Sunteți pe pagina 1din 16

Indroducere

Tema: Dezvoltarea creativitii la chimie are importan actual deoarece e necesar dezvoltarea creativitaii fiecrei personalitai,aa nct viitorii absolveni ai liceelor s poat contribui la programul arii noastre. nvaarea creativ a chimiei se bazeaza pe capacitatea elevului de a elabora ceva nou,original,valoros,important i util pentru sine i pentru mediul n care activeaz. Procesul creativitaii stimuleaz imaginaia si curiozitatea,iniiativa i increderea in forele proprii,independea n gasirea variatelor soluii- aptitudini ce snt solicitate n societatea contemporana . Fiecare elev poate ca din samna creativitaii sa ncoleasca,dnd lastare viguroase din care sa rodeasca fructe valoroase. Principalul rol n dezvoltarea creativitaii elevului i revine profesorului , care creaza condiii favorabile pentru stimularea cretivitaii. Mi-am dorit ca elevii ciclului gimnazial i cel liceal sa devina personalitai creatoare. S compun poezii despre substante chimice,despre importana chimiei,despre educaie antialcoolica, s alcatuiasca poezii din 5 versuri, utiliznd metoda Cinquan. S alcatuiasc ghicitori,s scrie balade. S compun vizualizari creative la lectiile de chimie, sa transmita mesaje pentru stimularea reciproca a creativitaii compozitiei muzicale Pentru a realiza obiectivele propuse am studiat literatura: Pedagogie de Ioam Bontas; Psihopedagogie de Marian Stoica; Curriculum National; Programe pentru invatamintul liceal; Creativitatea ca mod de viata de T. Amabile; Stiinta si filozofia creatiei de Ioan Moraru. a) Au fost utilizate metodele logico-matematice: analiza,descoperirea,cercetarea,problematizarea,exercitiul. b) Dintre metodele psihosociale (de creativitate in grup) am utilizat: 1. Asaltul de idei (brainstorming-ul): 2. Sinectica;

3. Idea engincering (tehnica ideilor) c) Metode de activitati scolare si extrascolare creative.

Capitolul I Creativitatea elevilor in procesul educational. 1.1 Stimulare creativitatii elevilor in procesul educational la chimie Stimularea potentialului creative al elevilor reprezinta una din principalele prioritati ale educatiei in lume la acest inceput de mileniu. Modernizarea invatamintului in Republica Moldova este o cale de integrare in sistemul European,bazat pe ideile libertatii si democratiei in educatie. In tarile dezvoltate de exemplu Japonia, SUA- potentialul creative al personatiltatii si grupurilor este valorificat pe deplin. Elaborarea ideilor si aplicarea lor in practica,in forma de inovatii si inventii este catalizatorul uman si asigura un nivel inalt de bunastare materiala si spiritual a fiecarui om. In conditiile existente la noi, e necesara dezvoltarea creativitatii fiecarei personalitati,inca din copilarie,asa incit viitorii absolventi ai liceelor sa poata contribui la progresul tarii noastre. Realizarea Curriculumului National de chimie,axat pe obiectibe orientate spre formarea cunostintelor,capacitatilor si aptitudini,include dezvoltarea la elevi a creativitatii, a gindirii deschise,flexibile critice. Invatarea creative a chimei se bazeaza pe capacitatea elevului de a elabora ceva nou,valoros,original,important si util pentru sine si pentru mediul in care activeaza. Procesul dat stimuleaza imaginatia si seriozitatea, initiative si incederea in puterile proprii, independent in gasirea variantelor solutii-aptitudini atit de societatea contemporana. Orice fiinta umana normal este capabila sa creeze intr-un animit domeniu de activitate. Fiecare elev,poseda saminta creativitatii,care poate sa incolteasca din el crescind lastare viguroase sis a rodeasca fructe valoroase. Nivelul de creativitate manifestat de elevi difera de la un individ la individ. Eu,ca professor de chimie ofer conditii favorabile pentru stimularea creativitatii elevilor sa prin diferite metode si printr-un climat de potriva acestuia. Respectivul process are un impact essential aspura formarii personalitatii creatoare atit de necesare socieatii noastre in curs de schimbare si modernizare. 1.2 Bazele stiintifice ale stimularii creativitaii elevilor.

Problema creativitatii in psihopedagogie este relative noua. Termenul creativitate provine de la latinescul creare ,ceea ce inseamna a zamisli, a naste.In limbajul psihologic termenul a fost adoptat initial pentru a defini capacitatea de creatie artistic. Se pare ca notiunea de creativitate a fost asimilata de psihologie cu sensul ei actual de catre Galton in lucrarea sa Heriditary genius (1869). In acelasi context vom cita si din Ioan Nicola, Tratat de pedagogie scolara. Numarul studiilor consecrate creativitatii a crescut viguros in ultimul timp, dar cu toate acestea, autorii nu au ajuns la un consens in definirea conceptului de creativitate.

Pe fondul acestei diversitati de opinii se pot delimita trei directii in abordarea si analiza fenomenului creatiei: din perspective produsului creat, a produsului de creatie si a personalitatii creative. O definitie ampla a creativitatii se porpune in lucrarea Pedagogie (I. Botnas). Creativitatea este capacitatea (proprietate,dimensiune) complexa si fundamentala a personalitatii,care sprijinindu-se pe date sau produse anterioare, in imbinarea de investigatii si date noi,produce ceva nou,original, de valoare si eficienta stiintifica si social-utila, ca rezultata al influentelor si relatiilor, factorilor subiectivi si obiectivi adica a posibilitatilor (si calitatilor) si a conditiilor ambiantei ale mediului socio-cultural. Creativitata se poate manifesta in toate domeniile cunoasterii si vietii sociale: stiinta,tehnica, econimica,artistic,organizatorica,pedagogica, etc. Rezulta ca in conditii favorabile se poate manifesta si creativitatea in domeniul chimei,definita de elevi astfel: Crativitatea reprezinta relatiile donator-acceptor,stabilite intre elevi si profesorul de chimie, care asigura realizarea adevarurilor capodopere chimice ( Cater Oxana, clasa XI-a B). Creativitatea este capacitatea elevului de a vedea dincolo de formule, de a intelege lumea substantelor, de a discuta cu elementele (Celac Felicia, Darii Maria, Grosu Silvia,Turcan Aurica, clasa XI-a B)

Creativitatea este un proces in care poti elabora la infinit lucruri noi, fara a obosi generind noi forme pentru descoperirile ulterioare (Gavrilita Natalia, Musteata Victoria, Praporsic Parascovia , clasa XII-a A) Am prezentat doar citeva din definifiile creativitatii chimice, elaborate de elevi. Ele sint diverse, dar impreuna demonstreaza cunoasterea de catre ei a esentei creativitatii. 1.3 Creativitatea in ultimii ani - - o problema principala. Specialistii din diferite domenii in ultimii ani considera ca creativitatea e o problema principal. Epoca in care traim cere fiecarui individ sa se adapteze la situatii noi, sa resolve numeroase problem sociale si profesionale, sa gaseasca solutii variate, ingenioase, originale. Schimbari globale se deruleaza in ritmuri tot mai accelerate. Pentru a pregati tinerii sa faca fata transformarilor rapide ale vietii in aspectele economice, politic,social,cultural, e necesara dezvoltarea creativitatii la toate disciplinele. In literature de specialitate sunt descries metodele si formele de predare- invatare-evaluare creative la chimie si la alte discipline ciclului real. In literature Psihologia Personalitatii M. Stoica sustinea ca daca unele statistici nu s-a utilizat pina acum de cit 3 % din inteligenitia omenirii cauzele mai importante fiind analfabetismul si concentia scolii traditionale, bazata pe predarea, memorarea si producerea cunostintelor,

neglijind dezvoltare potentialului creator al elevilor si insusirea de catre acestea a unor tehnici de invatare creative . Scoala contemporana centrata pe elev, are un rol bine precizat in dezvoltarea uriasului potential intelectual reprezentat de inteligenta si creativitate care a pus in valoare va asigura neintrerupt procesul social-uman. In Bazele tehnologiei si maiestriei pedagogice, autor V. Mandacanu mentioneaza ca Scoala contemporama si a propus cea mai importanta sarcina: de a dezvolta aptitudinile intelectuale- creatorare si spiritual copiilor. Pedagogia si psihoogia contemporana recunosc ca fiecare om este inzestarat cu proprietati ce pot crea premise pentru capacitatile creatoare. Noile programe si manual,noile scoli isi

propun sa dezvolte aptitudinile creatoare. Pedagogul isi poate oraganiza munca dezvoltind la maximul aptitudinile creatoare ale copiilor, elementele semnificative ale creativitatii devenind exersarea zilnica a gindirii divirgente si convergente. De aceea stimularea potentialului creative depinde in primul rind, de orientarea spre perfectiune. Analizind invatamintul actual in contextual distrugem doua aspete importante: 1. Necesitatea dezvoltarii capacitatilor creative ale gindirii individuale; 2. Necesitatea stimularii creativitatii la un nivel mai inalt; In carte Stimularea potentialului creative autorii considera ca problematica reativitaii are o prioritate imediata. Limitind aceasta problematica la aria stimulatrii potentialului creative in cadrul procesului educational desfasurat in scoala putem identifica directiile principale la care ar trebui sa actionam cu toata energia: a) Clasificarea ariei conceptual, cu discriminarile si particularitatile necesare educatorului practician; b) Prefiguarea strategiilor posibile in conditiile concrete ale invatamintului de astazi, privind mereu spre scoala de mine; c) Proiectarea unor instrumente de lucru, adaptarea celor deja trecute printro verificare practica pe alte meridian educationale; d) Pregatirea cadrelor didactice pentru o intelegere si acceptare a rolului lor mult mai complex pe care il pesupune scoala inovativa. Analizindu-mi activitatea profesionala in aspectele mentionate anterior, consider ca la perfectionarea mea au contribuit considerabil prograul I.E.S., seminarele de specialitate organizate la USM, seminarele metodice oranizate in institutia Liceului Teoretic Lucian Blaga de catre doamna V.Olaru , precum si
unele lucrari de specialitate, care au servit pentru mine drept un imbold in stimularea potentialului creative al elevilor pe parcursul ultimilor ani. Aparitia noului Curriculum National de chimie (1999) , ofera posibilitatea de a active la un nivel al competentelor mai inalt in ceea ce priveste dezvoltarea creativitatii elevilor pe princii noi.

1.4 Creativitatea ca produs

Edison considera ca actul creatic se compune din 99% transpiratie si 1 % inspiratie. Crearea unui produs reprezinta rezultatul unui process complex, care se necesita multa munca. Prin prisma produselor sale, activitatea de creatie se diferentiaza in creatie stiintifica si creatie artistic. Dezvoltarea creativitatii stiintifice, doar prin discipline reale si a celei artistice prin discipline umaniste nu poate avea sorti de izbinda. Din contra, educatia se rasfringe si a supra creativitatii stiintifice, dupa cum educatia stiintifica si tehnologia va avea represiuni si aspura creatiei artistice din moment se substratul lor psihologic incumba aceleasi mecanizme [20,pag.190]. Produsele create de elevi la chimie sunt foarte diverse: Obiecte(modele, colectii, tablouri, filme, foto si video, substante obtinute din experimente,material didactice,etc.); idei, formule,teorii,problem,teste,proiecte,programe pentru utilizarea computerului, lucrari literare (poezii,proza,jocuri didactice,sarade,triade); lucrari grafice (desene,sceme de reper); ziare,eseuri de sinteza, creatii musicale, etc. Cum sa identificam creativitatea acestor produse? Analizind literature de specialitate, am remarcat ca majoritatea autorilor propun evaluarea respective calitati dupa urmatoarele criterii: Originalitate; Utilitate sociala; Consider ca un produs este original, daca a fost obtinut pentr prima oara, in mod personal, el fiind nou inedit.Originalitatea produsului este conceputa adesea ca ceva neobisnuit, ciudat, iesit din comun, extravagant. Un produs original rareori poate avea omologi; el rezulta din ingeniozitatea si diversele cunostinte combinate inspirit ale autorului. La lectiile de chimie procedeele de stimulare a originalitatii sint foarte importante. In acest sens, destul de elocvent a fi un exemplu de cautare a solutiilor de utilizare neobisnuita a unui substante chimice la tema : Masele plastice, adresind intrebarea: Cum se mai poate folosi, intr-un mod imediat, polietilena? Fiecare elev, in dezvoltarea sa , realizeaza lucruri mereu noi in raport cu ceea ce cunoaste cu ceea ce a propus anterior si in relatie cu societatea. La nivel scolar intereseaza mai putin valoare sociala a produsului obtinut prin actul creator. Realizind o lucrare de creatie elevii ai claselor VIII-IX a sint captivati de intrebarea pentru ce?. Finalitatea practica imprima motivatie activitatii creatoare a elevului astfel stimulindui dorinta de autoafirmare si autodepasire. Aptitudinile creative de rezolvare a sarcinilor.

In literature de specialitate sint descries diferite clasificari ale creativitatii ca produs al muncii creatoare. Dupa I. Bontas [ 3,pag.287], acesta poate fi: 1. Experiva; 2. Productiva; 3. Inovativa; 4. Inventiva; 5. Emergenta; Prin ce se caracterizeaza fiecare treapta de creativitate: 1. Creativitatea expresiva este o premisa de dezvoltare a formelor superioare de creativitate. Produsele creative se caracterizeaza prin spontanietate fara a viza unitatea si valoara sociala a lor. Se manifesta la nivel de executie prin diferite solutii productive. Creativitatea expresiv poate fi simulata prin jocuri de creatie, desene cu subiecte libere alese instituirea unui climat favorabil. Nu se admit observatii critice, pentru a nu bloca spontanietatea activitatii elevilor. 2. Creativitatea productiva se manifesta prin realizarea unor lucruri utile pe baza anumitor tehnici inbunatatite. Produsele se deosebesc cel putin de cele obisnuite; ele nu sint foarte originale. Stimularea creativitatii productive se realizeaza prin invatarea creative ce presupune metode de descoperire si problematizare, largirea orizontului de cunoastere, acumularea experientei, insusirea tehnicilor de inventica. 3. Creativitatea inovatina este legata de cea expresiva si cea productive, dar in procesul ei se cauta o solutie noua, o interpretare originala a unor lucruri cunoscute prin combinarea ingenioasa a unor elemente. Se descopera noi corelatii intre obiecte si fenomene dar cu totul neobisnuite. Inovatia de acest fel sporeste simtitor productivitatea,imbunatateste procesul de predare-invatare-evaluare. 4. Creativitatea inventiva reprezinta nivelul creatiei personelor talentate care produc noi idei, solutii, tehnologii, dinamizind procesul teoretico-practic prin originalitate. Inventiile reprezinta rezultatul inteligentei creative a unui popor si sint foarte valoroase pentru dezvoltarea tarii. Ele implica treansformarii fundamentale in conceptii,principii, metode de lucru. 5. Creativitatea emergenta este nivelul descoperirilor exceptionale in stiinta,creatie artistic,tehnica, etc. Cele mai valoroare creatii li se acorda Premiul Nobel. Calea de la etapa expresiva la etapa de creatie emergent este lunga sic cere multe si sustinute eforturi intelectuale penrtru a educa si forma personalitati creatoare ce vor dinamiza procesultarii.

1.5. Cum este o persoana creatoare ? Cercetarile intreprinse in acest sens au dus la continuarea unui portret al elevului creativ inbinind descriirile din literatura de apecialitate cu propriile cercerari, Ana Stoica considera ca elevul creatic s-ar caracteriza prin urmatoarele conduite: capacitate de padrundere si prelucrare a materialului , posibilitatea restructurarii personale si rapide a datelor , spirit independent si critc, preferinta pentru complexitate , dispozitia pentru asi asuma riscul, relative indiferenta fata de impresia pe care o produce profesorilor si colegilor, nesociabilitate, increzator in sine, nonconformist intelectual, un nivel superior de aspiratie; are interese variate , este curios si activ. Acest portret are o valoare orientativa si euristica.Constelatia si ponderea diverselor conduite difera pentru fiecare caz aparte *20, pag. 189+. Potrivit modelului de scris de K. Urban, creativitatea se manifesta in sase arii de competente, care functioneaza simultan in procesul creativ: Primele trei sint competente cognitive, iar celelalte insusiri ale personalitatii 1. Gindirea divergenta in interpretare (evaluare, originalitate, flexibilitate,sensibilitate); 2. Cunostinte generale (evaluare,rationament si gindire logica, gindire analitica si sintetica, memorie buna, perceptii faprofunde); 3. Cunostinte si atitudini speciale (maiestrie,agerimea mintii, interpretare); 4. Capacitatea de conectare si implinire a sarcinilor; (selectivitate, concentrate, aprofundare); 5. Motivatie (nevoie de noutate, actualitate informatiei); curiozitate, comunicare,simtul datoriei, nevoie de control; 6. Deschidere si toleranta (nonconformism, umor, adaptare si rezistenta); In versiunea cercetatorului Gigau [16,pag.51], personalitatea creativa: -are insusiri de a face asociatii , a redeveni , a analiza , a sinteza , a organiza si a combina informatiile, -este sensibil (-a) -are capacitatea de a gasi raporturi noi intre lucruri si idei; -are libertate de gindire; -are deschidere catre nou; -are originalitate si fluiditate in producerea de idei pe o anumita tema; -are imaginative bogata; -prezinta flexibilitate in rezolvarea problemelor; -poseda gindire creativa;

-este ingenios (-oasa) -are capacitatea de improvizionare; -are originalitate in rezolvarea problemelor generale; -activitatile ii sint pline de prospetime; -este abil (-a), imporovizeaza in orice situatii folosind materialele aflate in jur; -are idei personale pe care le exprima, le argumenteaza si le apara; -este neconformist (-a),independent (-a); -este consecvent in descoperirea strategiilor; -utlizeaza creativ metodele stiintifice noi de cercetare; Autorul Marin Stoica in : Psihopedagogia personalitatii *26,pag.90+ , caracterizeaza personalitatea creatoare prin urmatoarele trasaturi : motovatia superioara si atitudinea creativa, pasiunea pentru munca si adevar, angajarea totala si capacitatea de efort, nivelul de aspiratie, tenacitatea, nonconformismul, receptivitatea fata de nou, intelepciunea si imaginatia creatoare,largimea si profunzimea cimpului de imagini si idei. In scopul selectarii elevilor crativi sint eficiente chestionarele pe paza aprecierilor profesorilor si ale colegilor de clasa, de autoapreciere prezentate in aceiasi sursa, citata de noi mai sus[26,pag.92-94]. 1.6. Creativitatea ca produs Creativitatea reprezinta nu numai personalitatea creative si produsul creatic, dar este totodata si un proces. In acceptia poetului Ion Galina : Actul creatiei este unul etern; el nu incape intre doua coperte de carte. Daca un elev uita ceva, el va gasi unde sa se documenteze; dar daca el va ajunge sa traga concluzii prin creatie el va continua sa faca descoperiri toata viata sa. Actul creator evalueaza in timp necesitind depasirea unor obstacole, neincrederea in fortele proprii,teama de a nu gresi, motivarea personalitatii,recunoasterea valorilor create. In literatura de specialitate,citata de noi in aceste pagini autorii prezinta desfasurarea creativitatii ca un process in patru etape: a) b) c) d) Pregatirea; Incubarea; Iluminarea (inspiratia); Verificarea;

Etapa initiala a procesului creator este pregatirea elevul se familializeaza cu natura problemei, acumuleaza datele necesare pentru cautarea solutiilor, elaboreaza ipoteze, tatoneaza diferite metode de rezolvare a situatiei noi cu care se confrunta. Incubatia este etapa de asteptare a solutiei; reprezinta o stare latent de tensiune creatoare; Elevul structurizeaza in diferite moduri ideale si datele face asocieri si combinari, cautind solutii noi. Aceasta perioada poate dura foarte mult timp,chiar anide zile. Iluminarea survine in momentul culminant al activitatii creatore, cind minte elevului este strafulgerata de noi idei, modele, sisteme, structure teorii, solutii etc. Pentru stimularea starii de iluminare sint necesare conditii exterioare adecvate (liniste, singuratate, ambianta placuta). Perioada de iluminare se inchee in clipa fericita a gasirii unei solutii pentru problema data. Verificare vizeaza operatia prin care se stabileste daca solutia problemei corespunde obiectivelor planificate, ea este absolute necesara ,fiindca nu orice idee de rezolvare poate fi justa si poate conduce la obtinerea de valori. 1.7. Factorii creativitatii Creativitatea ca process este un act complex aspura caruia actioneaza diferiti factori: 1) Ereditate; 2) Capacitatile intelectuale( imaginatia, inteligenta,memoria,gindirea); 3) Aptitudinile; 4) Caracterul 5) Mativatia; 6) Efortul de pregatire si investigare; 7) Mediul socio-cultural

1) Factorul ereditar evidentiaza , de la nasterea copilului, elementele potentiale ale creativitaii, precum si: flexibilitatea, fluenta, senzitivitatea celebrala, temperamentul, care influenteaza aspura dezvoltarii si manifestarii creativitatii in relatie cu factorii mediului sociu-uman 2) Imaginatia este un factor intelectual al creativitatii si reprezinta un process de generare a ideilor de abordare a obiectivelor sau fenomenelor noi fara perceptarea lor directa . La baza ei se afla asocierile, combinarile .

Imaginatia se identifica prin originalitatea solutiilor,care este, indiciul principal al unui produs creativ. Inteligenta ca factor intelectual , este capacitatea de rezolvare a unor probleme in situatii noi, ea antrenind gindirea flexibila si adaptivitatea . Creativitatea se bazeaza si pe memorie , pe acumularea unei banci de informatii, imagini , scheme, idei, care pot fi clasificate cu ajutorul gindirii, aceasta orientind si verificind in permanenta procesul creatiei. Pentru stimularea creativitatii si sporirea randamentului scolar vor trebui fructificate dezvoltarea gindirii independente, divergente si creative, problematizarea, invatarea prin investigare (cercetate, rezolvarea de problem concrete legate de practica). Unul din factorii intelectuali ai procesului creativ este si spiritul de observatie in deosebi necesar elevilor in cadrul studierii experimentale a fenomenelor chimine. 3) Aptitudinile sunt foarte importante pentru dezoltarea cerativitatii. Ele pot fi speciale si generale. Aptitudinile specific (artistice,tehnice,matematice,chimice,etc.) conditioneaza succesul intr-un anumit domeniu. Aptitudinile generale sint unite in toate domeniile de activitate si se manifesta in special prin inteligenta; dezvoltarea lor are un rol deosebit si planul creativitatii, formarii tolerantelor aparitiei geniilor. 4) Caracterul ca ansamblu de atitudini si valori poate dinamiza creativitatea spiritului de independent, modestia, principialitatea, admiratia, taria de caracter. Trasaturile de caracter reprezinta pozitii ale elevului fata de oameni, fata de sine, fata de munca, cultura, ecologie. 5) Motivatia este un factor important de dinamizare a creativitatii ca process ce necesita o munca perseverenta si un effort indelungat; ea se bazeaza pe dorintele persoanei; pe aspiratie, pe sentimentele sale; pe pasiune sip e interes. Recompensele stimulentele sint intodeauna benefice, eforturile creatoare. Motivatia intrinseca a creativitatii include posibilitatea elevului de a alege sarcia si caile de rezolvare, dorinta de a fi in rol de autor, satisfactia obtinuta in procesul de elaborare a ideilor, a produselor creative. In acest aspect profesorul de chimie are misiunea nobila de a incuraja actiunile inovante ale evevului,de a crea un mediu in care sa predomine relatiile de deschidere, prietenesti, pretuirea ideilor originale si a fanteziei. 6) Creativitatea nu se poate ridica la un nivel de inovatie, inventie, descoperire, fara un efort de pregatire investigare. 7) Fiecare individ se afla sub influeta mediului socio-cultural in care traieste . Conditiile ambiantei educationale sunt foarte importante pentru

dezvoltarea creativitatii: daca mai multi dintr-un colectiv invata , investigheaza, elaboreaza produse inedite, atunci in societatea lor se creaza un climat creativ. Este foarte importanta instruirea unei relatii deschise cordiale,intre profesor si elev, care ar stimula experimentarea creatoare a elevului. 8) Potrivit autorilor A. Cosmovici si T. Cosma [5,pag.222+, Drept factor al creativitatii mai este prezenta snsibilitatea la probleme, usurinta de a elucida si formula noi problem. Este o insusire complexa, se presupune mai ales interes pentru ceea ce presupune mai ales interes pentru ceea ce trebuie rezolvat, dar si capacitatea de descriminare, de analiza, sensibilitatea la probleme poate fi privita ca o componenta a unei atitudini creative adica a unei dispozitii de a progresa, de a inova , a elimina dificultatile si a nu se adapta la ele. Este un neastimpar pozitiv care genereaza eforturi creatoare.

Capitolul II Dezvoltarea creativitatii la lectie la chimie. 2.1. Dezvoltarea personalitatii creatoare a elevilor la chimie Pornind de la ipoteza ca fiecare elev poseda stiinta inventivitatii, care alimenteaza potentialul creativ a elevului, trebuie identificate, in acest context, doua problem esentiale: 1. Volumul si capacitatea posibilitatilor creative ale fiecarui elev; 2. Tehnologia desfasurarii acestuia drept suport stiintific pentru realizarea celor punctuate mai sus serveste Curriculum National de chimie [6,pag 78-107]. O descriere rezultativa si logica a mtodelor de stimulare a creativitatii intilnim in lucrarea ,,Pedagogiade I.Bontas *3,pag. 290-291]. Potrivit autorului ,,Metodele de stimulare a creativitatii se impart in logicomatematice,psihologice,metode si activitati scolare si extra-scolare.Dupa I.Bontas [3,pag 290]. a) Metode logico-matematice sint: 1. Inventarul de atribuire (insusire); 2. Incrucisarea fortata; 3. Analiza morfologica; 4. Marticea descoperirilor; 5. Tehnica catalogului; 6. Extensia limitelor metodologice; De xemplu,la lectiile de chimie am putea aplica metoda ,,Incrucisarea fortata astfel se face o descriere detaliata a unui obiect (substanta,amestec,fenomen,etc.),pe care dorim sa-l transformam.Se alege un alt obiect si se descrie analog.Apoi se sinsetizeaza teoretic proprietatile produsului obtinut prin incrucisarea fortate a proprietatilor celor doua obiecte. In aspect chimic,metoda ,,Inventarului de atribuire reprezinta analiza unui obiect dupa partile component si proprietatile lui fizico-chimice. Pentru a obtine mai multe variante ale obiectului se cere permularea cu locul a componentelor si proprietatilor lui. b) Dintre metodele psihologice (de creativitatea in grup) descries in lucrarea citata mai sus, am aplicat la lectiile de chimie: 1. Asaltul de idei (braistormingul); 2. Sinectica; 3. Ideea engineering (tehnica ideilor);

1)

2) 3) 4)

1.Asaltul de idei (broinstormingul) este crearea in mod spontan a continutului a anumitor idei,modele,a solutiilor pentru problem teoretico-practice prin prisma originalitatii si ineditului.Asaltul de idei este o metoda de investigatie si creativitate,dar si una de nvatare individuala sau in grup.Se aplica preponderant la dezvoltarea problemelor practice,la cautarea solutiilor cu character divergent.In activitatea didactica se poate imbinacu metodele descoperirii,roblemalizarii,modelrii,studiului de caz,stimulatii,cooperarii,dezbaterii,etc. 2.Sinetica este o modalitate de creatie in cadrul grupului,care presupune: a) transformarea mentlaa unui obiect,process sau fenomen ciudat I unul familiar; b) realizarea ransformarii inverse; In acest sens,pot fi folosite patru itmpuri de analogi: Personala-sa realizeze identificarea cu un process,fenomen sau istuatie,pentrugasirea solutiei de rezolvare; de exemplu:,,Admitem ce esti peste si cauti sa iesi din acvarium sau ,,Admitem ca esti Anilina si discuti cu Amina; Directa-a folosi (a trece) ideile sau solutiile dintr-un domeniu in altul; Simboloca-transformara problemei dintr-un cadru concret in altul abstract; Fantastic- a deposit in planul imaginatiei,limitele contralabului;

Sinetica ofera posibilitatea continuarii actului creativ prin elaborarea modelului, experimentarea si aplicarea in pratica a ideilor,solutiilor elaborate,etc.Sinetica admite evaluarea critica in timpul elaborarii ideilor,solutiilor,etc.,ea fiind denumita si metoda de evaluare imediata,fara sa se limiteze initiativa si independenta in creatie [3,pag.152]; c) Metode si activitati scolare si extrascolare. Activatile scolare si extrascolare pot constitui in cadru favorabil dinamizarii (stimularii) creativiattii prin:munca,idependenta in clasa;rezolvare penrtu acasa:elaboraea proiectelor,expozitii ale elevilor;sesiuni stiintiifce;concursuri;olimpiade;documentarea si investigare stiintiifca independenta,indeosebi [3,pag.290-291]. Marin Stoica in ,,Psihopedagogia personalitatii *6,pag.95+,scrie:,,Dintre metodele de invatare ,care dezvolta creativitatea,inportante sint cele active participative,printer care citim:invatarea prin problematizare si descoperire semidirijata,metoda modelarii si exercitiile creative,care ar terbui as existe in manualele scolare la sfirsit de capitol sau dupa un grup de capitole.

,,Un continut multidisciplinar si interisciplinar stiintific si artistic,teoretic si aplicativ, cunostinte fundamentale si de specialitate ofera sanse sporite aparitiei unor conexiuni inedite si contribute la fortiifcarea potentialului creator in ansamblu sau I.Nicola, ,,Tratat de pedagogie scolara *20,pag.190+ Invatarea creative presupune formarea situatiilor problematizat,elaborara problemelor ,a ipotezelor de rezolvare,analizare si gasire solutiilor,verificarea ipotezei. Invatarea creativa are loc atunci cind elevii participa activ la lectie,coopereaza in perechi si grupuri,cautind,aflind,si aplicind elemente noi de cunoastere,capacitate,si aptitudini ,prin intermediul metodelor active,cum sint descoperirea ,problematizarea ,experimental de laborator ,modelarea,exercitile creative ,jocul de rol,etc.In aceste situatii,elevii pot discuta,propune diferite solutii,ei au initiative,formuleaza intrebari si probleme. ,,Or,asa cum remarca I.P.Guilford,oriunde exista o problema autentica,acolo exista si un comportament novator din partea aceluia care rezolva problema;altfel spun,o adevarata erzolvare de problem este intotdeauna acreatoare [27,pag.157] Formularea problemelor reprezinta una din sarcinile creatoare ale elevilor la lectiile de chimie . Pentru stimularea creativitatii ,sint binevenite problemele cu solutii divergente . De exemplu: Determinate substantele si modul in care pot fi obtinute ,prin diferite transformari din aer, apa si clorura de sodium. Exercitii de tipul 1) No N+2 N+4 NO-3 N-3 2) So S-2 S+4 S+6 So Pot fi rezolvate pri mai multe metode,deci au un caracter divergent si sint considerate creative.Le putem selecta din diverse culegeri de problem ([12]),adr mai interesant ar fi sa le elaboram impreuna cu elevii. Chimia este o stiinta experimenatla,care se bazeaza pe metoda de investigatie in cadrul oricarui experiment de laborator.In acest sens,e deosebit de important as oferim conditii favoarbile penrtu edzvolatrea aptitudinilor practice si capaciattile de cercetare ,care stimuleaza greativitatea elevilor. Deci procedeele algoritmice inhuba dezvoltarea cerativitatii,totusi ele nu trebuie excluse din procesul de invatare.Algoritmul reprezinta pentru elevi o tehnica de invatare.

In lucrare ,,Stiinta si filosofia creatiei *18,pag.283-315],autorul Ion Moraru prezinta o serie de metode euristice,individuale de micro-si macrogrup,ce pot fi aplicate la stimularea creativitatii: brainstormingul,sinetica ,dialogul,aurochetionarea,matricea de descoperiri si inventii,rezolvarea creative a problemelor intr-o echipa complexa,lansarea de obiective.