UNIVERSITATEA DE TIINE AGRONOMICE I MEDICIN VETERINAR BUCURETI

Metode de epurare a apelor

Masterand:Boncila Adrian-Dumitru

Centrul de cercetare stiintifica Modelul natural de purificare a apelor reziduale descoperit in mlastinile populate cu macrofite, a fost testat in laborator, unde a fost imbunatatit si modificat astfel incat sa se poata folosi la tratarea apelor poluate instatiile de purificare. Biomasa era compusa din: Typha angustifolia, Typha latifolia, Scirpus lacustris, Phragmites australis, Iris pseudacorus si Elodeea Canadensis. In primul stadiu, cu un debit de apa de 6l/h, procentajul no elor eliminate din apa poluata a fost numai de 6-!". In al doiela stadiu, debitul apei a fost redus, procentajul crescand la #$"%&#-%&'-,$("%)*+ si ,&*'- . In al treilea stadiu, procentajul de reducere a fost mai mare de 6("%)*+., -(-!$"%&#-, !(-!$".%-, -'--!" fenoli. In al patrulea stadiu, contactul permanent al biomasei cu apa timp de /'# de ore a dus la urmatoarele rezultate: disparitia %&#-,,&*'-,.%- si fenolilor, dar si reducerea 0-"%)' si !$"%&'-.

INTRODUCERE 1enomenul autoepur2rii apelor poluate 3n b2l4i naturale, populate cu macrofite, ne-a inspirat 3n crearea unei microsta4ii 3n trepte de 5e6eta4ie cu rol ecolo6ic 3n ecosistemul ac5atic. ,rin aplicarea metodei 3n laborator, asupra apelor reziduale ale unei fabrici de h7rtie 8i cartoane, s-au ob4inut date preliminare asupra ritmului 8i mecanismelor de absorb4ie 8i metabolizare a no elor, date publicate 3n anul #((# 8i folosite acum pentru bioremedierea unor ape subterane, contaminate. In cazul de fa42 modelul natural a fost transpus 3ntr-un modul cu trei baterii a c7te trei trepte de epurare, populate cu cinci specii de macrofite, 3n succesiunea rezultat2 din prima simulare.

'

MATERIALE I METODE Organizarea modulului mi ro!"a#iei de e$urare% Alegerea !$e iilor de ma ro&i"e: plec7ndu-se de la datele din e perimentul anterior, pri5itor la puterea de absorb4ie 8i metabolizare a unor no e din ape s-au recoltat urm2toarele specii: Typha angustifolia+Typha latifolia: din mar6inea apelor lacului B7tca Doamnei de la 9arata 8i de pe malul 5estic, la 52rsarea p7r7ului Doamna 3n lac. Phragmites australis din mar6inea apelor lacului :econstruc4ia 8i B7tca Doamnei la 52rsarea p7r7ului Doamna. Scirpus lacustris din mar6inea apelor lacului B7tca Doamnei de la 9arata. Iris pseudacorus: mla8tin2 din satul Bahna, comuna Dochia. Elodeea canadensis din apele lacului ;aduri < %eam4. Cul"i'area !$e iilor de ma ro&i"e. = emplarele speciilor au fost culti5ate 3n cu5e din plastic cu un 5olum de $( l, 3n care s-a reconstituit un minim al condi4iilor ecolo6ice din ecosistemul de pro5enien42, respecti5 compozi4ie / 6ranulometrie substrat, compozi4ie sediment/ ap2, condi4ii climatice prin amplasarea modulului 3n mediu. Dup2 $ s2pt2m7ni de la culti5are, speciile rizomatoase > Typha, Scirpus, Phragmites i Iris ? erau 3nr2d2cinate 3n substrat, plantele de Elodeea instalate 3n recipien4i iar modulul pre62tit pentru pornirea e perimentului.

Alegerea a$ei de e$ura"% ,rin analiza multianual2 a apelor din freaticul Bistri4ei, s-a creat o baz2 de date asupra speciilor 8i concentra4iilor no elor infiltrate 3n p7nz2, precum 8i asupra e5olu4iei 3n timp a acestora. Din aceste date s-a ales o ap2 cu poluare medie, aflat2 3ntr-o f7nt7n2 de la @2ne8ti, dup2 cum urmeaz2: Com$ozi#ie a$e $olua"e / - *(,/ m6 %)*+ / l A 0,( m6 %&#- / l A $*,( m6 %&'- /lA # - 0,( m6 ,&*'-/ l A #,( m6 fenol/ l A /,( m6 .%-/ l

Al ("uirea mi ro!"a#iei de e$urare Alimentarea modelului de sta4ie din e periment s-a f2cut prin c2dere liber2 din trei bazine cu o capacitate de c7te / mc fiecare 8i amplasate 3ntr-o 3nc2pere cu pardoseala aflat2 la cca. #m deasupra r7ndului superior de cu5e din modul. Bazinele au fost umplute cu ap2 poluat2, adus2 cu cisterna 8i a57nd compozi4ia medie a apelor din subteranul Bistri4ei, a5al de platforma industrial2 925ine8ti-:ozno5, respecti5:

Modul e$urare u ma ro&i"e

$

9-a alc2tuit un modul de epurare format2 din ' baterii a c7te trei trepte, populate cu plante ecolo6ice 3n ordinea de mai jos: modul I /. Phragmites australis #. Iris pseudacorus '. Elodeea canadensis /. Typha angustifolia+Typha latifolia modul II #. Scirpus lacustris '. Elodeea canadensis /. Typha angustifolia+Typha latifolia modul III #. Scirpus lacustris '. Elodeea canadensis

RE)U*TATE I DISCUII +un #ionarea !"a#iei de e$urare .a urmare a popul2rii cu5elor cu 5e6eta4ie de macrofite, 5olumul neocupat al acestora a de5enit: Volum o u$a" de a$a de e$ura" ,n u'ele -a"eriilor de e$urare% /. Typha: BBBB.'$ l/cad2A #. Scirpus: BBB...*# l/cad2A '. Phragmites: BB.** l/cad2A *. Iris: BBBBB..'- l/cad2A $. Elodeea: BB.B..*$ l/cad2 Bateriile modulului de epurare au fost alimentate cu ap2 poluat2, prin furtunuri pre52zute cu reductoare de debit prin care s-au realizat urm2toarele debite de alimentare. Ta-elul ./ =5olu4ia debitelor de alimentare cu ap2 poluat2 a bateriilor cu
6

macrofite. De-i"e e"a$a I 0 12013/43/1442% IBBB..B6,*' l/h C /$* l/zi IIBBB.....$,#0 l/h C /#- l/zi IIIBBB....$,!/ l/h C /'0 l/zi De-i"e e"a$a II 0 15/43/1442016/43/1442% IBBBB...','( l/h C /(' l /zi IIBBBB.',** l/h C /(6 l /zi IIIBBBB'.$/ l/h C /(! l /zi De-i"e% e"a$a III 0 17/43/1442% IBBB....#,$$ l/h C 6/,#( l /zi IIBBB..#,!( l/h C 6-,#( l /zi IIIBBB.#,6( l/h C 6#,*( l /zi De-i"e e"a$a a0IV0a 8 17/43/1442 8 42/45/1442 IBBB( l/hA - ap2 sta6nant2 IIBB..( l/hA - ap2 sta6nant2 IIIBB..( l/hA - ap2 sta6nant2 Din 5olumul ocupat de apa rezidual2, respecti5 5olumul diferen42 3ntre masa ocupat2 de plante 8i 5olumul de $( l al cu5elor, respecti5 din debitele asi6urate pe fiecare etap2 a e perimentului, a rezultat timpul de contact al macrofitelor cu apa contaminat2> Dabelul # ?. Dimpul de contact cu apa contaminat2 intr2 3n calculul m2rimii sta4iei 3n 5ederea elimin2rii 3ntre6ului 5olum de ap2 rezidual2, rezultat2 din procesul de produc4ie.

Ta-elul 1/ Dimp contact ap2 contaminat2 / biomas2 ecolo6ic2. 9pecie macrofite ,erioada de func4ionare Modul e perimental I II III Dimp de contact cu apa DEpha #*#$.($.#((* #6#-.($.#((* #!.($.#((* #!.($.9cirpus (*.(6.#((* #*#$.($.#((* #6#-.($.#((* #!.($.#((* #!.($.,hra6mites (*.(6.#((* #*#$.($.#((* #6#-.($.#((* #!.($.#((* #!.($.Iris (*.(6.#((* #*#$.($.#((* #6/'#h ((min 6h $( min /'h /!min /-h '! min /'#h ((min $h *$min //h /#min poluat2 - ore 6h '6min 6h ((min /(h /(min /#h '(min /'#h ((min -h $6min /$h ((min /$h ((min /'#h ((min /(h ((min /'h #!min /'#h ((min -h /*min /#h ((min /6h (0min /'#h ((min -

#-.($.#((* #!.($.#((* #!.($.=lodeea (*.(6.#((* #*#$.($.#((* #6#-.($.#((* #!.($.#((* #!.($.(*.(6.#((*

/*h '(min /'#h ((min -h ((min /'h '!min /-h *(min /'#h ((min

!h '(min /'h ((min /6h ((min /'#h ((min

-h *$min /#h *0min /-h /0min /'#h ((min

9e remarc2 faptul c2 timpii de contact ai apei contaminate cu biomasa de macrofite a crescut pro6resi5, odat2 cu reducerea debitelor de alimentare, 3n a8a fel 3nc7t 3n etapa a - I;-a s-a ajuns la debit (, pentru a constata timpul optim de contact pentru absorb4ia 8i metabolizarea substan4elor periculoase din apele poluate. De asemenea se remarc2 faptul c2 bateria / de epurare are alt2 alc2tuire 3n structura popula4iilor de macrofite, urm7nd ca 3n urm2toarele etape ale e perimentului, toate bateriile s2 difere 3ntre ele at7t ca specii instalate c7t 8i ca debite de alimentare cu ap2 poluat2. Aceast2 5arietate este important2 3n stabilirea preferin4elor de absorb4ie ionic2 a fiec2rei specii ac5atice, a ritmului de metabolizare 8i implicit epurare realizat de fiecare element al bateriilor din modul, precum 8i a 5ariet24ii de substan4e poluante ce pot fi eliminate prin aceast2 metod2. Din aceste moti5e, 3n faza urm2toare a e perimentului se 5a testa decontaminarea apelor reziduale din 5opsitorii, ape foarte 6reu de epurat 8i cu rezultate mediocre 3n practica de specialitate din 3ntrea6a lume.

Rezul"a"ele &un #ion(rii mi ro!"a#iei de e$urare Alimentarea cu ap2 poluat2 a modulului de epurare s-a f2cut cu un debit de /( l/h p7n2 la 3nlocuirea apei din mediul de cre8tere, dup2 care prin ac4ionarea reductoarelor s-au ob4inut debitele prezentate mai sus. .ele mai reduse debite - 3n jur de #,( l/h < au fost realizate 3n etapa a-III-a de func4ionare, urmate de debitele de ( l/h ale etapei a-I;-a c7nd s-a sistat alimentarea, 3n scopul m2ririi duratei de contact a 5e6eta4iei cu apele contaminate. ,rin reducerea debitelor s-a m2rit timpul de contact plant2/ap2 poluat2 8i implicit a crescut randamentul elimin2rii no elor din ap2, calculat 3n urma ob4inerii datelor analitice asupra e5olu4iei concentra4iilor 3n e periment.

Ta-elul 9/ =5olu4ia concentra4iilor indicatorilor de poluare 3n e perimentul de epurare cu macrofite. etap2 modul p) & :/ :# :' .= %)* %&' %&# ,&* .% (,6# ( (,6( ( (,6/ fenoli (,*/ (,$( (,*$

up) F9 -,* -' -,* -,* ( -' ( -'

m6/l '!,( $(,( !,(( !,$/ ' '!,/ ( '0,( ! $(,/ !,(( !,$$ ( *0,! !,#/ !,(!

/ # '

-,$ -,$ -,$ -,6 -,6 -,6 !,( !,( !,( -,6 -,6 -,6

! -$ ( -( ( -( ( -$ ( -' ( -' ( -* ( -( ( -' ( -' ( -' ( -' (

( '$,( ' '$,/ $ '*,! ! ##,/ ##,( * /0,( ( /0,( ( /-,/ ( /$,# ( /,## /,#! /,/0

! *6,- -,/( -,0$ *6,* 6,!! -,!/ ( *6,$ 6,!! -,-/ ( '!,( 6,(( ',*( ( *(,( 6,(( ',!' ( '$,( $,#( *,6( !,#' 6,$$ -,// #,*( #,/' /,#( /,-( /,#( #,$$ (,(( (,(( (,(( (,(( (,(( (,((

$ (,/( (,/6 (,/6 (,/# ( (,/' ' (,#( ( (,/' ' (,/( ( (,/( ( (,(( ( (,(( ( (,(( (

(,/$ (,/$ (,'( (,/( (,/$ (,/$ (,/( (,/# (,/( (,(( (,(( (,((

II

/ # '

III

/ # '

I;

/ # '

Randamen"ul de e$urare ,n mi ro!"a#ia u ma ro&i"e a a$ei on"amina"e an"ro$i Gn urma contactului dintre apa poluat2 8i or6anele absorbante ale macrofitelor din e periment, concentra4iile 3n no e s-au redus treptat, acestea constituindu-se 3n hran2 abundent2 pentru plante. ,e m2sur2 ce timpul de contact a crescut, reducerea concentra4iilor substan4elor din ap2 a e5oluat pe o scar2 ascendent2 >1i6./(?, ajun67ndu-se p7n2 la /((" prin dispari4ia nitri4ilor, fosfa4ilor, cianurilor 8i fenolilor, dup2 parcur6erea celor * etape de epurare, din care ultima fiind reprezentat2 prin /'# ore de contact plant2/ap2 poluat2, perioad2 realizat2 prin oprirea flu ului de alimentare. .a remarc2 6eneral2 se obser52 faptul c2 3n primele #* ore, datorit2 debitului mare, randamentul elimin2rii no elor din apa poluat2 a fost mic >6! "?. =tapa a - I;-a fiind de contact continuu a plantelor cu apa, pentru un timp de peste /'# ore, a dus la consumul total al nitri4ilor, fosfa4ilor, cianurilor 8i fenolului, respecti5 la reducerea p7n2 la 0-" a amoniului 8i la !$" a nitra4ilor. Gn pri5in4a dinamicii de absorb4ie a substan4elor din ap2, fiecare 6rup de manifest2 diferit. Astfel, se remarc2 faptul c2 fenolii 8i cianurile au fost elimina4i 3n propor4ie de peste 6(" din concentra4iile ini4iale, 3nc2 din prima zi de func4ionare, a microsta4iei , pentru ca 3n etapele II 8i III s2 se atin62 randamentele de !(-!$" 8i 3n final s2 dispar2 complet dup2 a - I;-a etap2 de epurare. Gn pri5in4a s2rurilor de azot, acestea au fost consumate treptat, ordinea de absorb4ie fiind: N:2; 0 NO10 0 NO90iar ordinea elimin2rii din sistem: NO10 0 N:2; 0 NO90

9e poate afirma c2 func4ionarea sta4iei simulate de epurare a dat rezultate foarte promi42toare, pri5itoarea la aplicarea metodei 3n epurarea efluen4ilor, a apelor de suprafa42 poluate sau a apelor pompate din p7nzele freatice poluate. 9copul aplic2rii metodei de epurare este de a 3ncadra calitatea apelor subterane, de suprafa42 8i a efluen4ilor reziduali, 3n pre5ederile le6ale, respecti5 3n 9DA9 /'*#-0/ ,entru a urm2ri modul de 3ncadrare a apelor supuse epur2rii 3n microsta4ia cu macrofite, am calculat coeficien4ii de dep28ire a pre5ederilor at7t pentru potabilitate >apa fiind din f7nt7n2? c7t 8i pentru e5entuala e5acuare 3ntr-un receptor natural >dac2 apa ar fi efluent?. ,entru 3ndeplinirea criteriilor de potablitate .MA, apa din e periment are la toate 5ariantele infinit mai mult amoniu, nitri4i 8i cianuri, p7n2 la de !$ ori mai mult fosfat 8i la $( ori mai mult fenol , nitra4ii incluz7ndu-se la concentra4ii aproape normale, dac2 se pot considera normale, concentra4iile de *$ m6 %&'- m6/l, pre52zute de 9DA9 /'*#-0/. Gn pri5in4a concentra4iilor admise 3n mod e cep4ional dep28irile e5olueaz2 descendent de la amoniu de -6 ori, la nitri4i #6 ori, fenoli #$ ori, fosfa4i /- ori p7n2 la cianuri, de 6 ori. Dac2 urm2rim dinamica elimin2rii no elor din ap2 se constat2 trecerea sub limita .MA 3nc2 din prima etap2 a nitra4ilor, din a treia etap2 a cianurilor 8i dispari4ia total2 nitri4ilor, fosforului, cianurilor 8i fenolilor, 3n etapa a-I;-a. Gn aceast2 ultim2 etap2 3n care apa poluat2 a sta6nat /'# ore 3n contact cu 5e6eta4ia consumatoare a substan4elor dizol5ate, aceasta s-a 3ncadrat 3n cerin4ele de potabilitate pentru to4i indicatorii, e cep4ie f2c7nd azotul amoniacal care a dep28it .A= de p7n2 la #,$ ori.

Gn cazul 3n care apa testat2 ar fi e5acuat2 3ntr-un receptor natural, ea ar dep28i concentra4iile ma im admise prin %D,A ((///00-, de peste /0 ori la ionii amoniu, 3ntre de /,$ 8i #,- ori la fenoli, azota4i, fosfa4i, 3ntre de 6 8i ! ori la cianuri 8i nitri4i. Dup2 demararea e perimentului de epurare cu macrofite, fenolii se 3ncadreaz2 3n cerin4e 3nc2 din prima etap2, fosfa4ii din etapa a doua, nitri4ii 8i cianurile din etapa a treia iar amoniul din etapa a-I;-a, ceea ce atest2 eficien4a 8i oportunitatea metodei. CONC*U)II / H Apa supus2 epur2rii, are 3n raport cu indicatorii de potabilitate la toate 5ariantele infinit mai mult amoniu, nitri4i 8i cianuri, p7n2 la de !$ ori mai mult fosfat 8i la $( ori mai mult fenol , ca .MA 8i dep28iri ale .A= pre52zute de 9DA9 /'*#-0/-6 ori la amoniu, #6 ori la nitri4i, #$ ori fenoli, /- ori fosfa4i de 6 ori la cianuri. # H =purarea 3ntr-o microsta4ie cu macrofite a dat rezultate bune, dinamica elimin2rii no elor din ap2 arat2 trecerea sub limita .MA 3nc2 din prima etap2 a nitra4ilor, din a treia etap2 a cianurilor 8i dispari4ia total2 nitri4ilor, fosforului, cianurilor 8i fenolilor, 3n etapa a < I; -a. 3n care apa poluat2 a sta6nat /'# ore 3n contact cu 5e6eta4ia consumatoare a substan4elor dizol5ate. ' H &dat2 cu reducerea debitului de alimentare 3n etapa a doua, randamentul de eliminare s-a ridicat la #$" azotat - nitritA la peste $(" amoniu fosfat iar 3n etapa a treia la peste 6(" amoniu, -( < !$" nitri4i, !( < !$" cianuri 8i -'--!" fenoli.

* H In etapa a patra, contactul continuu al biomasei cu apa timp de /'# ore, a dus la consumul total al nitri4ilor, fosfa4ilor, cianurilor 8i fenolului, respecti5 la reducerea p7n2 la 0-" a amoniului 8i la !$" a nitra4ilor. $ H In pri5in4a 3ncadr2rii 3n %D,A ((///00-, sunt dep28ite .MA de peste /0 ori la ionii amoniu, 3ntre de /,$ 8i #,- ori la fenoli, azota4i, fosfa4i, 3ntre de 6 8i ! ori la cianuri 8i nitri4i. 6 H In raport cu aceste cerin4e, dup2 bioremediere, fenolii se 3ncadreaz2 3nc2 din prima etap2, fosfa4ii din etapa a doua, nitri4ii 8i cianurile din etapa a treia iar amoniul din etapa a -I;-a, ceea ce atest2 eficien4a 8i oportunitatea metodei.

BIB*IOGRA+IE /. Microsoft =ncarta #((*

#. http//:III.dbio.ro