Explicatie Paradigma - teorie gtiinfificd recunoscutd' ca:e, pentru perioadd, o oferd probleme qi solufii model unei comunitdli de practicieni;

Model, tipar, exemplu Clivaj - rupturd, divizare, scindare, separare, fisurd Teoria clasica a clivajelor' ce are in statele Europei occidentale, a fost formulata de seymour Lipset si Stein Rokkan in lucrarea Cleavage structure, Pirty systems and voter Alignements; An Introduction (1967) in care cei doi propun paradigma celor 4 clivaje !i *rprrnerea lor in sisteme de partide,': o clasa (muncitori vs. angajatori ori chiriasi/arendasi "t vs proprietari); o centru-periferie (interese provinciale, regionale vs. stat-natiune centralizat); o rural-urban (interesele pt. proprietatea pamantului vs. intrepri nzatoiindustriali); o clerical - anticlerical (Biserica vs. stat natiune centrahzat).

Potrivit studiului lui Lipset si Rokkan, 3 "conjuncturi critice" ori revolutii au determinat aparitia clivajelor mentionate anterior: o revolutia nationala (numita si revolutia democratica);

o o

revolutiaindustriala; revolutia intemationala (revolutia rusa).

po${i-c=. Dorra

Lipset&Rokkan identifica 4linii cle clivaj mRjore, adica diviziuni sociale relevante dpdv. sunt produsele revolutiei franceze : a) conflictul dintre statul natiun e centralizator si populatiile periferice supuse b) conflictul dintre stat si Biserica Doua sunt produsele revolutiei industriale : a)conflictuldintreintereseleproprietari1ordepamantsiintreprinzatoriiindustria1i b) conflictul dintre proprietari si angajatori vs. chiriasi si muncitori

\::

'.t

'-;-

:.

,\

Revolutiile nationale si industriale au modelat sistemul politic teritoriala si functionala.

in conformitate cu 2 axeconflictuale:

-...=.p,u*ute:i":?:;i{l:@datnastereclivajuluicentrg{fer-[e,caracterizatpin
reactia "regiunilor periferice, a minoriiatilor lingvisticFffi;popfatiilor amenintate cultural fata d e pre siunile centralizato are, r ationalizato are al e Lasinariei siatale,,. Pe axa functionala, revolutia nationala a generat clivajului clerical vs. anticlerical ori Biserica

Stat.Conflictele-de-alungulaxeifunctionaletui.,,nitffiJ^g",'.,-a

vs.

Wi"i?,l'#:il:ff 'r""ff "iifi:, u',ffi

urban-rural f
democrata).

regionale.

conflictul chiriasi/arendasi vs.. proprietari de pamant. Acestia se fondau pe aliantele teritorigle bazate pe interesele functionale ile grupurilor sociale mai degraba decat pe loialitati teritoriale &r

T::::l"i

*:#;

a produs cresterea in complexitate a 9liVajg_lq1g.g]girorl.yg.. angajatori prin intre -stanga comunista rudicala si stinga 'necoiunista ie$.rnfisffi6ciar-

- Intretrarea
consens?

centrala a lui Lipset&Rnkkan: Cum au reusit sistemele complexe caracterizate de conflict social din Europa occidentala sa se stabilizeze in diferite forme de sisteme partidiste si institutii bazate pe

Raspu-ns: prin faptul ca partidele sunt agenti primari ai compromisului la nivel national, ele exprimand si "cristalizand" conflictul social gi formand aliante cross-cleavage (de-alungul clivajelor).

Conflicfele institutionalizate si

artidele suqt afi

'eritelor

grupuri opuse, aj

La

2)
1)

nta re ad1frat la reduc erea c onfl ictelor interconfe sionale extinderea dreptului la vot a intarit legitimitatea democratiei liberale

R.oluN

2) 3) 4)

partidelon in'politica moderna vest - euroflenna agenti ai mobilizarii de grup (in primul rand sub aspect electoral) agenti ai integrarii de grup (sustin interesele grupurilor in statul national) forma de identitate si solidaritate a grupurilor sociale cu statul creaza legaturi si comunicare (interactiune) intre comunitati si grupuri sociale in.^odr,'l statului

Intr-un sistem politic competitiv, partidele an rolul de a:

o o

ori a atrage loialitati catre partidul lor a contribui la mentinerea loialitatii fata de sistemul politic ca intreg (loialitate fata de institutii, indiferent de persoana.ce conduc Lnstitutia respectiva)
a mentine

irtGtres6 (formuleaza interesele de grup intr-un limbaj coerent si programatic; transforma pozitia sociala materiala a grupului intr-un limbaj inteligibil ; construies" o pou.riire/program cu care membrii grupului se pot identifica ; acest lucru presupune comunicare cu "alegatorii" lor si conversatie intre elite) ,.. . ^\ tCtli O ^ instrumentale (sunt pregatite sa incheie intelegeri si compromisuri pt. a_.sircaliza. cel putin partial, cea de-a treia functie) fctie reprezentativa (aparaori promov eaza interesele grupului de sustinatori prin , V)
.

angaj amenVimplicare

nstitutional a )

Ierarhia clivajelor Anumite clivaje detin o mai mare pondere politica decat altele, iar Lipset qi Rokkan sunt interesati cand anume "un tip de clivaj s-a dovedit mai important decat altul, ce tip de aliante au produs si ce consecinte au avut aceste constelatii de forte pentru construirea consensului in cadrul statului-natiune ".
Dimensiunile clivajului
Exista 2 tipuri de interactiune a clivajelor: clivaje ce coincid intr-un punct si clivaje ce se intersecteaza. Primul tip se refera la o situatie in care 2 clivaje se intaresc reciproc, de pilda clasa si etnicitate, in care

-iffim@puri

reunestefc@|sicecoincidintr-opartepoatefidenumit..societatepluralista,,sauuntip

unul grup etntc tn ttmp ce clasa muncitoare apartine altui grup etnic. Aceasta inseamna ca cele 2 clivaje se c ul unei dimensiuni de clivaj sunt in acelasi tilnp opuse r*nul altuia si de-a lungul altei dimensiuni de clivaj. Acest tip de situatie complexa ce

specific di-lluralismSftmentat" (Lorwin). Acolo unde constiertizarea diferentei dintre sesmente este puternica, probabilitatea unui conflict politic prelungit creste. Al doilea tip de clivaje sunt un exemplu diferit de structura de clivaj complexa. De pilda, un asemenea clivaj poate exista acolo unde ivai de clasa intre clasa munc P-!.!9are-!L91asa-de-miilas este -ifiersectat de o divizi in cad ;arei clase, de. pilda intre Protestantism, gi CaJpleism" In aceasta ntre cll importanta politica, de pilda clivajul dinajut *-r-:ietig: religios, astfel neutralizand .----.--4 fri_: :i--! r .-..posrDllttatea I sl mall sibilitatea solidaritdlii-dimre' diritre ne baza liaza clase pe --"-*.ff if entitatii.r"li_glg-ase:
__-"