REFERAT

SEPARAREA MATERIALULUI PULVERULENT CU AJUTORUL FILTRELOR ELECTRICE TUBULARE

STUDENT: Ciubuc Ionut-Remus PROFESOR INDRUMATOR: Prof.univ.dr.ing.Soimusan Valentin ANUL I MASTER

Bucuresti 2014

CUPRINS
1. Introducere................................................................................................................ pag. 2 - 4 2. Filtre electrice............................................................................................................ pag. 4 2.1 Generalitati................................................................................................. pag. 5 2.1.1 Principiul de functionare al filtrelor electrice......................................... pag. 5 - 6 2.1.2 Clasificarea filtrelor electrice.................................................................. pag. 6 - 8 2.1.3 Avantajele si dezavantajele filtrelor electrice.......................................... pag. 9 3. Filtrele electrice tubulare............................................................................................. pag. 9 3.1 Schema constructiva si principiul de functionare al unui filtru electric tubular.............................................................................................................................. pag. 9 - 11 3.2 Avantajele si dezavantajele filtrului electric tubular.................................... pag. 11 3.3 Calculul filtrelor electrice............................................................................. pag. 12 3.3.1 Tensiunea critica si tensiunea de lucru...................................................... pag. 12 3.3.2 Intensitatea curentului si tensiunea............................................................ pag. 13 3.3.3 Viteza de depunere................................................................................... pag. 13 - 15 3.3.4 Timpul de depunere................................................................................. pag. 15 3.3.5 Randamentul separarii............................................................................. pag. 15 16 3.3.6 Consumul de energie electrica................................................................ pag. 16 4. Noutati privind filtrele electrice................................................................................ pag. 17 5. Bibliografie............................................................................................................... pag. 18

1. Introducere

Poluarea atmosferic (fig. 1) este o problem social-economic grav care n unele pri ale lumii, n special n rile puternic industrializate, a luat proporii masive care au impus adoptarea unor metode de limitare a polurii.

Fig. 1 Poluarea atmosferica Industria (fig.2) este, la momentul actual, principalul poluant la scara mondiala. Industria materialelor de construcie are la baz prelucrarea, fie la cald, fie la rece, a unor roci naturale (silicai, argile, magnezit, calcar, ghips etc.), cele mai poluante fiind industria cimentului, azbestului, magneziului i gipsului. Industria cimentului este una dintre cele mai importante n privina polurii atmosferice, dnd adesea un aspect tipic terenurilor nvecinate. Producia cimentului a ridicat probleme legate de protecia atmosferei i a mediului nconjurtor, dei s-au luat msuri eseniale att n ceea ce privete materia prim utilizat, ct i a tehnologiilor de prelucrare. Praful produs se poate mprtia i depune pe distane de peste 3 km de surs, iar n apropierea acestora concetraiile pot varia ntre 500-2000 tone/hm2/an.

Fig. 2 Poluare provenita din industrie Procesul de fabricare al cimentului presupune mai multe tipuri de impact, care sunt descrise in fig. 3, de mai jos:

Fig. 3 Schema de impact

3

Praful n domeniul industrial provine din procesele mecanice de sfrmare, tiere, lefuire, mcinare, concasare, transport, cernere, ambalarea materialelor pulverulente, etc. n funcie de particularitile proceselor tehnologice (uscate sau umede). Pentru epurarea gazelor rezultate din procesele tehnologice se folosesc instalatii de desprafuire. Scopul instalaiilor de desprfuire const n captarea particulelor degajate i evacuarea lor din incint, asigurnd astfel protejarea muncitorilor de mbolnvirile profesionale, a utilajelor i aparatelor de uzur i recuperarea materialelor n vederea reutilizrii. Alegerea procedeului de epurare se face in principal dup mrimea particulelor ce urmeaz a fi separate. Unul din cele mai bune procedee de epurare a materialelor pulverulente este procedeul electric care se realizeaza cu ajutorul filtrele electrice. Fabrica de ciment din oraul Fieni (fig. 4), Dmbovia polueaz n prezent mai puin dect acum civa ani, datorit electrofiltrelor instalate.

Fig. 4 Fabrica de ciment Fieni

4

2. Filtrele electrice

2.1 Generalitati
Sunt utilaje care realizeaza desprafuirea pe principiul separarii electrostatice. Filtrele electrice dau rezultate deosebite atunci cand se cere un grad de separare ridicat, in cazul desprafuirii unor gaze ce contin particule de dimensiuni diferite si variabile in timp (gaze ce prezinta o mare neomogenitate) in conditii de lucru severe. Filtrele electrice se utilizeaza in acelasi domeniu ca si filtrele cu saci, dar spre deosebire de acestea, ele pot desprafui si gaze calde sau gaze agresive din punct de vedere chimic. Filtrele electrice se utilizeaz numai pentru purificare suplimentar, cnd anumite cerine de protecie a mediului o impun.

2.1.1 Pricipiul de functionare al filtrelor electrice

In principiu, separarea prafului intr-un filtru electric se bazeaza pe incarcarea electrica a particulelor de praf aflate in suspensie si atragerea lor sub actiunea unui camp electric de forte spre un electrod de semn contrar, unde acestea se depun (fig. 5). Practic, incarcarea electrica a particulelor are loc ca urmare a ionizarii moleculelor de gaz din jurul unui electrod (piesa metalica) aflat la tensiune ridicata. Caracteristic inceputului ionizarii este aparitia, in jurul electrodului unei zone luminiscente slabe, de culoare albastruie, fenomen denumit efect Corona. Daca in apropierea acestui electrod se afla un alt electrod legat la polul opus al retelei de curent, moleculele ionizate se vor indrepta spre acesta si se vor descarca la atingerea lui. Daca printre cei doi electrozi ai unui filtru se trece un curent de gaz incarcat cu praf, particulele de praf se ionizeaza si ele si se deplaseaza spre electrodul de semn opus si se depun. Praful depus trebuie curat periodic, att de pe electrozii de depunere ct i de pe cei de emisie, pe cale mecanic, electromagnetic sau prin stropire.

Fig. 5 Principiul de functionare

Electrodul care formeaza efectul Corona se numeste electrod emiter (de emisie sau Corona), iar celalalt electrod se numeste electrod de depunere (sau de accept). Pentru alimentarea filtrelor electrice se foloseste o sursa de curent continuu, pentru ca particulele de praf aflate in suspensie sa se deplaseze intr-o singura directie. In cazul in care filtrul ar fi alimentat cu o sursa de curent alternativ, deplasarea particulelor isi va schimba sensul la fiecare variatie a tensiunii, deci si forta ce actioneaza asupra particulelor isi va schimba sensul. Ca urmare, particulele de praf vor oscila cand spre un electrod, cand spre celalalt, si vor fi scoase din filtrul de curentul de gaz, inainte de a avea timpul necesar sa ajunga la suprafata unuia din electrozi. In concluzie, alimentarea electrodului de emisie se face cu curent continuu de sens negativ, aceasta deoarece da o mobilitate mai mare ionilor negativi care, in aer, au viteza mai mare decat ionii pozitivi.

2.1.2 Clasificarea filtrelor electrice

Dupa constructia electrozilor, filtrele electrice sunt de doua feluri: A. Filtre electrice tubulare, fig. 6; B. Filtre electrice cu placi, fig. 7.
6

Fig. 6 - Filtru electric tubular In fig 6 este prezentat un filtru electric tubular in ansamblu. Filtrele electrice tubulare au electrozii de depunere formati din tuburi cu sectiune rotunda sau poligonala (de obicei hexagonala), iar electrozii de emitere sub forma de sarme intinse in lungul tubului, in interiorul acestora. Electrofiltrul tubular are o structura etansa, este rezistent la presiune si este folosit pentru colectarea prafului din gaze explozive, gaze combustibile, gaze toxice si gaze saturate cu umiditate care apar in industria gazului, industria otelului, industria chimica si industria materialelor de constructie.

Fig. 7 - Filtru electric cu placi Filtrle electrice cu plci pot funciona n poziie vertical sau orizontal, lungimea plcilor care constituie electrozii de depunere fiind de 3 - 5,5 m. Plcile sunt construite in tabl dreapt sau ondulat, din plase de srm sau grtare, iar electrozii de ionizare sunt conductori suspendai ntre plci. Filtrele cu plci, spre deosebire de cele tubulare, nu pun probleme deosebite n ceea ce privete montajul i de asemenea scuturarea lor se face mai comod. Dupa mediul in care lucreaza, filtrele electrice se impart in: A. Filtre electrice uscate; B. Filtre electrice umede.

2.1.3 Avantajele si dezavantajele filtrelor electrice

Filtrele electrice prezinta urmatoarele avantaje: costuri de operare scazute ( exceptie la randament/eficienta foarte mare); randament ridicat chiar si pentru particulele mai mici; abilitatea de a modifica debitele mari de curgere a gazului, cu pierderi mici de presiune; abilitatea de a curata uscat precum si particule umede; posibilitatea modificarii temperaturii.

Dezavantajele filtrelor electrice sunt: cost ridicat de cumparare si instalare; ocupa mult spatiu; lipsa mobilitatii dupa efectuarea instalarii; nu se poate folosi in cazul particulelor cu rezistivitate electrica ridicata.

3. Filtrele electrice tubulare

3.1 Schema constructiva si principiul de functionare al unui filtru electric tubular:
Filtrele electrice tubulare folosesc ca electrod de depunere tuburi verticale cu seciune circular, ptrat sau hexagonal, cu diametrul de 150 300 mm, n interiorul crora, de-alungul axei, sunt ntinse srme conductoare cu diametrul de 1,5-2 mm, constituind electrozii de ionizare. Tuburile au lungimi de 3-4 m i sunt strbtute de gaz n paralel (fig. 8).

Fig. 8
9

In fig. 9, de mai jos, este prezentata schema constructiva a unui filtru electric tubular si elementele compomente ale acestuia.

Fig. 9 Schema constructiva a unui filtru electric tubular Aerul impurificat ptrunde n filtru prin conducta de alimentare 1, trece prin tuburile de depunere 2, n care se gsesc electrozii de ionizare 3; particulele n suspensie se depun pe suprafaa interioar a tuburilor, iar aerul purificat prsete aparatul prin conducta de evacuare 4. Filtrele conductoare sunt fixate de un cadru 5, care se sprijin pe izolatorii 6. Filtrul mai este prevzut cu un dispozitiv de lovire 7, pentru scuturarea electrozilor. Praful rezultat din separare este colectat n buncarul 8 al aparatului, de unde se evacueaz. Circulaia aerului se face de sus n jos, ceea ce face ca acesta s ajung la izolatoare deja purificat, evitndu-se astfel murdrirea lor. Montarea perfect centrat a conductorilor n interiorul tuburilor este dificil i exist posibilitatea deplasrii lor.
10

In fig. 10, de mai jos, se pot observa electrozii de depunere a unui eletrofiltru tubular folosit la o instalatie de ardere a deseurilor.

Fig. 10 Electrozii de depunere (partea stanga); Electrozii de emisie montati in electrozii de depunere cu ajutorul cadrului de sustinere (partea dreapta) Tuburile de sectiune hexagonala sunt confectionate din otel in cazul purificarii unor gaze neutre din plumb ( pentru gaze acide). Timpul de trecere a gazului prin filtru este de 2 - 3,5 secunde. In general, filtree de mare capacitate sunt construite din mai multe camere separate prin pereti, astfel incat gazul trece consecutiv prin aceste camere, strabatand alternativ tuburile, o data de jos in sus si alta daca de sus in jos.

3.2 Avantajele si dezavantajele filtrului electric tubular

Avantajele filtrelor electrice tubulare sunt: campul electric este mai eficace comparativ cu filtrele cu placi; repartitia gazului in tub este mai buna, ceea ce conduce la realizarea unei purificari mai bune si permite marirea vitezei de circulatie a gazului ( debit ridicat ), deci creste productivitatea. Dezavantajele filtrelor electrice tubulare sunt: greutate la montare; dificultate de scuturare a electrozilor de emitere; consumul de energie specifica (pe unitatea de lungime a electrodului) este mai mare fata de filtrele electrice cu placi.
11

3.3 Calculul filtrelor electrice

3.3.1 Tensiunea critica si tensiunea de lucru

Tensiunea critica a campului la care apare efectul Corona la suprafata unui conductor de raza r aflat in interiorul unui tub, e data de relatia experimentala:

[kV/cm]

Unde: - a,b = constante ce depinde de polaritatea efectului Corona; a = 31, b = 9,54 , - t = temperatura in [ ]; - pentru efect Corona negativ

- r = raza conductorului, [ cm ]. Tensiunea critica la suprafata unui conductor:

[kV/cm]

Unde: - R = raza interioara a tubului [ mm ]; - r = raza interioara a conductorului [ mm ]. Atat teoretic cat si experimental s-a stabilit ca pentru ionizarea unui gaz, fara sa apara scurtcircuitul intre electrozi, trebuie sa existe relatia:

Pentru un filtru tubular, tensiunea critica este:

12

3.3.2 Intensitatea curentului si tensiunea:

Pentru a se evita depunerea particulelor de praf pe electrodul care produce efectul Corona, acesta este alimentat cu curent continuu negativ. Odata cu cresterea intensitatii se mareste viteza de deplasare a particulei de praf => se reduce timpul de deplasare intre electrozi a particulei. Intensitatea se recomanda: I = 0,3 I = 0,1 0,5 [ mA/m ] pentru filtre tubulare 0,35 [ mA/m ] pentru filtre cu placi

Intensitatea este invers proportionala cu diametrul electrodului de emisie. Acesta se recomanda a fi subtire ( 2 4 mm ).

Tensiunea trebuie sa fie mai mare ca tensiunea critica. Se recomanda: V V 4,8 [ kv/cm ] pentru gaze cu temperatura normala; 4 [ kv/cm ] pentru gaze calde.

Daca gazul contine SO2, tensiunea de strapungere creste, ceea ce permite marirea tensiunii. Valoarea tensiunii necesare poate fi micsorata daca se reduce distanta dintre electrozi. Se recomanda de obicei tensiunea sa fie intre 25 electrozii de semn opus x = 100 200 [ mm ]. 70 [ kv/cm ], iar distanta intre

3.3.3 Viteza de depunere:

Forta care actioneaza asupra particulei de gaz incarcata electric este: F=n* Unde: - n = numarul de sarcini; = sarcina electrica suplimentara, l = 4,8 * ; * Ec

- Ec = tensiunea campului electric in unitati absolute.

13

Forta F imprima o acceleratie particulei de praf pana cand ea este egalata de rezistenta gazului. Particulele de praf traverseaza campul electric pana ajung la electrodul de depunere cu viteza constanta. Aceste particule depind de sarcina electrica primita, care poate varia de la la constanta electrica a particulelei, k. La determinarea sarcinii maxime se neglijeaza urmatoarele: marimea sarcinii primita de particula inainte de a intra in campul electric, influenta vantului electric, neomogenitatea campului ionic, neomogenitatea incarcarii particulei in zona Corona de ionii de ambele semne. Marimea sarcinii maxime este data de relatia:

(
Unde: - k = constanta electrica; k = 1 pentru gaze; = diametrul particulei, in [ m ];

Numarul sarcinilor primite de o particula este:

n=(1+2*

)*

O particula electrica aflata intr-un camp electric in interiorul unui gaz din interiorul filtrului este supusa actiunii fortelor de gravitati, de inductie, forta campului electric si a vantului electric. In practica se considera numai actiunea campului electric asupra praticulei ( celelalte forte se neglijeaza ). La deplasarea particulei in gaz se opune rezistenta mediului gazos. Aceasta rezistenta e data de legea Stockes:

Rg = 3 *
Unde: = vascozitatea, in [ P ] (Poise); = viteza de depunere, in [ m/s ]; = diametrul particulei, in [ m ];

14

In camp stationar, trebuie indeplinite conditiile:

F = Rg => n *

* Ec = 3 *

=>

Considerand deplasarea particulei in gaze se poate scrie relatia:

=>

Aceasta lege de miscare a particulei in filtru respecta legea Stockes pentru particulele cu dimensiuni intre 20 50 m. 20 m, viteza se determina cu relatia: ( )

Pentru particulele 0,1

Unde: - A = constanta; = drumul parcurs liber de molecula de gaz; = diametrul particulei, in [ m ]; 30 cm/s. Pentru particulele

Pentru particulele cu diametru 1 m, viteza de depunere

foarte mici, viteza de depunere nu mai depinde de dimensiunea particulei. Totusi, viteza de depunere a particulei cu electric si aglomerarii particulelor. 2 m va fi mai mare datorita vantului

3.3.4 Timpul de depunere

Cunoscand viteza de deplasare se poate determina timpul. t= pentru filtru tubular

De obicei, timpul mentinerii gazului in campul electric se stabileste experimental in concordanta cu calitatea si cantitatea particulei aflate in gaz si cu gradul de separare.
15

Intre gradul de separare si timpul mentinerii gazului in campul electric exista relatia: 1=k*t Unde: - t = timpul, in [ s ]; - k = constanta pentru filtrul dat si tipul de praf considerat. Timpul de mentinere in campul electric depinde de lingimea tubului sau inaltimea panoului si de viteza admisibila a gazului.

3.3.5 Randamentul separarii:

=1

Unde: - Sc = suprafata colectoare, in [ m2 ]; - Q = debitul gazului, in [ m3/s ]; = viteza de separare;

3.3.6 Consumul de energie electrica: P = 0,702 * U * Io * *m* [ kw ]

Unde: - U = tensiunea masurata la partea de joasa tensiune a transformatorului-reductor, in [ V ]; - Io = intensitatea curentului, in [ mA ] ; = constanta de transformare; 2,26 );

- m = coeficientul ce depinde de forma curbei de curent ( 1,42 ,

= randamentul agregatelor electrice si al motorului, respectiv al redresorului.

Randamentul total e influentat de dimensiunea particulei si de volumul de gaz.

16

4. Noutati privind filtrele electrice

Filtru electric de tip tub rotativ Electrofiltrul de tip tub rotativ ( fig. 11 ) este utilizat pentru colectarea gudronului cu vascozitate ridicata generat de electrodul de carbon a cuptoarelor de coacere sau de procesele de fabricatie a cocsului, asfaltului, sau a materialelor refractare sau pentru colectarea vaporilor de ulei obtinuti n procesele de fabricaie de cauciuc, anvelope, etc. Electrodul de depunere a electrofiltrului de tip tub rotativ este combinat cu carcasa exterioara ( coloana de tubaj ) i este rotit ncet ca un cuptor rotativ. Transportorul cu raclete ( mecanismul de curatire a filtrului ) montat in interiorul tubului inlatura gudronul de vascozitate ridicata depus pe electrodul de depunere, curatandu-l. Prin urmare, acesta este adecvat pentru colectarea de aerosoli, proces greu de realizat cu un eletrofiltru conventional de tip uscat. Acest filtru este fabricat in Japonia de catre firma Hitachi.

Fig. 11 Electrofiltrul de tip tub rotativ

17

BIBLIOGRAFIE

1. Prof. univ. dr. ing. Soimusan Valentin ( 2013 2014 ), Curs Metode si echipamente de protectie a mediului, Bucuresti. 2. Dan Dinu, Venetia Sandu ( 2005 ), Poluarea aerului, Ghid ecologic scolar Volumul I, Brasov. 3. Prof. dr. ing. Viorica Constantin, Prof. dr. ing. Iulian Birsan, Mioara Hapenciuc ( 2004 ), Sisteme de transport hidro-pneumatic, Editura fundaiei Universitare Dunrea de Jos, Galai. 4. Conf. dr. ing. Olga Bancea ( 2009 ), Sisteme de ventilare industriala, Editura Politehnica, Timisoara. 5. Web : http://www.comelf.ro/, http://www.hitachi.com/, http://en.wikipedia.org/ , https://engineering.dartmouth.edu/, http://www.alstom.com/, http://google.ro

18