Cea mai frecventa afectiune este litiaza renala.

Calculii se gasesc de obicei cantonati in arborele pielocaliceal si in aparitia lor sunt incriminati atat factori genetici (predispozitie genetica), factori de mediu dar si anomalii pielo-ureterale. In functie de comportamentul calculilor fata de razele X putem avea calculi radioopaci (care sunt evidentiabili pe radiografia renala simpla)si radiotransparenti (obiectivati prin continuarea investigatiei cu urografie IV). Calculii radioopaci Pot fi alcatuiti din oxalati si fosfat de calciu. cestia sunt variabili ca forma, nr si marime. !unt cei mai intensi radioopaci calculi. Cei mai mari calculi cu aceasta structura poarta numele de calculi coraliformi. "i apar mai frecvent cand urina e alcalina (sdr bautorilor de lapte), cand dieta e bogata in nuci, ceai si ciocolata, in conditii de mediu in care se produce des#idratarea care are ca si consecinta cresterea concentratiei urinii si in caz de #iperoxalurie in afectiuni ale intestinului subtire, rezectii de tub digestiv intinse. $ot radioopaci, dar de intensitate mai redusa sunt calculii constituiti din fosfat de magneziu si amoniu. %e obicei sunt neomogeni, asociaza frecvent infectii urinare si au intensitate mai redusa. $ot opaci sunt si calculii din cistinurie intalniti ca urmare a insuficientei absorbtiei tubulare a cistinei, argininei si lizinei. Calculii de precipitare sunt mici, de obicei constituiti dintr-un miez de mucoproteine acoperit la suprafata cu un strat de fosfat de magneziu si amoniu sau fosfat de calciu. Pentru evidentierea calculilor radioopaci, radiografia renala simpla ii pune in evidenta foarte bine, dar urografia investig#eaza functionalitatea renala pentru prezentei nefrogramei si prezentei aspectul cailor intrarenale, eventual stabilirea sediului unde calculul obstrueaza la un moment dat una din partile tubulare ale aparatului renal. (cam aiurea asta aici, fara noima asa vorbeste tanti) Calculii radiotransparenti !unt calculi alcatuiti din acid uric si apar in #iperuricemie cu #iperuricurie. Ii intalnim frecvent in diareile cronice. $ot radiotransparenti sunt si calculii xantinici, care sunt consecinta insuficientei in oxidarea purinelor. "cografic calculii de ambele feluri genereaza imagini (#iperecogenitati) cu con de umbra, dar calculii care au sub & mm diametru pot fi foarte bine mascati de #iperecogenitatea sinusului renal, deci e importanta dimensiunea. Calculii aflati in partea mediala a bazinetului pot fi uneori mascati de apofizele transverse ale vertebrelor.

'inic#iul spongios " o afectiune rara care isi are originea in tulburari de dezvoltare ale rinic#ilor si se caracterizeaza prin dilatatie calicilor si ducturilor colectoare (elini (cred) situate in portiunea distala a piramidelor renale.consecutiv apar c#isturi mici care comunica cu canalele colectoare si in aceste canale colectoare se gasesc frecvent calculi. )eziunile pot fi uni sau bilaterale. %iagnosticul de cele mai multe ori se pune accidental in cadrul unei urografii. 'adiografia renala simpla poate sa arate opacitati de dimensiuni foarte mici si intensitate calcara situate in zona calicelor dar si la nivelul medularei renale. Procesele inflamatorii si infectioase In functie de germenii care determina aparitia acestei patologii, ele pot fi nespecifice si specifice. *especifice + pielonefrita acuta a adultului, produsa de germeni nespecifici uneori ea putand fi favorizata de staza produsa prin obstacole in calea scurgerii urinii. ,rografia nu are indicatie ma-ora, iar efectuarea ei poate sa ofere imagini care traduc manifestari spastice la nivelul cailor de excretie intrarenale. .anifestarile au durata mai mare cand se asociaza edem. C$ nefrograma are intensitate redusa si asa numitul aspect striat. In fazele cronice de pielonefrita, in cavitatile arborelui pielocaliceal se poate acumula fibrina si puroi , fapt care pe urografie prezinta aceste cavitati cu aspect neomogen prin prezenta unor imagini lacunare . bcesul renal e urmarea complicarii pielonefritei si se caracterizeaza prin lic#efiere si organizare locala a materialului septic. Pe sectiunile C$ se vede foarte bine, apare ca o masa cu contur net, pereti grosi, nereegulati, cu densitate redusa in partea lui centrala, iar la administrarea de contrast se incarca variabil si e foarte bine delimitat de parenc#imul adiacent. $ot C$ se apreciaza daca abcesul e extins in spatiul perinefretic.// !pecifice + tuberculoza renala- afectarea renala presupune prezenta unui focar initial, de obicei situat fie pulmonar fie osos. Insamantarea se face pe cale #ematogena, se dezvolta un tuberculom in corticala renala de unde infectia se imprastie prin arborele pielocaliceal. 0ranuloamele cazeoase apar la nivelul rinic#ilor si pot sa evolueze fie spre vindecare fie sub forma unor leziuni detectabile. In faza dezvoltarii tuberculomului rinic#iul poate avea dimensiuni normale, dar poate fi si marit, iar afectarea parenc#imului renal se face descendent prin urina bacilifera si ascendent pe cale vasculara (artere). In evolutia tuberculozei renale exista doua faze + -faza parenc#imatoasa situata in afara cailor renale -faza asa zis desc#isa cand apare #ematuria, cistita tuberculoasa, semne de pielonefrita si urina infectata cu bacili 1oc# Ca si la $( pulmonara leziunile sunt polimorfe, in sc#imb modificarile cavitatilor urinare intra si extra-renale pot sa fie foarte diverse + -stenoze de arbore pielocaliceal- urmarea a sclero-lipomatozei specifice si se asociaza cu dilatatii supraiacente. In functie de nr de calicii afectate pot sa apara asa numitele imagini in floare de margareta pe secventele urografice. -erroziuni ale papilelor caliceale care confera contururi neregulate si sterse papilelor

-ulceratii care se vad sub forma de opacitati aditionale cu dimensiuni variabile, atasate arborelui pielocaliceal -amputatii constand in disparitia unui calice minor sau ma-or si putem avea imagini lacunare C$ in $b renala evidentiaza #idronefroze localizate, cavitati cu aspect de abces, rinic#i mic cu calcificari si afectare perirenala care poate interesa atat vertebrele lombare dar se poate gasi si la nivelul psoasului (abcese reci extinse catre coloana si catre mm psoas). Procese pseudotumorale 'eprezentatul fidel e c#istul renal simplu. Incidenta lui creste dupa varsta de &2-32 de ani in decadele & si 3 (&24 din pesoane au astfel de c#isturi renale). Pe urografie el e vizibil numai cand are niste dimensiuni suficient de mari si este situat in vecinatatea arborelui pielocaliceal, putand sa devieze ti-ele caliceale si sa deformeze papilele caliceale. !e vede foarte bine ecografic sub forma unei imagini rotunde, transonice. C$ e metoda de electie pentru diagnosticare a c#isturilor renale simple si pentru diagnosticul diferential cu tumorile maligne. Criteriile C$ pentru diagnostic de c#ist renal simplu sunt + -formatiune trebuie sa fie omogena -aspectul ei sa nu se modifice la administrarea de contrast + se incarca doar parenc#imul renal si arborerele pielocaliceal -intensitatea formatiunii trebuie sa aiba intre 2 si 52 de unitati 6ounsfield -sa fie foarte net delimitata de parenc#imul renal adiacent -peretele sa fie atat de subtire incat sa nu poata fi masurat -diametrul sa fie pana in 7 cm $umorile renale pot fi benigne si maligne. Intre cele benigne + oncocitomul si angiomiolipomul. Cele maligne pot fi + primitive si secundare. %in cele primitive + carcinoamele renale reprezinta 8& 4 din tumorile maligne renale. 9recventa lor creste dupa varsta de :2 ani, iar afectiunea este mai des intalnita la barbati. Pe radiografia renala simpla putem sa decelam un rinic#i mare, cu foarma neregulata data de prezenta carcinoamelor, iar urografic amputatia unui grup caliceal, de obicei cel ma-or. C$ pune in evidenta cresterea de dimensiuni a rinic#iului si dezorganizarea structurii lui, prezenta de mase tumorale cu margini neregulate, cu aspect infiltrativ, cu densitate variabila in functie de vascularizatia lor, se pot pune in evidenta necrozele si #emoragiile intratumorale precum si prezenta unor eventuale calcificari. C$ permite stadializarea afectiunii pe sistemul $*., stabileste extinderea in spatiile peri si pararenale si apreciaza daca formatiunea tumorala e extinsa catre vena renala sau c#iar sa a-unga pana la VCI. $ot tumori maligne pot sa se dezvolte din mucoasa calicelor sau bazinetului, frecveenta lor e mult mai mica (;24). ,rografic si C$ se caracterizeaza prin defect de umplere si uneori prin lipsa excretiei substantei de contrast. %ensitatea lor e intre 72 si :2 de unitati 6ounsfield si nu intereseaza VCI.

< tumora particulara e tumora =ilms, nefroblastomul, proprie copiilor. )a >24 din cazuri apare sub varsta de 7 ani. !e prezinta sub forma unei mase tumorale rotunde cu margini subtiri, cu prezenta in interior a numeroaselor #emoragii si necroze. Cand se administreaza substanta de contrast este o foarte neta demarcare intre tumora si parenc#imul renal normal. %in cele secundare + metastazele, de obicei sunt multiple si bilaterale. u punct de plecare tumori cu sediul in pulmon, melanoame, carcinoame mamare dar si carcinoame din rinic#iul contralateral. !unt foarte bine puse in evidenta C$. $raumatismele renale, care indirect pot fi apreciate prin existenta unor leziuni de vecinatate + la nivelul coastelor, fracturi de coaste flotante, fracturi de apofiza transversa lombara sau fracturi de corp vertebral situate in vecinatatea rinic#ilor. In traumatisme, sau suspiciune de traumatism renal important, metoda cea mai valoroasa e C$, pentru ca ea stabileste daca rinic#iul e integru sau nu, daca exista afectare perirenala sub forma de lic#id sau sange liber, sau sange organizat in #ematom si daca pediculul vascular e integru sau este rupt.