Unde electromagnetice

Campul electric si campul magnetic sunt doua aspecte ale unei forme de existenta a materiei, care se numeste camp electromagnetic. Faptul ca un flux magnetic variabil prin aria care este marginita de o spira conductoare creeaza, in acea spira, o tensiune electromotoare de inductie, arata ca un camp magnetic variabil creeaza un camp electric. Rezultatul poate fi generalizat in sensul ca oriunde, in spatiu, exista un camp magnetic variabil in timp, ia nastere un camp electric. De asemenea o inductie electrica variabila da nastere unui camp magnetic (principiul teoriei electromagnetice stabilit de fizicianul James Clark ax!ell in anul "#$%&. Campul electric si campul magnetic sunt, deci, in interconexiune, conditionandu'se reciproc. Campul electromagnetic este un camp rotational si se propaga in spatiu sub forma de unde electromagnetice cu o viteza care depinde de pemitivitatea si permeabilitatea mediului considerat. Frecventa undelor obtinute este egala cu frecventa cu care se deplaseaza electronii. Cu cat mai mare este frecventa, cu atat mai multa energie este transportata in acelasi interval de timp. (nalog cu ceea ce se petrece in cadrul undelor elastice, poate fi definita o marime numita lungime de unda a undelor electromagnetice, si care este egala cu distanta cu care se propaga campul electromagnetic in timpul unei perioade de oscilatie a dipilului. )ungimile de unda ale undelor electromagnetice variaza intr'un interval foarte larg. (stfel, in telecomunicatii se folosesc unde electromagnetice ale caror lungimi de unda a*ung la mai multe mii de metri, pe cand lungimile de unda ale radiatiilor gama emise de unele elemente radioactive au valori de ordinul "+ m. Undele electromagnetice se propaga in aer cu viteza luminii (,+ +++ +++ km-s&, aproximativ egala cu viteza lor de propagare in vid. Conform acestei teorii, emise de J. C. ax!ell in "#$., lumina si radiatiile asemanatoare (radiatiile infrarosii, ultraviolete, etc.& sunt tot de natura electromagnetica, diferind intre ele prin lungimile de unda. /nformatia se receptioneaza la distanta prin radio, televiziune, telefonie mobila. 0urtatorii informatiei sunt undele electromagnetice de frecventa ridicata, modulate pe undele de *oasa frecventa care contin informatia. Undele electromagnetice emise de antenele de emisie se refracta, se difracta, interfereaza si sunt atenuate pana a*ung la antena receptorului.

1ipuri de unde
Undele 2ertziene (unde lungi, medii, scurte, ultrascurte, microunde& sunt emise de oscilatiile electronilor din antenele emitatoare folosite in sistemele de radiocomunicatii si microunde (televiziune, radar, cuptoare&.

(plicatie3 Radarul folosit pentru determinarea vitezei autove2iculelor se bazeaza pe faptul ca frecventa oscilatiilor receptionate de observator este mai mare daca sursa se aproprie de el si mai mica daca sursa se departeaza. 4ursa care emite trenuri de unde electromagnetice este plasata in masina politiei, stationata la marginea soselei. Unda reflectata de autove2icul care se aproprie este receptionata ca o unda emisa de o sursa mobila, cu frecventa marita. Unda receptionata este compusa cu o unda cu frecventa constanta pentru aparitia fenomenului de batai, si prin masurarea sc2imbarii frecventei cu a*utorul batailor, se determina viteza autove2iculuilui care trece prin dreptul radarului.
Radiatiile infrarosii sunt unde electromagnetice emise de corpurile calde, fiind si una din cele trei categorii in care sunt impartite radiatiile solare (radiatiile infrarosii, lumina vizibila si radiatiile ultraviolete&. 5le se obtin prin oscilatiile moleculelor, atomilor si ionilor, iar amplitudinile lor depind de temperatura corpurilor si de tranzitiile electronilor catre invelisurile interioare ale atomilor, cu nivele energetice inferioare. 4unt puternic absorbite de apa sau de alte substante si produc incalzirea acestora. 4i corpul uman absoarbe aceste raze si percepandu'le ca si caldura. Radiatiile sunt folosite in diferite procese de incalzire si uscare, in construirea detectoarelor cu lumina infrarosie, pentru retinerea pozelor pe filme sensibile la lumina infrarosie, la fotocopiatori termici. Radiatiile vizibile sunt percepute de oc2iul uman. 4unt emise de soare, stele, lampi cu filamente incandescente a caror temperatura poate a*unge atinge 6+++ ' ,+++7C, tuburi cu descarcaturi de gaze, arcuri electrice. 5misia luminii se obtine in urma tranzitiilor electronilor pe nivele energetice inferioare atomilor. Radiatiile ultraviolete sunt emise de soare, stele, corpuri incalzite puternic si vaporii de mercur din tuburi de sticla speciala de cuart (care nu absoarbe acest tip de radiatii&. Radiatiile continute in lumina solara se absorb in mare parte in stratul superior al atmosferei (stratul de ozon&. Cu cat altitudinea creste, cu atat cresc radiatiile

ultraviolete. (cestea duc la sc2imbari la nivelul pielii3 pigmentare, ardere, cancer. )umina ultravioleta incura*eaza formarea vitaminei D si omoara bacteriile. 5ste de asemenea utila in dermatologie, la iluminatul fluorescent si la instalatii de numerotare in industrie. Radiatiile se obtin in urma tranzitiilor electronilor de pe nivele cu energii mari pe nivele cu energii mici. Radiatiile 8 sunt emise de tuburi speciale, numite Roentgen, in care sunt accelerati, in campuri electrice intense, electroni, astfel incat acestia patrund in interiorul invelisurilor electronice ale atomilor anodului sau gazului din tub si smulg electroni din straturile de langa nuclee. /n urma franarii acestor electroni si in urma tranzitiilor ulterioare ale electronilor de pe nivele cu energii mici (straturile 9,)&. (u frecvente mari si sunt folosite pentru realizarea radiografiilor medicale, deoarece sunt absorbite diferit de musc2i si oase si impresioneaza placile fotografice. Radiatiile sunt folosite si in scopuri terapeutice, deoarece a*uta la combaterea dezvoltarii tesuturilor celulare bolnave. 0roduc fluorescenta unor substante. Radiatiile Roentgen sunt utile si in descoperirea falsurilor in arta. Fantele cu largimi d 10 m, comparabile cu distantele interatomoce din solide, produc difractia razelor X. Forma fifurilor de difractie este folosita in determinarea geometriei structurilor cristaline. Radiatiile cosmice si radiatiile sunt emise in procesele de dezintegrare nucleara si in reactiile nucleare din soare, stele (acestea sunt absorbite de atmosfera) si in reactoarele nucleare terestre. Sunt cele mai penetrante, a and frec ente si energiile cele mai mari. Sunt folosite in defectoscopie, pentru sterilizare si in medicina (tratarea cancerului).

Efectele cmpurilor electromagnetice (EMF) asupra mediului

:ivelul c;mpurilor electromagnetice (5 F& generate de dispozitive create de om au crescut <n mod constant <n ultimii .+'"++ ani. (ceast= cre>tere se datoreaz= folosirii tot mai mari a electricit=?ii >i a noilor te2nologii /1@C. An ultimele decade, posibilele efecte negative ale expunerii 5 F asupra s=n=t=?ii omului au reprezentat un important punct de cercetare, pu?ine rezultate negative fiind, <ns=, reg=site >i publicate despre impactul 5 F asupra mediului terestru >i a celui acvatic. Brganiza?ia mondial= a s=n=t=?ii (CDB& trateaz= aceast= problem= prin intermediul 0roiectului /nterna?ional 5 F (/5 F0&. Unul dintre obiectivele acestui proiect este de a oferi sfaturi autorit=?ilor na?ionale asupra efectelor 5 F asupta s=n=t=?ii >i a mediului <ncon*ur=tor, c;t >i asupra m=surilor de protec?ie sau a ac?iunilor necesare, <n caz de nevoie. An continuare, v= vom prezenta un sumar al unui articol prezentat de c=tre /5 F0 <n februarie 6++., acesta sumariz;nd toate cercet=rile >tiin?ifice asupra efectelor expunerii la c;mpurile 5 F <n spectrul de frecven?= +',++ EDz. (cest spectru acoper= toate frecven?ele emise <n mediu <ncon*ur=tor prin intermediul te2nologiei 5 F. 5xist= vreun motiv real s= ne temem de efectele 5 F asupra mediului <ncon*ur=torF Cunoa>terea impactului c;mpurilor electromagnetice asupra mediului este important= pentru prezervarea ecosistemului terestru >i marin, care formeaz= baza pentru o dezvoltare sus?inut=. 0rotec?ia mediului >i conservarea naturii au devenit probleme de mare interes pentru publicul larg, c;t >i pentru guverne. :umeroase proiecte au fost subiectul presiunilor publice, cele care implicau c;mpurile electromagnetice fiind unele dintre acestea.

De exemplu, construc?ia unui transmi?=tor radio de mare frecven?=, ce urma s= fie utilizat de Goice of (merica <n /srael (ar fi devenit cea mai mare sta?ie radio din lume&, a fost blocat= din motive ecologice, <n parte rela?ionate cu temerile despre poten?ialele efecte ale 5 F asupra p=s=rilor migratoare. 1emerile publice <n leg=tur= cu expunerea mediului la c;mpurile electromagnetice au abordat diferite subiecte, <ncep;nd de la pretinsele reduceri ale produc?iei de lapte pentru vacile care p=>teau sub liniile de <nalt= tensiune >i p;n= la a>a zisele H<mboln=viriI ale copacilor din imediata apropiere a radarelor de mare putere. (semenea pl;ngeri ar fi putut afecta dezvoltarea unor noi te2nologii3 mai multe planuri au fost propuse, <ncep;nd cu "J$+, <n vederea gener=rii curentului electric <n spa?iu, prin intermediul unor panouri solare lansate pe orbita 0=m;ntului. Cantit=?i mari de energie electric= generate de asemenea sateli?i solari ar fi fost transmise c=tre antene special create pe 0=m;nt. An plus fa?= de dificult=?ile te2nice <nt;lnite, aceste proiecte trebuia s= c;>tige acceptarea public=. 4urse de expunere ale mediului <ncon*ur=tor 5misiile naturale, c;t >i cele artificiale, formeaz= <n prezent mediul 5 F <n care tr=im. 4ursele naturale, care includ radia?iile 5 F emise de soare, p=m;nt sau de atmosfer= (inclusiv desc=rc=rile electrice&, reprezint= doar o mic= frac?iune din totalul emisiilor 5 F din banda de frecven?= cuprins= <ntre +',++ EDz. 4ursele generate de om au devenit o component= important= a emisiilor 5 F totale <n mediul <ncon*ur=tor. 4ursele cele mai importante sunt reprezentate de3 ' 1ransmi?=toarele rafio F >i 1G3 cele mai puternice c;mpuri, <n ma*oritatea ariilor urbane, sunt asociate cu serviciile de transmisiuni radio >i 1G. An ariile urbane, contribu?ia venit= din partea sta?iilor de baz= folosite de operatorii mobili ar putea atinge amplitudini similare. ' Radarele3 sistemele radar sunt folosite <ntr'o varietate larg= de aplica?ii, <ncep;nd de la sisteme de naviga?ie >i p;n= la sisteme de supraveg2ere a avioanelor sau a rac2etelor. B penetrare mai mare este a>teptat= din partea ve2iculelor dotate cu sisteme radar anticoliziune. ' )iniile de tensiune de mare putere3 liniile de tensiune livreaz= electricitate (<n general la .+ dau $+ Dz& >i pot acoperi sute de kilometri. ' )iniile de tensiune de pe fundul m=rilor3 astfel de cabluri sunt utilizate <n 5uropa (<n special <n 4candinavia >i Erecia&, Canada, Japonia, :oua Keeland= >i Filipine, pentru transferul puterii electrice. (ceste cabluri conduc, de obicei, curent de intensitate foarte mare, ating;nd "+++ de amperi sau c2iar dep=>ind aceast= cifr=. 0entru ma*oritatea acestor surse, c;mpuri electromagnetice substan?iale exist= doar <n imediata apropiere a sursei, unde ar putea dep=>i limitele interna?ionale stabilite, <n "J##, <n cazul expunerii umane de /C:/R0 (/nternational Committee for :on'/onizing Radiation 0rotection&. (ceste loca?ii nu sunt, <n general, accesibile publicului, fiind <ncon*urate de c=tre fauna acelei zone sau de amena*=ri speciale. Bdat=, <ns=, ce ne <ndep=rt=m de aceste surse, c;mpurile descresc rapid (p=tratic& <n intensitate, cu mult sub limitele stabilite de /C:/R0. 4umarul unor studii relevante 4tudii asupra animalelor a*oritatea studiilor despre studiile 5 F asupra animalelor au fost realizate pentru a investiga posibile efecte adverse asupra s=n=t=?ii omului. (ceste studii sunt efectuate, <n general, pe animalele folosite <n cazul studiilor toxicologice (>obolani >i >oareci&, <ns= unele studii au inclus >i alte animale, cum ar fi mu>tele cu via?= scurt=, pentru a investiga efectele genotoxice. Ans=, ne intereseaz= <n mod deosebit, este dac= aceste c;mpuri electromagnetice pot avea un impact negativ asupra speciilor de animale s=lbatice sau domestice. (stfel, au fost avute <n vedere urm=toarele3 ' 4pecii diferite de animale s=lbatice, <n special anumi?i pe>ti, reptile, mamifere >i p=s=ri migratoare, care folosesc c;mpul magnetic static natural (geomagnetic&, al=turi de al?i parametri, pentru orientare >i navigareL ' Fermele de animale (porci, oi sau vite& ale c=ror p=>uni sunt traversate de linii de <nalt=

tensiune (.+'$+ Dz& sau care se afl= <n apropierea unor antene de transmisii radio sau 1GL ' Fauna zbur=toare, precum p=s=ri sau insecte, care ar putea trece prin raza principal= a antenelor de mare putere >i a radarelor sau prin c;mpurile 5)F de mare intensitate generate de liniile de putere de <nalt= tensiune. 4tudiile efectuate, p;n= la aceast= dat=, au reg=sit pu?ine eviden?e ale efectelor 5 F asupra faunei, la nivele aflate cu mult sub limitele impuse de /C:/R0. An particular, nu au fost g=site efecte adverse asupra vacilor care se 2r=neau sub liniile de <nalt= tensiune. Bricum <ns=, se >tie c= performan?ele <n zbor ale insectelor pot fi afectate <n c;mpuri electrice de peste "kG-m, <ns= efecte importante s'au descoperit doar <n cazul albinelor, atunci c;nd stupuri confec?ionate din materiale conduc=toare de energie electric= au fost plasate direct sub liniile de <nalt= tensiune. Conductorii neizola?i, f=r= <mp=m;ntare, care sunt plasa?i <ntr'un c;mp electric, se pot <nc=rca >i pot cauza r=ni sau pot tulbura activitatea animalelor, p=s=rilor >i insectelor. 4tudii asupra vegeta?iei 4tudiile efectuate asupra plantelor, la .+'$+ Dz, nu au relevat efecte negative <n cazul nivelelor normale ale 5 F reg=site <n natur=, nici c2iar <n cazul celor aflate sub linii de mare intensitate, ce ating M$. kG. Ans=, se >tiu de*a problemele copacilor care apar <n cazul gener=rii unor c;mpuri electrice ce dep=>esc limitele impuse de /C:/R0, coroana unui copac fiind afectat= la v;rful frunzelor. (semenea efecte ale c;mpuri electrice se reg=sesc doar <n cazul copacilor plasa?i sub liniile de <nalt= tensiune. 4tudii despre via?a acvatic= De>i toate organismele sunt expuse c;mpului geomagnetic, animalele marine sunt, >i ele, expuse c;mpurilor electrice naturale cauzate de curen?ii marini ce se mi>c= prin c;mpul geomagnetic. (nimalele electrosenzitive, precum rec2inii sau pisicile de mare, se pot orienta singure ca un r=spuns la c;mpuri electrice de mic= intensitate, datorit= organelor electroreceptive proprii. Unii investigatori au sugerat c= toate c;mpurile electromagnetice generate de om (prin intermediul cablurilor electrice marine& pot interfera cu abilit=?ile naviga?ionale ale acestor animale <n imediata apropiere a cablurilor electrice. C2iar >i a>a <ns=, nici unul dintre studiile efectuate p;n= acum, viz;nd impactul cablurilor electrice marine asupra pe>tilor migratori (ex. somoni sau ang2ile& >i asupra <ntregii faune imobile de pe fundul m=rii (molu>tele& nu au reg=sit afectate comportamentele substan?iale ale pe>tilor, ori un impact negativ biologic, demn de interesul ecologi>tilor. Ce trebuie f=cutF 4tudiile ecologice suplimentare sunt necesare, din moment ce orice influen?e adverse ale c;mpurilor electromagnetice asupra plantelor, animalelor sau asupra oric=ror organisme vii, pot s= aib= un impact negativ asupra vie?ii >i s=n=t=?ii umane. ulte dintre studiile existente au fost efectuate <n mod aleatoriu >i nu au avut totdeauna calitatea necesar=. B agend= de cercetare coordonat=, care s= adreseze problemele >tiin?ifice ridicate de cre>terea nivelului c;mpurilor electromagnetice, nu exist= <nc= <n prezent, <ns= <n lumina celor prezentate mai sus, nu este o nevoie urgent= pentru a atribui acestui domeniu prioritate <n fa?a altor probleme legate de s=n=tate, mult mai importante <n prezent.

1.POLUAREA ELE !ROMA"#E!$ % A ME&$ULU$ OMPA!$'$L$!A!EA ELE !ROMA"#E!$ % A APARA!UR$$ &E AU!OMA!$(ARE !dat" cu folosirea intensi " a circuitelor integrate, problema interferen#ei $i susceptibilit"#ii electromagnetice a de enit o condi#ie %n proiectarea unor ec&ipamente de automatizare de %nalt" fiabilitate. 'rin compatibilitate electromagnetic" se %n#elege particularitatea unui ec&ipament, sau a unui sistem %n ansamblu, de a func#iona %n condi#iile

unui mediu poluat electromagnetic, f"r" a fi perturbate intolerabil func#iile acestuia. (nterferen#a electromagnetic" ( F)( * electomagnetic interference, sau RF( * radio fre+uence interference ) este reprezentat" printr*un semnal nedorit, care este indus datorit" c,mpului electromagnetic poluant, semnal care poate defecta func#ionarea unui ec&ipament sau sistem. (nterferen#a electromagnetic" poate fi definit" ca o poluare electromagnetica, la fel de periculoas" ca poluarea aerului sau a apei %n mediul ambiant. Fenomenul de compatibilitate electromagnetic" are trei componente - sursa unui c,mp electromagnetic poluant, calea de propagare $i receptorul afectat, reprezentat prin ec&ipamentul sau sistemul %n func#ionare normal". Sursele de zgomot electromagnetic sunt cauzate de fenomene naturale sau artificiale, ca de e.emplu /gomotele electrice generate de furtuni electrice, reprezint" surse naturale de zgomote electromagnetice cu frec ente sub 10 )0z. /gomotele generate de radia#iile solare $i zgomotele cosmice reprezint" surse naturale de zgomote cu frec ente peste 10 )0z. /gomotele electrice artificiale sunt generate de acti it"#ile umane $i pot fi neinten#ionat sau inten#ionat create. Sursele neinten#ionat create de om sunt ec&ipamente a c"ror func#ionare nu are ca scop emisia de c,mpuri electromagnetice, precum calculatoarele electronice, motoarele electrice, ec&ipamentele cu relee cu contacte, tuburi fluorescente, sudura cu arc, motoarele cu autoaprindere, cablurile 12 etc. Sursele de poluare electromagnetic" inten#ionat create de acti itatile umane sunt acele ec&ipamente a c"ror func#ionare normal" const" %n emisia de semnale electromagnetice, ca de e.emplu ec&ipamente radar, radiouri mobile, ec&ipamente cu modulare %n frec ent" sau amplitudine etc.

(mportant %n poluarea electromagnetic" este mecanismul de cuplare %ntre surs" $i receptor, care poate fi prin radia#ie sau prin conduc#ie. 3uplarea prin radia#ie se face prin intermediului c,mpului electromagnetic %ntre surs" $i receptor ca %ntre dou" aparate, ca de e.emplu un pistol de lipit %n contact manual $i cu transformator poate afecta prin impulsurile c,mpului electromagnetic un calculator. 3uplarea prin conduc#ie %ntre dou" aparate se face prin firele re#elei de alimentare , prin firul comun de %mp"m,ntare al ec&ipamentelor , etc. 4e e.emplu, cupl,nd la aceia$i re#ea de alimentare un calculator $i un termostat pentru %nc"lzirea unui olum, conectarea5deconectarea automat" a rezistentei de %nc"lzire a termostatului pro oac" aria#ii ale tensiunii de alimentare a re#elei care influen#eaz" aparatele conectate la aceia$i re#ea de alimentare. 'oluarea electromagnetica, adic" opera#ia unor tensiuni parazite %n circuitele electrice, poate fi numai %ntre dou" aparate, ci $i %n cadrul aceluia$i aparat. 4e e.emplu, poluarea prin conduc#ie apare %n cadrul unui aparat %n care func#ionarea unui eta6 de putere %n impulsuri poate pro oca aria#ii ( c"deri ) ale tensiunii de alimentare, ceea ce poate influen#a ( prin conduc#ie ) alte eta6e ale aparatului respecti . 'oluarea prin induc#ie %n cadrul unui aparat poate apare atunci c,nd de e.emplu aria#ii ale unui semnal electric pro oac", datorit" c,mpului magnetic propriu, semnale %n alte circuite ale aparatului. (nterferen#a electromagnetic" poate apare $i %ntre ec&ipamente de calcul, at,t prin induc#ie ( prin sursa de alimentare %n ca ) c,t $i prin conduc#ie ( prin c,mpul electromagnetic creat de func#ionarea unui calculator ). 'entru a studia interferen#a electromagnetic" sunt necesare teste, prin care se m"soar" amplitudinea $i frec en#a semnalului nedorit, indus de sursa poluant" %n aparatul supus test"rii. 7ceste m"sur"ri se fac cu analizoare spectrale. 'entru a reduce semnalele parazite care apar prin induc#ie de la sursa poluant" se folosesc ecrane electrice %ntre surs" $i aparatul testat. 'entru a reduce semnalele parazite care apar prin conduc#ie %ntre sursa poluant" $i aparatul testat, se folosesc filtre electrice pe tensiunile de alimentare. 4e e.emplu, %n acest scop la aparatele cu circuite integrate, circuitul imprimat este

astfel realizat %nc,t barele de alimentare ( 8, * ) sa fie suprapuse pe suprafa#e c,t mai mari, ceea ce formeaz" de fapt un condensator electric cu rol de filtrare. 9n prezent, datorit" apari#iei a numeroase surse poluante, problema compatibilit"#ii electromagnetice este deosebit de actual", e.ist,nd institu#ii de specialitate care se ocup" cu elaborarea de standarde $i recomand"ri %n acest domeniu. :a ni el interna#ional, e.ist" organiza#ii de standardizare, specializate pe anumite domenii de aplica#ie, ca de e.emplu (S! * %n domenii largi ( mecanic , electric etc. ) (;3, 3(S'R * %n domeniul electrote&nic, electronic 33(11 * %n domeniul telecomunica#iilor 33(R * %n comunica#ii radio 9n prezent e.ist" $i agen#ii na#ionale, care de e.emplu preiau recomand"rile de la 3(S'R ( (nterna#ional Special 3ommittee on Radio (nterference ). 'rin aceste standarde se stabile$te ni elul acceptabil de interferen#a ( de susceptibilitate ) electromagnetic" pentru diferite surse poluante $i di erse ec&ipamente influen#ate prin poluare electromagnetica. 9n domeniul aparaturii de automatizare cel mai important organism interna#ional este (;3 ( (nternational ;lectrote&nical 3ommission ). 7cest organism are comitete pe diferite domenii, ca de e.emplu13 << * 3ompatibilitate electromagnetic" %ntre ec&ipamente electrice, inclusi re#ele 13 => * )"sur"ri industriale $i conducerea proceselor 9n tara noastr", (nstitulul Rom,n de Standardizare $i )"rci are ca preocupare principala coordonarea lucr"rilor de cercetare $i de adaptare a recomand"rilor $i regulamentelor interna#ionale %n domeniul standardelor, inclusi %n domeniul compatibilit"#ii electromagnetice. $#FLUE#)A *MPULU$ ELE !ROMA"#E!$ A+UPRA OR"A#$+MULU$ UMA#. !peratorul uman, %n acti itatea sa de %ndeplinire a rolului s"u de a conduce un proces te&nologic, este supus influentei c,mpurilor electromagnetice. 'rincipala ac#iune a c,mpurilor electromagnetice asupra organismului uman const" %n agra area sau accelerarea apari#iei bolilor cardiace, asculare, neurologice $i psi&ice. 7ceast" influen#", care depinde de intensitatea c,mpurilor electromagnetice $i de durata de e.punere, este %n continu" cre$tere datorit" m"ririi num"rului de surse poluante cu c,mpuri electromagnetice. 'entru aprecierea influentei c,mpurilor electromagnetice asupra organismelor ii s*au f"cut cercet"ri e.perimentale asupra unui indi id separat $i asupra unui grup de indi izi, de diferite ,rste, pe durate diferite de e.punere %n timpul ser iciului $i pentru diferi#i parametrii ai factorilor poluan#i. 4e e.emplu dintr*o grup" de indi izi, cu ,rste peste ?0 ani, care se ocupau cu instala#ii la frec en#e %nalte 10@0z * A0 )0z, cu o intensitate de 100 * A00 25m, numai <,? B nu au reclamat perturb"ri ale st"rii de s"n"tate $i %n primul r,nd al sistemului ner os $i cardio* ascular. 3ercet"ri similare s*au efectuat %n spa#ii de produc#ie, unde s*a constatat c" prezen#a c,mpurilor electromagnetice de 6oasa frec en#" are o influen#" negati " asupra sistemului cardio* ascular al muncitorilor, obser ,ndu*se o reducere a pulsului, o modificare a ;3C, o mic$orare a puterii de recep#ie izuale $i auditi e $i o accentuare a st"rii de oboseala. 'rincipalele surse de poluare sunt 3,mpul electric natural al '"m,ntului care depinde de latitudine $i altitudine 3,mpul electric static artificial ( care de e.emplu apare %n procesul de prelucrare a unor mase plastice, %n utilizarea unor #es"turi din materiale sintetice etc. ) 3,mpul magnetic terestru ( care are o component" ariabil", numit" furtun" magnetic", %n func#ie de fenomene astronomice, ca de e.emplu datorit" e.ploziilor solare ) 3,mpurile electromagnetice naturale ( de e.emplu de la fulgere ) 3,mpurile electromagnetice artificiale ( de e.emplu, undele radio %n gama A 10> * A 10< 0z, re#elele industriale de alimentare cu energie electric", la frec en#a de >0 0z etc. )

'entru m"surarea intensit"#ii c,mpului electromagnetic se pot folosi aparate pentru lucr"ri de cercetare ( foarte scumpe, de precizie ridicat" $i produse intr*un num"r redus de e.emplare ) $i aparate pentru erific"ri e.perimentale ( de precizie redus" $i produse %n serie mare ). 'entru m"surarea intensit"#ii c,mpurilor electromagnetice %n laboratoare, %n spatii industriale de lucru, %n centre urbane etc. se pot folosi aparate, care au costuri reduse $i cu o precizie satisf"c"toare. 9n prezent, pe plan mondial, se %ntreprind ac#iuni pentru limitarea efectelor c,mpurilor electromagnetice asupra organismelor ii, dintre care cele mai importante sunt Dormarea intensit"#ii admisibile ale c,mpurilor electromagnetice, pentru acti itati industriale $i pentru locuin#e, %n centre urbane sau rurale. 7ceast" diferen#iere este necesar" deoarece timpul de e.punere a unei persoane difer" %ntr*o acti itate industrial" $i %n spa#iul de locuit. 4e e.emplu, %n SE7 este recomandat" densitatea de putere ma.im" a c,mpului electromagnetic de 10 mF5cmG, %n domeniul de frec en#e de 10 10> )0z. 9n multe #"ri sunt elaborate tabele, prin care se determin" alorile admisibile %n func#ie de timpul de e.punere. 7plicarea de m"suri de protec#ie %n desf"$urarea unor acti it"#i cu surse de c,mpuri electromagnetice, dintre care se pot men#iona 'rotec#ia fa#" de c,mpuri magnetice puternice, constante $i de 6oas" frec en#", realiz,nd ecrane din materiale feromagnetice care au o permeabilitate ridicat", ca de e.emplu din alia6e fier*nic&el. 'rotec#ia prin limitarea timpului de e.punere, utiliz,nd aparate de a ertizare acustic" sau optica. 'rotec#ia prin desf"$urarea acti it"#ilor la distan#" calculat" fa#" de sursa de c,mp electromagnetic, se face utiliz,nd rela#ii empirice %n care inter in parametrii sursei radiante. 'rotec#ia prin utilizarea unor ecrane ale locului de munca, ca de e.emplu a unor %nc"peri formate din plase metalice. 'rotec#ia prin utilizarea unor suprafe#e reflectorizante ale c,mpului electromagnetic, ca de e.emplu a unor folii metalice. 'rotec#ia prin utilizarea unor &alate sau alte articole de %mbr"c"minte de protec#ie, realizate din #es"turi din bumbac, m"tase, etc. , %n structura c"rora intr" fire sub#iri metalice, care de e.emplu formeaz" oc&iuri de dimensiunile 0,> 0,> mm. 3ercet"rile recente pri ind influen#a c,mpurilor electromagnetice asupra organismelor ii, au demonstrat c" acestea actioneaza %ntr*un mod deosebit de comple. asupra fenomenelor intracelulare, asupra celulelor $i organelor $i organismului pe ansamblu. 9n prezent cercet"rile %n acest domeniu sunt diri6ate spre elaborarea de noi normati e pri ind sursele de poluare $i pentru implementarea de noi te&nici de protec#ie a omului fa#" de influen#a c,mpurilor electromagnetice.

,. $MPA !UL +E !ORULU$ E#ER"E!$ A+UPRA ME&$ULU$ ;nergia este esen#ial" pentru bun"starea economic" $i social", pentru bunul mers al ma6orit"#ii acti it"#ilor industriale $i comerciale. 3u toate acestea, produc#ia $i consumul de energie e.ercit" presiuni considerabile asupra mediului, care includ contribu#ii la sc&imb"rile climatice, deteriorarea ecosistemelor naturale, deteriorarea mediului construit $i producerea de efecte ad erse asupra s"n"t"#ii umane.

Sectorul energetic presupune acti it"#i ce au ca scop principal ob#inerea de energie electric" $i energie caloric" necesare %nc"lzirii sau pentru incinerarea de$eurilor. Sectorul energetic cuprinde urm"toarele acti it"#i- e.trac#ia $i prepararea c"rbunelui, e.trac#ia petrolului $i gazelor naturale, e.trac#ia $i prepararea minereurilor radioacti e, industria de prelucrare a #i#eiului, produc#ia, transportul $i distribu#ia de energie electric" $i termic", gaze $i ap" cald". ;nergia e.ist" %n diferite forme definite ca energie mecanic", energie termic", energie c&imic", energie electric", energie radiant" $i energie atomic". 3re$terea ertiginoas" a necesarului de energie, o component" de baz" %n e olu#ia omenirii, s*a realizat, %n decursul mai multor genera#ii, prin ignorarea total" a efectului pe care %l are asupra mediului, %nregistr,ndu*se numeroase accidente ecologice, unele cu efecte iremediabile. 4intre sursele de energie, centralele termo-electrice reprezint" sursa cea mai important" care polueaz" aerul prin procesele de combustie $i care genereaz" emisii de gaze cu efect de ser". ;nergia nuclear" furnizeaz" o propor#ie redus" din totalul energiei necesare iar energia solar" constituie o rezer " a iitorului. 'rincipalii combustibili folosi#i %n prezent $i care or fi folosi#i $i %n iitor sunt combustibilii fosili (c"rbune, petrol, gaze naturale). 1eoretic, printr*o ardere complet" a unui combustibil pur, ar rezulta numai bio.id de carbon $i ap", substan#e practic lipsite de noci it"#i considerabile. (n practic" %ns" nici combustibilii nu sunt puri $i nici procesul de ardere nu este complet. Rezult" deci din aceste procese de ardere o cantitate de produ$i secundari care intr" %n compozi#ia fumului $i care sunt emi$i %n atmosfer". 3antitatea lor este cu at,t mai mare cu c,t combustibilul con#ine mai multe impurit"#i $i arderea este mai pu#in complet". Fumul rezultat con#ine at,t suspensii, c,t $i gaze ce con#in o.izi de azot, bio.id de sulf, o.id de carbon, acid fluor&idric, alde&ide $i alte &idrocarburi. 1oate aceste substan#e au efecte noci e at,t asupra omului c,t $i asupra mediului %ncon6ur"tor. 'oluarea aerului duce la ploi acide, datorate %n primul r,nd emisiilor de bio.id de sulf $i o.izi de azot de la centralele termoelectrice $i auto e&icule, care produc daune p"durilor $i lacurilor. Hidrocentralele modific" peisa6ul, ecosistemele, arietatea $i num"rul de specii, calitatea apei (prin concentrarea %n s"ruri), apa nefiind potabil". 3onstruc#ia unei &idrocentrale necesit" eliberarea unei suprafe#e mari de teren, defri$"ri masi e, deplasarea popula#iei spre alte zone. 4atorit" e.cesului de umiditate atmosferic" %n zon" se produc perturba#ii climatice- sc"derea temperaturii medii, cea#". :acul de acumulare creaz" presiuni mari %n straturi, generatoare de cutremure, totodat" acestea preiau olumul mare de ap" %n caz de iituri, e it,nd producerea inunda#iilor. Hara6ele sunt bariere %n calea migra#iei pe$tilor, cei mai afecta#i fiind somonii $i p"str" ii. (n lac cre$te temperatura apei, deci pot disp"rea unele specii de pe$ti $i scoici. 4ac" o specie dispare, %ntreg ec&ilibrul ecologic este afectat, prin lan#ul trofic. Centralele nuclearo-electrice polueaz" mediul prin debitul mare de ap" necesar %n sistemul de r"cire $i prin con#inutul %n radionuclizi al gazelor, lic&idelor $i materialelor solide e acuate. 7pa cald" pro enit" din sistemul de r"cire poate pro oca poluarea termic" %n zona de e acuare, deci o %nmul#ire a algelor, dispari#ia unor specii. Centralele eoliene ocup" o mare suprafa#" de teren $i prin zgomot produc poluare fonic" * mult mai redus", comparati cu celelalte surse de energie.

Centralele solare bloc&eaz" o suprafa#" mare de teren pentru captare, dar nu au alt impact asupra mediului. Rom,nia %ncearc" s" se alinieze cu #"rile Eniunii ;uropene %n pri in#a principalelor pre ederi referitoare la impactul sistemelor energetice asupra mediului. Reducerea impactului sistemelor energetice asupra mediului $i apropierea normelor pre "zute %n acest domeniu de reglement"rile Eniunii ;uropene urmeaz" s" se realizeze prin lucr"rile de reabilitare $i modernizare, prin ecologizarea &aldelor de zgur" $i cenu$", monitorizarea continu" a calit"#ii mediului %n zona marilor obiecti e energetice, reabilitarea solurilor poluate $i reintroducerea acestora %n circuitul agricol, reducerea emisiilor de no.e la rafin"rii $i minimizarea pierderilor, refacerea ecologic" a unor zone petrolifere prin reducerea riscului %n operare. Finalizarea $i punerea %n func#iune a Enit"#ii G de la 3entrala Duclearoelectric" 3erna od" a contribui semnificati la procesul de reducere a impactului sectorului energetic asupra mediului. 4e asemenea, %n domeniul petrolier urmeaz" s" se produc" benzine $i motorine ecologice $i s" se continue adoptarea de norme $i reglement"ri pentru stabilirea condi#iilor de introducere pe pia#" a unor produse petroliere %n conformitate cu standardele Eniunii ;uropene. (n sectorul e.tracti se a urm"ri monitorizarea, pre enirea $i reducerea impactului asupra mediului, precum $i reabilitarea zonelor miniere dezafectate. Sectorul energetic poate $i trebuie s" beneficieze de oportunitatea creat" de poten#ialul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser", prin mecanismele fle.ibile promo ate de 'rotocolul de la @Ioto la 3on en#ia*3adru a Da#iunilor Enite asupra sc&imb"rilor climatice, ratificat de Rom,nia prin :egea nr. A5G001. 2alorificarea acestui poten#ial prin proiecte Jimplementate %n comunJ sau Jcomer# cu emisiiJ este o important" surs" de finan#are a procesului de eficientizare $i dez oltare durabil" a sectorului energetic. 3ompatibilitatea cu mediul pentru produsele $i te&nologiile energetice este parte integrant" a competiti it"#ii acestora. -. $MPA !UL O#+UMULU$ &E E#ER"$E A+UPRA ME&$ULU$ ;misiile totale de gaze cu efect de ser" %n E; au sc"zut %n 1KK0 $i G000, dar emisiile din sectorul energetic, reprezent,nd cea mai mare parte a acestora, au a ut o sc"dere mult mai redus", f"c,nd improbabile sc"derile semnificati e ale emisiilor totale %n deceniile urm"toare. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser" din domeniul energetic %n cursul ultimului deceniu a fost realizat" datorit" reducerilor considerabile %n cadrul sectorului industrial $i al sectorului de producere a energiei, reduceri ce au fost %n general dep"$ite de cre$terea din domeniul transportului. 3onsumul de energie este o surs" ma6or" de poluare atmosferic". 7cesta contribuie la peste K0B din emisiile de bio.id de sulf din E;, la aproape totalitatea emisiilor de o.izi azotici, la aproape 6um"tate din emisiile de compu$i organici olatili f"r" metan $i la apro.imati L>B din particule. )"surile luate pentru reducerea polu"rii atmosferice din sectorul energetic au dus la sc"derea emisiilor de bio.id de sulf $i o.izi azotici. ! contribu#ie important" a a ut*o trecerea de la utilizarea c"rbunelui la utilizarea gazului natural, cre$terea eficien#ei producerii de electricitate cu a6utorul combustibililor fosili, precum $i procentul tot mai mare al surselor de energie nuclear" $i regenerabil". 7lte presiuni asupra mediului datorate producerii $i consumului de energie includ de$euri miniere $i nucleare. 'oluarea cu petrol de la rafin"riile de coast", platformele petroliere $i

transportul maritim a fost redus", %ns" continu" s" aib" un impact semnificati asupra mediului marin. 'rin folosirea energiei termice se produce poluare termic i estetic. Folosirea energiei electrice poate polua termic, fonic, electromagnetic, chimic i estetic mediul, %ns" impactul asupra mediului %ncon6ur"tor pri ind distribu#ia $i furnizarea energiei electrice este nesemnificati . Poluarea vizual se resimte prin deteriorarea peisa6ului, mai pregnant izibil %n zonele rurale $i %n special %n zonele turistice. 4in analiza categoriilor de impact negati al cmpului electromagnetic creat de elementele re#elei electrice de foarte %nalt" tensiune rezult" c" %n Rom,nia nu se dep"$esc limitele normate sau recomandate de standardele interna#ionale. Singurele categorii care ar putea afecta popula#ia, c,mpul magnetic $i ionizarea creat" de desc"rcarea de tip coron" $i desc"rc"rile par#iale nu sunt clarificate pe plan interna#ional, cercet"ri $tiin#ifice desf"$ur,ndu*se %n continuare. (n mod normal, %n timpul acti it"#ii de distribu#ie $i furnizare a energiei electrice nu rezult" poluan#i %n aer. Poluarea psihic este pro ocat" de teama de apropierea de instala#iile energetice. Poluarea zonelor protejate este limitat" deoarece din faza de proiect, aceste zone sunt e itate. (n cazurile e.cep#ionale se apeleaz" la solu#ii te&nice ecologice, cum ar fi- montarea pe ,rful st,lpilor de cuiburi de barz", montarea pe izolatoarele de 110 M2 de dispoziti e antipas"re, folosirea de linii cu multiple func#iuni cu fibr" optic", transmisii de %nalt" frec en#" F(F. (n cazul amplas"rii instala#ilor energetice %n zone sil ice, se efectueaz" defri$"ri %n faza de construc#ie, care se men#in $i pe perioada e.ploat"rii, refec,ndu*se numai egeta#ia de mic" %n"l#ime. Di elul de zgomot $i ibra#ii produs este %n limitele normate (S17S1000K5LL)N ec&ipamentele care produc zgomot, sunt ecranate fiind amplasate %n cl"diri zidite, sta#iile de distribu#ie de energie electric" sunt amplasate la distan#e de protec#ie fa#" de zonele de locuit conform '; 101 751KL>. 'entru diminuarea aproape de zero a ni elului de radia#ii emise %n mediu, instala#iile sunt amplasate la distan#e de protec#ie fa#" de sol, cl"diri. Sursele ma6ore de poluare a mediului sunt reprezentate de centralele termoelectrice cu func#ionare pe p"cur" $i gaze naturale, cu func#ionare pe lignit $i gaze naturale $i de centralele termice din a$ez"rile urbane. 'rincipalii poluan#i emi$i de sursele de ardere produc poluarea aerului. 7ce$tia pot fipulberi cenua zburtoare, particule de crbune, zgur, pmnt, funingine, etc!" o#izi de sulf $%& i $%' !" o#izi de azot (% i (%&!" o#izi de carbon" gudroane" hidrocarburi" acizi organici, etc. 3ombustibilul nuclear uzat reprezint" de$eul cel mai puternic radioacti , %n multe cazuri fiind ne oie de c,te a sute de mii de ani pentru ca acestea s" se dezintegreze. 4eoarece cantitatea produs" depinde %n principal de cantitatea de energie produs" de centralele nucleare.