sunt primite a face proba in 2ustitie, spre folosul celui ce le7a tinut. 6eindeplinirea prescriptiilor legii in aceasta privinta poate atrage dupa sine aplicatiunea pedepselor preva"ute in ca" de faliment. Art. 52. Registrele comerciantilor, c$iar netinute in regula, fac proba in contra lor. :artea insa care voieste a se referi la dansele nu poate scinda continutul lor. Art. 53. Abrogat Decretul 205/1950 publicat M.Of. %8/12 augu&t 1950!

Art. 54. 8udecata este in drept a aprecia daca se poate atribui continutul registrelor unui comedrciant, un caracter de validitate mai mult sau mai putin mare, daca trebuie sa se renunta la aceasta proba in ca" cand registrele comerciale ale partilor nu concorda, sau a atribui o credinta mai mare registrelor uneia din parti. Art. 55. Cand Codul comercial cere proba prin scris, proba testimoniala nu poate fi admisa decat in ca"urile in care este permisa si de Codul civil. Art. 5 . 4aca un act este comercial numai pentru una din parti, toti contractantii sunt supusi incat priveste acest act, legii comerciale, afara de dispo"itiunile privitoare la persoana c$iar a comerciantilor si de ca"urile in care legea ar dispune altfel. Art. 5!. 4ata actelor si a contractelor comerciale trebuie sa arate locul, "iua, luna si anul. Ea poate fi stabilita, fata cu cei de al treilea, prin mi2loacele de proba aratate la art. *-. 4ata aratata in cambie si in orice alte titluri la ordin, precum si in girurile lor, se considera drept adevarata pana la proba contrarie. Art. 5". :osesorul unui titlu la purtator, u"at, stricat sau distrus, are dreptul ca, contradictoriu cu emitentul sa ceara un duplicat al acestui titlu sau un titlu ec$ivalent. C$eltuielile privesc pe reclamant. In privinta titlurilor datoriei publice, a biletelor de banca si altor titluri de asemenea natura se observa legile speciale. Revendicarea titlurilor la purtator pierdute sau furate nu se admite decat contra acelor care le7au gasit sau furat si contra acelora care le7au primit cu orice titlu, cunoscand viciul cau"ei posesiunei. Art. 5#. ,rice obligatiune comerciala trebuie sa fi e3ecutata in locul aratat prin contract sau in locul care ar re"ulta din natura operatiunei, ori din intentiunea partilor contractante. In lipsa de o clau"a e3presa, contractul trebuie sa fie e3ecutat in locul unde cel ce s7a obligat isi avea sediul sau comercial sau cel putin domiciliul ori resedinta, la formarea contractului. 4aca urmea"a a se preda un lucru determinat, care dupa cunostinta partilor se gasesc intr7alta parte in momentul formarii contractului, atunci predarea se va face in acel loc. TITLUL (I DESPRE (ANZARE Art. $. (an"area facuta pe un pret nedeterminata in contract este valabila daca partile au convenit asupra unui mod de a7l determina in urma.

Art. 1. (an"area facuta pe adevaratul pret sau pe pretul curent este asemenea valabila. In acest ca" se determina conform dispo"itiunilor art. *1. 4eterminarea pretului poate fi incredintata arbitrului unei a treia persoana desemnata in contra sau ramase a se alege in urma. Cand persoana desemnata sau aleasa nu voieste sau nu poate primi, partile trebuie sa proceada la o noua numire. 4aca partile nu se invoiesc, numirea se face de 2ustitie. Art. 2. Cand marfurile vandute sunt aratate in contract numai prin catime, fel si calitate, fara nici o alta indicatiune de natura a desemna un corp cert si determinat, van"atorul este obligat a preda, la locul si timpul stipulat, catimea, felul si calitatea cuvenita, c$iar daca marfurile, care ar fi fost la dispo"itiunea sa in momentul formarii contractului, sau pe care el si le7ar fi procurat in urma in e3ecutare lui, ar fi pierit, sau daca e3pediereea sau sosirea acelor marfuri ar fi fost impiedicate de vreo cau"a oarecare. Art. 3. (an"area marfurilor care se afla in calatorie, cu aratarea vasului care le transporta sau care urmea"a a le transporta, este supusa conditiunii sosiri in buna stare a acelui vas. 4aca van"atorul isi re"erva drepturile ca, in timpul fi3at prin conventiune, sa arate vasul care transporta sau urmea"a a transporta marfurile vandute si daca acest termen a trecut, cumparatorul are dreptul sa ceara sau e3ecutarea contrctului sau daune7interese. :entru aprecierea pagubei cau"ate, 2udecata va tine seama de timpul fi3at pentru predarea marfurilor vandute sau de acel determinat pentru desemnarea vasului. 4aca prin conventiune nu se fi3ea"a vreun termen pentru aratarea vasului, cumparatorul e in drept a cere ca termenul sa fie fi3at de 2ustitie. Art. 4. 4aca prin contract, sau mai in urma, s7a fi3at un termen pentru sosirea vasului in care se afla marfurile ce calatoreste si termenul e3pira fara ca vasul sa fi sosit, cumparatorul are drept de a renunta la contract sau a7i prelungi termenul odata sau de mai multe ori. Cand insa nu s7a fi3at nici un termen pentru sosire vasului, se intelege ca partile au luat drept termen timpul necesar, pentru implinirea calatoriei. In ca" de intar"iere, 2ustitia tinand seama de impre2urarile, poate fi3a un termen si daca si acest termen e3pira fara ca vasul sa soseasca, contractul se considera ca reali"at.

In nici un ca" 2ustitia nu poate fi3a un termen mai lung decat un an, socotit din "iua plecarii vasului de la locul unde marfurile vandute au fost incarcate. Art. 5. 4aca in cursul calatoriei, din cau"a de forta ma2ora sau ca" fortuit, marfa vanduta este transportata din vasul desemnat pe un alt vas, contractul nu se desfiintea"a, si vasul pe care s7a facut transportul se considera, pentru toate efectele contractului, ca substituit primului vas. Art. . Avariile intamplate in timpul calatoriei reali"ea"a contractul, daca marfurile sunt pana intr7atat deteriorate incat nu mai pot servi la intrebuintarea pentru care fusesera destinate. In orice alt ca", cumparatorul este datorat sa primeasca marfurile in stare in care se vor afla la sosire, insa cu o potrivita scaderea de pret. Art. !. Cand mai inainte de e3pirarea termenului fi3at pentru e3ecutarea conventiunii, una din parti a oferit celeilalte predarea lucrului vandut sau plata pretului, si acesta nu7si indeplineste la termenul fi3at obligatiunea sa, atunci conditiunea re"olutorie se implineste de drept in favoarea partii care isi e3ecutase obligatiunea sa. In lipsa de asemenea oferta sau de stipulatiune e3prese, re"ilierea contractului se reglementea"a dupa dispo"itiunile codului civil privitoare la conditiunea re"olutorie tacita. In amandoua ca"urile cel in culpa raspunde de daunele7interese cau"ate. Art. ". Cand cumparatorul unui lucru miscator nu7si indeplineste obligatiunea sa, van"atorul are facultatea sau a depune lucru vandut la o casa acreditata de comert, pe socoteala si c$eltuiala cumparatorului, sau de a7l vinde. (an"area se va face prin licitati publica, sau c$iar pe pretul curent daca lucrul are un pret la bursa sau in targ, de catre un ofiter public insarcinat cu asemenea acte si cu dreptul pentru van"ator la plata diferentei dintre pretul obtinut si acela convenit la prima van"are, precum si la daune7interese. 4aca nee3ecutarea contractului provine din pareta van"atorul, cumparatorul are dreptul a face sa se cumpere lucrul de catre un ofiter public insarcinat cu asemenea acte. Cumparatorul are dreptul a pretinde diferenta in mai mult dintre pretul platit a doua oara si acela convenit cu primul van"ator, precum si a cere daune7interese daca ele se cuvin. :artea care va u"a de dreptul ce i se acorda prin acest articol, este datoare sa incunostiinte"e prealabil despre aceasta pe cealalta parte contractanta. Art. #. 4aca termenul stipulat intr7un contract de van"are a unui lucru mobil este esential naturii operatiunii, partea car voieste e3ecutareea conventiunei fara sa tina seama de e3pirarea termenului stipulat in favoarea sa, trebuie sa incunostiinte"e pe cealalta parte, in termen de '* de ore de la e3pirarea termenului. C$iar in acest ca" van"area lucrului nu se poate decat a doua "i dupa incunostiintare. Art. !$. Cumparatorul unor marfuri sau producte provenite din o alta piata, este dator sa denunte van"atorului viciile aparente in timp de ' "ile de la primire, ori de cate ori un timp mai lung n7ar fi necesar din cau"a conditiunilor e3cepitonale, in care se afla lucrul vandut sau persoana cumparatorului. El este dator sa denunte viciile ascunse ale lucrului in cele dintai doua "ile de la descoperirea lor. ,data acest termen e3pirat, cumparatorul nu mai poate fi primit a reclama ceva pentru viciile lucrului vandut. Art. !1. :re"identul tribunalului si acolo unde nu e3ista tribunal, 2udecatorul de pace poate ordona, dupa cererea cumparatorului sau a van"atorului, ca atat calitatea cat si starea in care se afla lucrul vandut sa fie constatate de unul sau mai multi e3perti, pe care ii va numi din oficiu. :rin aceeasi ordonanta de numire a e3pertilor, sau prin o alta, pre"identul tribunalului sau 2udecatorul de pace poate ordona sau sec$estra lucrul vandut, sau depunerea lui intr7un depo"it public sau intr7un loc pe care il va desemna% si daca pastrarea lucrului poate aduce mari pagube sau oca"iona c$eltuieli insemnate, c$iar van"area acestui lucru, pe socoteala celui ce se cuvine si in conditiunile ce se vor determina prin insasi ordonanta. Art. !2. ,rdonanta pre"identului tribunalului sau 2udecatorului de pace va trebui sa fie comunicata inainte de punerea ei in lucrare, celeilalte parti sau repre"entantului sau, daca vreunul din ei se afla in localitate. In ca" contrariu, ordonanta va fi comunicata in termenul preva"ut de art. #). din procedura civila, de la e3ecutarea ei. Cumparatorul care nu va voi a beneficia de dispo"itiunile cuprinse in articolul precedent va trebui in ca" de contestatiune, sa probe"e atat identitatea cat si viciile marfi cumparate de dansul. Art. !3. 4ispo"itiunile cuprinse in art. -., -/ si -0 se aplica si la contractele de bursa inc$eiate dupa formele preva"ute de legea ei speciala. TITLUL (II DESPRE REPORT Art. !4. Contractul de report consta in cumpararea pe bani gata a unor titluri de credit circuland in comert si in revan"area simultanee cu termen si pe un pret determinat catre aceeiasi persoana a unor titluri de aceeasi specie. :entru validitatea contractului este necesara predarea reala a titlurilor date in report. :roprietatea lor se transfera la cumparator. :artile por stipula ca primele, rambursurile si doban"ile ce se vor cuveni titlurile in termenul reportului, sa ramana in profitul van"atorului. Art. !5. Revan"area titlurilor date in report poate fi prelungita prin vointa partilor, pentru unul sau mai multe termene succesive. Art. ! . 4aca la e3pirarea termenului reportului, partile lic$idea"a diferentele spre a face separat platile lor, si reinoiesc reportul asupra unor titluri ce difera prin cantitatea sau special lor sau pe un alt pret, atunci se considera ca partile au inc$eiat un nou contract de report. TITLUL (III DESPRE SOCIETATI SI DESPRE ASOCIATI'NI COMERCIALE

Art. !!%22$. Abrogate ( L. "r.31/1% " ie#brie 1990 privi"! & cietatile c #erciale$ republicata i" M.Of. "r. 33 !i" 29 ia"uarie 1998 ) Art. 221%235. Abrogate ( L. privi"! rga"i'area c peratiei !i" 28 #artie 1929$ cu # !ificarile ulteri are )

&ECTIU6EA (III DISPOZITI'NI RELATI(E LA SOCIETATILE CI(ILE SI LA SOCIETATILE CONSTIT'ITE IN TARI STRAINE Art. 23 . (br gat ( L. "r. 31/1% " ie#brie 1990 privi"! & cietatile c #erciale$ republicata i" M.Of. "r. 33 !i" 29 ia"uarie 1998) Art. 23!%25$. Abrogate( O.).*. "r.32/199+ publicata i" M.Of. "r.133 !i" 2+ iu"ie 199+$ apr bata &i # !ificata pri" Legea "r. 195/199+$ publicata i" M.Of. "r. 335 !i" 28 " ie#brie 199+. ) CA:IT,LUL II DESPRE ASOCIATI'NI &ECTIU6EA I DESPRE ASOCIATI'NEA IN PARTICIPATI'NE Art. 251. Asociatiunea in participatiune are loc atunci cand un comerciant sau o societate comerciala, acorda uneia sau mai multor persoane ori societati, o participatiune in befneficiile si pierderile uneia sau mai multor operatiuni, sau c$iar asupra intregului comert. Art. 252. Asociatiunea in participatiune poate sa aiba loc asemenea si pentru operatiunile comerciale facute de catre necomercianti. Art. 253. Asociatiunea in participare, nu constituie, in privinta celor de al treilea, o fiinta 2uridica distincta si de persoana interesatilor. Cei de al treilea nu au nici un drept si nu se obliga decat acela cu care a contractat. Art. 254. :articipantii nu au nici un drept de proprietate asupra lucrurilor puse in asociatiune c$iar daca au fost procurate de dansii. Cu toate acestea, intrucat priveste raporturile lor intre dansii, asociatii pot sa stipule"e ca lucrarile ce au adus sa li se restituie in natura, avand dreptul, in ca" cand restitutiunea nu s7ar putea face, la reparatiunea daunelor suferite. Afara de aceste ca"uri, drepturile asociatilor se marginesc in a li se da cont de lucrurile ce au pus in asociatiune si de beneficiarii si pierderi. Art. 255. Afara de dispo"itiunile articolelor precednte conventiunile partilor determina forma, intinderea si conditiunile asociatiunii. Art. 25 . Asociatiunile in participatiune sunt scutite de formalitatile stabilite pentru societati, dar ele trebuie sa fie aprobate prin act scris. &ECTIU6EA II DESPRE ASOCIATI'NEA DE ASIG'RARE M'T'ALA Art. 25!. Asociatiunea de asigurare mutuala are de scop de a imparti intre asociati daunele cau"ate prin riscurile care sunt obiectul asociatiunii. Ea constituie, fata de cel de al treilea, o persoana 2uridica distincta de persoana asociatilor. Art. 25". Asociatiunea de asigurare mutuala trebuie sa fie aprobata prin act scris. Ea se regulea"a prin conventiunile partilor. Art. 25#. Asociatiunea se administrea"a prin asociati, care sunt mandatarii sai temporari si revocabili. Art. 2 $. Regulile privitoare la responsabilitatea administratorilor, la publicarea actului constitutiv, a statutelor, a actelor care aduc sc$imari unuia sau altora dintr7insele, a bilanturilor societatilor anonime si la penalitatile relative la aceste societati, sunt aplicabile si asociatiunilor de asigurare mutuala. 4in bilanturile acestor asociatiuni va trebui sa re"ulte indeplinirea dispo"itiunilor art. #*.. Art. 2 1. Asociatii nu sunt obligati sa contribuie decat cu partea determinata prin contract% si in nici un ca" nu sunt tinuti catre cei de7al treilea, decat fiecare in proportiune cu valoatrea lucrului pentru care a fost admisa in asociatiune. Art. 2 2. Acela care a pierdut lucrul pentru care s7a asociat incetea"a de a face parte din asociatiune, ramanandu7i insa dreptul la indemnitatea ce i se cuvine. Art. 2 3. Asociatiune nu se di"olva prin interdictiunea sau moartea unuia dintre asociati. <alimentul unui asociat poate da loc la e3cluderea sa. CA:IT,LUL III DISPOZITII PENALE SI TRANZITORII Art. 2 4%2 #. Abrogate (O.).*. "r.32/199+ publicata i" M.Of. "r.133 !i" 2+ iu"ie 199+$ apr bata &i # !ificata pri" Legea "r. 195/199+$ publicata i" M.Of. "r. 335 !i" 28 " ie#brie 199+. )

TITLUL I= DESPRE CAM&IE SI DESPRE CEC Art. 2!$%3 #. Abrogate (Legea "r.58/1 #ai 1934 a&upra ca#biei &i biletului la r!i"$ &i pri" Legea "r. 59/1 #ai 1934 a&upra cecului$ publicate i" M. Of. "r. 100 !i" 1 #ai 1934$ # !ificate pri" O.*. "r. 11/1993) TITLUL = DESPRE CONT'L C'RENT Art. 3!$. Contractul de cont curent produce: #. &tramutarea proprietatii valorilor inscrise in contul curent asupra primitorului lor, prin aceea ca el le trece in debitul sau, si novatiunea obligatiunii de mai inainte intre acela care a trimis valorile si primitorul lor. Inscrierea insa in contul curent a unui efect de comert sau a unui alt titlu de credit, e presupusa facuta sub ;re"erva incasarii;% '. Compensatiunea reciproca intre parti pana in concurenta debitului si a creditului respectiv, la inc$eierea socotelii, cu re"erva platii diferentei% ). Curgerea de doban"i pentru sumele trecute in contul curent, in debitul primitorului de la data inscrierii. 4oban"ile sunt cele comerciale si se socotesc pe "i daca partile nu s7au invoit altfel. Art. 3!1. E3istenta contului curent nu e3clude drepturile de comision si plata c$eltuielilor pentru afacerile insemnate in contul curent. Art. 3!2. Inc$eierea contului curent si lic$idarea diferentei vor avea loc la scandenta termenelor stabilite prin conventiune, si in lipsa, la )# decembrie a fiecarui an. 4obanda diferentei curge de la data lic$idarii. 6umai diferenta soldul! lic$idata la inc$eierea contului curent poate fi supusa e3ecutiunii sau opririi in mana unui al treilea sau asigurata prin ipoteca. 4aca s7a consimtit o ipoteca pentru credit desc$is, posesorii efectelor create sau negociate in termenul acestei desc$ideri de credit nu se vor putea folosi de dansul decat pana la concurenta soldului final al contului. Art. 3!3. Contractul de cont curent e de drept desfiintat: #. :rin scadenta termenului convenit% '. In lipsa de conventiune, prin retragerea uneia din parti% ). :rin falimentul uneia din parti. 4esfiintarea contractului de cont curent se poate cere in ca" de moarte, de interdictiunea sau incapacitatea legala a unei din parti. TITLUL =I DESPRE MANDAT'L COMERCIAL SI DESPRE COMISION CA:IT,LUL I DESPRE MANDAT'L COMERCIAL &ECTIU6EA I DESPRE MANDAT'L COMERCIAL IN GENERAL Art. 3!4. >andatul comercial are de obiect tratarea de afaceri comerciale pe seama si socoteala mandatului. >andatul comercial nu se presupune a fi gratuit. Art. 3!5. 4esi conceput in termen generali, mandatul comercial nu se intinde si la afacerile care nu sunt comerciale, afara numai daca aceasta se declara cu preci"iune prin mandat. 4aca mandatarul nu are instructiuni decat asupra unor parti ale afacerii mandatul se socoteste liber pentru celelalte. >andatul pentru o anume afacere cuprinde imputernicire si pentru toate actele necesare e3ecutarii lui, c$iar cand nu ar fi anume aratate. Art. 3! . Comerciantul care nu vrea sa primeasca o insarcinare este dator, in cel mai scurt termen posibil, sa faca cunoscut mandatului neprimirea% in acest ca" este inca dator a face sa se pastre"e in loc sigur lucrurile ce i s7au e3pediat si sa ingri2easca de dansele in socoteala mandatului, pana ce acestea va putea lua masurile necesare. In ca" de intar"iere, el va putea inca cere sec$estru 2udiciar si c$iar van"area lucrurilor dupa formele preva"ute de art. .#. Art. 3!!. 4aca lucrurile primite in socoteala mandatului pre"inta semne de stricaciuni suferite in timpul transportului, mandatarul va trebui sa ia toate masurile necesare pentru pastrarea drepturilor mandatului fata de cel ce a facut transportul, altfel este responsabil de lucrurile primite dupa descriptiunile cuprinse in scrisorile de carat sau in politele de incarcare. 4aca stricaciunea reclama ingri2iri urgente, mandatarul poate cere van"area lucrurilor dupa formele preva"ute de art. .#. Art. 3!". >andatarul este indatorat a face cunoscut mandantului toate faptele ce ar putea sa7l $otarasca a revoca sau modifica mandatul. Art. 3!#. >andatarul este raspun"ator de stricaciunile lucrurilor ce7i sunt incredintate spre pastrarea, afara de cele provenite din ca" fortuit, forta ma2ora, din viciul sau c$iar natura lor. Art. 3"$. >andatarul e tinut a plati dobanda la sumele de bani cuvenite mandantului din "iua in care era dator a le trimite sau a le consemna. Art. 3"1. >andatarul care nu se conforma instructiunilor primite de la mandant, raspunde de daune7interese.

Art. 3"2. >andatarul este dator a incunostiinta fara intar"iere pe mandat despre e3ecutarea mandatului. 4aca in urma primirii acestei incunostiintari, mandantul intar"ie raspunsul un timp mai lung decat cel cerut de natura afacerii, el este considerat ca a accepta e3ecutarea mandatului, c$iar daca mandatarul a trecut peste limitele mandatului. Art. 3"3. >andatarul care sc$imba destinatiunea sumelor primite in socotela mandantului, e dator dobanda la aceste sume din "iua in care le7a primit, deosebit de daune7interese provenind din neindeplinirea mandatului si de orice alta actiune, c$iar penala, in ca" de dol sau frauda. Art. 3"4. >andatarul este dator sa7si arate mandatul persoanelor cu care tratea"a, cand i se cere. El nu poate opune celor de al treilea instructiunile deosebite ce i s7ar fi dat de catre mandant, afara numai daca nu probea"a ca acestia aveau cunostinta de ele in momentul cand obligatiunea a fost contractata. Art. 3"5. >andantul e tinut a procura mandatarului mi2loacelor necesare pentru indeplinirea mandatului, afara daca nu e3ista conventiune contrarie. Art. 3" . &uma ce se datoreste msandatarului pentru e3ecutarea mandatului se determina, in lipsa de conventiune, de catre 2udecata, dupa impre2urari. Art. 3"!. >andatarul, pentru tot ce i se datoreste din e3ecutarea mandatului sau si c$iar pentru retributiunea sa, are un privilegiu special. Acest privilegiu se e3ercita asupra lucrurilor mandantului pe care mandatarul le detine pentru e3ecutarea mandantului, sau care se gaseste la dispo"itia sa, in maga"inele sale sau in depo"ite publice, sau pentru care el poate proba prin posesiune legitima a politiei de incarcare sau a scrisorii de carat, ca i s7au e3pediat. Creantele sus7"ise au precadere asupra oricaror alte creante contra mandantului si c$iar contra van"atorului ce revendica, cu toate ca platilor si c$eltuielile vor fi fost facute sau dupa ce lucrurile au intrat in posesiunea mandatarului. In ca" de faliment al mandatului, privilegiul mandatarului asupra lucrurilor cumparate in socoteala lui, se e3ercita conform dispo"itiunilor de la cap. III, titlul I(, cartea a III7a din acest cod. 4aca lucrurile mandantului au fost vandute de catre mandatar, privilegiul subsista asupra pretului. Art. 3"". :entru a e3ercita dreptul aratat in articolul precednt, mandatarul trebuie sa notifice formal mandantului sumele ce7i sunt datorate, cu invitatiune de a i se face plata in termen de cinci "ile si cu privilegiul. >andantul va putea face opo"itiune, citand pe mandatarul inaintea 2udecatii. ,po"itiunea va trebui sa fie notificata mandatarului in termen de ) "ile de la primirea notificatiunei de catre mandant. 4aca mandantul nu are resedinta sau domiciliul ales in locul de resedinta al mandatarului, termenul pentru opo"itiune va fi de #1 "ile daca mandantul domicilia"a in circumscriptiunea unui tribunal limitrof% de '1 de "ile daca domicili"a in orice alta parte a tarii% de doua luni daca domicilia"a afara din Romania. 4aca termenul a trecut sau opo"itiunea s7a respins, mandatarul poate, fara alta formalitate, sa faca a se vinde lucrurile sus "ise, conform dispo"itiunilor art. -/. Art. 3"#. 4aca mai multi mandatari sunt numiti prin acelasi act, fara a se arata ca ei trebuie sa lucre"e impreuna, fiecare din ei poate lucra in lipsa celuilalt. 4aca prin act se declara ca mandatarii trebuie sa lucre"e impreuna si mandatul nu este primit de toti, acei ce accepta se socotesc autori"ati a7l indeplini cand ar forma ma2oritatea celor numiti. Comandatarii sunt responsabili solidar. Art. 3#$. Afara de ca"urile preva"ute de Codul civil, mandatul incetea"a: #. :rin casatoria femeii comerciante ce a dat primit mandatul, daca nu este autori"ata a continua comertul conform dispo"itiunilor art. #+% '. :rin revocarea autori"atiunei de a e3ercita comertul ce fusese acordata femeii maritate sau minorului care a dat sau primit mandatul. Art. 3#1. >andantul sau mandatarul care, fara cau"a 2usta prin revocarea sau renuntarea sa intrerupe e3ecutarea mandatului, raspunde de daune7interese. 4aca e3ecutarea mandatului este intrerupta prin moartea mandantului sau a mandatarului, retributiunea acestuia din urma se va determina dupa ceea ce s7a e3ecutat in proportiune cu ceea ce s7ar fi datorat pentru completa e3ecutare a mandatului. &ECTIU6EA II DESPRE PREP'SI SI REPREZENTANTI Art. 3#2. :repus este acela care este insarcinat cu comertul patronului sau, fie in locul unde acesta il e3ercita, fie in alt loc. Art. 3#3. :atronul raspunde de faptele prepusului si de obligatiunile contractate de el in limitele insarcinarii ce i7a dat. 4aca sunt mai multi patroni, fiecare din ei este solidar responsabil. 4aca patronul este o societate comerciala, responsabilitatea societarilor se reglementea"a dupa natura societatii. Art. 3#4. >andatul dat presupusului poate fi e3pres sau tacit. >andatul e3pres trebuie sa fie depus la tribunalul in a carui 2urisdictiune prepusul are a indeplini insarcinarea, spre a fi transcris in registrul destinat pentru aceasta si afipt conform dispo"itiunilor art. #1. Un e3tras al mandatului va fi publicat, prin ingri2irea grefierului, in foaia anunturilor 2udiciare a localitatii. :ana la indeplinirea formalitatilor de mai sus se aplica dispo"itiunile articolului urmator. Art. 3#5. <ata cu cei de al treilea, mandatul tacit al prepusului se socoteste general si cuprinde toate actele necesare e3ercitiului comertului pentru care este dat. :atronul nu poate opune celor de al treile vreo restrictiune a mandantului tacit, daca nu probea"a ca ei o cunoaste in momentul contractarii obligatiunii.

Art. 3# . :repusul este totdeauna dator a trata in numele patronului si sa arate in subsemnatura sa, pe langa numele si pronumele sau propriu, numele si pronumele sau firma patronului, cu mentiunea ;prin procura,, sau alta asemenea. In lipsa unei asemenea declaratiuni, prepusul se obliga personal% cei de al treilea insa pot e3ercita si contra patronului actiunile ce deriva din actele prepusului privitoare la e3ercitiul conmertului cu care acesta a fost insarcinat. Art. 3#!. :repusul nu poate, fara invoirea e3presa a patronului, a face operatiuni, nici a lua parte in socoteala sa proprie sau a altuia, la alte negoturi de natura aceluia cu care este insarcinat. In ca" contrariu, prepusul este responsabil de daune7interese si patronul are inca dreptul de a retine pentru sine foloasele ce ar re"ulta din aceste operatiuni. Art. 3#". :repusul e responsabil solidar cu patronul de observarea dispo"itiunilor cuprinse in titlul III si I( acestei carti, in ce priveste comertul cu care este insarcinat. Art. 3##. Revocarea mandatului e3pres trebuie sa fie facuta in aceleasi forme cu care el a fost dat. Art. 4$$. :repusul poate intenta orice actiune si a fi c$emat in 2udecata in locul patronului pentru obligatiunile contractate de dansul in e3ercitiul comertului cu care a fost insarcinat. Art. 4$1. 4ispo"itiunea acetei sectiuni se aplica repre"entantilor caselor comerciale sau ai societatilor straine care de obicei tratea"a sau inc$eie in tara, in numele si pe socoteala acestora, afacerile comerciale cu care au fost insarcinati. &ECTIU6EA III DESPRE COMISI CALATORI PENTR' COMERT Art. 4$2. ,ricine trimite in alta localitate o persoana din serviciul sau, autori"and7o cu scrisori, avi"uri, circulari sau alte asemenea documente, ca sa trate"e sau sa faca operatiuni de ale comertului sau, ramane obligat prin faptele contractate de aceasta persoana in marginile insarcinarii ce i7a dat. Art. 4$3. 4ispo"itiunile art. )0- se aplica comisilor calatori% acestia insa nu pot subscrie ,,prin procura;, ci trebuie numai sa arate numele patronului lor. &ECTIU6EA I( DESPRE COMISII PENTR' NEGOT Art. 4$4. Comisii pentru negot sunt prepusii pentru van"area in detaliu a marfurilor% ei au dreptul ca in locul unde e3ercita comertul si in momentul predarii sa ceara si sa incase"e pretul marfurilor vandute, putand da pentru aceasta, valabila c$itanta in numele patronului lor. Afara din maga"in ei nu pot cere plata creantelor patronului fara autori"atie speciala. CA:IT,LUL II DESPRE COMISION Art. 4$5. Comisionul are de obiect tratarea de afaceri comerciale de catre comisionar in socoteala comitentului. Intre comitent si comisionar e3ista aceleasi drepturi si obligatiuni intre mandant si mandatar, cu deosebirile stabilite prin articolele urmatoare. Art. 4$ . Comisionarul este direct obligat, catre persoana cu care a contractat, ca si cum afacerea ar fi fost a sa proprie. Comitentul nu are actiune in contra persoanelor cu care a contractat comisionarul si nici acestea nu au vreo actiune in contra comitentului. Art. 4$!. Comisionarul trebuie sa tina, deosebite intre dansele si c$iar de ale sale proprii, lucrarile diferitilor comitenti si sa aiba in registrele sale partida deosebota pentru fiecare operatiune. 4aca comisionarul are in contra aceleasi persoane creante provenind din diferite operatiuni facute in contul comitentilor sai, sau din o operatiune a sa proprie si a altuia, el este dator a cere de la acel debitor un inscris deosebit pentru fiecare afacere si in ca" de plata sa arate in registrele sale persoana pentru care plata s7a facut. In lipsa de asemenea aratare plata se va imparti proportional intre fiecare creanta. Art. 4$". ,peratiunile facute de comisionar cu violarea mandatului sau peste limitele sale raman in sarcina sa si prin urmare: #. 4aca a vandut cu pret mai mic decat cel $otarat sau, in lipsa, mai mic decat cel curent, el este dator sa plateasca comitentului diferenta, afara numai, daca nu ar proba ca van"area cu pretul $otarit nu se putea face si ca, van"area astfel, comitentului a fost scutit de paguba% '. 4aca a cumparat cu un pret mai mare decat cel $otarat, comitentul poate refu"a operatiunea si a o considera ca facuta in socoteala comisionarului, daca acesta nu ar oferi sa plateasca diferenta pretului% ). 4aca lucrul cumparat nu corespunde cu calitatea convenita, comitentul il poate refu"a. Art. 4$#. Comisionarul care fara autori"atiunea comitentului face inaintari de bani, van"ari sau alte operatiuni pe credit isi ia asupra7si orice raspundere si comitentul ii poate cere plata intar"iata a creditelor facute cerandu7i interesele si foloasele ce ar re"ulta din aceasta. Art. 41$. Comisionarul care vinde pe datorie este dator sa arate comietntului, in scrisoarea de avi", persoana cumparatorului si termenul acordat% altmiteri operatiunea se presupune ca s7a facut pe bani gata% proba contrarie nu e admisa. Art. 411. Cand comisionarul este insarcinat sa vanda sau sa cumpere cambii, obligatiuni sau efecte ale statului ori alte titluri de credit circuland in comert sau marfuri avand pret la bursa ori in piata, daca comitentul nu a dispus intr7alt fel, el insusi poate sa7i procure pe pretul cerut ca van"ator, lucrurile ce trebuia sa cumpere, sau sa retina pentru sine, dupa pretul curent, ca cumparator, lucrurile ce trebuia sa vanda in socoteala

comitentului, deosebit de dreptul sau la provi"iune. 4aca in ca"urile mai sus aratate, comisionarul, dupa indeplinirtea insarcinarii sale, nu face cunoscut comitentului persoana cu care a contractat, comitenul are dreptul sa considere ca cumpararea sau van"area s7a facut pe contul sau si sa ceara de la comisionar e3ecutarea contractului. Art. 412. Comisionarul nu este raspun"ator pentru indeplinirea obligatiunilor luate de catre persoanele care au contractat, afara de conventiune contrarie. Cand comisionarul ia o asemenea raspundere, el este obligat personal fata cu comitentul, pentru indeplinirea obligatiunilor re"ultand din contract. In acest ca", el are dreptul la provi"iunea speciala numita ,,pentru garantie??, ,,pentru credit??. Aceasta provi"iune se stabileste de parti prin conventiunea lor, iar in lipsa este lasata, la aprecierea 2udecatii. TITLUL =II DESPRE CONTRACT'L DE TRANSPORT Art. 413. Contractul de transport are loc intre e3peditor sau acela care da insarcinarea pentru transportul unui lucru si intreprin"atorul care se obliga a7l face in numele sau propriu si in socoteala altuia, ori intre unul din acestia si carausul ce se insarcinea"a a7l face. &e numeste ??caraus,, persoana c3are isi ia insarcinarea ca intr7un mod oarecare sa transporte sau sa faca a se transporta un obiect oarecare. ,bligatiunile intre e3peditor si intreprin"atorul de transporturi pe apa, si capitat sau patron, sunt reglementate prin dispo"itiunile preva"ute in cartea II7a a acestui cod. Art. 414. E3peditorul trebuie sa dea carausului care i7ar face cererea o scrisoare de carat. &crisoarea de carat poate sa fie la ordin sau la purtator. <orma si efectele girului scrisorii de carat sunt reglementate prin dispo"itiunile titlului I= din aceasta carte. Art. 415. &crisoarea de carat trebuie sa fie datata, subscrisa de e3peditor si sa cuprinda: #. 6atura, greutatea, masura sau numarul lucrurilor de transport si daca lucrurile sunt in la"i sau pac$ete, si calitatea acestora, numarul si sigiliile sau marcile puse pe dansele% '. 6umele e3peditorului si locuinta sa% ). 6umele si locuinta carausului% *. Locul de destinatie si persoanma destinatarului, cu aratarea daca scrisoarea de carat este la ordin sau la purtator% +. :ortul sau pretul transportului si sumele datorate carausului pentru e3peditiune, adaugandu7se c$eltuielile anticipate sau de provi"ion% -. Timpul in care trebuie sa fie facut transportul sau, cand transportul are loc pe calea ferata, daca trebuie facut cu mare sau mica iuteala. .. Celelalte stipulatiuni asupra carora partile s7au inteles. E3peditorul se poate desemna el insusi ca destinatar. Art. 41 . E3peditorul este dator a incredinta carausului actele de vama sau actele ce ar fi de trebuinta% el este raspun"ator de cuprinsul si regularitatea lor. Art. 41!. Carausul va da e3peditorului cand acesta i7ar cere, un e3emplar al scrisorii de catre subscris de dansul. 4aca scrisoarea de carat e la ordin sau la purtator, girul sau remiterea e3emplarului semnat de caraus transfera posesiunea lucrurilor transportate. Conventiunile necuprinse in scrisoarea de carat nu au nici o tarie fata de destinatarul sau posesorul e3emplarului scrisorii de carat la ordin sau la purtator, ce a fost subscris de carausi. Art. 41". 4aca carausul primeste lucrurile de transportat fara nici o re"erva, se presupune ca ele nu pre"inta vicii aparente de imbalotare. Art. 41#. Carausul este dator sa faca e3peditiunea lucrurilor de transportat dupa ordinea in care le7a primit, afara daca prin natura lor, din cau"a destinatiunei ce acele lucruri au, sau pentru alte motive, nu ar trebui sa se urme"e intr7altfel, sau daca nu ar fi impiedicat de vreun ca" fortuit sau forta ma2ora. Art. 42$. 4aca din ca" fortuit sau forta ma2ora, transportul este impiedicat sau peste masura intar"iat, carausul trebuie sa incunostiinte"e indata pe e3peditor, care are facultatea de a reali"a contractul platind numai c$eltuielile facute de caraus si daca impidicarea are loc in timpul efectuarii transportului, carausul are inca dreptul la plata portului in proportiune cu drumul facut. In amandoua ca"urile se va inapoia carausului e3emplarul scrisorii de carat la ordin sau la purtator, pe care l7a subscris. Art. 421. E3peditorul are dreptul de a suspenda transportul si de a cere restituirea lucrurilor transportate, sau predarea lor unei alte persoane decat aceea aratata in scrisoarea de carat, ori de a dispune cum va crede de cuviinta, dar este dator a plati carausului c$eltuielile facute si pagubele directe si imediat re"ultand din e3ecutarea acestui contra7ordin. ,bligatiunile carausului de a e3ecuta ordinul e3peditorului incetea"a din momentul in care lucrurile fiind a2unse la locul de destinatie, persoana careia ii sunt destinate si care poseda actele necesate a facut cererea de predare carausului, sau din momentul in care i7a remis scrisorea de carat. In aceste ca"uri, numai destinatarul lucrurilor transportate are facultatea de a dipsune de dansele. 4aca scrisoarea de carat este la ordin sau la purtator, dreptul aratat in prima parte a acestui articol, este al celui ce poseda e3emplarului scrisorii de carat subscris de caraus. Carausul primind contra7ordin are dreptul sa ceara restituirea e3emplarului sus "is sau daca destinatiunea lucrurilor de transportat s7a sc$imat el poate pretinde o noua scrisoare de carat. Art. 422.Termenul predarii lucrurilor transportate se $otaraste prin invoirea partilor. In lipsa el este lasat la aprecierea 2udecatii. Art. 423. Carausul este raspun"ator de faptele subordonatilor sai, de ale tuturor carausilor succesive si de ale oricarei alte persoane careia dansul i7a incredintat facerea transportullui.

Art. 424. 4iferitii carausi au dreptul de a face sa se declare pe scrisoarea de carat sau intr7altfel, starea in care se afla lucrurile ce se transporta in momentul cand ele le sunt incredintate. In lipsa unei asemenea decaratiuni, se presupune ca ei au primit lucrurile in buna stare si conform cu aratarile cuprinse in scrisoarea de carat. Art. 425. Carausul este raspun"ator de pierderea sau stricaciunea lucrurilor ce i7au fost incredintate spre transport, din momentul in care le primeste pana la acela al predarii lor destinatarului, afara daca nu probea"a ca pierderea sau stricaciunea au provenit din ca" fortuit sau din forta ma2ora, din c$iar viciul propriu al lucrurilor sau din natura lor, din faptul e3peditorului sau din acel al destinatarului. Art. 42 . 4aca sunt de transportat lucruri fragile sau care se strica usor, animale sau lucruri, pentru care transportul urmea"a sa fie facut in anume conditiuni, administratiunile cailor ferate pot stipula ca pierderea sau stricaciunea sa se presupuna ca provenita din viciul lucrurilor transportate, din cau"a naturii lor, sau din faptul e3peditorului ori al destinatarului afara numai daca ele sunt in culpa vadita. Art. 42!. &tricaciunile se vor proba conform dispo"itiunilor art. .#, si e3peditorul, posesorul scrisorii de carat sau destinatarului, dupa distinctiunile preva"ute in art. *'#, poate fi autori"at de catre 2ustitie sa ceara predartea lucrurilor transportate, cu sau fara cautiune. Art. 42". In ca" de intar"iere in efectuarea transportului peste termenul stabilit prin art. *'', carausul pierde o parte din pretul transportului in proportiune cu durata intar"ierii, si pierde pretul transportului daca intar"ierea a durat indoit de timpul $otarat pentru facerea transportului, afara de pagubele mai mari de care este raspun"ator, daca s7ar proba ca ele au provenit din aceasta cau"a. Carausul nu este responsabil de intar"iere daca probea"a ca ea a provenit din ca" fortuit sau forta ma2ora, sau din faptul e3peditorului ori al destinatarului. Lipsa mi2loacelor indestulatoare de transport nu a2unge pentru a 2ustifica intar"ierea. Art. 42#. Carausul isi poate margini raspunderea pana la concurenta unei sume de atat la suta pentru lucrurile care, prin natura lor, sunt supuse in timpul transportului la o micsorare in greutate sau masura. Aceasta suma trebuie sa fie $otarata mai dinainte si specifica pentru fiecare lada sau colet, daca lucrurile sunt impartite in la"i sau colete. Carausul nu poate beneficia de conventiunea prin care dansul si7a marginit raspunderea, daca e3peditorul sau destinatarul probea"a ca micsorarea a provenit din natura lucrurilor, sau daca probea"a ca dupa impre2urarile ce au avut loc, micsorarea nu putea a2unge la acea $otarare de parti. Art. 43$. :aguba provenita prin pierderea sau stricaciune se calculea"a dupa pretul curent al lucrarilor transportate, la locul si timpul predarii. :retul curent se stabileste dupa dispo"itiunile art. *1, sca"andu7se c$eltuielile ce intodeauna se fac in ca" de pierdere sau stricaciune. 4aca paguba este cau"ata prin doi sau negli2enta vadita, cuantumul despagubirii se determina dupa dispo"itiunile art. #1/* si #1/- din Codul civil. In alt ca" de pierdere a obiectelor unui calator predate carausului fara aratarea continutului, cuantumul despagubirii se determina dupa impre2urarile particuare ale faptului. Art. 431. Carausul nu raspunde de lucrurile pretioase, bani si titluri ce nu i7au fost declarate, si in ca" de pierdere sau stricaciune, nu este raspun"ator decat de valoarea aratata. Art. 432. 4upa a2ungerea lucrurilor transportate sau dupa trecerea "ilei in care ele trebuiau sa a2unga la locul de destinatiune, destinatarul poate e3ercita toate drepturile derivand din contractul de transport, precum si actiunile de despagubire% din acel moment el poate pretinde predarea c$iar a lucrarilor si a scrisorii de carat. Art. 433. Carausul nu este obligat sa predea lucrurile transportate pana cand persoana ce se pre"inta a le primi nu7si indeplineste operatiunile. In ca" de neintelegere daca dstinatarul plateste suma ce crede ca datoreste si depune in acelasi timp si diferenta pana la suma pretinsa de caraus, acesta este dator a7i preda lucrurile transportate. 4aca scrisoarea de carat e la purtator, carausul se poate opune ca sa faca predarea pana la restituirea e3emplarului subscris de dansul. Art. 434. 4estinatarul are dreptul sa verifice cu c$eltuiala sa, in momentul predarii, starea in care se afla lucrurile transportate, desi ele n7ar pre"enta inca semne e3terioare de stricaciune. 4estinatarul care primeste lucrurile e obligat sa plateasca ceea ce se datoreste pentru transport, dupa scrisoarea de carat, precum si toate celelalte c$eltuieli. Art. 435. 4aca carausul preda lucrurile transportate, fara a arata sumele ce i se datoresc lui, carausilor anteriori sau e3peditorului, sau fara a pretinde depunerea sumei asupra careia e3ista neintelegere, pierde dreptul de regres si ramane raspun"ator catre e3peditor si carausii anteriori pentru sumele ce li se cuveneau% are insa actiune contra destinatarului. Art. 43 . ,rice cerere de despagubire trebuie indreptata contra primului sau ultimului caraus. &e poate indrepta si contra carausilor intermediar, cand s7ar proba ca paguba s7a cau"at in timpul cand acesta a facut transportul. ,rice caraus c$emat a raspunde de fapte care nu sunt ale sale, are facultatea a c$emat in garantie sau pe carausul care l7a precedat imediat, sau pe carausul intermediar raspun"ator de paguba, dupa dispo"itiunile stabilite mai sus. Art. 43!. :entru toate creantele re"ultand din contractul de transport, carausul are privilegiul asupra lucrurilor transportate pana la predarea lor destinatarului. 4aca sunt mai multi carausi, cel din urma dintre ei e3ercita drepturile celor anteriori. Art. 43". 4aca nu se gaseste destinatarul, sau se iveste neintelegere in privinta primirii lucrurillor transportate, pre"identul tribunalului respectiv sau 2udecatorul de pace poate ordona depunerea sau sec$estrul acelor lucruri. :oate asemenea face a se verifica starea in care se afla lucrurile si sa ordone van"area lor pana la concurenta sumelor datorate carausului, observandu7se formele preva"ute in art. .#. 4aca nu e nici o contestatie, carausul, pentru a obtine plata ce i se datoreste, se va conforma dispo"itiunilor art. )//.

Art. 43#. 4aca in contractul de transporta fost preva"uta vreo clau"a penala pentru neindeplinire sau intar"iere a predarii, se poate cere si e3ecutarea transportului si clau"a penala. :entru neplata clau"ei nu se cere ca paguba sa se probe"e. Cand s7ar dovedi ca paguba suferita este mai mare decat clau"a penala, se poate cere diferenta. Clau"a penala nu poate sa aiba loc cand, in ca"urile preva"ute de art. *'+ si *'/, carausul nu este supus la raspundere. Art. 44$. :lata portului si primirea fara re"erva a lucrurilor transportate, c$iar cand plata portului ar fi fost facuta inainte, sting orice actiune contra carausului. Cu toate acestea, actiunea contra carausului pentru pierderea partiala sau stricaciunea ce nu se putea cunoaste in momentul predarii, subsista si dupa plata portului si primirea lucrurilor transportate, daca se dovedeste ca pierderea sa stricaciunea a avut loc intre darea lucrurilor in primirea carausului si predarea facuta de acesta, cu conditiune insa ca cererea pentru verificare sa fie facuta de indata, dupa ce se va fi descoperit paguba si nu mai tar"iu decat cinci "ile dupa primirea lucrurilor de catre destinatar. Art. 441. ,rice stipulatie care ar e3clude sau ar margini, in transporturile pe cale ferata, obligatiunile si raspunsurile stabilite prin art. *#., *#/, *#0, *'+, *'. ,*'/, *'0, *)1, *)', *)), *)-, si **1 sunt nule si de nul efect, c$iar daca ar fi fost permise regulamentele generale sau particulare, afara numai de ca"ul cand prin tarife speciale s7ar stabili ca pretul transportului sa fie mai mic decat acela cuprins in tarifele ordinare. TITLUL =III DESPRE CONTRACT'L DE ASIG'RARE Art. 442%4!!. Abrogate ( L. "r. 13%/1995 privi"! a&igurarile &i rea&igurarile !i" , #a"ia$ publicata i" M.Of. -artea .$ "r.303 !i" 30 !ece#brie 1995) TITLUL =I( DESPRE GA) Art. 4!".%4"#. Abrogate ( L. "r.99/2% #ai 1999 privi"! u"ele #a&uri pe"tru accelerarea ref r#ei ec " #ice$ publicata i" M.Of. "r.23% !i" 2+ #ai 1999 ) CARTEA II7a DESPRE COMERT'L MARITIM SI DESPRE NA(IGATIE TITLUL I De*+re ,a*e *- +r.+r-etar-- l.r Art. 4#$. (asele sunt bunuri mobile. <ac parte din vas: @mbarcatiunile, uneltele, instrumentele, armele, munitiile, provi"iile si @n general toate lucrurile destinate u"ului sau permanent, c$iar cand ar fi oarecare timp separate de vas. Art. 4#1. Contractele pentru constructia vaselor, modificarile si re"ilierile lor, precum si declaratiile si cesiunile de participare la proprietatea unui vas @n constructie, facute de catre comitent sau de catre constructorul care a luat asupra sa constructia, trebuie a fi facute @n scris si nu se pot opune celor de al treilea daca nu sunt transcrise @n registrele capitaniei portului sau ale autoritatilor maritime unde e @ntreprinsa constructia. Art. 4#2. :e langa drepturile decurgand din dispo"itiile Codului civil relative la locatie, comitentul mai oate cere re"ilierea contractului pentru incapacitatea manifesta sau pentru frauda constructorului. Constructorul poate desfiinta contractul pentru ca" de forta ma2ora. An ca" de moarte a constructorului, contractul se desfiintea"a dupa dispo"itiile art. #*/+ din Codul civil. Art. 4#3. ,rice @nstrainare sau cesiune totala sau partiala a proprietatii sau folosintei unui vas trebuie facuta prin act scris, afara de dispo"itiile cuprinse @n Titlul I(, din acest cod. 4aca @nstrainarea sau cesiunea are loc @n tara, ea poate fi facuta prin act public sau prin act privat, dar nu se poate opune celor de al treilea daca nu e transcrisa @n registrele capitaniei portului unde vasul se gaseste @nscris. Afara din tara, @nstrainarea trebuie facuta prin act @nc$eiat dinaintea consulului si nu are tarie fata cu cei de al treilea daca nu este transcrisa @n registrele consulatului. Consulatul este dator sa trimita copie legali"ata dupa actul de @nstrainare la capitania portului unde se afla vasul @nscris. An toate ca"urile, @nstrainarea trebuie sa fie notata si pe actul de nationalitate, cu aratare daca van"atorul ramane creditor al pretului total sau @n parte. Capitanii de porturi si autoritatile consulare nu pot primi si transcrie actul de @nstrainare, daca nu li se pre"inta actul de nationalitate al vasului, afara de ca"ul preva"ut la art. *00 din acest cod. Cand se va @nstraina vasul la mai multe persoane, data adnotatiei pe actul de nationalitate determina preferinta. Art. 4#4. Autoritatile consulare @n tara straina nu pot primi actele de @nstrainare ale vaselor, daca nu se va fi asigurat plata sau garantia datoriilor privilegiate notate pe actul de nationalitate. Art. 4#5. Contractul de ga2 asupra vasului sau asupra unei portiuni din el trebuie facut prin @nscris. Anscrisul facut @n tara, prin care se constituie ga2ul, nu are putere fata cu cei de al treilea, daca nu este transcris @n registrele capitaniei portului unde vasul este @nscris, sau @n acele ale autoritatii consulare ale locului unde se gaseste vasul, cand @nscrisul de ga2 este facut @n tara straina. Consulul este obligat sa trimita @ndata o copie legali"ata dupa contractul de ga2 la oficiul maritim unde vasul se afla @nscris. An amandoua ca"urile, ga2ul trebuie sa fie notat pe actul de nationalitate al vasului. Capitanii de porturi si autoritatile consulare @n tara straina nu pot transcrie actul de ga2 daca nu li se pre"inta actul de nationalitate, afara de ca"urile preva"ute @n art. *0- si *00. An actul de transcriptiune se va face mentiune despre adnotarea ga2ului pe actul de nationalitate.

Art. 4# . Anscrisul constitutiv al ga2ului asupra unui vas @n constructie nu are putere fata cu cei de al treilea daca nu e transcris @n registrele oficiului maritim @n a carui circumscriptie se face constructia. Cand dupa terminarea constructiei se da vasului actul de nationalitate, se vor adnota @n acest act @nscrisurile constitutive de ga2 ce au fost transcrise @n registrele capitaniei portului. Art. 4#!. 6u este necesitate de numirea vreunui custode pentru ca ga2ul asupra unui vas sa7si aiba tarie. Art. 4#". 4aca @nscrisul care constituie ga2ul e la ordin, girul transmite creanta si orice alt drept accesoriu. Art. 4##. 4aca @nstrainarea, cesiunea sau constituirea @n ga2 a unui vas se face @n tara, pe cand vasul se afla @n calatorie catre o tara straina, partile pot conveni ca adnotarea pe actul de nationalitate sa se faca @n cancelaria consulatului locului unde se afla vasul sau unde se duce, cu conditia ca acest loc sa fie declarat @n scris deodata cu cererea de transcriptiune a titlului. An acest ca", capitanul portului va trimite @ndata o copie legali"ata dupa acel titlu oficiului consular sus7"is cu spe"ele reclamantului. Contractul nu are tarie fata de cei de al treilea decat de la data adnotarii pe actul de nationalitate. Art. 5$$. Contractele de constructii, de @nstrainare sau de ga2 ale vaselor mici care nu sunt destinate a iesi din porturi, din rauri, din canaluri sau lacuri si a altora ce n7au acte de nationalitate, nu au putere fata cu cei de al treilea, daca nu sunt transcrise @ntr7un registru ce se va tine de autoritatile si @n formele ce se vor determina printr7un regulament de administratie publica. Art. 5$1. :roprietarul unui vas este raspun"ator de faptele capitanului si ale celorlalte persoane ale ec$ipa2ului si tinut de obligatiile contractate de capitan, pentru tot ce priveste vasul si e3peditia. Cu toate acestea, proprietarul sau coproprietarul care nu s7a obligat personal poate, @n toate ca"urile, prin abandonul vasului sau al navlului ce i se datorea"a sau este a i se datori, sa se libere"e de raspundere sau de obligatiile sus7"ise, e3ceptandu7se @nsa acelea relative la salariile si emolumentele persoanelor ec$ipa2ului. Cand capitanul este proprietar sau coproprietar al vasului, el nu are dreptul de abandon, iar daca el nu este decat coproprietar, @n lipsa de speciale conventii, nu este raspun"ator personal pentru @ndeplinirea obligatiilor ce a contractat relativ la vas si e3peditie, decat @n proportie cu interesul ce are. Art. 5$2. Abandonul vasului se poate face catre toti creditorii sau numai catre unii dintr7@nsii. 4eclaratia de abandon va fi transcrisa @n registrele oficiului maritim unde vasul este @nscris si dupa ce transcriptiunea s7a facut% ea va fi notificata creditorilor aIe caror titluri sunt transcrise @n acelasi registru sau adnotate pe actul de nationalitate. An privinta creditorilor care au introdus o actiune sau facut o somatie, abandonul se va face prin portarei, notificandu7se la domiciliul ales de creditor sau, @n lipsa, la grefa tribunalului de comert, @n termen de opt "ile de la primirea citatiei sau a somatiei primita de la creditori, sub pedeapsa de a nu se mai tine @n seama. Art. 5$3.An ca" de abandon, orice creditor poate lua pentru sine vasul, cu obligatia de a plati pe ceilalti creditori privilegiati. 4aca sunt mai multi creditori care voiesc a lua vasul, se va prefera cel ce a facut @ntai declaratia% si daca declaratia este facuta @n acelasi timp se va prefera creditorul mai mare @n suma. 4aca nici un creditor nu voieste a lua pe seama sa vasul, el va fi vandut dupa staruintele creditorului celui mai diligent% pretul va fi distribuit @ntre creditori, si ceea ce va ramane dupa plata datoriilor, va fi al proprietarului. Art. 5$4. :roprietarul poate departa pe capitan. An ca" de departare, nici o despagubire nu va fi datorata, afara numai daca acest drept n7a fost stipulat @n scris. 4aca capitanul departat este coproprietar al vasului, el poate renunta la coproprietate si cere plata capitalului ce ar repre"enta partea sa de proprietate. &uma acestui capital se determina prin e3perti"a. Art. 5$5. :entru tot ce se atinge de interesul comun al proprietarilor unui vas, deci"iile ma2oritatii sunt obligatorii si pentru minoritate. >a2oritatea se formea"a din cei care repre"inta un interes @n vas mai mare decat 2umatatea valorii lui. Tribunalul este tinut sa @ncuviinte"e van"area cu licitatie a unui vas, cand i se va cere de un numar de coproprietari repre"entand 2umatatea proprietatii vasului, afara numai daca partile n7ar fi convenit @ntr7altfel. 4aca van"area unui vas este ceruta de grave si urgente @mpre2urari privitoare la interesul comun, tribunalulB o poate @ncuviinta, desi coproprietarii ce o cer nu repre"inta mai mult decat o patrime a proprietatii vasului.

TITLUL II De*+re /a+-tan Art. 5$ . Capitanul sau patronul @nsarcinat cu comanda unui vas este raspun"ator pentru greselile sale, c$iar usoare, pe care le comite @n e3ercitiul functiilor sale. Responsabilitatea capitanului, @n ca"urile preva"ute de acest cod, nu @ncetea"a decat probandu7se obstacole provenite din ca" fortuit sau forta ma2ora. Art. 5$!. Capitanul nu poate refu"a @ncarcarea lucrurilor cu transportul carora s7a @nsarcinat, sub cuvant ca nu sunt potrivite cu vasul sau. Art. 5$". Capitanul este raspun"ator de lucrurile @ncarcate. 4a recipisa de primire prin polita de @ncarcare. Capitanul nu raspunde de lucrurile pretioase, de bani si titlurile de credit ce nu i7au fost declarate. Capitanul este raspun"ator de stricaciunile ce din orice cau"a s7au @ntamplat lucrurilor ase"ate de dansul pe podeaua de sus a vasului, fara consimtamantul @n scris al @ncarcatorului. Aceasta dispo"itie nu se aplica la calatoriile cele scurte ce se fac din port @n port si din liman @n liman, pe langa tarmuri, fie pe mare, fie pe rauri. Art. 5$#. Capitanul are dreptul a @ntocmi ec$ipa2ul vasului, a fi3a retributia persoanelor ce7l compun, @nsa e dator a face aceasta @n @ntelegere cu proprietarii vasului, cand ei se vor afla @ntr7acel loc.

Art. 51$. Capitanul este dator sa tina un registru al vasului, @mpartit @n urmatoarele * carti: 8urnal general si de contabilitate% 8urnal de navigatie% 8urnal de @ncarcare sau manual al bordului, si Inventarul bordului. Registrul nu poate fi @ntrebuintat daca mai @ntai fiecare foaie nu va fi fost numerotata si parafata de functionarul @nsarcinat special cu aceasta% el va fi tinut conform dispo"itiilor art. '0, observandu7se regulile urmatoare: In 2urnalul general si de contabilitate va fi notat tot ceea ce se raporta la atributiile capitanului fata cu ec$ipa2ul si cu calatorii, la lucrurile @ncarcate, la ceea ce se petrece mai important @n timpul calatoriei, la deci"iile luate, la veniturile si c$eltuielile vasului, si @n general la tot ceea ce priveste interesul proprietarilor, armatorilor sau @ncarcatorilor si care poate da loc la vreo raspundere sau cerere @n 2udecata, afara de @nsemnarile particulare ce trebuie facute @n celelalte 2urnale% An 2urnalul de navigatie se va @nsemna, @n special, directiile urmate, calea parcursa, manevrele facute, observatiile geografice, meteorologice si astronomice si tot ce priveste navigatia% An 2urnalul de @ncarcare sau manual al bordului vor fi @nsemnate datele si locurile @ncarcarii, natura, calitatea si cantitatea lucrurilor @ncarcate, destinatia lor, persoana @ncarcatorilor si destinatarilor, locul si data predarii si tot ce priveste @ncarcarea% An inventarul bordului trebuie a fi @nsemnate uneltele, instrumentele si toate obiectele ce se afla pe vas, precum si orice sc$imbare li s7ar @ntampla. Regulile pentru tinerea uniforma a 2urnalulului nautic, a cartilor din care se compune si pentru verificarea inventarului fata cu legile maritime, sunt determinate de regulament, publicat prin decret regal. 7 7 7 7 Art. 511. Tinerea registrului nu e obligatorie pentru navigatia pe rauri sau lacuri si pentru calatoriile vaselor cu capacitate mai mica de +1 tone, cand aceste calatorii nu se @ntind mai departe de tarmurile >arii 6egre, la ,dessa si Constantinopole. Art. 512. Capitanul va face sa i se vi"ite"e vasul @n ca"urile si modurile stabilite prin regulamentele si legile speciale. Anainte de plecare, el se va asigura ca vasul este @n stare proprie de a face calatoria, ca este bine @ncarcat sau cu savura necesara. Art. 513. Capitanul este dator a avea pe vas: Actul de nationalitate% Lista ec$ipa2ului% :olitele de @ncarcare si contractul de navlu% Actele de vi"ita% C$itantele de plata sau @nscrisurile de cautiune ale vamii.

#. '. ). *. +.

Art. 514. Capitanul va comanda @n persoana vasul la intrarea si iesirea din porturi, limanuri, canaluri sau rauri. El este obligat a @ntrebuinta, cu spe"ele vasului, un pilot e3perimentat ori de cate ori aceasta ar fi declarata obligatorie prin legile tarii sau prescrisa de regulementele ori u"urile locale @n strainatate. Art. 515.An ca" de contraventie la dispo"itiile art. +#1, +#', +#) si +#*, capitanul este raspun"ator de orice paguba catre cei interesati. Art. 51 . Cand capitanul se afla @n localitatea unde domicilia"a proprietarii, armatorii sau procuratorii lor, el nu poate, fara speciala lor autori"are, sa ordone repararea vasului, sa cumpere pan"e, funii sau alte lucruri pentru vas, si nici sa7l @nc$irie"e sau sa ia bani cu @mprumut @n contul vasului sau poverii @ncarcaturii! sale. Art. 51!. 4aca vasul este @nc$iriat cu consimtamantul proprietarilor sau al ma2oritatii acestora si vreunul dintre coproprietari refu"a a contribui la c$eltuielile necesare pentru e3peditie, capitanul, dupa '* ore de la somatia facuta celor ce refu"a a da partea lor de c$eltuiala, poate cere autori"atia tribunalului comercial sau, @n lipsa, a 2udecatorului de ocol, ca sa ia @n contul lor cu @mprumut suma cuvenita, cu sau fara ga2, asupra partii de interes ce dansii au @n vas. Art. 51".An timpul calatoriei, capitanul, dupa ce va constata necesitatea printr7un proces7verbal subscris de catre fruntasii ec$ipa2ului, poate @ntrebuinta pentru serviciul vasului lucrurile ce se gasesc pe bord, cu obligatia de a plati pretul lor celui @n drept. Art. 51#. 4aca @n cursul calatoriei va fi trebuinta de bani pentru reparatii, cumparari de provi"ii, sau pentru alte urgente trebuinte ale vasului, capitanul este dator, daca e posibil, a @ncunostinta ne@ntar"iat pe armatori, @ncarcatori sau destinatari si, dupa ce se va constata necesitatea dupa cum s7a stabilit prin articolul precedent, poate cere, @n tara, autori"atia tribunalului de comert si, @n lipsa, a 2udecatorului de ocol, iar @n strainatate, a autoritatii consulare a Regatului, sau @n ca" de lipsa, a autoritatii straine locale, pentru a7si procura suma necesara, luand bani cu @mprumut pe corpul vasului, dand ga2 sau van"and lucrurile @ncarcate sau obligandu7se catre cei ce vor procura direct material, unelte, provi"ii sau vreo lucrare. Titlul @mprumutului si actul proband operatiunile sus7"ise se vor transcrie @n modul stabilit prin pre"entul cod si adnota pe actul de nationalitate al vasului de catre functionarul maritim sau consular, sau de catre autoritatea ce a dat autori"area, prin @ngri2irea capitanului, @n timp de #1 "ile de la data contractului, sub pedeapsa de a se pierde rangul privilegiului. (an"area lucrurilor @ncarcate se va face prin licitatie publica. :roprietarii vasului sau capitanul ce7i repre"inta vor tine cont de lucrurile vandute, dupa valoarea ce vor avea @n locul si timpul descarcarii vasului. Anc$irietorul sau diferitii @ncarcatori, cand se @nvoiesc, se pot opune la van"area sau darea @n ga2 a lucrurilor lor, descarcandu7le si platind navlul @n proportie cu calea facuta. 4aca consimtamantul unuia sau mai multor @ncarcatori lipseste, acela care va voi sa u"e"e de aceasta facultate va plati navlul @ntreg pentru partea sa de @ncarcare. Art. 52$.An cursul calatoriei, capitanul poate, daca este urgenta, sa notifice orice acte sau c$iar sa porneasca 2udecata @n numele si interesul proprietarilor vasului, @ntrucat priveste vasul si navigatia cu care este @nsarcinat. 4e asemenea, cei de al treilea, cand se vor afla @n alt loc decat acela unde domicilia"a proprietarii vasului sau cei ce7i repre"inta, pot sa faca somatii, sa urmareasca sau sa intente"e actiuni contra capitanului, @ncat priveste faptele lui sau ale ec$ipa2ului, sau obligatiile contractate de el @n cursul e3peditiei. Actele trebuie notificate sau personal capitanului, sau la bordul vasului. :roprietarii pot @ntotdeauna sa7si @nsuseasca 2udecata pornita de capitan sau contra lui. Condamnarile pronuntate contra capitanului nu ridica proprietarilor dreptul de a face abandonul vasului conform dispo"itiilor art. +1#.

Art. 521. Capitanul, mai @nainte de a pleca din locul @n care a facut c$eltuielile e3traordinare sau a contractat obligatii, va trimite proprietarilor sau armatorilor vasului sau procuratorilor un cont subscris de el @nsusi, atat de c$eltuielile facute cu aratarea actelor 2ustificative, daca sunt, cat si de obligatiile contractate, cu numele, prenumele si locuinta creditorilor. 4aca @ncarcarea s7a facut @n contul proprietarilor sau armatorilor, capitanul le va trimite un cont de lucrurile @ncarcate si de pretul lor. Art. 522. Capitanul, care fara necesitate a contractat obligatii, a pus @n ga2 sau vandut lucruri @ncarcate sau provi"ii, sau a pus @n conturile sale avarii si c$eltuieli neadevarate, e obligat personal catre armatori si catre toti cei interesati la despagubire, afara de actiunea penala, daca este ca". Art. 523. Capitanul nu poate vinde vasul fara mandat special din partea proprietarului, afara de ca"ul cand vasul nu mai e @n stare de a putea naviga. 4eclaratia de imposibilitate a navigarii, cum si autori"area pentru van"are, vor fi pronuntate @n tara, de tribunalul respectiv, iar @n strainatate de catre autoritatea consulara a tarii. (an"area va fi facuta prin licitatie publica. Art. 524. Capitanul care s7a @ndatorat a face o calatorie e tinut a o @ndeplini% altfel e obligat la daune si c$eltuieli catre proprietar si @nc$irietori. 4aca vasul a fost declarat @n imposibilitate de a mai naviga, capitanul e dator a @ngri2i, cu tot dinadinsul, sa7si procure alt vas cu care sa poata transporta lucrurile @ncarcate la locul de destinatie. Art. 525. Capitanul, care calatoreste avand parte din profit asupra @ncarcarii, nu poate face pe contul sau particular nici un fel de comert, daca @n scris nu s7a convenit @ntr7altfel. An ca" de contraventie, lucrurile @ncarcate de capitan @n contul sau particular raman @n profitul celorlalti interesati. Art. 52 . La sosire @n portul de destinatie, atat la ducere cat si la @ntoarcere, sau la locul unde cu voie sau silit se adaposteste, precum si @n ca" de naufragiu, capitanul va cere sa i se vi"e"e registrul vasului de catre functionarul public competent. 4aca s7au @ntamplat evenimente e3traordinare care interesea"a vasul, lucrurile @ncarcate sau persoanele, capitanul, afara de @ndatoririle la care este supus de codul si regulamentele marinei comerciale, e tinut sa7si faca raportul sau. Raportul va cuprinde locul si timpul plecarii, calea urmata, pericolele peste care a dat, de"ordinele @ntamplate pe vas si @n general toate evenimentele importante ale calatoriei. Art. 52!. Raportul va fi facut cat de ne@ntar"iat, si cel mult @n '* ore dupa sosire sau adapostire, catre pre"identul tribunalului, catre 2udecatorul de ocol, daca sosirea sau adapostirea este @ntr7un port al tarii% si catre autoritatea consulara a tarii si, @n lipsa, catre autoritatile straine locale, daca vasul se afla sosit sau adapostit @n port strain. Raportul facut @n tara se va depune la grefa tribunalului respectiv. 8udecatorul de ocol@l va trimite asemenea, fara @ntar"iere, pre"identului tribunalului. Art. 52". :re"identul, 2udecatorul de ocol sau autoritatea consulara care a primit raportul, va verifica faptele cuprinse @ntr7@nsul, interogand @n nepre"enta capitanului si separat persoanele ec$ipa2ului si daca e cu putinta si calatorii. Raspunsurile trebuie a fi scrise. ,rice alte informatii folositoare la descoperirea adevarului trebuie culese prin toate mi2loacele permise de lege. (erificarea va fi facuta @n cel mai scurt timp si "iua fi3ata pentru acest sfarsit se va face cunoscuta printr7un anunt lipit pe poarta localului autoritatii catre care raportul a fost facut, prin afise la bursa cea mai apropiata, @n vecinatatile locului unde vasul este ancorat si oriunde se va gasi de cuviinta. :ersoanele interesate si cei ce vor sa le repre"inte, c$iar fara mandat, sunt admise a asista la verificare. :rocesele7verbale @nc$eiate asupra operatiunilor de mai sus se vor alatura la raport. Constatarile cuprinse @n raport pot fi combatute prin proba contrarie. Art. 52#. Rapoartele ce nu sunt verificate nu pot fi primite @n descarcarea capitanului si nu fac proba @n 2udecata, afara de ca"ul cand capitanul singur a scapat din naufragiu @n locul unde si7a facut raportul. Art. 53$. Capitanul nu poate descarca nici un lucru din vas pana nu si7a facut si nu i s7a verificat raportul, e3ceptandu7se ca"urile urgente. TITLUL III De*+re 0nr.larea *- *alar--le +er*.anel.r e/1-+a2uluArt. 531. :ersoanele ce compun ec$ipa2ul sunt: capitanul sau patronul, ofiterii, marinarii si lucratorii indicati @n rolul ec$ipa2ului, format @n modul preva"ut de regulamente, precum si masinistii, foc$istii si toate celelalte persoane functionand sub orice numire @n serviciului masinilor la vasele cu abur. Rolul va arata salariile sau partea de beneficiu datorate persoanelor ec$ipa2ului. Celelalte conditii ale @nrolarii trebuie cuprinse @n contractul de @nrolare. Art. 532. Contractul de @nrolare va fi facut prin act scris, legali"at de autoritatea maritima @n tara, de cea consulara @n strainatate, trecut @n registrele oficiului maritim si transcris @n registrul vasului. 4aca cineva este @nrolat @n tara straina, unde nu se afla autoritate consulara romana, contractul va fi transcris numai @n registrul vasului. An orice ca", contractul de @nrolare va fi subscris de capitan si de @nrolat% si, daca acesta nu poate sau nu stie subscrie, de doi martori. Conventiile care nu sunt @nvestite cu aceste formalitati nu au nici o tarie. 4ispo"itiile precedente nu sunt obligatorii pentru contractele de @nrolare @n ca"urile preva"ute de art. +##. Art. 533. Contractul de @nrolare enunta, @n mod lamurit si precis, durata lui si navigatia @n vederea careia se @nc$eie. An vederea speculatiilor comerciale, destinatia si navigatia pot fi tinute secrete% @n asemenea ca" @nsa, ec$ipa2ul trebuie sa fie @ncunostintat si sa consimta a fi @nrolat @n astfel de conditii. Consimtamantul trebuie e3primat prin act @n scris @n forma stabilita prin articolul precedent.

Art. 534.Anrolatul e dator a7si continua serviciul si dupa e3pirarea termenului @nrolarii pana la @ntoarcerea vasului @n tara, la locul destinatiei sale, cu conditia ca @ntoarcerea sa se faca direct, fara alte @ntar"ieri decat cele neaparate. An acest ca", aceluia caruia s7a prelungit @nrolarea are dreptul la o retributie proportionala salariului. Anrolarea se @ntelege @ntotdeauna terminata, desi termenul preva"ut @n contract nu a e3pirat, cand vasul s7a @ntors @n tara la locul destinatiei sale dupa ce si7a facut prima calatorie si dupa ce a fost descarcat. Art. 535. 4aca durata @nrolarii nu este fi3ata, marinarul poate cere parasirea serviciului dupa doi ani de la @nrolare, afara de dispo"itia preva"uta de articolul precedent. 4aca vasul se afla @n tara straina si nici s7a dispus, nici s7a @nceput calatoria de @ntoarcere @n tara, marinarul, afara de plata salariului ce i se cuvine, mai are dreptul la c$eltuielile de @ntoarcere @n patrie, daca capitanul nu i7ar @nlesni alta @mbarcare. >arinarul nu poate cere sa iasa din serviciu @ntr7un port care nu este cel de destinatie. Anrolarea pe timp nedeterminat si pentru toate calatoriile ce s7ar @ntreprinde, nu @mpiedica pe marinar de a cere dupa doi ani iesirea din serviciu, afara numai daca nu s7a convenit @n mod e3pres ca serviciul sa continue si peste doi ani. Art. 53 . 4upa e3pirarea termenului @nrolarii, capitanul va da act scris fiecarei persoane a ec$ipa2ului, pentru iesirea din serviciu. Acest act va arata numele si felul vasului, numele si prenumele capitanului, timpul cat a tinut @nrolarea, si va fi @nscris @n registrul vasului. Cand, dintr7o cau"a oarecare, capitanul se va afla @n neputinta de a scrie @nsusi actul, el va fi scris, @n pre"enta sa, de a2utorul sau loctiitorul sau, si subscris de doi martori. Art. 53!. Capitanul si persoanele ec$ipa2ului nu pot, sub nici un cuvant, @ncarca @n contul lor pe vas nici un fel de marfa, fara @nvoirea proprietarilor si fara sa plateasca navlul, daca nu sunt autori"ati a face aceasta prin conditiile @nrolarii lor. Art. 53". :ersoanele ec$ipa2ului @nrolate cu luna au dreptul la salariu din "iua @n care sunt @nscrise pe rol, daca nu s7a convenit @ntr7altfel. Art. 53#. Cand calatoria a fost @mpiedicata prin faptul proprietarilor, capitanului sau @nc$irietorilor, @nainte de plecarea vasului, marinarii @nrolati pentru calatoria @ntreaga sau cu luna au dreptul la plata "ilelor servite, si ca despagubire, a retine ceea ce au primit @nainte. 4aca nu li s7a platit nimic @nainte, marinarii @nrolati cu luna primesc ca despagubire salariul cuvenit pe o luna% cei ce au fost @nrolati pentru calatoria @ntreaga, primesc o suma corespun"atoare salariului pe o luna, facandu7se calculul dupa durata probabila a calatoriei si, daca durata probabila nu trece peste o luna, primesc @ntreg salariul cu cat s7au @nvoit. Cand calatoria este @mpiedicata dupa plecarea vasului: #. >arinarii @nrolati pentru @ntreaga calatorie au dreptul la tot salariul conform @nvoielii% '. >arinarii @nrolati cu luna au dreptul la salariul cuvenit pentru timpul cat au servit, si afara de aceasta @nca la o dreapta despagubire @n proportie cu salariul cuvenit pentru restul duratei probabile a calatoriei pentru care se @nrolasera% ). >arinarii @nrolati pentru calatoria @ntreaga sau cu luna au @nca dreptul la c$eltuielile pentru @ntoarcere la locul de unde a plecat vasul, daca capitanul sau altul interesat, sau autoritatea competenta, nu le procura @mbarcarea pe alt vas cu destinatie pentru acel loc. Art. 54$. 4aca comertul cu locul de destinatie al vasului este inter"is, sau daca vasul este oprit printr7un ordin al guvernului @nainte de @nceperea calatoriei, marinarii nu au dreptul decat la plata "ilelor servite pana atunci. Art. 541. 4aca inter"icerea comertului sau oprirea vasului se @ntampla @n cursul calatoriei: #. An ca" de inter"icere, marinarii au dreptul la plata salariului pentru timpul cat au servit% '. An ca" de oprire, marinarii @nrolati cu luna au dreptul la 2umatatea salariului pentru timpul cat tine oprirea, si marinarii @nrolati pentru @ntreaga calatorie au dreptul la salariul cuvenit prin @nrolare. 4aca se acorda vreo despagubire pentru inter"icere sau pentru oprire, marinarii @nrolati cu luna primesc restul salariului% iar cei @nrolati pentru @ntreaga calatorie primesc o adaugire de salariu @n proportie cu timpul cat a tinut oprirea% @n orice ca", indemnitatea datorata tuturor marinarilor nu va putea trece peste a treia parte din indemnitatea acordata vasului. Art. 542. 4aca se prelungeste calatoria, suma salariului marinarilor @nrolati pentru @ntreaga calatorie se mareste @n proportie cu timpul prelungirii. Art. 543. 4aca descarcarea vasului se face de bunavoie @ntr7un loc mai apropiat decat cel aratat @n contractul de @nc$iriere, salariile nu sunt supuse la scadere. Art. 544. >arinarii @nrolati cu parte la castig sau navlu nu au dreptul la plata "ilelor servite, nici la despagubire pentru calatoria @mpiedicata, @ntar"iata sau prelungita din ca" fortuit sau forta ma2ora. Cand calatoria este @mpiedicata, @ntar"iata sau prelungita prin faptul @ncarcatorilor, persoanele ec$ipa2ului iau parte la despagubirile ce s7ar acorda vasului. Aceste despagubiri sunt @mpartite @ntre proprietarii vasului si persoanele ec$ipa2ului @n aceeasi proportie @n care s7ar fi @mpartit @ntre ei navlul. 4aca @mpiedicarea provine din faptul capitanului sau al proprietarilor, ei sunt datori despagubirile cuvenite persoanelor ec$ipa2ului. Art. 545.An ca" de pradare, de sfaramare sau de naufragiu cu pierderea @ntreaga a vasului si a poverii, marinarii nu pot pretinde nici un salariu. 6u sunt @nsa obligati a restitui ceea ce li s7a dat prin anticipatie. Art. 54 . 4aca se scapa vreo parte a vasului, marinarii @nrolati pentru @ntreaga calatorie sau cu luna sunt platiti pentru timpul servit din ramasitele vasului sau din ceea ce s7a putut scapa de prada. 4aca lucrurile scapate sau redobandite nu a2ung, sau daca nu s7a scapat sau redobandit decat povara, ei sunt platiti subsidiar din navlu. >arinarii @nrolati cu participarea la navlu sunt platiti @n proportie cu ceea ce s7a castigat din navlu. >arinarii, @n orice conditie @nrolati, au dreptul la plata "ilelor servite de ei pentru scaparea ramasitelor vasului si lucrurilor @necate. Art. 54!. >arinarul ce se @mbolnaveste @n timpul calatoriei sau care este ranit @n serviciul vasului primeste salariul% el este cautat si @ngri2it cu c$eltuielile vasului. 4aca este ranit @n @ndeplinirea unui serviciu comandat @n interesul vasului si poverii, e cautat si @ngri2it cu c$eltuielile vasului si poverii. Cand cautarea sanatatii cere ca marinarul sa fie debarcat, capitanul va depune la autoritatea consulara a tarii, sau la autoritatea competenta a

locului, suma ce se gaseste necesara pentru @nsanatosire si @ntoarcere @n patrie. An orice ca", marinarul debarcat nu are dreptul la c$eltuieli de cautare a sanatatii si la salariul pentru mai mult de patru luni din "iua debarcarii. Art. 54". 4aca marinarul e ranit sau se @mbolnaveste din greseala sa proprie, sau pe cand se gaseste pe uscat fara autori"are, c$eltuielile pentru cautarea sanatatii sunt @n sarcina sa% @nsa capitanul este dator sa i le @nainte"e. 4aca marinarul trebuie sa fie debarcat, capitanul@ngri2este pentru cautarea sanatatii lui si pentru @ntoarcerea @n patrie @n modul aratat prin articolul precedent, afara de dreptul la restituire a c$eltuielilor @naintate, si salariul nu i se plateste decat pe timpul servit. Art. 54#.An ca" de moarte a marinarului @n timpul calatoriei: #. 4aca era @nrolat cu luna, salariul ce i se cuvine se datoreste mostenitorilor pana la "iua mortii sale% '. 4aca era @nrolat cu calatoria si moare @n timpul ducerii sau @n portul de destinatie, salariul se datoreste pe 2umatate% iar cand moare @n timpul @ntoarcerii, salariul se datoreste @ntreg% ). 4aca marinarul era @nrolat cu parte la castig sau la navlu, i se datoreste partea @ntreaga, cand moare dupa @nceperea calatoriei. >arinarului mort @n apararea vasului, se datoreste @ntreg salariul pentru toata calatoria, daca vasul a scapat. Art. 55$. >arinarul prins si facut pri"onier pe vas are dreptul la salariu pana @n "iua cand a fost prins. 4aca a fost prins si facut pri"onier pe cand era trimis pe mare sau pe uscat pentru serviciul vasului, are dreptul la @ntregul salariu pana @n "iua @n care si7ar fi @ndeplinit serviciul. La plata ia parte si marfa @ncarcata pe vas, daca trimiterea s7a facut si @n interesul ei. Art. 551. 4aca @n timpul @nrolarii vasul este vandut, persoanele ec$ipa2ului au dreptul la @ntoarcerea @n patrie cu c$eltuielile vasului si plata salariilor. Art. 552. Capitanul poate concedia pe marinar @naintea termenului @nrolarii si fara sa fie obligat de a dovedi ca si7a calcat datoriile% dar este dator ca odata cu concediul sa7i @nlesneasca si mi2loacele necesare pentru @ntoacerea @n patrie. >arinarul concediat fara cau"a binecuvantata, afara de plata pentru serviciul @ndeplinit, are dreptul si la o indemnitate. 4aca concediul este dat @n portul @n care s7a facut @nrolarea si @naintea plecarii, indemnitatea este egala cu salariul pe o luna. 4aca concediul este dat dupa plecare sau @ntr7un port al tarii, altul decat acela @n care s7a facut @nrolarea, indemnitatea este egala cu salariul pentru *1 "ile. 4aca concediul este dat afara din apele tarii, indemnitatea este egala cu salariul pe o luna pe coastele >arii 6egre din Europa% pentru ' luni pe coastele >arii >editerane si celelalte coaste ale >arii 6egre% pentru * luni pe orice alte coaste. An nici unul din ca"urile de mai sus, capitanul nu poate sa pretinda de la proprietarii vasului restituirea indemnitatilor platite, daca concediul nu a fost dat cu consimtamantul lor. 6ici o indemnitate nu se datoreste marinarului concediat @nainte de @nc$iderea rolului ec$ipa2ului. Art. 553. :ersoanele ec$ipa2ului au dreptul sa fie @ntretinute pe vas, pana cand li se vor plati salariile sau partea din profit ce li se cuvine. Art. 554.An lipsa de conventie contrarie, persoanele ec$ipa2ului, dupa terminarea @nrolarii, sunt datoare a7si continua serviciul pana la a2ungerea la destinatie si descarcarea vasului. An sc$imb, au dreptul la plata si @ntretinere pentru tot timpul cat servesc dupa e3pirarea termenului @nrolarii. 4aca @n timpul carantinei vasul trebuie sa plece pentru o noua calatorie, persoana ce nu voieste a se @nrola are dreptul sa fie debarcata @n la"aret si platita pana cand vasul va capata libera practica. C$eltuielile pentru @ntretinere, carantina si la"aret sunt @n sarcina vasului. Art. 555. &alariile si castigurile marinarilor nu pot fi cedate nici sec$estrate decat pentru alimente datorate dupa lege si pentru datorii catre vas, nascute cu oca"ia serviciului pe vas. An primul din aceste ca"uri retinerea prin sec$estru asupra salariului sau castigului nu poate trece peste a treia parte. Art. 55 . 4ispo"itiile privitoare la salariile si @ngri2irea marinarilor se aplica si la capitan sau patron, precum si la ofiteri sau orice alta persoana a ec$ipa2ului. TITLUL I( De*+re /.ntra/tul 3e 0n/1-r-ere CA:IT,LUL I D-*+.4-t-- 5enerale Art. 55!. Contractul de @nc$iriere trebuie facut prin act scris. Actul trebuie sa cuprinda: #. 6umele, nationalitatea si capacitatea vasului% '. 6umele si prenumele @nc$irietorului si c$iriasului% ). 6umele si prenumele capitanului sau patronului% *. Locul si timpul ce s7a stabilit pentru @ncarcare si descarcare% +. 6avlul c$iria!% -. 4aca @nc$irierea se raporta la @ntregul vas sau numai la o parte a lui% .. Indemnitatea ce s7ar cuveni @n ca" de @ntar"iere. :roba prin scris nu este necesara daca @nc$irierea are de obiect vasele si calatoriile aratate la art. +##. Art. 55". &$imbarea capitanului sau a patronului aratat @n act, c$iar dupa concediul dat de proprietarul vasului, nu face sa @ncete"e efectele contractului de @nc$iriere, daca nu s7a convenit @ntr7altfel. Art. 55#. Timpul @ncarcarii sau al descarcarii vasului se stabileste prin conventia partilor% @n lipsa de asemenea conventii, el se determina de oficiul maritim local.

Art. 5 $. 4aca @nc$irierea este cu luna sau pe un timp oarecare si nu este $otarata de cand @ncepe, ea curge din "iua cand @ncepe @ncarcarea lucrurilor ce sunt de transportat pana @n "iua cand sunt descarcate la locul de destinatie. Art. 5 1. 4aca @nainte de plecarea vasului calatoria pentru locul de destinatie este @mpiedicata prin faptul vreunui guvern strain, contractul este desfiintat si nici una dintre parti nu datorea"a celeilalte vreo despagubire. C$eltuielile pentru @ncarcare si descarcare privesc pe @ncarcator. Art. 5 2. 4aca plecarea vasului sau continuarea calatoriei este @mpiedicata pentru catva timp, din ca" fortuit sau forta ma2ora, contractul sub"ista si nu e loc la adaugire de navlu c$irie! sau la despagubire din cau"a @ntar"ierii. :e cat timp tine @mpiedicarea, @ncarcatorul poate descarca cu c$eltuiala sa lucrurile sale, cu obligatia @nsa de a le re@ncarca sau de a despagubi pe capitan% pentru @ndeplinirea acestei obligatii el va da cautiune. Art. 5 3.An ca" de blocus al portului de destinatie sau alt ca" fortuit ori de forta ma2ora, care ar @mpiedica intrarea vasului @n acel port, capitanul, daca nu are ordine sau daca ordinele primite nu se pot e3ecuta, este dator sa Iucre"e @n cel mai bun mod pentru apararea intereselor @ncarcatorului, ori intrand @n alt port vecin, ori @ntorcandu7se la portul de unde a plecat. Art. 5 4. 4ispo"itiile art. **1 se aplica si la contractul de @nc$iriere preva"ut @n acest capitol. CA:IT,LUL II De*+re +.l-ta 3e 0n/ar/are Art. 5 5. :olita de @ncarcare trebuie sa cuprinda: natura, specia, calitatea si cantitatea lucrurilor @ncarcate. Ea va fi datata si va arata: #. :ersoana @ncarcatorului si resedinta sa% '. :ersoana careia este @ndreptata e3peditia si resedinta sa% ). 6umele si prenumele capitanului sau patronului% *. 6umele, nationalitatea si capacitatea vasului% +. Locul plecarii si acel al destinatiei% -. 6avlul c$iria!. (or fi @nsemnate pe marginea politei marcile si numerele lucrurilor @ncarcate. :olita poate fi la ordin sau la purtator% @n primul ca", formele si efectele girului sunt reglementate prin dispo"itiile titlului I= al primei carti. :olita nu poate fi subscrisa de capitan @nainte de @ncarcare. Art. 5 . :olita de @ncarcare va fi facuta @n * originale, destinate capitanului, proprietarului sau armatorului vasului, @ncarcatorului si persoanei careia lucrurile @ncarcate trebuie predate. :e fiecare original se va arata persoana careia este destinata. 4aca @ncarcatorul cere unul sau mai multe duplicate ale originalului destinat persoanei careia sunt a se preda lucrurile @ncarcate, se vor aplica dispo"itiile art. '00 si )11. ,riginalele destinate capitanului si proprietarului sau armatorului vasului sunt subscrise de catre @ncarcator% celelalte de catre capitan. &ubscrierea si predarea respectiva a originalelor vor avea loc @n '* de ore dupa terminarea @ncarcarii. Ancarcatorul va preda, @n acelasi termen, capitanului, facturile lucrurilor @ncarcate si c$itantele de plata sau certificatele de cautiune ale vamii. Art. 5 !. Capitanul va preda la locul de destinatie marfurile celui care7i va pre"enta polita de @ncarcare, oricare ar fi numarul ei, daca nu i s7a notificat vreo opo"itie. An ca" de opo"itie, sau daca se pre"inta mai multi purtatori ai politei de @ncarcare, capitanul, cu autori"atia 2ustitiei, va depune marfurile @n locurile ce i se vor desemna% el va putea sa obtina autori"atia de a vinde o parte dintr7@nsele pentru plata navlului. Art. 5 ". :olita de @ncarcare formata @n modul stabilit mai sus face proba fata cu toate partile interesate: @n @ncarcare, precum si @ntre ele si asiguratori. Art. 5 #.An ca" de deosebire @ntre politele aceleiasi @ncarcari, face proba aceea ce se afla la capitan, daca este scrisa @n @ntreg de catre @ncarcator sau de catre comisionarul sau% aceea ce este pre"entata de catre @ncarcator sau de catre persoana careia este adresata e3peditia face proba, daca este scrisa @n @ntreg de capitan. Art. 5!$. Comisionarul sau destinatarul care a primit lucrurile aratate @n polita de @ncarcare sau @n contractul de @nc$iriere este dator, la cerere, a da capitanului c$itanta de primire% altfel este raspun"ator de c$eltuielile facute si de pagubele oca"ionate c$iar prin @ntar"iere. CA:IT,LUL III De*+re na,lu 6/1-r-e7 Art. 5!1. 6avlul se reglementea"a prin conventia partilor si se probea"a prin contractul de @nc$iriere sau prin polita de @ncarcare. 6avlul poate avea de obiect: a! Antregul vas sau o parte a lui, pentru una sau mai multe calatorii, sau pentru un timp determinat% b! Transportul unor lucruri determinate dupa numar, greutate sau volum. Art. 5!2. Capitanul care a facut declaratia ca vasul este de o capacitate mai mare sau mai mica decat cea adevarata este raspun"ator de orice daune catre c$iriasul vasului. 6u se socoteste ca eroare @n declaratie, daca diferenta nu trece peste a '17a parte, sau daca declaratia este conforma actului de nationalitate. Art. 5!3. 4aca vasul este @nc$iriat @n @ntregul sau si daca c$iriasul nu da toata povara, capitanul nu poate, fara @nvoirea acestuia, sa @ncarce alte lucruri. C$iriasul se foloseste de navlul lucrurilor ce completea"a povara.

Art. 5!4. C$iriasul, care @nainte de plecarea vasului declara ca nu mai face calatoria fara sa fi @ncarcat ceva, e dator a plati 2umatatea navlului. 4aca nu a declarat ca nu mai voieste a face calatoria, sau daca @ncarca o cantitate mai mica decat cea @nvoita, e dator a plati navlul @ntreg. 4aca @ncarca o cantitate mai mare, e dator sa plateasca pentru e3cedent, @n raport cu navlul convenit.

Art. 5!5. 4aca contractul de @nc$iriere are de obiect transportul unor lucruri determinate, @ncarcatorul poate @nainte de plecarea vasului sa7si retraga lucrurile @ncarcate, platind @nsa 2umatatea navlului. An asemenea ca", c$eltuielile de @ncarcare, de descarcare si de re@ncarcare a lucrurilor ce trebuie transportate, precum si c$eltuielile pentru @ntar"iere privesc pe @ncarcator. Art. 5! . Capitanul poate da afara din vas la locul @ncarcarii lucrurile ce gaseste ca nu i7au fost declarate, sau sa ceara pentru navlul lor cel mai mare pret care se plateste @n acelasi loc pentru lucrurile de acelasi fel. Art. 5!!. Ancarcatorul care, @n timpul calatoriei, retrage lucrurile @ncarcate, e dator a plati navlul @ntreg si toate c$eltuielile cau"ate de descarcare. 4aca lucrurile sunt retrase prin faptul si din culpa capitanului, acesta este responsabil de daune si c$eltuieli. Art. 5!". 4aca vasul @ntar"ie la plecare, @n cursul calatoriei sau la locul de descarcare, prin faptul c$iriasului, acesta este raspun"ator de c$eltuielile @ntar"ierii. 4aca vasul @nc$iriat pentru ducere si @ntoarcere se @napoia"a ne@ncarcat sau @ncarcat @n parte, se datoreste navlul @ntreg, afara de despagubirea ce s7ar cuveni pentru @ntar"iere. Art. 5!#. Capitanul e dator c$iriasului despagubire, daca prin faptul sau vasul a @ntar"iat la plecare, @n timpul calatoriei sau la locul descarcarii. Art. 5"$. 4aca, din ca" fortuit sau forta ma2ora, capitanul este silit sa7si repare vasul @n cursul calatoriei, c$iriasul este dator sa astepte sau sa plateasca navlul @ntreg. 4aca vasul nu se poate repara, navlul se datorea"a @n proportie cu calatoria facuta. 4aca pentru transportul lucrurilor @ncarcate la locul de destinatie capitanul @nc$iriase un alt vas, noua @nc$iriere se socoteste facuta @n contul @ncarcatorului. Art. 5"1. Capitanul pierde navlul si e tinut la despagubire catre c$irias, daca acesta probea"a ca vasul nu era @n stare a naviga cand a plecat. :roba este admisa c$iar contra actelor de vi"ita. Art. 5"2. Cand s7ar inter"ice comertul cu tara catre care calatoreste vasul, capitanul are dreptul la navlul @ntreg, cu toate ca vasul ar fi constrans sa se @ntoarca @ncarcat la locul de plecare% dar daca vasul e @nc$iriat pentru ducere si @ntoarcere, se plateste 2umatatea navlului @ntreg sau a celor doua navluri socotite la un loc. Art. 5"3. 4aca vasul e @nc$iriat pentru a merge @ntr7un port spre a lua o povara si a o duce @n alt port si interdictia de comert survine pe cand vasul calatoreste spre a lua acea povara, capitanul are drept la c$eltuielile facute @n e3ecutarea contractului si la o indemnitate ce se va $otar@ dupa @mpre2urari. Art. 5"4. 4aca vasul @n cursul calatoriei este oprit din ordinul unui stat strain, sau constrans a se adaposti @ntr7un port pentru a7si repara stricaciunile, c$iar cu vointa suferite pentru scaparea comuna, nu se datoreste vreun navlu @n timpul opririi sau sederii @n port cand vasul a fost @nc$iriat cu luna% nici adaugire de navlu, cand a fost @nc$iriat cu calatoria. Art. 5"5. 6avlul este datorat pentru lucrurile @ncarcate pe care capitanul a fost silit a le vinde, a le pune @n ga2 sau a le @ntrebuinta pentru necesitatile urgente ale vasului. Cu toate acestea, capitanul este dator a restitui proprietarilor valoarea ce aceste lucruri ar avea la locul descarcarii, daca vasul a a2uns bine @n port. Cand vasul s7a pierdut, capitanul va restitui proprietarilor lucrurilor vandute sau @ntrebuintate, pretul ce a luat pentru dansele si pentru cele date @n ga2, suma luata @n @mprumut, retinand @n acelasi timp navlul aratat @n politele de @ncarcare. An ambele ca"uri, proprietarii au dreptul sa faca abandonul. 4aca din aceasta cau"a re"ulta vreo pierdere pentru proprietarii lucrurilor @ntrebuintate, vandute sau date @n ga2, pierderea este @mpartita prin contributii asupra valorilor acestora si asupra tuturor lucrurilor a2unse la destinatie, sau a celor ce au fost scapate de naufragiu, @n urma evenimentelor maritime care au necesitat @ntrebuintarea, van"area sau ga2ul. Art. 5" . Capitanul are dreptul la navlu asupra lucrurilor aruncate @n mare pentru scaparea comuna, intrand la contributie dupa regulile aratate @n Titlul (II, Cap. II al acestei carti. Art. 5"!. 6u se datoreste navlu pentru lucrurile pierdute prin naufragiu, rapite de pirati sau luate de inamici, si capitanul e dator sa restituie navlul ce i se va fi platit @nainte, daca nu e3ista conventie contrarie. Art. 5"". 4aca vasul si lucrurile @ncarcate sunt rascumparate sau sunt scapate de naufragiu, capitanul are drept la navlu pana la locul unde vasul a fost pradat sau a naufragiat% iar daca duce lucrurile @ncarcate la locul destinatiei lor, el are drept la navlul @ntreg, contribuind cu partea sa la rascumparare. Contributia pentru rascumparare se face dupa pretul curent al lucrurilor @ncarcate la locul descarcarii, sca"andu7se c$eltuielile, si asupra 2umatatii vasului si navlului. &alariile marinarilor sunt scutite de contributie. Art. 5"#. 4aca destinatarul lucrurilor @ncarcate refu"a a le primi, capitanul poate, cu autori"atia 2ustitiei, a face sa se vanda cantitatea necesara pentru plata navlului si a pune @n depo"it ceea ce ramane. 4aca pretul re"ultat din van"area lucrurilor nu a2unge pentru plata navlului, capitanul conserva dreptul sa pentru rest contra @ncarcatorului.

Art. 5#$. Capitanul nu poate retine lucrurile @ncarcate @n ca" de neplata a navlului. Are dreptul @nsa, @n timpul descarcarii, sa ceara ca ele sa se depuna @n o a treia mana pana la plata navlului. Art. 5#1. An nici un ca" @ncarcatorul nu poate cere scaderea navlului. Ancarcatorul nu poate lasa, drept pretul navlului, lucrurile @ncarcate sca"ute @n valoare sau stricate prin viciul lor propriu, din ca" fortuit sau forta ma2ora. Cu toate acestea, daca vinul, uleiul sau alte lic$ide s7au scurs, butile ce le contineau, ramase goale sau aproape goale, pot fi lasate pentru navlul ce urma a se plati pentru dansele. CA:IT,LUL I( De*+re /alat.rArt. 5#2. Contractul de @nc$iriere pentru transport de calatori, @n lipsa de conventie speciala, se reglementea"a dupa urmatoarele dispo"itii. Art. 5#3. Cand calatoria nu mai are loc @nainte de plecarea vasului: #. 4aca calatorul nu vine pe vas la timpul oportun, se datoreste navlul @ntreg capitanului% '. 4aca calatoria nu se mai face dupa declaratia calatorului sau din cau"a de moarte, boala ori alt ca" fortuit sau de forta ma2ora, privind persoana sa, navlul se datoreste pe 2umatate, sca"andu7se c$eltuielile de $rana pentru cat trebuia sa tina calatoria, daca acestea au fost cuprinse @n navlu% ). 4aca calatoria se @mpiedica prin faptul capitanului, calatorul are dreptul la despagubire% *. 4aca nu mai are loc din ca" fortuit sau forta ma2ora, privind vasul, contractul este desfiintat si navlul platit @nainte se restituie, dar fara drept de despagubire, nici pentru o parte nici pentru cealalta. Art. 5#4. Cand calatoria @ncetea"a dupa plecarea vasului: #. 4aca calatorul debarca @n vreun port de bunavoie, plateste navlul @ntreg% '. 4aca capitanul nu vrea sa continue calatoria sau, prin culpa sa, face pe calator sa debarce @n alt port, e dator despagubire% ). 4aca calatoria @ncetea"a din ca" fortuit sau forta ma2ora, privind vasul sau persoana calatorului, navlul se datoreste @n proportie cu calea facuta. 6u se plateste nici un navlu de catre mostenitorii calatorului mort @n naufragiu, dar nici navlul platit nu se restituie. Art. 5#5.An ca" de @ntar"iere a plecarii vasului, calatorul are dreptul la locuinta si c$iar la $rana pe bord @n timpul @ntar"ierii, daca $rana e cuprinsa @n navlu, afara de dreptul la despagubire cand @ntar"ierea nu provine din ca" fortuit sau forta ma2ora. 4aca @ntar"ierea trece peste #1 "ile, calatorul poate re"ilia contractul% @n acest ca" trebuie sa i se restituie navlul @ntreg. 4aca @ntar"ierea este cau"ata de timpul rau, calatorul nu poate desfiinta contractul decat pier"and a treia parte din navlu. <aptul ca timpul este rau se recunoaste si se declara de catre capitanul portului respectiv. Art. 5# . (asul @nc$iriat e3clusiv pentru transport de calatori, trebuie sa7i duca direct, ori @n ce numar ar fi, la portul de destinatie, oprindu7se la statiile anuntate @naintea contractului de @nc$iriere sau la cele obisnuite. 4aca vasul se abate din cale sau se opreste din vointa sau faptul capitanului, calatorii continua a primi locuinta si $rana @n socoteala vasului si au dreptul la despagubire, pe langa facultatea de a re"ilia contractul. 4aca vasul, afara de calatori, are @ncarcate marfuri sau alte obiecte, capitanul are facultatea de a se opri, @n timpul calatoriei, pentru descarcare. Art. 5#!. 4aca vasul, @n timpul calatoriei, @ntampina vreo @ntar"iere @n urma unei opriri ordonate de un stat strain sau pentru trebuinte de reparatii: #. Calatorul, cand nu voieste sa astepte ca sa @ncete"e oprirea sau ca sa se faca si sa se termine reparatiile, poate re"ilia contractul, platind navlul @n proportie cu calatoria facuta% '. 4aca prefera a astepta sa continue calatoria, nu datoreste nici o adaugire de navlu, dar urmea"a a se $rani cu c$eltuiala sa @n timpul opririi sau al reparatiilor. Art. 5#". 9rana calatorului @n timpul calatoriei se presupune ca se cuprinde @n navlu% daca s7a convenit @ntr7altfel, capitanul este dator, @n timpul calatoriei, si la ca" de trebuinta, sa i7o procure pe adevaratul pret. Art. 5##. 4aca vasul este @n totul sau @n parte @nc$iriat pentru a transporta calatori, desi numarul lor nu este indicat, drepturile c$iriasului si ale @nc$irietorului sunt reglementate dupa dispo"itiile Capitolului III din acest titlu, daca nu ar fi incompatibile cu obiectul contractului. Art. $$. &e aplica, @n privinta lucrurilor ce calatorul aduce cu sine pe vas, dispo"itiile contractului de navlu, dar nu se datoreste, daca nu s7a stipulat altfel, plata deosebita. TITLUL ( De*+re 0m+rumutul mar-t-m Art. $1. Contractul de @mprumut maritim, @n sensul Codului comercial, este un @mprumut facut de catre capitanul unui vas @n virtutea puterilor ce7i da legea si prin care el da garantie vasul, navlul, totalitatea sau o parte din marfurile @ncarcate, cu conditia ca suma @mprumutata sa o piarda @mprumutatorul daca lucrurile date @n garantie ar pieri% iar daca ele vor a2unge bine@n port, @mprumutatorul sa7si primeasca banii @mpreuna si cu prima convenita @ntre parti. :rima conventie se numeste folos maritim. Art. $2. Contractul de @mprumut maritim trebuie facut prin act scris, altfel ramane simplu @mprumut si nu produce decat interese legale. Anscrisul va cuprinde: #. Capitalul @mprumutat si suma convenita ca interes sau folos maritim% '. Lucrurile asupra carora @mprumutul e asigurat% ). 6umele vasului%

*. +. -. ..

6umele si prenumele capitanului sau patronului% :ersoana care da banii si aceea care primeste @mprumutul% :entru ce calatorie si pentru cat timp e facut @mprumutul% Timpul si locul platii.

Art. $3.Amprumutul maritim asupra vasului sau asupra unei portiuni din el, facut @n tara, se va transcrie @n registrele oficiului maritim al circumscriptiei unde s7a facut, adnotandu7se si pe actul de nationalitate al vasului. 4aca @mprumutul este facut @n tara straina, va fi transcris @n registrele consulatului roman al locului unde este stipulat, adnotandu7se si pe actul de nationalitate al vasului. Autoritatea maritima si cea consulara a tarii @n strainatate vor trimite copie dupa actul de @mprumut la oficiul maritim unde este @nscris vasul. Actul nu va putea fi transcris @n registre, daca nu se va pre"enta @n acelasi timp si actul de nationalitate al vasului. Amprumutul maritim facut @ntr7o tara straina unde nu este autoritate consulara romana, nici altcineva care sa7i tina locul, se va adnota, prin @ngri2irea capitanului vasului, pe actul de nationalitate, de catre autoritatea locala competenta a da autori"atia, sau de un alt functionar public din acea localitate. Capitanul, care nu dovedeste @ndeplinirea acestei formalitati, e obligat personal la plata @mprumutului maritim. ,riginalul sau o copie autentica a contractului se va e3pedia, @mpreuna cu copia autentica a actului de autori"atie, autoritatii consulare romane cea mai apropiata, care le va transcrie @n registre si le va trimite oficiului maritim competent din tara. Contractul nu se poate opune celor de al treilea decat de la data adnotarii pe actul de nationalitate. An ca"urile preva"ute de art. *00 si +#0 se aplica si dispo"itiile acelor articole. Art. $4. Actul de @mprumut maritim, daca este la ordin, poate fi transmis prin gir. <ormele si efectele girului sunt reglementate dupa dispo"itiile Titlului I= al Cartii @ntai. Carantia de plata se @ntinde si la folosul maritim, daca nu este conventie contrarie. Art. $5. Amprumutul maritim poate fi constituit: Asupra @ntregului vas sau a unei parti din el% Asupra uneltelor, instrumentelor si armamentului% Asupra navlului% Asupra poverii sau asupra unei parti din ea% Asupra vasului, navlului si poverii @mpreuna. Amprumutul maritim nu se poate face asupra salariilor sau asupra participarii la castig a marinarilor si a oamenilor de mare% daca, cu toate acestea, @mprumutul are loc, @mprumutatorul are drept numai la plata capitalului fara interese. #. '. ). *. +. Art. $ . Amprumutul maritim, care @ntrece valoarea lucrurilor asupra carora a fost constituit, are tarie pentru acea valoare dupa pretuirea facuta sau convenita% iar restul sumei @mprumutate se raspunde cu procente, dupa cursul pietei. 4aca @nsa a fost frauda din partea @mprumutatului, @mprumutatorul are dreptul a cere anularea contractului si restituirea sumei @mprumutate cu procentele de mai sus. :rofitul ce se spera asupra lucrurilor @ncarcate nu se socoteste ca e3ces de valoare, daca aceasta s7a declarat @n mod e3pres. Art. $!. Amprumutul maritim nu poate fi contractat decat de proprietarii lucrurilor date @n garantie sau de catre @mputernicitii lor speciali, afara de drepturile acordate capitanului prin art. +#. si +#0. Art. $". 4in "iua @n care capitalul @mprumutat si folosul maritim au devenit e3igibile, nu se datoreste decat procentele legale la @ntreaga suma.

Art. $#. 4aca calatoria s7a @ntrerupt, @nainte de @nceperea riscurilor, @mprumutatul e dator sa restituie banii cu procente legale din "iua @mprumutului. 4aca @nsa @ntreruperea calatoriei a avut loc prin c$iar faptul sau, el este dator procente dupa cursul pietei cand acesta ar fi superior procentelor legale si deosebit de aceasta sa plateasca despagubirea cuvenita asiguratorului, daca @mprumutul a fost asigurat. Art. 1$. Amprumutatorul nu risca nimic @n ca" de sc$imbare a itinerariului, a calatoriei sau a vasului, declarate @n contract, afara numai daca sc$imbarea a avut loc din ca" fortuit sau forta ma2ora. 4e asemenea, nu risca nimic @mprumutatorul cand @mprumutatul se abtine sau face o declaratie falsa, care ar putea sa micsore"e teama de pericole sau sa sc$imbe obiectul. &c$imbarea capitanului sau a patronului, c$iar prin concediul dat de proprietarul vasului nu face sa @ncete"e efectele contractului, daca nu este conventie contrarie. Art. 11. 4aca lucrurile asupra carora s7a constituit @mprumutul maritim sunt cu totul pierdute din ca" fortuit sau forta ma2ora, @n timpul si locul pentru care @mprumutatorul si7a luat raspunderea de riscuri, @mprumutatul este liberat de plata. 4aca pierderea e partiala, plata sumelor @mprumutate e redusa la valoarea lucrurilor afectate @mprumutului si care au fost scapate afara de plata c$eltuielilor pentru scapare si creantelor privilegiate carora s7ar cuveni preferinta. Cand @mprumutul e facut asupra navlului, plata, @n ca" de sinistru, e redusa la ceea ce se datoreste de catre c$irias, sca"andu7se mai @ntai salariile persoanelor ec$ipa2ului pentru cea din urma calatorie si contributia c$eltuielilor pentru scaparea vasului. 4aca lucrul asupra caruia s7a constituit @mprumutul maritim este si asigurat, valoarea partii ce s7a scapat se @mparte @ntre @mprumutator numai pentru capital, si asigurator numai pentru sumele asigurate, @n proportie cu interesul fiecaruia. Art. 12.Amprumutatorul nu sufera pierderile si daunele cau"ate prin viciul inerent lucrului afectat la asigurarea platii, sau pe acelea care sunt cau"ate prin faptul debitorului. Art. 13. Timpul riscurilor, daca nu este determinat prin contract, @ncepe: #. An privinta vasului, accesoriilor lui si navluIui, din momentul @n care vasul paraseste portul, pana @n "iua cand arunca ancora @n portul de destinatie% '. An privinta poverii, din momentul @n care lucrurile se @ncarca @n vas sau @n barci, pentru a fi transportate pe vas, pana @n "iua cand s7au descarcat pe uscat, la Iocul de destinatie.

Art. 14. Cel ce se @mprumuta pe marfuri transportate nu este liberat de plata prin pierderea vasului si a poverii, daca nu dovedeste ca se gaseau pe vas lucruri @ncarcate pe contul sau pana la concurenta sumei luata cu @mprumut. Art. 15. Amprumutatorii contribuie si ei la avariile comune spre usurarea celor @mprumutati% orice conventie contrarie este nula. Avariile particulare nu sunt @n sarcina @mprumutatorilor, daca nu s7a convenit astfel% dar daca prin faptul unor asemenea avarii lucrurile afectate @mprumutului nu a2ung sa satisfaca pe creditor, sufera si acesta paguba ce re"ulta. TITLUL (I De*+re a*-5urarea 0n /.ntra r-*/ur-l.r na,-5at-eCA:IT,LUL I De*+re /.ntra/tul 3e a*-5urare *- 3e*+re .8l-5at--le a*-5urat.rulu- *- a*-5uratuluArt. 1 . Regulile stabilite @n Titlul =III al Cartii I se aplica si la asigurarile contra riscurilor navigatiei, @ntrucat ele nu vor fi incompatibile cu asigurarile maritime si nu vor fi modificate prin dispo"itiile urmatoare. &ocietatile de asigurare mutuala maritima sunt supuse si dispo"itiilor Titlului (III din aceeasi carte. Art. 1!. :olita de asigurare, afara de regulile stabilite prin art. **+, va cuprinde: 6umele, specia, nationalitatea si capacitatea vasului% 6umele si prenumele capitanului sau patronului% Locul unde obiectele asigurate au fost sau trebuie sa fie @ncarcate% :ortul din care vasul a plecat sau trebuie sa plece% :orturile @n care vasul trebuie sa @ncarce si sa descarce si @n care are sa intre. 4aca indicatiile de mai sus nu se pot face, sau pentru ca asiguratul nu este @n stare sa le procure, sau din cau"a naturii speciale a contractului, vor fi suplinite prin altele @n stare de a determina obiectul asigurarii. #. '. ). *. +. Art. 1". Asigurarea poate avea drept obiect: #. (asul, cu abur sau pan"e, gol sau @ncarcat, armat sau nearmat, singur sau acompaniat% '. >asinile, uneltele, instrumentele, armamentul, dotatia si provi"iile% ). 6avlul calatorilor si al lucrurilor @ncarcate, pe langa care se pot prevedea si salariile oamenilor de ec$ipa2% *. Lucrurile @ncarcate% +. &umele date cu @mprumut maritim% -. &umele platite sau datorate pentru avarii comune si c$eltuielile facute sau datorate pentru avarii particulare, cand nu ar fi acoperite prin un @mprumut% .. &i, @n general, orice lucruri care se pot pretui @n bani si sunt supuse la riscurile navigatiei. 4e asemenea, poate fi facuta asupra totalitatii sau unei parti din sus7"isele lucruri, @mpreuna sau deosebit. Art. 1#. Asigurarea e nula daca are de obiect: &umele luate cu @mprumut maritim. Lucrurile care servesc drept garantie @mprumutului maritim nu pot fi asigurate decat pentru partea valorii ce trece peste suma @mprumutata. Art. 2$. 4aca, fara frauda, s7au facut mai multe asigurari asupra acelorasi lucruri de catre deosebiti interesati sau de catre mai multi repre"entanti ai aceleiasi persoane ce au lucrat fara @nsarcinare speciala, toate asigurarile sunt valabile pana la concurenta valorii lucrurilor. Cei interesati au actiune contra oricaruia dintre asiguratori, dupa alegere, afara de recursul asiguratorului care a platit contra celorlalti, @n proportie cu interesul fiecaruia. Art. 21. Asigurarea poate fi facuta @n timp de pace sau @n timp de ra"boi, @nainte sau @n cursul calatoriei vasului. :oate fi facuta pentru o calatorie sau pentru un timp determinat. Asigurarea pentru o calatorie poate fi facuta numai pentru ducere, sau numai pentru @ntoarcere, sau pentru ducere si @ntoarcere. Asigurarea pe un timp determinat se socoteste facuta pentru orice navigatie sau statiune a vasului @n timpul convenit, afara de o conventie speciala. Art. 22. Adaugirea de prima convenita @n timp de pace pentru timpul de ra"boi ce ar putea surveni, si a carei suma nu ar fi determinata prin contract, va fi stabilita de 2udecata, avandu7se @n vedere riscurile, @mpre2urarile si conventiile fiecarei polite de asigurare. Art. 23. 4aca contractul de asigurare nu determina timpul riscurilor se vor observa regulile urmatoare: An asigurarile pentru un timp determinat, riscurile @ncep de la data politei si iau sfarsit la timpul convenit% An asigurarile pentru o calatorie, riscurile @ncep si se sfarsesc la timpul aratat @n art. -#). 4aca @nsa asigurarea este facuta dupa @nceperea calatoriei, riscurile se socotesc de la data politei% 4aca descarcarea lucrurilor asigurate este @ntar"iata prin culpa destinatarului, riscurile @ncetea"a pentru asigurator dupa o luna de la a2ungerea vasului la locul de destinatie. Art. 24. Lucrurile @ncarcate pot fi asigurate: &au pentru pretul cu care s7au cumparat, adaugandu7se c$eltuielile de @ncarcare si navlul% &au pentru pretul curent la locul de destinatie, dupa a2ungerea lor fara avarii. :retuirea facuta prin contract lucrurilor @ncarcate, fara o alta e3plicatie, se poate referi la amandoua aceste ca"uri si nu vor fi aplicabile dispo"itiile art. *+), daca ea nu trece peste cel mai mare din preturile mentionate. , asemenea pretuire se socoteste @ntotdeauna ca s7a facut dupa declaratia asiguratului, daca nu a fost precedata de o estimatie primita de asigurator, si pentru acest cuvant ea este supusa regulii stabilite @n secundul alineat al art. *-1. Art. 25. 4aca se stipulea"a prin contract ca pretul lucrurilor asigurate sa fie platit @n moneda straina, lucrurile vor fi pretuite @n moneda tarii, dupa cursul ce va avea @n timpul subscrierii politei, afara de conventie contrarie.

Art. 2 . Cand c$iar prin faptul asiguratului calatoria, @nainte de @nceperea riscurilor, nu are Ioc, asigurarea nu are nici un efect si asiguratorul primeste, @n acest ca", ca indemnitate, 2umatate din prima stipulata si nu mai mult de o 2umatate la suta din suma asigurata. Art. 2!. &unt @n riscul asiguratorului pierderile si pagubele ce se @ntampla lucrurilor asigurate, din furtuna, naufragiu, a"varlire pe terenuri sau pe stanci, lovire @ntamplatoare a vaselor, sc$imbari silite de cale, de calatorie sau de vas, din cau"a de aruncare @n mare, e3plo"ie, foc, prindere, piraterie si @n general din cau"a oricarui alt accident de mare. Asiguratorul nu este responsabil de pierderile si pagubele provenind din viciul inerent al lucrului asigurat. Art. 2". Riscurile de ra"boi nu sunt @n sarcina asiguratorului, daca nu este conventie e3presa. 4aca asiguratorul si7a luat asupra7si riscurile de ra"boi fara a le determina precis, el raspunde de pierderile si pagubele @ntamplate lucrurilor asigurate din cau"a ostilitatilor, represaliilor, opririlor, prinderilor sau ve3atiunilor de orice natura din partea vreunui stat amic sau inamic, de drept sau de fapt, recunoscut sau nerecunoscut, si @n general pentru toate faptele si accidentele de ra"boi. Art. 2#. ,rice sc$imbare de cale, de calatorie sau de vas, provenind din faptul asiguratului, nu sunt @n sarcina asiguratorului% acesta are drept la prima daca au @nceput riscurile. &c$imbarea capitanului sau patronului, c$iar prin concediu dat de catre proprietarul vasului, nu face sa @ncete"e efectele asigurarii, afara @nsa de dispo"itiile articolului urmator. Art. 3$. Asiguratorul nu este responsabil de culpa sau prevaricatiunile capitanului sau oamenilor ec$ipa2ului, daca nu s7a convenit @ntr7altfel. , asemenea conventie @nsa este nula daca se raporta la un capitan anume aratat @n contract,cand asiguratul @l concedia"a si7l @nlocuieste printr7 un altul fara consimtamantul asiguratorului. Art. 31. Asiguratorul nu participa la c$eltuielile de navigatie, de calau"ie, de iernatic, de carantina, nici la ta3ele de orice fel, si nici la drepturile impuse asupra vasului sau poverii. Art. 32. 4aca contractul are de obiect asigurarea marfurilor pentru ducere si @ntoarcere si, a2ungand vasul la prima destinatie, se @ntoarce gol ori ne@ncarcat deplin, asiguratorul are dreptul numai la doua treimi din prima de asigurare convenita, daca nu e3ista conventie contrarie. Art. 33. 4aca asigurarea s7a facut separat pentru lucruri ce trebuie @ncarcate pe mai multe vase cu aratare de cata anume suma s7a asigurat @n fiecare, si povara @ntreaga este pusa pe un singur vas sau pe un numar de vase mai mic decat cel aratat @n contract, asiguratorul nu raspunde mai mult decat suma asigurata din vasul care a primit povara, desi s7ar pierde toate celelaltevase aratate% cu toate acestea, asiguratorul are dreptul la indemnitatea stabilita prin art. -'- pentru sumele @n privinta carora asigurarea ramane fara efect. Art. 34. 4aca capitanul are facultatea de a intra @n mai multe porturi spre a completa sau sc$imba povara, asiguratorul raspunde de riscurile la care sunt supuse lucrurile asigurate, numai cat timp ele sunt pe vas, afara daca nu s7a stipulat @ntr7altfel. Art. 35. Asiguratorul nu mai raspunde de riscuri si are dreptul la prima, daca asiguratul e3pedia"a vasul @ntr7un loc mai departat decat cel aratat @n contract, desi aflat pe aceeasi cale. Asigurarea @si produce efectele daca calatoria se scurtea"a, oprindu7se vasul @ntr7un loc mai apropiat, @n care putea sa statione"e. Art. 3 . ,bligatia asiguratorului este marginita la suma asigurata. 4aca @n timpul cat tine asigurarea, lucrurile asigurate sufera mai multe sinistre succesive, asiguratul trebuie @ntotdeauna sa tie socoteala, c$iar @n ca" de abandon, de sumele ce i s7au platit sau i se datorea"a pentru sinistrele precedente. Art. 3!. Clau"a ;fara de avarie; liberea"a pe asigurator de orice avarie comuna sau particulara, e3ceptandu7se ca"urile de abandon. An aceste ca"uri, asiguratul poate alege @ntre abandon si e3ercitiul actiunii pentru avarie. Art. 3". :entru verificarea pagubelor de care este raspun"ator asiguratorul, asiguratul este dator a7i notifica toate @ncunostintarile ce a primit. 6otificarea trebuie facuta @n trei "ile de la primirea @ncunostintarii, sub pedeapsa de despagubire. Aceeasi obligatie are asiguratul pentru povara, cand vasul a fost declarat ca nefiind @n stare a naviga, cu toate ca povara nu va fi suferit alta stricaciune din cau"a sinistrului @ntamplat. Art. 3#. Asiguratul este dator sa notifice asiguratorului, @n trei "ile de la primire, actele doveditoare ca lucrurile asigurate au fost e3puse riscurilor si ca s7au pierdut. Asiguratorul poate face proba contrarie celor ce re"ulta din actele pre"entate de asigurat. Admiterea probei contrarie nu suspenda @nsa condamnarea asiguratorului la plata sumei asigurate, daca asiguratul da cautiune. 4aca @n timp de patru ani nu a fost facuta cererea @n 2udecata, cautiunea este liberata. Art. 4$. An ca" de pierdere de marfuri @ncarcate pe vas @n contul capitanului, acesta e dator sa 2ustifice proprietatea lor cu probe admise de legea comerciala, si povara cu o polita de @ncarcare, subscrisa de doi dintre fruntasii ec$ipa2ului. ,rice om al ec$ipa2ului sau calatorul care aduce din strainatate marfuri asigurate @n tara, trebuie sa consemne"e polita de @ncarcare la consulul roman din locul unde se face @ncarcarea, sau @n lipsa, la autoritatea locala. Art. 41. An orice ca" de sinistru, capitanul si asiguratul sau @nsarcinatul sau sunt datori sa dea a2utor pentru scaparea si conservarea lucrurilor asigurate, fara pre2udiciul drepturilor lor fata cu asiguratorul. C$eltuielile facute trebuie platite pana la concurenta valorii lucrurilor scapate. Asiguratorii si agentii sau @nsarcinatii lor pot, @n @ntelegere cu capitanul, cu asiguratii si cu @nsarcinatii lor, sau cu fiecare din ei, sa ia masuri pentru scaparea lucrurilor asigurate si pentru conservarea lor, fara pre2udiciul vreunui drept. Art. 42. Asiguratul, notificand asiguratorului @ncunostintarile primite, @si poate re"erva dreptul de a cere prin act separat plata ce i se datoreste prin asigurare.

Art. 43. Asiguratorul este dator sa plateasca sumele datorate: An ca" de simpla avarie, @n termen de )1 "ile de cand i s7a notificat lic$idarea relativa% An ca" de abandon, @n termen de ' luni de la abandon. Asiguratul este dator @nsa sa probe"e, @n aceste termene, sinistrul ce da loc actiunii de avarie sau dreptului de abandon. 4aca este opunere, fiecare dintre oponenti si asiguratul c$iar pot cere ca suma sa se consemne"e la Casa de 4epuneri si Consemnatiuni. CA:IT,LUL II De*+re a8an3.n Art. 44. Abandonul lucrurilor asigurate poate fi facut @n ca"urile: #. 4e naufragiu% '. 4e prada% ). 4e oprire prin ordinul unui stat strain% *. 4e oprire prin ordinul guvernului, dupa @nceperea calatoriei% +. 4e imposibilitate de a continua navigatia, daca vasul nu poate fi reparat sau daca c$eltuielile necesare pentru a7l repara si pune @n stare sa reia calatoria se urca la trei patrimi cel putin din valoarea sa asigurata% -. 4e pierderea sau deteriorarea lucrurilor asigurate, cand pierderea sau deteriorarea se urca la cel putin trei patrimi din valoarea lucrurilor. An orice alt ca", asiguratul nu poate cere decat despagubiri pentru avariile suferite. Art. 45. Asiguratul poate face abandon c$iar fara sa fie tinut a proba pierderea vasului, daca @n calatoriile cu lung curs a trecut un an, si @n celelalte calatorii au trecut sase luni, din "iua plecarii vasului sau din "iua la care se refera ultimele stiinte primite. An ca" de asigurare pe timp marginit si dupa trecerea termenelor de mai sus, pierderea vasului se presupune ca a avut loc @n timpul asigurarii. 4aca sunt mai multe asigurari succesive, pierderea se presupune ca a avut loc a doua "i dupa primirea ultimelor stiinte. Art. 4 . 4aca vasul s7a declarat a nu fi @n stare de navigatie, abandonul lucrurilor @ncarcate @ntr7@nsul se poate face, daca @n termenul de trei luni de la declaratia imposibilitatii de navigatie nu s7ar fi putut gasi un alt vas pentru a re@ncarca lucrurile si a le transporta la locul destinatiei lor. Art. 4!. An ca"ul preva"ut de articolul precedent si de art. +'*, daca lucrurile sunt @ncarcate pe alt vas, asiguratorul este obligat sa plateasca stricaciunile ce ele au suferit, c$eltuielile de descarcare si de re@ncarcare, de depo"it si de pa"a @n maga"ii, e3cedentul navlului si toate celelalte c$eltuieli facute pentru scaparea lucrurilor, pana la concurenta sumei asigurate si, daca aceasta nu s7a c$eltuit @ntreaga, asiguratorul continua a raspunde de riscuri pentru cat mai ramane. Art. 4". An ca" de oprire din partea vreunui stat strain sau de prada, abandonul lucrurilor oprite sau pradate nu poate fi facut decat dupa ) luni de la notificarea sinistrului, daca aceasta s7a @ntamplat @n apele sau marile Europei, @n Canalul de &ue" sau >area Rosie, si dupa sase luni de la notificare, daca a avut loc @n alte mari. :entru lucrurile supuse stricaciunii, termenele de mai sus se reduc la 2umatate. Art. 4#. Abandonul trebuie facut asiguratorilor @n termenul: 7 4e trei luni din "iua @n care s7a primit stirea despre sinistru, daca acesta a avut loc @n apele sau marile Europei, @n Canalul de &ue" sau @n >area Rosie% 7 4e sase luni, daca sinistrul a avut loc @n alte mari ale Africii, @n marile occidentale si meridionale ale Asiei si @n marile orientale ale Americii% 7 An termen de un an, daca sinistrul s7a @ntamplat @n celelalte mari. An ca" de oprire din partea vreunui stat strain sau @n ca" de prada, aceste termene curg de la @mplinirea termenelor aratate @n articolul precedent. , data ce aceste termene au trecut, asiguratul nu mai poate face abandonul, ramanandu7i numai actiunea pentru avarii. Art. 5$. Asiguratul, notificand stirile ce a primit, poate face abandonul, somand pe asigurator sa7i plateasca suma asigurata @n termenul stabilit prin contract sau prin lege, ori poate a7si re"erva dreptul de a7l face @n termenele legale. , data cu facerea abandonului, asiguratul este dator a declara asigurarile efectuate sau ordonate si @mprumuturile maritime facute. An lipsa, termenul pentru plata nu @ncepe decat din "iua @n care aceasta declaratie a fost notificata% termenul @nsa pentru urmarirea dreptului de abandon nu se poate prelungi. An ca" de declaratie falsa, asiguratul pierde toate drepturile re"ultand din contractul de asigurare. Art. 51. Abandonul lucrurilor asigurate nu se poate face nici pentru parte din lucruri, nici sub conditie. El cuprinde numai lucrurile ce fac obiectul asigurarii si al riscurilor. Art. 52. , data ce abandonul s7a notificat si primit sau declarat valabil, lucrurile asigurate devin ale asiguratorului, din "iua @n care a fost facut. Asiguratul e dator a7i da toate actele privitoare la lucrurile asigurate. Asiguratorul nu poate, sub cuvant de @ntoarcere a vasului, sa se sustraga de la plata sumei asigurate. Art. 53. An ca" de pradare, daca asiguratul nu a putut @nstiinta despre aceasta pe asigurator, poate rascumpara lucrurile pradate fara a mai astepta ordinul sau. Asiguratul @nsa e dator a notifica asiguratorului @nvoirea ce va fi facut pentru rascumparare, @ndata ce @i va fi cu putinta. Asiguratorul are alegerea sau de a primi asupra7si rascumpararea sau de a renunta la dansa% el e dator @nsa a notifica asiguratului alegerea ce va fi facut @n termen de '* de ore de la comunicarea @nvoirii de rascumparare. 4aca declara ca primeste pe contul sau rascumpararea, asiguratorul e dator sa contribuie, fara @ntar"iere, la plata ei, conform conventiei si @n proportie cu partea asigurata de dansul, ne@ncetand de a fi raspun"ator pentru riscurile calatoriei @n conformitate cu contractul de asigurare. 4aca declara ca renunta la rascumparare, asiguratorul va plati suma asigurata, fara a putea pretinde ceva din lucrurile asigurate. Cand asiguratorul nu a notificat alegerea sa @n termenul de mai sus, se presupune ca el a renuntat la beneficiul rascumpararii. TITLUL (II De*+re a,ar-- *- 3e*+re /.ntr-8ut--

CA:IT,L I De*+re a,ar-Art. 54. &e socotesc avarii toate c$eltuielile e3traordinare facute pentru vas si pentru povara, pentru amandoua @mpreuna sau pentru fiecare @n parte, si toate pagubele ce se @ntampla vasului si lucrurilor @ncarcate, dupa @ncarcare si plecare pana la @ntoarcere si descarcare. Avariile sunt de doua feluri: avarii mari sau comune, si avarii simple sau particulare. 6u sunt avarii, ci numai simple c$eltuieli @n sarcina vasului: c$eltuielile ce de ordinar se fac pentru intrarea @n golfuri, rauri sau canaluri, sau pentru a iesi dintr7@nsele, si c$eltuielile pentru drepturi sau ta3e de navigatie. An lipsa de conventie speciala @ntre parti, avariile sunt reglementate dupa urmatoarele dispo"itii. Art. 55. &unt avarii comune sau mari, c$eltuielile e3traordinare facute si pagubele suferite de bunavoie pentru binele si pentru scaparea comuna a vasului si a poverii. Astfel sunt: #. Lucrurile date prin @nvoiala si sub titlu de rascumparare a vasului si a poverii% '. Lucrurile aruncate @n mare, pentru scaparea comuna% ). Catarturile, pan"ele, otgoanele si alte unelte taiate sau sfaramate, pentru scaparea comuna% *. Ancorele, lanturile si alte obiecte parasite sau aruncate @n mare, pentru scaparea comuna% +. :agubele ce prin aruncare @n mare s7au cau"at lucrurilor ramase pe vas% -. :agubele cau"ate vasului prin operatiunea aruncarii @n mare, de bunavoie sau de necesitate, precum si pagubele aduse vasului pentru @nlesnirea scaparii lucrurilor @ncarcate sau pentru a @nlesni scurgerea si secarea apelor si pagubele ce s7ar cau"a, din aceasta, lucrurilor @ncarcate% .. 4aunele cau"ate vasului si poverii cu oca"ia stingerii incendiului de pe bord% /. C$eltuielile facute cu cautarea si $rana persoanelor ranite @n apararea vasului si c$eltuielile funerarii, @n ca" de moarte a acelor persoane% 0. &alariile si $rana persoanelor ec$ipa2ului @n timpul opririi sau @mpiedicarii, cand vasul este oprit @n calatorie prin faptul unui stat strain, sau este constrans a sta @ntr7un port din cau"a unui ra"boi ce ar surveni, sau din o alta asemenea cau"a ce @mpiedica calatoria la portul de destinatie, pana cand vasul si povara sunt liberate de obligatiile ce le privesc% #1. C$eltuielile de intrare sau iesire si ta3ele de navigatie platite @ntr7un port unde vasul a fost silit a se opri din cau"a furtunii, goanei inamicului sau piratilor, ori a intrarii de apa, provenita din ca" fortuit sau forta ma2ora% ##. &alariile si $rana persoanelor ec$ipa2ului @ntr7un port de oprire silita @n timpul reparatiilor necesare pentru continuarea calatoriei, cand reparatiile constituie avaria comuna% #'. C$eltuielile de descarcare si re@ncarcare a obiectelor puse pe uscat pentru @nlesnirea sau facerea sus7"iselor reparatii ale vasului @ntr7un port de oprire silita% c$eltuielile pentru pa"a si c$irie a maga"iilor unde acele obiecte au stat @n depo"it% #). C$eltuielile facute pentru a se obtine liberarea sau restituirea vasului oprit, cand oprirea nu provine dintr7o cau"a ce ar privi e3clusiv pe vas, persoana capitanului sau aceea a armatorului, precum si salariile si $rana persoanelor ec$ipa2ului @n timpul necesar pentru obtinerea unei asemenea liberari sau restituiri, daca ea a fost obtinuta% #*. C$eltuielile de descarcare pentru usurarea vasului, cand a trebuit sa se faca @n timp de furtuna sau din alta cau"a privitoare la scaparea comuna a vasului sau a poverii, si daunele ce vasul sau povara au suferit cu oca"ia descarcarii si re@ncarcarii% #+. :agubele pe care vasul sau povara le7au @ncercat @n cufundarea la mal de bunavoie, pentru scaparea vasului de furtuna, de prada sau de alt pericol iminent% #-. C$eltuielile facute pentru scoaterea deasupra apei a vasului cufundat @n ca"ul de mai sus, si recompensele datorate pentru lucrarile si serviciile aduse @n asemenea oca"ii% #.. :ierderea si stricaciunile suferite de lucrurile puse @n luntre sau barci pentru usurarea vasului @n ca"urile aratate la numarul #*, cuprin"andu7se partea de contributie ce s7ar datora c$iar luntrelor sau barcilor% de asemenea si pagubele suferite de obiectele ramase pe vas, @ntrucat asemenea pagube pot fi considerate ca avarii comune% #/. :rimele si interesele @mprumuturilor maritime contractate pentru a face fata c$eltuielilor considerate @ntre avariile comune si primele de asigurare ale acelorasi c$eltuieli, precum si pierderea ce trebuie sa se plateasca proprietarului marfurilor vandute @n timpul calatoriei @ntr7un port de oprire silita, pentru acoperirea acelorasi c$eltuieli% #0. C$eltuielile reglementarii avariilor comune. 6u sunt considerate ca avarii comune, cu toate ca sunt facute cu bunavoie, pentru binele si scaparea comuna: pagubele @ncercate de vas sau c$eltuielile facute pentru dansul, cand provin din viciu, sau vec$ime a vasului, sau din culpa ori negli2enta capitanului sau a ec$ipa2ului. ,biectele de armament ale vasului aruncate @n mare, ancorele, lanturile sau alte obiecte parasite c$iar de bunavoie, pentru binele si scaparea comuna, nu pot fi trecute @ntre avarii, daca nu sunt descrise @n inventarul bordului, tinut conform dispo"itiilor art. +#1. Aruncarea @n mare a provi"iilor vasului nu poate fi, nici @ntr7un ca", considerata ca avarie comuna. Art. 5 . &e considera ca avarii comune: #. :retul sau indemnitatea pentru rascumpararea oamenilor ec$ipa2ului trimisi pe uscat @n serviciul vasului si facuti pri"onieri sau tinuti ca ostatici% '. C$eltuielile unei carantine nepreva"ute la facerea contractului de @nc$iriere, daca ea priveste si vasul si povara, precum si c$eltuielile cu salariul si $rana persoanelor ec$ipa2ului @n timpul carantinei. Art. 5!. 4aca este necesitate de a se arunca @n mare lucruri, trebuie a se @ncepe cu cele mai putin necesare, mai grele si de mai putin pret, pe cat va fi cu putinta, si apoi lucrurile dupa @ntaia podea a vasului si succesiv celelalte. Art. 5". &unt avarii particulare toate pagubele @ncercate si toate c$eltuielile facute numai pentru vas, sau numai pentru povara. Astfel sunt: #. ,rice pierdere sau paguba suferita de lucrurile @ncarcate, prin furtuna, incendiu, prada, naufragiu, cufundare sau prin orice alt ca" fortuit sau de forta ma2ora% '. :ierderea catartelor, pan"elor, frang$iilor, ancorelor sau orice alta paguba suferita de vas din cau"ele mentionate mai sus% ). ,rice paguba suferita din viciul @nsusi al vasului sau al marfurilor% *. C$eltuielile pentru orice oprire cau"ata din viciul vasului, din intrare de apa provenind din vec$imea lui, din lipsa de provi"ii pe bord, sau din orice alta cau"a imputabila proprietarului, armatorului sau capitanului% +. &alariul si $rana marinarilor @n timpul carantinei ordinare, sau @n timpul reparatiilor provenite din viciul sau vec$imea vasului, sau din o alta cau"a imputabila proprietarului, armatorului sau capitanului, sau @n timpul opririi ori sederii @ntr7un port ce ar privi numai vasul sau numai povara, si c$eltuielile pentru a obtine @n acest ca" liberarea uneia sau alteia% -. C$eltuielile pentru conservarea marfurilor @ncarcate sau pentru repararea butoaielor, la"ilor sau sacilor @n care sunt puse, cand aceste c$eltuieli nu provin din pagube considerate ca avarii comune% .. E3cedentul navlului @n ca"ul preva"ut de art. +/1.

:agubele @ntamplate marfurilor din accidente provenind din negli2enta capitanului sau celorlalte persoane ale ec$ipa2ului sunt avarii particulare @n sarcina proprietarului acelor marfuri, avand acesta dreptul de actiune pentru despagubire contra capitanului, sau asupra asupra navlului. Capitanul raspunde de pagubele cau"ate proprietarilor vasului prin lunga sau arbitrara sedere @n porturi. CA:IT,LUL II De*+re /.ntr-8ut-e Art. 5#. Avariile particulare se suporta si se platesc de catre proprietarul lucrului care a @ncercat paguba, sau a dat oca"ie la o c$eltuiala. Avariile comune sunt proportional @mpartite @ntre povara si 2umatate a vasului si a navlului. (aloarea lucrurilor aruncate este cuprinsa @n formarea masei ce urmea"a sa contribuie. Art. $. Baga2ele persoanelor ec$ipa2ului si ale calatorilor nu contribuie la avaria comuna daca sunt scapate% dau @nsa dreptul la contributie, daca sunt aruncate @n mare sau sufera vreo stricaciune. Art. 1. Lucrurile ce nu se cuprind @n polita de @ncarcare sau pentru care nu e3ista declaratia capitanului, de se vor fi aruncat @n mare, nu se platesc% iar de au scapat, contribuie. Art. 2. Lucrurile @ncarcate pe podeaua de sus a vasului contribuie @ntotdeauna la avariile comune, daca sunt scapate. 4aca lucrurile sunt aruncate @n mare sau stricate prin aruncare, afara de ca"ul calatoriilor preva"ute de ultimul alineat al art. +1/, proprietarul nu este primit a cere despagubire pentru pierderea sau stricarea lor, decat de la capitanul care le7a @ncarcat pe podeaua vasului fara @nvoirea scrisa a @ncarcatorului. An ca" contrariu, o speciala contributie are loc @ntre vas, navlu si celelalte lucruri @ncarcate pe podea, deosebit de contributia generala pentru avariile comune la toata povara. Art. 3. 4aca aruncarea @n mare nu scapa vasul, nu e loc de contributie. Lucrurile scapate nu sunt supuse la plata si nici la despagubirea celor aruncate @n mare sau stricate. 4aca aruncarea @n mare scapa vasul si acesta, urmandu7si calatoria, se pierde, lucrurile scapate contribuie la aruncare, dupa valoarea lor @n starea @n care se afla, sca"andu7se c$eltuielile facute pentru scapare. Lucrurile aruncate @n mare nu contribuie @n nici un ca" la plata pagubelor ce se vor fi @ntamplat @n urma aruncarii lucrurilor scapate. :ovara nu contribuie la plata vasului pierdut sau a2uns @n stare de a nu mai putea naviga. Art. 4.An ca" de pierdere a lucrurilor puse @n luntre sau barci pentru usurarea vasului, repartitia pierderii se face asupra vasului si asupra @ntregii poveri. 4aca vasul se pierde cu restul poverii, nu e loc la contributie pentru lucrurile puse @n barci sau luntre, desi acestea ar a2unge bine @n port. Art. 5. 4aca, dupa repartitie, lucrurile aruncate @n mare sunt redobandite de proprietarii lor, acestia vor restitui capitanului si persoanelor interesate ceea ce au primit din contributie, sca"andu7se pagubele cau"ate prin aruncare si c$eltuielile facute pentru redobandire. Art. . (asul contribuie pentru valoarea ce are la locul descarcarii, sau pentru pretul cu care ar putea fi vandut, sca"andu7se avariile particulare c$iar posterioare avariei comune. 6avlul ce, prin faptul conventiei aratate la art. +/., e castigat c$iar @n ca" de pierdere a lucrurilor @ncarcate, nu este supus la contributie. Art. !. Lucrurile scapate si cele aruncate @n mare sau @n orice alt c$ip sacrificate, contribuie @n proportie cu valoarea ce au la locul descarcarii. 4aca a avut loc conventia aratata @n articolul precedent, navlul nu se scade din valoare. Art. ". 6atura, specia si calitatea lucrurilor ce urmea"a sa contribuie si a celor aruncate sau sacrificate, se stabileste prin politele de @ncarcare, facturi si, @n lipsa, prin orice alte mi2loace de proba admise de lege. Cand @n polita de @ncarcare calitatea sau valoarea lucrurilor @ncarcate nu este cea adevarata si @n realitate lucrurile sunt de o valoare mai mare, ele contribuie dupa valoarea lor reala, daca sunt scapate, si se platesc dupa calitatea si valoarea indicata, daca sunt aruncate @n mare sau stricate. 4aca @nsa lucrurile sunt de o calitate sau o valoare mai mica celei declarate prin polita de @ncarcare, ele contribuie dupa calitatea si valoarea indicata, daca sunt scapate, si se platesc dupa valoarea lor reala, daca sunt aruncate @n mare sau stricate. Art. #. Capitanul va @nc$eia proces7verbal despre orice $otarare va lua si despre operatiunile urmate pentru scaparea comuna, @ndata ce aceasta @i va fi cu putinta. :rocesul7verbal va cuprinde motivele $otararii si va arata @n mod sumar lucrurile aruncate sau stricate% va fi subscris de fruntasii ec$ipa2ului sau va arata motivele nevointei lor de a subscrie si va fi transcris @n registrul vasului. , copie de pe acest proces7verbal, subscrisa de capitan, va fi alaturata la raportul preva"ut de art. +'-. Art. !$. 4escrierea, pretuirea si repartitia pierderilor si pagubelor va fi facuta, @n locul de descarcare a vasului, prin @ngri2irea capitanului, de catre e3perti numiti, @n tara, de presedintele tribunalului respectiv si, @n lipsa, de tribunal, de catre 2udecatorul de ocol% iar @n tara straina de autoritatea consulara romana si, @n lipsa, de autoritatea locala. Repartitia propusa de e3perti va fi supusa, @n tara, cercetarii tribunalului respectiv sau 2udecatorului de ocol si, @n tara straina, autoritatii consulare romane sau autoritatii locale competente. Art. !1. Actiunea pentru avarie contra c$iriasului vasului si contra destinatarului nu poate avea loc daca capitanul nu a primit navlul si a predat lucrurile @ncarcate fara a protesta, c$iar cand plata navlului ar fi fost facuta @nainte. TITLUL (III De*+re +a5u8ele /au4ate +r-n l.,-rea ,a*el.r 6a8.r3a27

Art. !2. 4aca lovirea vaselor a avut loc din ca" fortuit sau forta ma2ora, pagubele si pierderile provenite din aceasta cau"a sunt @n sarcina lucrurilor ce le7au suferit, fara drept de despagubire. Art. !3. 4aca lovirea s7a @ntamplat din culpa unuia din vase, pagubele si pierderile sunt @n sarcina vasului @n culpa. 4espagubirile datorate persoanelor moarte sau ranite sunt privilegiate @n ca" de nea2ungere a sumei de @mpartit. Art. !4. 4aca nu se dovedeste carui dintre vase se poate imputa culpa, sau daca culpa se dovedeste a fi comuna, fiecare sufera pagubele si pierderile @ncercate, fara drept la vreo despagubire% cu toate acestea, fiecare vas este obligat @n mod solidar la plata pagubelor si pierderilor cau"ate lucrurilor @ncarcate si a le"iunilor cau"ate persoanelor, conform dispo"itiilor celor doua articole precedente. Art. !5. Responsabilitatea vaselor stabilita prin articolele precedente nu apara de raspundere pe autorii culpei catre persoanele vatamate si catre proprietarii vaselor. Art. ! . Cand un vas a lovit, nu din culpa sa, pe un altul, ci pentru ca el @nsusi a fost lovit din culpa unui al treilea, toata raspunderea este @n sarcina acestuia. Art. !!. Actiunea de despagubire, pentru daunele provenind din lovirea vaselor, nu poate fi admisa daca nu s7a facut protest sau reclamatie, @n termen de ) "ile, catre autoritatea locului unde s7a @ntamplat faptul, sau a primului port @n care vasul s7a oprit. :entru pagubele cau"ate persoanelor sau marfurilor, lipsa de protest sau reclamatie nu vatama drepturile persoanelor care nu se gasesc pe vas, sau nu erau @n po"itie a7si manifesta vointa. TITLUL I= De*+re /reantele +r-,-le5-ate CA:IT,LUL I D-*+.4-t-- 5enerale Art. !". :rivilegiile stabilite prin acest titlu trec @naintea oricarui alt privilegiu general sau special asupra mobilelor, stabilit prin Codul civil.

Art. !#. An orice ca" de deteriorare sau micsorare a lucrului asupra caruia e3ista privilegiul, acesta se e3ercita pe ceea ce ramane, sau se redobandeste, ori se scapa. Art. "$. 4aca creditorul ce are un privilegiu asupra unuia sau mai multor obiecte este primat asupra pretului acestor obiecte de un creditor al carui privilegiu se @ntinde si asupra altor obiecte, cel dintai este subrogat @n privilegiul apartinand ultimului creditor. Acelasi drept @l au de asemenea si ceilalti creditori privilegiati care sufera o pierdere @n urma sus7aratatei subrogari. Art. "1. Creantele privilegiate @n acelasi grad, concura @ntre dansele @n ca" de nesuficienta a lucrului, @n proportie cu cat au sa ia, daca sunt contractate @n acelasi port. 4ar daca asemenea creante iau nastere @n urma, dupa reluarea calatoriei, creantele posterioare sunt preferate celor anterioare. Art. "2. 4aca titlul creantei privilegiate este la ordin, girul transmite si privilegiul. CA:IT,LUL II De*+re /reantele +r-,-le5-ate a*u+ra lu/rur-l.r 0n/ar/ate Art. "3. &unt privilegiate asupra lucrurilor @ncarcate, si platite @n ordinea preva"uta prin pre"entul articol, creantele urmatoare: #. C$eltuielile de 2udecata facute @n interesul comun al creditorilor pentru acte de conservare de urmarire a lucrurilor% '. C$eltuielile, indemnitatile si primele de scapare datorate pentru ultima calatorie% ). 4repturile vamale datorate pentru lucruri la locul de descarcare% *. C$eltuielile de transport si descarcare% +. C$iria maga"iilor @n care lucrurile descarcate au fost depuse% -. &umele datorate ca contributie pentru avariile comune% .. :rimele de asigurare% /. Capitalul si procentele datorate pentru obligatiile contractate de capitan asupra poverii, @n ca"urile preva"ute de art. +#0 si cu @ndeplinirea formalitatilor prescrise% 0. ,rice alt @mprumut maritim cand acela ce a dat banii poseda polita de @ncarcare. Art. "4. :rivilegiile aratate @n articolul precedent nu se conserva, daca actiunea nu este e3ercitata @n termen de #+ "ile de la descarcare si @nainte de trecerea lucrurilor @ncarcate @n mana celor de al treilea. :entru sec$estrarea, darea de ga2 si van"area silita a lucrurilor supuse privilegiului, se aplica regulile generale stabilite prin Codul de procedura civila, afara de ca"urile @n care Codul de comert nu ar dispune @ntr7altfel. CA:IT,LUL III De*+re /reantele +r-,-le5-ate a*u+ra na,luluArt. "5. &unt privilegiate asupra navlului si admise la plata, @n ordinea aici aratata, urmatoarele creante: C$eltuielile de 2udecata facute @n interesul comun al creditorilor pentru acte de conservare si urmarire% C$eltuielile, indemnitatile si primele de scapare, datorate pentru ultima calatorie% &alariile, retributiile si indemnitatile datorate persoanelor ec$ipa2ului pentru calatoria @n care s7a castigat navlul% &umele datorate ca contributie la avarii comune%

#. '. ). *.

+. :rimele de asigurare% -. Capitalul si procentele datorate pentru obligatiile contractate de capitan asupra navlului, @n ca"urile preva"ute de art. +#0 si cu @ndeplinirea formalitatilor prescrise% .. :entru despagubirile datorate c$iriasilor vasului pentru nepredarea lucrurilor @ncarcate sau pentru avarii suferite de dansele din culpa capitanului sau a persoanelor ec$ipa2ului @n ultima calatorie% /. ,rice alta datorie cu @mprumut maritim sau cu ga2 asupra navlului, transcrisa si adnotata pe actul de nationalitate. CA:IT,LUL I( De*+re /reantele +r-,-le5-ate a*u+ra ,a*uluArt. " . (asele sau partile lor, c$iar cand s7ar afla @n posesia unei a treia persoane, sunt supuse la plata creantelor ce legea declara privilegiate, @n modul si marginile mai 2os stabilite. Art. "!. &unt privilegiate asupra vasului si admise la plata asupra pretului sau si @n ordinea aratata @n pre"entul articol, creantele urmatoare: #. C$eltuielile de 2udecata facute @n interesul comun al creditorilor pentru acte de conservare si urmarire a vasului% '. C$eltuielile, indemnitatile si primele pentru scapare, datorate pentru ultima calatorie% ). Ta3ele de navigatie stabilite prin lege% *. &alariile pilotilor, salariul custodelui si c$eltuielile de pa"a a vasului, dupa intrarea lui @n port% +. C$iria maga"iilor pentru pastrarea uneltelor si instrumentelor vasului% -. C$eltuielile de @ntretinere a vasului si a uneltelor si instrumentelor sale dupa ultima sa calatorie si intrare @n port% .. &alariile, retributiile si indemnitatile datorate, conform dispo"itiilor Titlului III al acestei carti, capitanului si celorlalte persoane ale ec$ipa2ului pentru cea din urma calatorie% /. &umele datorate ca contributie la avariile comune% 0. Capitalul si procentele datorate pentru obligatiile contractate de capitan la trebuintele vasului @n ca"urile preva"ute de art. +#0 si cu @ndeplinirea formalitatilor prescrise% #1. :rimele de asigurarea vasului si accesoriilor sale pentru cea din urma calatorie, daca asigurarea a fost facuta pentru un timp determinat sau cu calatoria, si pentru vasele cu aburi ce fac calatorii periodice asigurate pentru un timp determinat, primele corespun"atoare cu cele din urma sase luni% si deosebit de acestea, @n asociatiunile de asigurare mutuala, repartitiile si contributiile pentru ultimele sase luni% ##. Indemnitatile datorate c$iriasilor pentru nepredarea lucrurilor @ncarcate sau pentru avariile suferite de dansele din culpa capitanului sau a ec$ipa2ului, @n ultima calatorie% #'. :retul vasului datorat @nca van"atorului% #). Creantele aratate la numarul 0 de mai sus, ce au fost transcrise si adnotate tar"iu% orice alta creanta de @mprutnut maritim asupra vasului si creantele pentru care vasul a fost dat @n ga2. An ca"ul cand mai multe creante din cele preva"ute de numarul #) se afla @n concurenta, preferinta se determina dupa data transcriptiunii titlului si adnotatiei lui pe actul de nationalitate. Art. "". Cirantul, cesionarul, subrogatul sau creditorul care a primit @n ga2 o creanta asupra unui vas, transcrisa si adnotata, vor putea cere sa se mentione"e pe registrul capitaniei portului si pe actul de nationalitate al vasului, girul, cesiunea, subrogatia sau constituirea ga2ului ce a avut loc. Art. "#. :rivilegiile aratate @n articolele precedente nu se pot e3ercita, daca creantele nu sunt probate si privilegiile nu sunt conservate @n modul urmator: #. C$eltuielile de 2udecata cu conturile lic$idate de 2udecatorul competent dupa formele stabilite prin legile de procedura% '. C$eltuielile, indemnitatile si primele pentru scapare si salariile pilotilor, cu sentinte, cu atestate ale autoritatii maritime si cu celelalte probe ce autoritatea 2udecatoreasca va crede de cuviinta a admite, dupa @mpre2urari: ). Ta3ele de navigatie, cu recipisele autoritatilor competente% *. &alariul custodelui, c$eltuielile de pa"a aratate @n numarul * al art. -/. si creantele aratate @n numarul + al art. -/) si @n alineatele + si - ale art. -/. prin state aprobate de pre"identul tribunalului respectiv% +. &alariile si retributiile capitanului si celorlalte persoane ale ec$ipa2ului, cu rolurile de armament si de"armament e3trase din oficiile autoritatii maritime, celelalte indemnitati cu raportul capitanului si cu celelalte probe ale @ntamplarilor ce le7a dat nastere% -. Creantele pentru contributii la avariile comune, cu actele relative la repararea lor% .. Creantele aratate la numarul / de sub art. -/), la alineatul - de sub art. -/+ si la alineatul 0 de sub art. -/., prin procesele7verbale subscrise de fruntasii ec$ipa2ului, ordinele de autori"atie, statele subscrise de capitan si confirmate de e3perti, prin actele de van"are si procesele7verbale subscrise de el, sau prin mi2locul altor acte, dovedind necesitatea c$eltuielilor% /. :rimele de asigurare, cu politele de asigurare sau cu alte titluri subscrise de asigurat si cu e3trasele de pe registrele mi2locitorilor de asigurare% repartitiile sau contributiile @n societatile de asigurare mutuala, cu e3trasele de pe registrele de admitere a vaselor @n societate% 0. Indemnitatiile datorate c$iriasilor unui vas cu sentintele ce le7au lic$idat% si daca la timpul distribuirii pretului, sentinta de condamnare la despagubire e pronuntata, iar daunele7interese nu sunt @nca lic$idate, creditorii pot, dupa @mpre2urari, sa fie admisi la plata despagubirii pentru o suma apro3imativa, dand cautiune ca vor restitui ceea ce se va constata ca au primit mai mult% tot astfel vor fi admisi la plata si creditorii posteriori celor dintai, daca vor da cautiune de restituire% #1. (inderea vasului cu actul de van"are, transcris si adnotat @n modul stabilit prin art. *0)% ##. Creantele aratate la numarul 0 de sub art. -/), la numarul / de sub art. -/+ si la numarul #) de sub art. -/., cu actele respective transcrise si adnotate @n modul prescris. Art. #$. Afara de regulile generale pentru stingerea obligatiilor, privilegiile creditorilor asupra vasului se sting: #. :rin van"area silita, facuta sau dupa cererea creditorilor sau pentru alta cau"a, dupa formele stabilite de procedura comerciala si dupa plata pretului asupra caruia privilegiul a trecut% '. :rin e3pirarea termenului de ) luni, @n ca" de @nstrainare de bunavoie a vasului. Acest termen @ncepe de la data transcrierii actului de @nstrainare, daca vasul se gaseste @n timpul transcriptiunii @n circumscriptia unde e @nscris% si de la data @ntoarcerii sale @n "isa circumscriptie, daca transcriptiunea @nstrainarii s7a facut dupa plecarea vasului, cu conditia ca, @n termen de o luna de la data transcriptiunii, van"area sa fie notificata creditorilor privilegiati ale caror titluri se afla transcrise si adnotate pe actul de nationalitate. &tingerea privilegiului nu poate avea loc fata cu creditorul privilegiat, care @nainte de e3pirarea termenului a c$emat @n 2udecata pe cumparatorul vasului pentru a obtine recunoasterea privilegiului sau.

Art. #1. Ac$i"itorul unui vas sau unei parti din vas, pentru a7l purga de creditele creantelor privilegiate, la care nu este obligat personal, e dator sa notifice creditorilor, @nainte de punerea @n ga2 sau urmarirea vasului, un act continand: #. 4ata si felul titlului sau, datele transcriptiunii titlului si adnotarii pe actul de nationalitate% '. 6umele si prenumele autorului sau% ). 6umele, felul si capacitatea vasului% *. :retul convenit si orice alta sarcina impusa ac$i"itorului sau valoarea ce el ofera sa plateasca% +. Lista creditorilor cu aratarea numelui si prenumelui lor, a sumelor ce li se datoreste% data titlurilor lor, a transcriptiunii si adnotatiei pe actul de nationalitate% -. ,ferta de depunere a pretului convenit sau a valorii declarate pentru a fi @mpartita @ntre creditori% .. Alegerea domiciliului la resedinta tribunalului care ar fi competent sa procede"e la van"area cu licitatie, daca aceasta ar trebui sa aiba loc. Un e3tract sumar dupa acest act se va publica @n foaia anunturilor 2udiciare a locului unde se afla oficiul maritim la care vasul este @nscris% aceasta va tine loc de notificare pentru creantele nesupuse publicitatii. Art. #2. ,rice creditor privilegiat sau fide2usorul unor asemenea creante poate, @n termen de #+ "ile de la notificarea sau publicatia sus7 aratata, sa ceara van"area prin licitatie publica a vasului, oferind suirea pretului, cu a "ecea parte si dand cautiune pentru plata pretului si pentru @ndeplinirea oricarei alte sarcini. Aceasta cerere, subscrisa de cel ce o face sau de un procurator special al sau, va fi notificata ac$i"itorului cu citatie de @nfatisare @naintea tribunalului locului unde vasul este @nscris, pentru ca 2udecata sa se pronunte atat asupra admisibilitatii cautiunii, cat si asupra cererii de van"are. Art. #3. 4aca van"area n7a fost ceruta @n termenul si modul stabilit prin articolul precedent, sau daca cererea este respinsa, pretul ramane fi3at definitiv si, prin depunerea lui, ac$i"itorul obtine proprietatea vasului sau unei parti din el, libera de orice privilegiu. An acest ca" privilegiile trec asupra pretului depus, care urmea"a a fi distribuit ca @n ca"urile de van"are silita. 4aca cererea este admisa, tribunalul, prin aceeasi sentinta, va autori"a van"area vasului, care se va face conform dispo"itiilor cuprinse @n procedura Codului comercial. Art. #4. Radierea transcriptiunilor sau a adnotarii privilegiilor nu se va putea face decat dupa consimtamantul partilor interesate sau @n virtutea unei sentinte ramase definitive. ,ricine poate obtine un act dovedind e3istenta uneia sau mai multor transcriptiuni asupra unui vas sau unei parti din el, sau un certificat ca nu e3ista nici o sarcina. CARTEA III7a DESPRE FALIMENT Art. #5.%""". Abrogate ( L. "r. %4/ 22 iu"ie 1995 privi"! pr ce!ura re rga"i'arii /u!iciare &i a fali#e"tului$ publicata i" M.Of. "r. 13 !i" 29 iu"ie 1995.) CARTEA a I(7a DESPRE E9ERCITI'L ACTI'NILOR COMERCIALE SI DESPRE D'RATA LOR TITLUL I DESPRE E9ERCITI'L ACTI'NILOR COMERCIALE CA:IT,LUL I DISPOZITI'NI GENERALE Art. ""#.%#$ . Agrogate ( O.).*. "r.138/2000$ publicata i" M.Of. "r. 4+9 !i" 02 ct #brie 2000$ # !ificata pri" O.).*. "r. 59/2001$ publicata i" M.Of. "r. 21+ !i" 2+ aprilie 2001 ) Art. #$!. :artea interesata in cau"a comerciala va putea deodata cu intentarea actiunii sa ceara a se pune sec$estru asigurator asupra averii mobile a debitorului sau, conform art. -#* si urm., din procedura civila, dupa deosebirile mai 2os enuntate. (a putea de asemenea sa urmareasca si sa popreasca pentru sumele cuprinse in titlul sau sumele sau efectele datorite debitorului sau de catre un al treilea, conformandu7se dispo"itiunilor art. *+- si urm. din codul de procedura civila. Art. #$". &ec$estrul sau poprirea nu se va putea infiinta decat numai cu dare de cautiune, afara de ca"ul cand cererea de sec$estru sau de poprire se va face in virtutea unei cambii sau a unui alt efect comercial la ordin sau la purtator, protestat de neplata. 8udecatoria se va pronunta asupra sec$estrului in Camera de consiliu, fara prealabila c$emare a partilor. &ec$estrul asigurator nu poate fi ridicat decat daca debitorul va consemna suma, capitalul, interese si c$eltuieli, pentru care s7a infiintat acel sec$estru. Art. #$#. Abrogat ( O.).*. "r.138/2000$ publicata i" M.Of. "r. 4+9 !i" 02 ct #brie 2000$ # !ificata pri" O.).*. "r. 59/2001$ publicata i" M.Of. "r. 21+ !i" 2+ aprilie 2001 ) CA:IT,LUL II DESPRE SEC:ESTRAREA; 'RMARIREA SI (ANZAREA SILITA A (ASELOR Art. #1$. ,rice creditor are dreptul ca, prin pa"a formelor mai 2os aratate, sa poata proceda la sec$estrarea, urmarirea si van"area silita a unui vas sau a unei parti indivi"e dintr7@nsul, care ar fi proprietatea debitorului sau. Creditorii privilegiati pot e3ercita acest drept c$iar daca vasul, care @n totul sau @n parte este afectat, ar fi trecut @n mainile unei a treia persoane.

Art. #11. (asul poate fi sec$estrat @n ca"urile si dupa formalitatile stabilite @n art. 01. si 01/ din acest cod. &ec$estrarea fiind declarata valabila de catre tribunalul de comert competent, van"area, colocatiunea creditorilor si repartitia pretului se fac @n conformitate cu regulile fi3ate @n pre"entul capitol. Art. #12. (asul gata de plecare nu poate fi pus sub sec$estru si nici urmarit. (asul se considera ca este gata de plecare cand capitanul are asupra7si $artiile de navigatie necesare pentru calatorie. Art. #13.An orice stare a procedurii, dupa cererea unui creditor care are un privilegiu asupra unui vas sau a unui coproprietar al vasului si c$iar a @nsusi debitorului, tribunalul, @naintea caruia se afla cau"a pendinte, poate ordona ca vasul sa @ntreprinda una sau mai multe calatorii, prescriind @n acelasi timp precautiunile ce, dupa @mpre2urari, s7ar crede necesare. Calatoria nu se poate @ncepe pana ce mai @ntai sentinta tribunalului care ar @ncuviinta7o nu va fi transcrisa @n registrele autoritatii maritime respective si adnotata pe actul de nationalitate. C$eltuielile necesare pentru @ntreprinderea calatoriei se vor @nainta de reclamant. 6avlul, dupa ce mai @ntai se vor scadea c$eltuielile, se va adauga la pretul van"arii. Art. #14. Urmarirea vasului sau a unei parti dintr7@nsul va fi precedata de un comandament facut debitorului, cu invitare de a plati suma datorata @n termen de '* de ore si cu @ncunostintare ca @n ca" contrariu se va proceda la urmarire. 4aca este pericol de sustragere, se poate ordona sec$estrarea imediata @n formele stabilite de Codul de procedura civila. Art. #15. :rin comandament, creditorul @si va face alegere de domiciliu @n comuna de resedinta a autoritatii 2udecatoresti @naintea careia are sa se faca urmarirea, aratandu7se persoana la care domiciliul a fost ales. Comandamentul va fi notificat proprietarului vasului, daca este vorba de o actiune generala de e3ercitat contra lui% el va putea fi @nsa notificat si capitanului, daca urmarirea se face @n virtutea unui drept de privilegiu ce e3ista asupra vasului. 4aca, @n termen de )1 "ile de la notificarea comandamentului, creditorul nu procedea"a la acte de e3ecutie, urmarirea nu se va putea @ncepe decat @n urma unui nou comandament. An ca" de opo"itie sau contestatie contra urmaririi, termenul de mai sus va curge de la notificarea sentintei definitive care a respins contestatia sau opo"itia sau din "iua cand contestatia sau opo"itia s7a perimat. Art. #1 . :rocesul7verbal al agentului 2udecatoresc @nsarcinat cu urmarirea, afara de cele prescrise prin art. *#- din Codul de procedura civila, va trebui sa mai cuprinda: #. Alegerea sau declaratia de domiciliu ori resedinta a creditorului urmaritor @n localitatea unde se afla autoritatea 2udecatoreasca @nsarcinata cu van"area si @n localitatea unde vasul urmarit se gaseste ancorat% '. 6umele, prenumele si domiciliul sau resedinta proprietarului vasului si acela al capitanului% ). 6umele, felul si capacitatea vasului% *. 4escrierea barcilor, a salupelor, uneltelor, ec$ipamentelor, armelor, munitiilor si provi"iilor sale. Agentul 2udecatoresc va numi un custode asupra vasului urmarit, care va urma sa subscrie procesul7verbal. Art. #1!. 4aca proprietarul vasului urmarit are domiciliul sau resedinta @n comuna unde se face urmarirea, creditorul urmaritor este dator sa7i notifice, @n termen de trei "ile, copie dupa procesul7verbal de urmarire si sa7l cite"e @naintea tribunalului urmaritor, pentru ca acesta sa ordone van"area lucrurilor urmarite. 4aca proprietarul nu are nici domiciliul, nici resedinta sa @n localitatea unde se face urmarirea, comunicarea procesului7verbal si citatia se vor face capitanului vasului urmarit si, @n lipsa7i, repre"entantului proprietarului, sau al capitanului. 4aca proprietarul este strain, fara domiciliu sau resedinta @n Romania, comunicarea si citatia mai sus vorbita se vor face @n modul stabilit prin art. .+, numerele - si . din procedura civila. , alta copie dupa procesul7verbal de urmarire se va depune de catre agentul 2udecatoresc la oficiul maritim unde vasul se gaseste @nscris. Art. #1". Tribunalul, autori"and van"area, stabileste conditiile ei si trimite pe parti @naintea unui 2udecator delegat, pentru ca sa fi3e"e "iua @n care are sa se faca van"area, si sa procede"e la celelalte operatiuni necesare. Tribunalul trebuie, de asemenea, sa ordone portarelului de a face afiptele si publicatiile de van"are. Art. #1#. Urmarirea se perima de drept si creditorul urmaritor raspunde de c$eltuieli, daca van"area nu se face @n cele *1 "ile urmatoare. 6u se socoteste @n acest termen timpul trecut pentru opo"itiile sau contestatiile preva"ute de art. 0#+. Art. #2$. Afiptele si publicatiile vor cuprinde: #. 6umele, prenumele, profesiunea, domiciliul sau resedinta creditorului urmaritor% '. Titlul @n puterea caruia se face urmarirea% ). &uma datorata% *. Alegerea de domiciliu facuta de creditorul urmaritor, atat @n localitatea unde are sediul tribunalul@naintea caruia se face urmarirea, cat si @n aceea unde vasul este ancorat% +. 6umele, prenumele, domiciliul sau resedinta proprietarului vasului urmarit% -. 6umele, felul si capacitatea vasului, daca este armat sau @n armare, precum si numele si prenumele capitanului% .. Locul unde vasul se gaseste, adica daca este ancorat @n port sau @n alta parte% /. Barcile, salupele, ec$ipamentele, uneltele, armele, munitiile si provi"iile ce se cuprind @n van"are% 0. 6umele si prenumele procuratorului creditorului urmaritor% #1. Conditiile van"arii% ##. Diua fi3ata pentru tinerea licitatiei. Art. #21. Afiptele se vor lipi: :e catartul principal al vasului urmarit% La usa tribunalului unde are a se tine licitatia% An piata principala a orasului, pe digul sau la debarcaderul portului unde vasul este ancorat si la resedinta oficiului vamal din localitate% An salile Bursei si Camerei de Comert, daca vor fi. Un e3tract dupa afipt se va publica @n foaia anunturilor 2udiciare a locului, cel putin cu trei "ile @nainte de "iua fi3ata pentru tinerea licitatiei. Un e3emplar dupa afipte se va comunica:

#. '. ). *.

#. 4ebitorului sau capitanului, @n ca"urile preva"ute de art. +'1% '. Custodelui numit de catre agentul 2udecatoresc% ). Creditorilor privilegiati indicati @n actul de nationalitate sau @n registrele oficiului maritim unde este @nscris vasul, si oricarui alt creditor, c$iar neprivilegiat, care, printr7un act notificat creditorului urmaritor, a declarat ca voieste sa intervina la procedura urmaririi. Art. #22. 4aca urmarirea are de obiect un vas care ar avea o capacitate mai mare de )1 tone, se vor face ) publicatii consecutive, din opt @n opt "ile, prin afipte afisate, cum mai sus se arata, si publicate @n foaia anunturilor 2udiciare. 4upa a treia publicatie a afiptelor, licitatia se va tine la "iua fi3ata de catre 2udecatorul7delegat si van"area se va face catre cel ce va oferi un pret mai avanta2os. Art. #23. Tribunalul, dupa raportul 2udecatorului delegat, pentru motive grave, poate acorda si c$iar ordona din oficiu ca van"area sa nu aiba loc si sa @ncuviinte"e una sau doua amanari de cate opt "ile fiecare. Amanarea va fi @ncunostintata prin afipte afisate si publicate, precum mai sus se arata. Art. #24. ,ricine poate sa concure"e la licitatie. Cel ce concurea"a pentru contul altei persoane trebuie sa pre"inte procura speciala care se va atasa la dosarul cau"ei. ,rice concurent este dator sa depuna, @n bani sau @n efecte publice de ale statului la purtator si dupa cursul "ilei, a "ecea parte din pretul de la care are sa se @nceapa licitatia, afara numai daca 2udecatorul7delegat, ascultand si pe creditorii pre"enti, nu7l va dispensa de aceasta. (an"area se va face prin strigari. &trigarile se vor @ncepe de la pretul fi3at de creditor, sau de la acela pe care7l va @nsemna 2udecatorul7delegat, de la sine, si se vor repeta de trei ori% @ntre fiecare strigare va fi un termen de + minute cel putin sau #+ minute cel mult. Lucrul se va ad2udeca asupra aceluia care a oferit cel mai mare pret. Art. #25. 8udecatorul7delegat va @nc$eia procesul7verbal de cele urmate. Ad2udecatarul va subscrie de pretul cu care lucrul s7a ad2udecat asupra7i si @n acelasi timp va face alegere de domiciliu @n localitatea unde s7a urmat van"area. An ca" contrariu, toate notificarile ce i se vor adresa vor fi valabil facute la grefa tribunalului. Art. #2 . :rocuratorul care va fi ramas ad2udecatar, pentru o persoana care ar avea a o numi mai @n urma, trebuie, @n cele trei "ile dupa licitatie, sa depuna la grefa mandatul special anterior van"arii, daca acela @n contul caruia a concurat la licitatie nu prefera de a face @n persoana acceptarea prin o declaratie depusa la grefa% @n lipsa, procuratorul va fi considerat ca ad2udecatar @n numele sau propriu. Art. #2!. Ad2udecatarul este dator ca, @n termen de cinci "ile de la ad2udecare, sa depuna pretul cu care s7a ad2udecat asupra7i vasul. 4aca acest termen e3pira, fara ca cumparatorul sa fi depus @ntregul pret, tribunalul, de la sine sau dupa cererea partii interesate, va pune lucrul din nou @n van"are. Aceasta noua licitatie se va @ncunostinta prin afipte conform art. 0'#, iar afiptul se va publica cu trei "ile cel putin @nainte de van"are. 6oile afipte vor cuprinde, pe langa enuntarile preva"ute de art. 0'1, numele ad2udecatarului ce nu a depus pretul si suma cu cat lucrul a fost ad2udecat asupra7i. Licitatia se va urma conform art. 0'*. 4aca pretul iesit la aceasta noua licitatie este mai mic, primul ad2udecatar raspunde de diferenta si, @n orice ca", de toate c$eltuielile oca"ionate cu aceasta noua van"are. 4aca primul cumparator, @nainte de @nceperea acestei noi licitatii, depune pretul cu cat lucrul s7a ad2udecat asupra7i, dimpreuna cu doban"i si c$eltuieli facute cu aceasta a doua van"are, el va fi mentinut @n calitatea sa de ad2udecatar. Art. #2". 4aca sunt urmarite barci, salupe sau alte vase de o capacitate nu mai mare de )1 tone, van"area se va face @naintea 2udecatorului delegat, dupa publicatii facute @n trei "ile consecutive printr7un singur afipt lipit pe catart sau @n lipsa, @ntr7alt loc aparent al vasului, la usa tribunalului si pe "idul sau scara portului, fara nici o alta formalitate. (an"area nu se poate face decat dupa trecere de opt "ile de la notificarea procesului verbal de urmarire. Art. #2#. Urmarirea si van"area batelurilor destinate transportului persoanelor sau pescuitului @n porturi, limanuri, canaluri, lacuri si rauri, precum si altor asemenea plutitoare ce se afla @n aceste localitati si care nu ar avea o capacitate mai mare de "ece tone, se vor face conform dispo"itiilor articolelor precedente, cu urmatoarele modificari: #. (an"area se va face de 2udecatorul de ocol% '. Afiptele nu vor mai fi publicate si @n foaia anunturilor 2udiciare% ). :retul va fi raspuns @ndata dupa terminarea licitatiei, iar @n ca" contrariu, se va proceda imediat la o noua licitatie pe contul ad2udecatarului. 4ispo"itiile acestui articol nu se aplica @n ca" de van"area batelurilor si a celorlalte plutitoare avand masina cu vapori. Art. #3$. (an"area vasului face sa @ncete"e functiile capitanului, cu re"erva dreptului sau la despagubire contra celui obligat. Art. #31. Ad2udecatarul va primi un e3tract dupa procesul7verbal al licitatiei, @n care se va indica: #. 6umele, prenumele, domiciliul sau resedinta creditorului urmaritor si al debitorului% '. 6umele, felul si capacitatea vasului vandut% ). 6umele, prenumele si resedinta ad2udecatarului, precum si pretul cu care vasul s7a ad2udecat asupra7i. Acest e3tras va fi semnat de 2udecatorul7delegat sau de 2udecatorul de ocol, si va trebui sa fie transcris @n registrele autoritatii unde va fi @nscris vasul si van"area va trebui notata si pe actul de nationalitate. Art. #32. Cererile @n distractiune separatie!, asupra vasului urmarit se vor notifica creditorului urmaritor @nainte de van"are. 4aca cererile @n distractiune nu s7au format decat dupa ad2udecare, ele se vor converti de drept @n opo"itie asupra liberarii pretului. Cererea @n distractiune va contine citatia creditorului urmaritor de a compare pentru o audienta fi3a @naintea tribunalului competent si alegerea sau declaratia de domiciliu sau de resedinta a reclamantului @n comuna de resedinta a tribunalului sau 2udecatoriei prin care se face urmarirea. 4aca cererea se va respinge, reclamantul, deosebit de c$eltuieli si daune, poate fi osandit si la o pedeapsa pecuniara pana la suma de +11 lei. Art. #33. ,po"itiile la distribuirea pretului re"ultat din van"area unui vas vor fi facute, sub pedeapsa de pierderea dreptului, @n termen de trei "ile socotit de la van"are.

Creditorii oponenti sunt datori de a pre"enta la grefa titlurile lor de creante cel mult @n termen de opt "ile din "iua opo"itiei, sub pedeapsa, @n ca" contrariu de a se proceda la distributia pretului, fara a se tine seama de opo"itia ce au facut. Art. #34. Colocatiunea creditorilor si distributia pretului @ntre creditorii privilegiati se va face @n ordinea prescrisa prin art. -/. si @ntre ceilalti creditori, @n proportie cu creantele lor. Art. #35. :entru tot ce nu este e3pres reglementat prin pre"entul titlu, se aplica dispo"itiile Codului de procedura civila relative la urmarirea silita a bunurilor mobile. Regulile stabilite @n pre"entul capitol se vor observa, pe cat nu vor fi incompatibile, @n orice alt ca" de van"are 2udiciara a unui vas sau unei portiuni dintr7un vas. CA:IT,LUL III DISPOZITI'NI SPECIALE DE PROCED'RA IN MATERIE DE FALIMENT Art. #3 .%#44. Abrogate ( L. "r. %4/22 iu"ie 1995 privi"! pr ce!ura re rga"i'arii /u!iciare &i a fali#e"tului$ publicata i" M.Of. "r. 13 !i" 29 iu"ie 1995$ # !ificata &i c #pletata.) TITLUL II DESPRE PRESCRIPTI'NE Art. #45. Actiunile derivand din acte care sunt comerciale c$iar numai pentru una din parti, se prescriu pentru toate partile contracte, in conformitate cu dispo"itiunile legii comerciale. Art. #4 . :rescriptiunea comerciala curge c$iar contra militarilor in serviciul activ in timp de ra"boi, in contra femeii maritate, in contra minorilor c$iar neemancipati si a inter"isilor, cu re"erva dreptului lor contra tutorului. Intreruperea prescriptiunii se reglementea"a dupa dispo"itiunile codului civil. Cu toate acestea, in obligatiunile cambiale, actele intereruptive de prescriptiune facute in persoana unuia din coobligati nu produc nici un efect fata de ceilalti coobligati. Art. #4!. :rescriptiunea ordinara in materie comerciala este de #1 ani in toate ca"urile in care prin acest cod sau prin alte legi nu s7a stabilit o prescriptiune mai scurta. Art. #4". Actiunea pentru revendicarea proprietatii unui vas se prescrie prin trecerea de #1 ani. 6u se poate opune lipsa de titlu sau a bunei7 credinte. :osesorul unui vas @n virtutea unui titlu stipulat cu buna7credinta, titlul fiind transcris conform legii si care sa nu fie nul pentru lipsa de forma, prescripse prin trecere de cinci ani, socotiti de la data transcrierii titlului si a adnotarii lui pe actul de nationalitate. Capitanul nu poate dobandi prin prescriptie proprietatea unui vas. Art. #4#. &e prescriu prin trecere de cinci ani: #. Actiunile ce deriva din contractul de societate sau din alte operatiuni sociale, daca publicatiunile prescrise in titlul (III, cartea I, au fost regulat facute. '. Actiunile ce deriva din cambii si din cecuri. Termenul curge: :entru actiunile preva"ute la nr. # al acestui articol din "iua cand obligatiunea a a2uns la termen sau din "iua publicatiunii actului de di"olvare a societatii, sau a declaratiunii de lic$idare, daca obligatiunea n7a devenit e3igibila. In ca"ul preva"ut de art. #1), termenul curge din "iua in care actul de di"olvare poate fi opus celor de al treilea. :entru obligatiunile derivand din lic$idarea societatii, termenul incepe a curge de la data aprobarii ultimului bilant al lic$idatorilor. :entru actiunile preva"ute la nr. ', termenul curge din "iua scadentei obligatiunii sau din ultima "i a termenului preva"ut de art. '/'. Art. #5$. Actiunile re"ultand din contractele de @mprumut maritim sau de ga2 asupra vaselor, se prescriu prin trecere de ) ani socotiti din "iua cand obligatia a a2uns la termen. Art. #51. Crefierul si sindicul sunt liberati de indatorirea de a da cont de registrele de comert si de $artiile ce le sunt incredintate in procedura asupra falimentului, dupa trecerea de trei ani de la inc$iderea sau incetarea operatiunilor falimentului. Art. #52. &e prescriu prin doi ani, socotiti din "iua terminarii afacerii actiunile mi2locitorilor pentru plata dreptului lor de mi2locire. :rin acelasi termen se prescriu actiunile de anulare sau de re"iliere a concordatului in materie de faliment. Termenul curge pentru actiunile in anulare din "iua cand dolul a fost descoperit, iar pentru actiunile in re"iliere de la e3pirarea termenului scadentei ultimei plati ce falitul urma a face conform concordatului. Art. #53. &e prescriu, printr7un an din "iua protestului sau a reclamatiei de care se vorbeste @n art. -.., actiunile pentru plata daunelor cau"ate prin lovirea unui vas si din "iua cand vasul a fost complet descarcat, actiunile pentru contributie la avariile comune. Art. #54. Actiunile re"ultand din contractul de @nc$iriere a unui vas se prescriu prin trecerea de un an de la @mplinirea calatoriilor si acelea derivand din contractul de @nrolare prin trecere de un an de la e3pirarea termenului convenit @ntre parti, sau de la @mplinirea celei din urma calatorii, daca contractul a fost prelungit. Actiunile ce decurg din contractul de asigurare se prescriu prin trecere de un an. An asigurarile maritime, termenul @ncepe a curge dupa terminarea calatoriei ce a fost asigurata, si pentru asigurarile cu termen, din "iua @n care se sfarseste asigurarea% @n ca" de pre"umtie de pierdere a vasului pentru lipsa de stiri, anul @ncepe de la finele termenului fi3at pentru pre"umtia de pierdere. &e e3ceptea"a termenele fi3ate pentru dreptul de abandon preva"ute de Titlul (I, Cartea II. An celelalte asigurari contra daunelor si asupra vietii, termenul curge din momentul cand s7a @ntamplat faptul care a dat nastere actiunii.

Art. #55. &e prescriu asemenea prin trecere de un an: #. Actiunile pentru furniturile de provi"ii, lemnarie, combustibili si alte lucruri necesare pentru reparatia sau prepararea unui vas de calatorie si pentru lucrarile facute pentru aceste obiecte% '. Actiunile pentru plata de alimente date marinarilor si celorlalti oameni ai ec$ipa2ului, din ordinul capitanului. :rescriptia @ncepe a curge de la data furniturilor si de la facerea lucrarilor, daca partile nu au stipulat un termen de plata. An acest ca", prescriptia ramane suspendata pe timpul convenit. 4aca furniturile sau lucrarea s7a urmat mai multe "ile succesive, termenul de un an @ncepe a curge din ultima "i. Art. #5 . Actiunile contra carausilor, derivand din contractul de transport se prescriu: #. :rin trecerea de - luni, daca transportul a fost facut in Europa, afara de Islanda si Insulele <eroe, intr7o piata maritima a Asiei sau Africii de pe >editerana, >area 6eagra, Canalul de &ue" sau >area Rosie, ori intr7o piata de pe uscat legata prin cale ferata cu o piata maritima din localitatile sus aratate% '. :rin trecerea de un an, daca transportul s7a facut in alt loc. In ca" de pierdere totala, termenul incepe a curge din "iua in care lucrurile transportate trebuiau sa a2unga la destinatiunea lor, iar in ca" de pierdere partiala, avarie sau intar"iere, din "iua predarii marfurilor in primirea destinatarului. TITLUL III DISPOZITI'NI TRANZITORII Art. #5!. 4ispo"itiunile legilor si regulamentelor in vigoare asupra burselor de comert, asupra mi2locitorilor de sc$imb si mi2locitorilor de marfuri si asupra maga"inelor generale, docuri si antrepo"ite, vor continua a avea forta obligatorie c$iar dupa punerea in aplicatie a acestui cod, intrucat nu vor fi contrarii dispo"itiunilor lui sau nu vor fi modificate prin legi ulterioare. Art. #5". &ocietatile si asociatiunile comerciale e3istente la epoca punerii in aplicatiune a acestui cod, vor fi reglementate de legile anterioare, afara de urmatoarele dispo"itiuni: #. &ocietatile in comandita prin actiuni si anonime, sunt scutite de orice alta autori"atiune si supraveg$ere din partea guvernului si de sarcinile relative, insa sunt supuse dispo"itiunilor din art. #1*, #*', #**, #*0, #+), #++, #-+ alineatul ultim, #-0, #.*, #.+, #.-, #.., #.0, #/#, #/', #/+, #/-, #/., '-*, '-+, '-- si '-/ ale acestui cod si acelora care se raporta la reducerea capitalului la fu"iunea si lic$idarea societatilor. Ele mai sunt inca supuse dispo"itiunilor art. #'* privitoare la administratorii realesi sau numiti in urma punerii in lucrare a acestui cod% '. Asociatiunile mutuale care nu au de obiect e3clusiv asigurarile maritime sunt supuse art. '-1 al acestui cod, cu re"erva dispo"itiunii din numarul urmator% ). &ocietatile si asociatiunile de asigurare asupra vietii si administratoare de tontine sunt supuse dispo"itiunilor art. #*. al acestui cod pentru toate primele ce le vor percepe in urma aplicatiunii sale, cu re"erva reducerii proportionale a cautiunilor date pentru operatiunile anterioare, in modurile si in termenele ce se vor stabili prin osebit regulament% *. &ocietatile si asociatiunile care voiesc sa introduca modificari in actele lor constitutive si sa prelungeasca termenul fi3at pentru durata lor, trebuiesc sa se conforme"e dispo"itiunilor noului cod. Art. #5#. :entru e3ecutarea dispo"itiunilor articolului de mai sus, numirea censorilor trebuie sa fie facuta in cea dintai adunare generala care va avea loc in cursul celor sase luni dupa punerea in aplicatie a acestui cod, sau intr7o adunare speciala, care se va convoca spre acest sfarsit in acelasi termen, sub responsabilitatea administratorilor. Adunarea generala, daca cel putin 2umatate din capitalul social se afla repre"entat intr7insa, va putea, cu votul afirmativ a doua treimi din capitalul repre"entat in adunare, sa decida ca administratorii actuali sa fie, in ca" de realegere, dispensati de obligatiunea de a da cautiunea prescrisa de acest cod. Art. # $. Cambiile si biletele la ordin emise inaintea acestui cod, girurile si acceptatiunile si avalurile facute in orice epoca, se vor reglementa dupa legile anterioare. Cu toate acestea, din "iua punerii in lucrare a noului cod, se vor aplica acestor titluri dispo"itiunile noii legi, privitoare la forma si la termenele protestului si la masurile de luat in ca"uri de pierdere a acelor titluri. :entru cambiile si biletele la ordin a caror scadenta va fi c$iar in "iua punerii in vigoare a acestui cod, protestul se va face asemenea in forma si in termenele prescrise de dansul. Art. # 1. >andatul prepusului care in "iua punerii in aplicare a noului cod incepuse de2a sa e3ercite comertul la care a fost prepus, trebuie sa fie depus conform dispo"itiunilor art. )0* din acest cod, in cele trei luni de la aplicarea lui, pentru indeplinirea formalitatilor prescrise de acel articol. Art. # 2. In cele dintai trei luni dupa punerea in aplicare a acestui cod, administratiunile de cai ferate, aplicand tarifele speciale in vigoare, nu vor fi supuse la responsabilitatea stabilita de acest cod, daca ea ar fi mai mare decat cea e3istenta dupa regulamentele lor. Art. # 3. In cele sase luni de la punerea in aplicare a noului cod toate vasele supuse dispo"itiunilor art. +#1 trebuie sa se conforme"e lor. :entru vasele in curs de calatorie, in momentul punerii in lucrare a acestui cod, termenul sus "is incepe a curge din "iua sosirii lor intr7un port al Regatului. Art. # 4. :rivilegiile asupra vaselor dobandite mai inainte de punerea in aplicare a noului cod, dupa formele legii anterioare isi pastrea"a rangul lor c$iar in privinta privilegiilor dobandite sub imperiul acestui cod. 4ispo"itiunile art. -01 si urmatoarele ale Cartii II din noul cod se aplica de asemenea la privilegiile dobandite inainte de punerea lui in aplicare. Art. # 5. Termenele pentru neadmisibilitatea actiunii se vor reglementa dupa legea in vigoare la epoca evenimentului care da loc actiunii. Art. # . :rescriptiunile incepute inainte de aplicatiunea acestui cod se reglementea"a dupa legile anterioare. Cu toate acestea, prescriptiunile incepute inainte de acea punere in aplicatiune si pentru care dupa legile anterioare s7ar cere inca un timp mai lung decat cel fi3at prin acest cod, se vor implini cu trecerea acestui termen mai scurt, calculandu7se din "iua punerii in aplicatiune a noului cod.

Art. # !. :re"entul cod va intra in vigoare cu incepere de la # septembrie #//., iar daca promulgarea lui nu se va putea face inainte de aceasta data, el se va pune in lucrare la o luna dupa data promulgarii lui. Art. # ". 8udecatorii sindici ai tribunalelor primesc retributiunea 2udecatorilor de sedinta. :e langa acest onorariu 2udecatorii sindici ai tribunalului Ilfov mai primesc o diurna de #+1 lei pe luna, iar 2udecatorii sindici ai tribunalelor Iasi, 4ol2, Covurlui si Braila, o diurna de .+ lei. &ecretarii ar$ivari ai 2udecatorilor sindici primesc retributiunea grefierilor de tribunal. Art. # #. :entru acoperirea c$eltuielilor de personal si material necesare functionarii sindicatelor falimentelor de pe langa tribunalele. &tatul va percepe o cota de ma3imum '1 E din activul brut al falimentelor, care se va fi3"a in fiecare an prin legea bugetara. Art. #!$. Un regulament special va determina modul de percepere al contributiunii. Art. #!1. <alimentele de2a desc$ise la aplicatiunea legii celei noi, vor continua a fi administrate si lic$idate conform legii celei vec$i.