Sunteți pe pagina 1din 5

BALTAGUL - rezumat Romanul incepe cu o legenda care spune ca Dumnezeu, dupa ce a facut lumea, a dorit sa puna ordine in neamurile

de pe pamant. A ales mai apoi pentru fiecare neam cate un lucru care-l caracterizeaza, astfel ca a ajuns si la munteni, carora le-a lasat muncile cu animalele (oile in special). Aceasta legenda era spusa de catre Nechifor Lipan. O spunea de cele mai multe ori la nunti si apoi ne estei sale, !itoria, care se ocupa cu torsul lanii. "ei doi traiau in #agura $arcaului, impreuna cu cei doi copii ai lor% &heorghita si #inodora. 'n total au a ut sapte copii, dar ceilalti cinci murisera de diferite (oli. Acum, atat &heorghita cat si Nechifor erau plecati de acasa) Nechifor era plecat la Dorna ca sa cumpere o turma de oi, iar &heorghita era plecat la *ija, de unde astepta esti de la tatal sau caci tre(uia sa plateasca ce a datorii. !itoria a primit o scrisoare de la &heorghita in care acesta ii spunea ca ii este dor de casa, iar #inodora a primit o scrisoare de dragoste de la feciorul dascalului Andrei. 'ntr-o noapte, !itoria l-a isat pe Nechifor trecand calare o re arsare de ape la asfintit. De atunci, nea and nici o este de la el, isi facea griji zi de zi) 'ntr-o dupamiaza, #itrea, un cio(an, a enit pana la !itoria acasa si i-a cerut o pereche de opinci, o tohoarca si o caciula, caci iarna se apropie si are mare ne oie de ele. Dupa ce i le-a dat #inodora, #itrea s-a urcat pe casa pentru a desfunda hogeagul, caci !itoria dorea sa faca foc si in so(a din casa. Dupa ce au facut focul, au pus mancarea si au inceput sa manance. #inodora nu prea a ea pofta de mancar, asa ca a fost putin certata de mama sa. +e tot gandea la fiul dascalului - &hita $opor -) si a(ia astepta ca mama ei sa plece pe o perioada mai lunga de timp de acasa, ca sa poata petrece mai mult timp alaturi de iu(itul sau. !itoria a mers la preotul din sat ca sa-l intre(e si pe el ce are de facut in legatura cu isul pe care l-a a ut in urma cu o seara. '-a dat si o foaie de hartie ca sa-i scrie o scrisoare lui &heorghita. $oata lumea cu care se intalnea o intre(a de (ar(atul sau) iar ea, auzind acestea, se rusina. ,reotul i-a spus !itoriei sa nu mai creada in ise, caci nu se pot da e-plicatii in urma iselor) 'ncercau amandoi sa-i gaseasca

e-plicatii lui Nechifor pentru intarzierea sa. ,arintele Daniil #ilies i-a scris lui &heorghita si i-a spus !itoriei sa nu se ingrijoreze, caci se a intoarce in cele din urma. !azand ca preotul nu i-a spus nimic clar, s-a hotarat sa mearga la (a(a #aranda, o rajitoare din sat. .a(a i-a spus ca l-a oprit o fata cu ochi erzi pe Nechifor, dar sa nu-si faca griji, pentru ca se a intoarce acasa cat de repede a putea. Acelasi lucru a iesit si din cartile de $ARO$) Dupa ce a iesit de la #aranda din casa, a luat-o inspre casa ei) in curte s-a intalnit cu #itrea, care dormea pe jos, langa gard. 'n apropierea sar(atorilor de iarna, s-a intors si &heorghita de la apa *ijiei/ si-a lasat oile in grija (aciului Ale-a. $oti l-au primit cu (ucurie si apoi au intins o masa mare, caci lui &heorghita ii era foame. Dupa ce au mai po estit putin despre iata pe care a dus-o (aiatul prin acele parti, !itoria i-a spus ca nu a primit nici o este de la Nechifor si l-a rugat sa mearga sa-l caute) iar &heorghita a fost de-acord. 'n ziua de .o(oteaza, !itoria s-a hotarat sa mearga pana la manastirea .istrita si pana la 0 in ,iatra ca sa se roage +fintei Ana. La manastire s-a intalnit si cu prea sfintitul !isarion care a sfatuit-o sa mearga la primar si la jandarmi, sa le po esteasca si lor ce i s-a intamplat. !itoria a stat in acea seara la manastire, iar a doua zi a mers in 0 la ,iatra la prefect ca sa-i spuna tot ce are pe inima. ,refectul i-a spus ca a face tot ce ii sta in putinta) si a indemnat-o sa faca si o jal(a pe care sa o trimita sefilor. Dupa intalnirea cu prefectul, !itoria a mers la preotul Daniil, care i-a spus ca ii a face cat mai curand jal(a de care are ne oie si o a trimite la cine tre(uie. !itoria a spus ca rea sa mearga cu &heorghita pana la 0 in Dorna ca sa ada daca afla si ea ce a despre Nechifor) Deoarece or pleca amandoi, #inodora tre(uia sa plece la o manastire la ce a ruda de-a ei, asa ca pe data de douazeci si sapte fe(ruarie a plecat la manastire, alaturi de praznicul cu iosului parinte ,rocopie. ,e data de noua martie, !itoria impreuna cu &heorghita au mers la sluj(a data de parintele Daniil pentru cei patruzeci de sfinti mucenici din +e asta. #ai apoi, au mers acasa si s-au inteles cu #itrea, deoarece casa ramanea in mainile lui cat cei doi erau plecati. ,e cand se pregateau sa manance, au enit preotul #ilies, domnul 'ordan (carciumarul) si negustorul (domnul Da id) caruia urma sa-i anda !itoria anumite lucruri pentru a-si face (ani de drum. Dupa ce au plecat musafirii, #itrea a impuscat un lup, caci le-a pus in primejdie animalele. Atunci, !itoria s-a gandit ca ar fi mai (ine daca ar lua pusca cu ea) ar fi mai in siguranta. ,e data de zece martie, ineri, de dimineata, cei doi au pornit in cautarea lui Nechifor.

Au mers impreuna cu negustorul Da id pana la "alugareni, unde ne asta acestuia i-a spus ca l-a azut pe Nechifor in acea toamna, i-a zis ca nu are nici un to aras de calatorie si ca are ce a (ani la el. ,e drum, cand au oprit pe la hanul lui Donea, l-au intre(at pe acesta daca l-a azut pe Nechifor. Donea le-a spus ca ultima data l-a azut in toamna aceasta. Dupa ce s-au odihnit putin la domnul Da id acasa, au pornit incet-incet (in)spre 1arcasa. 'n 1arcasa, tot cautandu-si un loc unde sa poata sta in gazda, au dat peste niste jandarmi care ii duceau pe doi oameni la judecata, deoarece nu a eau acte la ei si, se pare ca ii furau pe oameni fara ca acestia sa isi dea seama) erau de fapt niste oameni care se ocupau cu jocurile de noroc. 2rau asa de haiosi, incat toata lumea radea in plina strada, chiar si !itoria s-a (ine dispus. 'n final, cei doi calatori s-au oprit la mos ,ricop, care i-a gazduit peste noapte. "ei doi au aflat de la familia ,ricop ca Nechifor a fost si pe la ei. Dupa ce auzise aceasta, !itoria se tot gandea ca sotul ei s-ar putea sa nu mai fie in iata) X. 'n ziua urmatoare, au mers la .orca, unde satenii i-au a(atut din cale ca sa participe la o cumetrie. Aici s-au ospatat , iar !itoria a inchinat impreuna cu nasii. Dupa ce au ajuns la 0 in "ruci, cei doi au dat peste o nunta. Aici, !itoria a primit plosca si i-a facut o urare frumoasa miresei. !itoria si-a facut din nou griji, deoarece a dat prima data de un (otez si apoi de o nunta) in sinea ei, tre(uia sa se fi intamplat in ers pentru ca toate sa fie (ine. '-a intre(at pe sateni daca lau azut cum a pe Nechifor, dar, din pacate, nimeni nu-l azuse. Ajunsi in !atra Dornei au mers la prefect, care le-a spus ca in luna noiem(rie, Nechifor a cumparat trei sute de oi de la &heorghe Adamachi si !asile 3rsachi (fusese cea mai mare anzare din targ), iar mai apoi, Nechifor le anduse o suta de oi unor cio(ani de la munte pe care nu-i cunoscuse pana atunci) !itoria s-a hotarat sa o ia pe drumul pe care ar fi tre(uit sa o ia si Nechifor la intoarcere) a oprit pe la ce a carciumi. 3nul dintre carciumari i-a spus ca l-a azut pe Nerchifor si isi aduce aminte de turma sa de trei sute de oi. !itoria a mers impreuna cu &heorghita prin .rosteni, prin ,altinis, prin Darmo-a si prin .orca. Ajunsi in .orca, ei afla pe unde a luat-o Nechifor cu oile, asa ca incearca sa o ia dupa urme. Au mers ei ce au mers, au trecut prin +a(asa si +tanisoara. Au ajuns si in satul +uha, unde a ea o crasma domnul 'orgu !asiliu. Aici la cariuma, au aflat ca nu mai ajunsese decat doi din cei trei cio(ani) adica Nechifor nu a mai ajuns aici. 3na dintre crasmarite, #aria, le-a spus ca e ruda cu 'leana, sotia lui .ogza, unul

dintre cei trei cio(ani, to arati de-ai lui Nechifor. $ot #aria le-a mai spus ca a auzit de la cei doi ca au cumparat toate oile unui cio(an care locuia mai departe si ca i-au dat toti (anii. Lumea spune insa ca cei doi oieri sunt capa(ili de jaf si chiar de crima. #aria i-a insotit pe cei doi la primarie, unde i-a intre(at pe cei doi cio(ani incotro a luat-o cel care le-a andut oile. Acestia au spus ca au facut tranzactia la "rucea $alienilor si ca nu stiu incotro a putut merge Nechifor. Auzind acestea, femeia impreuna cu fiul sau au mers din casa-n casa si au intre(at daca stie cine a ce a despre 4omul cu caciula (rumarie5. La o casa, !itoria l-a recunoscut pe Lupu, cainele lor. La acea casa (din +a(asa) locuia domnul $oma, care a gasit cainele unde a pe munte) Lupu a fost foarte (ucuros cand a azut-o, si a enit repede la ea. Domnului $oma nu i-a enit sa creada ca o femeie din $arcau poate face atata drum doar ca sa-si gaseasca sotul) a ramas foarte surprins. "ainele i-a calauzit pe cei doi calatori intr-o rapa, unde gasira niste oase, niste zgarciuri, (otforii, tasca, chimirul si caciula (rumarie a lui Nechifor, iar mai incolo era scheletul calului sau, acoperit de niste paturi. Nechifor a ea capul spart (de un (altag). !azandu-l, !itoria l-a strigat pe &heroghita) dar nu pe fiul sau, ci pe (ar(atul sau. Asta era numele de (otez al lui Nechifor. ,e parcurs insa, el si-a schim(at numele, caci a fost deochiat de cine a. !itoria a strans 4ramasitele5 lui Nechifor in timp ce &heorghita plangea ca un copil. +pre seara, munteanca s-a intors in acel loc impreuna cu domnul $oma. "at timp ea a fost plecata, &heorghita a stat de paza in acel loc impreuna cu Lupu. 'n dimineata urmatoare, a ajuns acolo preotul iar a treia zi dimineata, autoritatile. 2ra ne oita sa le spuna totul autoritatilor, asa ca le-a po estit autoritatilor tot ceea ce a aflat pe parcurs. "ei doi cio(ani tre(uiau sa spuna tot ceea ce s-a intamplat atata timp cat au fost impreuna. Desi se presupunea ca cei doi carora le-a andut oile sunt ucigasii lui Nechifor, !itoria i-a chemat si pe ei la inmormantare. ,refectul Anastase .almez si-a inceput cercetarile in +uha. Le facea izite celor doi coi(ani carora le tot punea fel de fel de intre(ari) cei doi nu pareau inca ino ati. !itoria a asistat la dialogul dintre cei trei si i-a in itat pe cei doi impreuna cu ne estele lor la inmormantare. "elor doi oieri li s-a parut ciudat ca a asistat si munteanca la dialogul dintre ei si prefect, dar inca nu-si dadeau seama ce a urma) ,omenirea lui Nechifor s-a facut acasa la domnul $oma, iar pentru ca era postul mare, era mai greu cu mancarea/ (autura insa era destula. 'ncepusera (ocetele)

A asistat la inmormantare si cucoana #aria) toti cei care ieseau de la inmormantare primeau cate un sfert de paine si cate un paharel de rachiu. Au fost prezenti si cei doi cio(ani "alistrat .ogza si 'lie "utui. 'ndemnandu-i sa manance si sa (ea, !itoria o(ser a ca .ogza are un (altag. ' l-a cerut, spunandu-i ca si &heorghita are un (altag la fel cu acesta. #unteanca a inceput sa le po esteasca celor doi faptele, asa cum stia ea ca s-au intamplat. La un moment dat, !itoria i-a dat (altagul lui &heorghita si l-a intre(at ce scrie pe el) acesta din urma, dupa ce l-a pri it o reme a spus% 4,entru o fapta, este numai o plata. "hiar daca as fi eu, mi-oi primi osanda de la cine se cu ine5. Dupa spusele acestea, !itoria s-a uitat si ea mai atent la (altag si a spus ca cu acest (altag a fost omorat Nechifor. A urmat apoi o altercatie intre .ogza si &heorghita. "utui s-a predat si a spus ca totul a fost intocmai dupa spusele !itoriei. Dupa ce i-au platit pe toti cei care i-au ajutat, au mai stat trei zile si au mers sa-si ada oile. Au facut parastasele cu enite si s-au intors acasa. +-a intors si #inodora de la manastire, iar !itoria a spus ca nu o lasa nicicum sa se marite cu fiul dascalului Andrei.