Tem 1) A.

In experienta mea de elev de 12 ani si un semestru, pot spune ca am cunoscut doi profesori pe care i-as incadra cu mare drag in categoria dascalilor buni. Prin aceasta categorisire inteleg oameni cu solide cunostiinte in materia pe care o predau, competente pedagogice, dar si empatie, acea atingere umana, fara de care experienta scolii ar fi pentru toti ceva steril si lipsit de placere. r, fara amintirile placute legate de lunga perioada petrecuta in interiorul scolilor va parea tuturor un c!in nesfarsit, o continua si febrila asteptare a vacantelor.

Astfel, intra in scena o doamna profesoara de engle"a, "ambind si cu o sclipire inteligenta in oc!i. data ce am cunoscut-o, am inteles ca un profesor poate sa relatione"e intr-adevar cu elevii, nu numai la nivel academic, ba c!iar emotional. #ste genul care preda cu atata drag, cu atata pasiune, incat te face sa o asculti cu toata atentia , expunerile ei facand dreptate unei materii atat de interesante. Isi pregateste materialele cu gri$a, atasand po"e, filmulete, !arti c!iar, bucatilor scrise, astfel incat lectiile sale constituie adevarate incursiuni in istoria, lieratura, dar si modul de gandire, cadrul social, artistic, al engle"ilor% ne face practic sa ne indragostim de acest popor, si sa ne dorim sa le vi"itam tara intr-o "i. &a mai mult, pe langa expunerile generale din clasa, are bunavointa, i"vorata, dupa cum cred, din dragostea fata de meserie si de copii, de a discuta in particular cu oricine e interesant sa stie ceva pe deasupra. 'e povesteste intamplari din,si de viata, ne sporeste experienta, ne largeste ori"ontul, ne educa gusturile in materie de mu"ica , filme, teatru. #ste o fanatica a (daramarii "idurilor) constrangerilor primitive si absurde, in orice ar consta ele*apropos, ii place Pin+ ,lo-d). 'e destupa capetele amortite de pre$udecati. Al doilea tip de profesor este repre"entat de dascalul de istorie. .esi este destul de diferit de doamna mai sus-mentionata, si el isi merita cu prisosinta locul intre cei mai buni din breasla. Iata/ cand intra in clasa, toti amutesc. 0ar putea spune ca de frica, si poate ca nu s-ar gresi foarte mult% cel putin, la o prima impresie. ,ata sa severa, impasibila imprima o atmosfera aproape militareasca, unde po"itia de (drepti) si tacerea mormantala sunt cerinte absolute si imuabile. 1!iar dansul cere liniste totala, si e de inteles, caci altfel nu isi incepe lectia% si ar fi tare pacat sa nu o faca. Tocmai tonul sobru confera povestilor din timpul celui de-al .oilea 2a"boi 3ondial cru"imea si realismul de care au nevoie, orice urma de amu"ament diminuand gravitatea

faptelor. ora trece ca o clipa, sit e tre"esti cu greu din transee, pui pusca pe umar, si te ridici sa saluti. ra s-a sfarsit, dar mintea ta inca mai alearga pe front. Totusi, cu toata severitatea, cand ii cantam colinde in prea$ma 1raciunului, o duiosie calda ii umple oc!ii, si noua sufletele. &. In cadrul aceleiasi experiente, am cunoscut, desigur, si profesori fara )daruire). .esi,pe moment, mi se parea ca nu voi avea nimic de castigat de pe urma interactiunii cu ei, odata cu trecerea timpului, m-am ra"gandit. Pana la urma, e nevoie si de exemple negative, ca sa avem termen de comparatie.

4n prim exemplu il considera o profesoara de matematica. Prima impresie, care a fost sic ea corecta, a fost de aroganta, din partea dansei, desigur. Pe langa asta, sarcasm rautacios si c!iar dispret fata de tot ce insemna elev sau profesor, deopotriva. .in punct de vedere academic, foarte ineficienta/ predare prea rapida, re"olvari cu metode prea complicate, imputari aspre la fiecare cerere de lamurire. .esigur, pic de bunavointa in ceea ce priveste notele, nu ca acestea ar mai avea vreo valoare, din moment ce materoa nu este nici macar pe departe inteleasa. 0i totusi, preda de doua"eci de ani. Pot numai sa ma intreb la ce se mai c!inuie cu o profesie care nu ii aduce nicio satisfactie. 0au poate56

1el de-al doilea exemplu il constituie un profesor de logica. .oreste ca ficareelev sa aiba un manual,din care vrea sa facem conspecte, pe cae sa le citim in fata clasei. Practic, un re"umat al manualului. 1ati, oare, au invatat ceva legat de materia asta6 .esi e un pacat de risipa de timp, sa "icem ca asta nu ar fi cel mai rau lucru ce s-ar putea intampla la ora. .ar iata ca ramanem surprinsi cand domnul profesorul incepe sa depene bancuri cel putin5deoc!eate. 1el putin. 2umoarea initiala e inlocuita de o tacere stan$enita, socata. 1ateva glasuri se ridica in protest, dar li se reprosea"a numaidecat lipsa de umor. # si asta un fel de cultura.

2)

Pentru mine, un profesor rau inseamna o persoana care *si aici consider irelevanta cantitatea de cunostiinte) a ales aceasta profesie din lipsa de ceva mai bun, fara sa fi descoperiti sine vreun pic de afectiune fata de copii, de ideea de a preda, si care pur si simplu fac din lectii un c!in de 78 de minute% gasesc poate c!iar un fel de placere bolnavicioasa de a baga teama in elevi cu autorul notelor, de a-i lovi in punctele vulnerabile, provocandu-le mici traume care ii vor afecta ca adulti. In rest, ce am enumerate mai sus. 4n elev apreciat de ceilalti este unul care, in orice ca", invata bine. .esi poate la inceput va fi repudiate si numit (tocilar), el va fi apreciat de aceiasi oameni l-au respins la inceput% pentru ca, iata, toti ne maturi"am la un moment dat, s intelegem ce e bine. Pe langa sarguinta in ceea ce priveste invatatura, colegii mai cauta si capaciatatea de a se distra, de a iesi in oras, de a se $uca, acea disponibilitate care releva faptul ca succesul sta in inteligenta, si nu in invatare mecanica. In plus, colegii mai doresc sa fie a$utati la nevoie de catre acest (copil-fenomen), cu un sfat, o indrumare lla teme% nu vor sa vada aroganta sau infumurare. Pana la urma, vor sa le fie ridicata stac!eta. Asta, numai cei care sunt inteligenti, dar nemotivati. .espre ceilalti, nu are rost sa vorbim.

9)

:) <alori a$utorarea celorlal=i Independen= colegialitate ?mplinire apartenen= securitate putere ;i autoritate ec!ilibru Antre rolurile de=inute 1reativitate 0tabilitate sen"a=iile tari , riscurile profitul material ambian=a , mediul Ancon$urtor statutul social de"voltarea personal 1ompeti=ia influen=a asupra celorlal=i Altruismul > > > > >@> >@> > >@>@>@>@-@> > >@> >

2eali"ea" un top cinci al valorilor marcate cu plus ;i un top cinci al valorilor marcate cu minus.3otivea"a alegerea facuta.

<alori bune/ Echilibru intre rolurile detinute/ odata obtinut acest ec!ilibru, succesul e asigurat. 'u vor exista situatii de suprasolicitare sau stress, ci numai armonie. Altruismul/ in cantitati re"onabile, a$uta extraordinar de mult la legarea relatiior inter-personale, si ne face per total oameni mai buni. Creativitate/ fara, nu ar mai fi niic interesant% cu a$utorul ei, cea mai plictisitoare notiune poate deveni ceva ce merita a fi descoperit si inteles.

Stabilitate: nu "ic rutina, dar constanta% e bine sa dai sentimentul de siguranta, de inamovibilitate. Competiia/ la fel, in cantitati re"onabile, poate duce la re"ultate uimitoare, la o de"voltare benefica a mintilor luminate si muncitoare.

<alori negative/ Senzatii tari, riscuri/ desi, la un moment dat, te pot tre"i din lentoarea existentiala, pot duce la consecinte nefaste. Influena asupra celorlali: poate sa degenere"e in a-i face pe ceilalti sa isi decida viata in functie de parerile tale, c!iar si atunci cand te inseli. Profitul material: desi poate parea motivant, cateodata te poate deturna de la adevaratele teluri in viata. Ambiana , mediul nconjur tor: poate avea un efect covarsitor asupra de"voltarii unei persoane, mai ales daca mediul e violent, promiscuu,etc. Statutul social / alaturi de castigul material, obtinerea unui statut social poate avea so o fateta negativa, daca presupune alinierea la un tipar gresit penrBtru avansarea pe scara sociala.